Você está na página 1de 3

TAPATI 18 NO TITEMA 2022

PAPA HAAMORI

AROHARAA

Mai te hihi o te rā e tahei nei i te fenua i tona mahanahana.


Te Atua atoà ia, i te tāheiraa ia tatou i te mahanahana o tona here e tona aroha. Ua rau te oto o
te manu
E mouà to nia o Puraha
E marae tona o Farepuà
E tahua tona o Matairea
E outu tona o Taunoa
E vai tona o Uminuimavaru
Te puna teie o te fanauraa o te Teva.

TAURAA

E te Atua Metua e, te Atua Nui Tumu tahi, te fatu o te raì e teie fenua o Vaiari i te èà rau.
Te faateitei nei mātou, i to iòa moà, I te mea, te faa iho faahou mai nei oe ia mātou, i te paari e
te maramarama o te parau o to mātou nei fenua, i vaihohia mai e to mātou huitupuna, i ite ai
mātou e, ua tae te tau no ta oe faaoraraa i teie fenua i te au aà.

Haere mai i rotopu ia matou nei, ia hoê to mātou manaò i te haamoriraa nei, no te faahanahana
i to òe iòa Moà. Amene.

HIMENE
TE HINAARO O TE ATUA

E teie nunaa o te Atua e, te huaaì a Teva. E tau teie no te faaàpiraa, ei âau hoê, ei manaò hoê,
e ei vārua hoê to tatou no te haamori i to tatou Atua. Mai te rāau i ìte i te faaàpi ia na iho,
faaàpi ātoà tatou i ta tatou haamoriraa ia na.
O Papeari tona iòa i teie mahana, te fenua ta òe i haaparahi teie nunaa, ta òe i tuù te Faàroò
Māohi mau i roto iāna, a riro ai òe ei ôriò māta, e ei pū tārià nōna i te mau mahana ātoà.

Ua î te fenua i te paari, tei ineine i te haapii ia tatou i te ora. Tatou nei ra, aita i tāuà noa aè i
tana mau haapiiraa, o tatou i hoo i to tatou àiâ, e tei tanu i te viivii, i roto i te ôpu mōà o to
tatou metua faatupu ora, e ua riro tatou ei tamarii ôvere, aita e metua vahine faahou.

No to matou nei ra âau teitei, e te hinaaro taata, i viivii ai te fenua e tona mau î, to te moana e
to te rai. Aita matou i tauà faahou i to ratou nehenehe e te ruperupe. Faaore mai i ta matou
tarahu.
Te tatarahapa atu nei mātou i mua ia oe, e te Atua Metua e, e aita matou e haapao nei i ta
matou tuhaa. Ua tārehuhia to mātou feruriraa i te mau opape o teie nei ao, i tipee noa ai matou
mā te òre e tauà faahou, i to oe hinaaro. Ua tōàruàru e ua mataetae roa to matou Faaroo Maohi
Mau, i riro ai ei utuà na teie uì hoū. Faaore mai i ta matou hapa. Amene

HIMENE
TAU NO TE FAÀORARAA
E te Atua i vai na, te vai nei, e e vai ā. Ia oe e riro ai ta matou taviniraa ei òaòaraa. Ua ite
matou e, noa atu te haihai o to matou reo, e faaroo mai òe i ta matou e ani atu nei. E na òe e
turama i to matou mau haereà. A òaòa,e a ôuôuà i te òaòa, i te tumu o to tatou ora. No reira to
Farepua nei, A ti’a e a himene I te Atua no te faaite ia na i to tatou mauruuru rahi.

HIMENE FAÎRAA FAAROO

Te faî nei tātou e, ua tuu mai te Atua i te ora i mua i to tātou mata, e ua tanu roa i te reira i nià
i teie fenua iti, oia te māa no te here e te aroha. E aita atoa teie faufaa tupuna e faaea nei, i te
faaìte i te reira i te mau mahana atoà. O te mea mau ia ta te tamaiti i parau e: «A rave e àmu, a
rave a inu, inaha, o vau atoà te tupuraa o te parau o te here e te aroha o te METUA.»

Hōê ā faaìteraa ta te fenua e ta te tamaiti. Teie te haapotoraa: Here i te Atua, here ia òe iho, e i
to oe māòhiraa, ei raveà papu roa aè teie e ite ai tatou, i te here i to tatou tauaro.
O ta matou ia e tiaturi nei ia hotu mātou, i to oe here e to oe aroha.

