Cine ciobanas iubeste-Fa M

1.Sus pe dealu dintre vie, mai badita bade

Te astept ziua sa vii, badisorul meu
Cu miros de fan cosit, măi ciobane bade, numai bun pentru iubit
Fânu-i verde și-i cu flori, vino în amiaza mare, că îți aduc de mâncare,
ciobanasul meu
Eu ti-oi da pui cu smantana, tu gura si vorba buna

2.Tot chilus pe drum cotit, mai ciobane badi

Pe nimeni n-am intalnit ciobanasul meu
Numai vantul cel pribeag mai ciobane bade,
Imi canta in crengi de fag, ciobanasul meu
Cine ciobanas iubeste, drumul la stana-l gaseste
Si de lume se fereste, ciobanasul meu
Eu iti gasasc urmele, ca-ti cunosc cararile.

3.La umbra oile-or sta mai badita badi

si cainii sama or lua, ciobanasul meu
Noi pe fan om adormi mai ciobane badi si doru ne-m potoli
Ca doar n-om sta cu oftatu pan aduci oile-n satu
Ca sa treci bine iernatu, ciobanasul meu.
Ca nu ne-om usca de doru, ca toamna pe deal mohoru.

4.Bade stana unde-ai pus, nu-i nici lup, nici pui de urs
Da sa nu gasesc cumva, o vulpe la stana ta,
Ca o las fara blanita, bat-o focu de vulpita
Sa ma stie de bacita, ciobanasul meu
Nici vulpe, nici veverita, cu dulceata la gurita
Ca nici una n-o ave, bade cum ii gura me.