www.dacoromanica.

ro
 zayah) pet. mek 2/5z2dene

Dotilniocvzict, &rectza MOZtZ1411.

www.dacoromanica.ro
 i:POPESCU 13_ JENARIT
A UT R .eZcar2...c.,Tca
VaLalkihai. ecA5a;:
111threa9 kYrs'e
`eaul 0e,Tirroz.

Cit am scris i 01, n am. pima scrie. CAci obo-

sitA de drum si de necazuri, numai unde gAsiara
un coltisor ticnit in care me puteam aciva, gindul
i inima me duceau cAtre drAgalasa mea prietenit,
sl, mi-o fac partasA macar unora. Cind m'am in-
tors din cAlitorie, care de care me'ntreba : unde
ai fost ? ce ai vAzut ? ce ci s'au intimplat ?
OdatA, de doue ori merge, dar sA istorisesc tot
aceia si Iar aceias, m'am lehAmetuit, si mi-am
las mai bine sA dau lumei in cuget curat o ur-
zealA trainicA, si batA'ntrinsa tot ce-or vra, la cit
am scris si cit n'am putut scrie.
6.4"na ha Ockrka Sevado6.

8 Octonivrie 1888, Boto.Fani.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea intlia.

Dreiglilaqa mea prietend

2 Lille 1887, Botqani.

In sfArsit s'au mAntuit si anul meu cel mai de

obosalA i de suferint. Am luat pe Aurora de la
scoalA, au venit si Romulus si ne-am sfAtuit de
plecare ; cit ai bate din palme erau gata toate.
Un lucru era greu, aveam un oleandru; ce si fac
cu dinsul ?vei zice: ce mare luau ? s'l fi lAsat ;
dar sfintl'i vorba bucuroasA ai lasa de te-ar lasa
inima"i s tii istoria lui mi-ai da dreptate.
SA vezi : in primavarA directoara gAsind un olean-
dru uscat l'au zvirlit, si se nimerise tocmai sub ferea-
stra mea, aa cA de cite ori o deschideam tot dam
cu ochii de dinsul si simOam o pArere de reu.
Intr'o zi spun catre colega mea cA as vra sA'l rA-
sAdesc ; ea insA incepu a me ride, zicAndu-mi ca,
numai de'nviet morOi nu m'apucasem ; dar ce-am
gindit am si fAcut. Am luat oleandrul, si socotind
cA poate voig da de ceva viu, am tAet tot hlujul
bucatA cu bucatA ; pAnA aproape de rAdAcinA tot era
negru, pAnA si mAduva se uscase ; intr'o margine

www.dacoromanica.ro
8

numai se vedea o path alba cat ai pune degetul ;

oare i acolo s'a stins viata ?i o rub, de nadejde
mi-a stralucit, i mi-am zis, hai si ve'd de-s ea
noroc sau ba ! i am rasadit oleandrul i rn cion-
daniam cu colega ce vroia sa mil svarle ; i l'am
uclat mai bine de o septamana. Cind inteo zi za-
resc un colt la radacina, l'arat colegei, dar ea lua
foe in gull ca Doamne-ferete nu-i odrasla olean-
drului.
Dupa cite-va zile insa au inceput a se des-
faura trei frunzulite galbioare de oleandru. Mul-
tamirea sufleteasca ce am simtit'o atunci nu 0-0
pot spune i nici n'ai putea-o intelege, caci nu-
mai acel ce-a incercat aseminea ceva m'ar putea
crede. De-aici inainte oleandrul meu cretea va-
zind cu ochii ; toti se mirau de dansul i eu ii
legasem cu un firicel de lina roie, nu cum-va sa
se dioache. i crengutele lui ce creteau frumoase
irni umpleau sufletul de multamire. Acum cred
antelegeti de ce nu me' puteam desparti de din-
sul, in-cit cu to-ata impotrivirea fratelui i a su-
rorei oleandrul s'au suit i el in tren.
Cit de vesela cram in tren, rideam, vorbiam,
spuneam cite'n lume toate. Nu ma mai uitain dusa
pe ginduri, nici la dealurile coperite cu vii, nici
la padurile ce fugeau pe dinaintea ochilor, nici la
satele spinzurate pe coaste, nici la cordelele de ar-

www.dacoromanica.ro
 9

gint svrlite serpuind pe sesul Moldovei, nici la

ierburile eimpului leganate de vintul chltor,--n'a-
veam de eit lin singur gind, n'aveam de cit un
dor, sh, me due, sh me tot due, 0, me due in lu-
mea'ntreagh, i sh scriu nunta la romini. Eram
obosith ; odath cu sara mi-am lasat capul pe bra-
tele Aurorei si leganath de tren am adormit.
Cind m'am trezit eram la Botosani. Tata si Mama
ne asteptau la gait si cu lacrimi de bucurie in ochi
ne imbratosara. Pe drum eatra cash mi-a fost frig.
Pe cer ici-eole sclipea cite-o stea, pe phmint rar
unde se zdria lumiu, iar thcerea adinch nu mai
din cind in cind era intrerupth prin latratul vre
unui cine. De odath ne dismerdd mirosul de tei,
eram aproape de casa noastrh. In sfirsit iat'o si
pe dinsa pasnich'n fundul ogrzei, in stinga cu
siragul de tei infloriti, iar in dreapta eu phduricea
de fag, earpeni i aluni, peste earl sthpineste urie-
sul nostru brad, la picioarele ehruia se intinde co-
vorul de lacrimioare.
In poarta ue astepta Vasilich, iar in capul
schrilor mititelul Iulius i en Ileana. Cith bucurie
pe fata tuturor. Curind ni-am dus in sufrage-
rie, i de-si mineasem pe drum patru pui, care
de care s'arata mai hhmisit, toti se invrtiau
ca titirezul prin cash sh ne deie ba una ba alta
si nu ne se mai alegea de mineare. Nu mai min-