Te faì nei tatou e, e ere o maohi nui i te àihuàraau, e ere i te àihamu e te àimama. To tātou ora,
no roto mai i te here fenua, e na te Atua Nui Tumu tahi e tahoê ia tatou, i roto i tona hau.
E hau no te parau-tia, e te parau mau. E Hau i reira te maohi, e ìte faahou ai i te ora hōroà noa
a te Atua. Mai te tau e te tau, te Atua te tumu, o to tātou faaroo maòhi mau. Te fenua, te papa.
Te tupuna te ohi, tei haamata mai.

O ta mātou ia e tiaturi papu nei, ia tupu te hau, te parau-tia e te parau mau, i roto ia matou.
Amene.

HIMENE PETEREHEMA

PURE HOU TE TAIORAA

E tià ia vai ia faahiti i te mau raveà mana a Tumu Nui ? “E ao to te feia i haapao I te parau au ;
tei tamau maite i te parau-tia eita e faaea. » Amene.

TAIORAA

Ta tatou taioraa no teie mahana tei roto i te faaauraa àpi, évaneria na Ietu ia au te
faaìteraa a Mataio i te pene 1 irava 18 e moti i te irava 25:

Io nei e hope ai te parau a te Atua taio hia i mua ia na e i mua atoa ia tatou nei.

PURE I MURI TE TAIORAA

E tupu mai te parau mau no roto i te fenua e hio mai hoi te parau tia mai te rai mai. Na te Atua
hoi e horoa mai i te mea maitai, e hotu mai a hoi to tatou fenua. Amene

E himene i te Atua, e te mau fenua atoa nei. E Himene i te Atua. E haamaitai i tona io’a e na
taua e Peniera e haapao mai. Amene.

HIMENE PENIERA
FAAITOITORAA

HIMENE NATARETA

PARAU FAAARA

PŪPŪRAA Ō PURE ĀRAI

RAUTI: To te hui faaroo nei, te taē nei tatou i te hopeà no teie nei farereiraa no tatou i teie
mahana; Amui tahi ānaè to tatou mau reō i roto i te pure.
AMUI: E te metua e, te tumu paū òre no te mau maitai ātoà, a faaroo mai i te reō o ta òe mau
tamarii

RAUTI: Te haamaūruūru ātu nei mātou ia òe e te Metua, no te mau pārau ātoà ta mātou i
faaroò i teie nei mahana. Ta òe mau tītaūraa, e to mātou mau tiàraa i mua i teie nei mau parau.
AMUI: E te Metua ē, āroha mai ia mātou.

RAUTI: Te haamanaò nei mātou e te Metua, i ta mātou mau tamarii, ta mātou feīa âpi, te feīa
i roto i te maì, te feīa e tere nei nā te reva, nā te moana. Te feīa paàri, te feīa e òto nei, te feīa e
òaòa nei.
AMUI: E te Metua e, a toro mai tō rima, e a turu mai ia mātou nei.

RAUTI: Te pure ātu nei mātou ia òe e te Metua, no te mau tupuna vahine, te mau metua
vahine, te mau tamahine, tei òre i àmui ia mātou i teìe mahana. Ia vaī ta òe tiaì e ta òe taūturu i
nià ia mātou paàtoà. E te Atua Metua e, āroha mai ia mātou. E te Metua e, te haamanaò ātoà
nei mātou i te feīa e ārataì nei, e faatere nei i to mātou fenua, to mātou mau òīre hoì, e taē noa
ātu i na taa motu ātoà e pae i Māòhi Nui nei.E te Metua no te Hēre e, a faaheī ia mātou i te heī
no te Hēre e te Aroha. E te Atua Metua e, faaroò na mātou i to rēo i te piìraa mai ia mātou.
Haamana mai òe i ta òe parau i roto ia mātou. E te Metua e, e ramepa ta òe parau no to matou
àvāe, ei tiàrāma no to mātou mau hāereà. Amene.

HIMENE AMUI PURE A TE FATU

HAAMAITAIRAA-FAAITOITORAA

A fārii mai i te heī no te hēre e te aroha o te Metua i teie hepetoma àpi i roto i to tātou mau
ùtuāfare. Ia maītaì tatou i teie nei, a taū e a hiti noa atu.

IA ORA NA

Você também pode gostar