www.dacoromanica.ro
10

tueam sfatul. in sfirsit m'am dus la culcare in

odaita mea, varuita alba curat, cu patul in fundul
casei, Yar in fata cu dulapasul meu de carti. Pe
Inas* de linga pat s'odihnea frumosul smoc de
nagard, iutre lebada de marmura i ursul de arama.
Doamne prietina ! ce minunat lucru mai e si
dragostea de mama... eft sed acasa nu las sa steie
piatra pe piatra ; dar dupa ce ma due toate ra-
min sfinte neatinse de mama, zicend : asa, le-au
asazat Odorica, Aa i-au placut ei. Livantul si sul-
cina puse la uscat umpleau casa de miros ador-
mitor. Adoua-zi cum s'au luminat de ziva eram in
picioare. Am esit in cerdacul din fat& umbrit de
rourusca si nu me mai puteam satura uitandu-me ;
toate erau asa precum le lasasem, pana si megiesul
din stinga se primbla ea de obicei pe roul ne-
scuturata.
Aveam trebuinta de singuratate ; m'am cobo-
nit binisor prin gradinita din dreapta ; nucul ma-
mei umbrea aproape tot drumusorul de bujori.
Am trecut pe linga saringachi, mi-am aruncat ochii
la trandafir, apoi la stratul de lacrimioare de la
poalele bradului ; nicaieri nici o floare i parca'mi
vinea sa le zic :cum de ati inbobocit i ati inflorit
si y'ati trecut fara ca eu sa ye ved ?si am trecut
inainte pe linga fintina cu ale ei done ciuturi, in-
cunjurata de scorusi si pe linga cei doi plopi

www.dacoromanica.ro
 11

stravechi din poarta livezei ce-i tremurau frunza'n

vazduh. Soarele rasarise i o dunga de lumina
furiata pe linga casa fugea de-alungul gradinei ;
in colo totul era'n umbra. Nicaieri pe lume nu-mi
pare mai frumos de cit in gradina noastra ; poate
uude de fie-care copac, de fie-care cararua me
leaga-o dragala6, amintire.
Gradina asta-i rasadita de strabunul mamei. Pe
locul acesta inainte vreme era padure, Tar casa-i
ridicata din stejarii padurei din care astazi n'au
mai ramas de cit urieul par salbatic. Deahmgul
gradinei se iutinde drumul de peri i meri bat-
rini, batrini, a caror virfuri unindu-se fac o bolta
de verdeata cit vezi cu ochii... in fund numai se
zarete ceriul intr'un cerc albastru, din care ra-
sane verdea coliba de alun acoperita cu carpen.
De acole'n dreapta i'n stinga drumuri cu fel de
fel de pomi roditori, printre earl se intind tufi-
urile de margarintarel, pomuoara i agri, in
care privighitoarea ii crete puiorii. Gradina
noastra-i frumoasa,sa vii odata s'o vezi i atunci
sa-mi dai crezare.
La- drumul cu margarintarel in fund mi-am
facut o coliba de alun, sub care se odihnete 0
canape de muchi incunjurata de ederd. Mai am
apoi alunul tufos de nu'l rasbate ploae, in care
mi-am aezat un legana, aa ca fie-care boare

www.dacoromanica.ro
12

de vint ce micd crengutele me leaganti. Mai

toti copacii is botezati de mine cu nume drag,
ce le-am sdpat de mult pe tulpind ; la unii coaja
crescind le-au ters numele, dar vor fi neterse
din amintirea mea. i ce-i mai frumos in livada
noastr e gradinuta cu florile, ce mi-am fdcut'o
intr'un ochi de livadd, in care mi-am rdsddit flori
ce dac . le-ai satudnat odata tii ca ai sa le ai
pentru totdeauna.
Dulce-i pentru mine sa tiu cd am samdnat o
floare ce are sa-mi infloriased tot acolo i tot a-
ceiai in toate priindverile din viala mea ; iar dup
ce n'oi mai fi, are sa infloriascd pentru acei ce
le-au fost drag de mine ; gindul acesta mult me
mingle. In gradinuca mea mi-am adus clopotei i
viorele din pdure de la Rai, i ca i la Rai cind
le vine vremea se deschid cu fulgii de omat in cap.
Mai am apoi lalele galbene i roie, zambile, ldcri-
mioare, bujori i stinjinei, zarnacadele, mirositoarele
tomnatice tabele, apoi verde i nevestejit belbinoc cu
floarea-albastr nu ?a uita, i prea iubitii mei crini,
ce me iubesc 1 ei pe mine, dci pnd nu vin a-
casti nu-i scuturd florile.

Dar ce-ti pot spune de frumuseta gradinei noas-

tre ? vind'uteo primavara s'o vezi i atunci s
dai dreptate iubitoarei tale prietene.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a doua

Scumpa mea pridend

14, lutlie 1887, Botopni.

Toate erau pregatite de de-cu-sara ; cum s'au lu-

minat de ziva mi-am luat ziva buna de la mama,
sora i frate, i-am inbarbatat cu cuvintul sa n'aiba
nici o grip,' de noi, de oare ce aveam o puea cu
dou focuri i un revolver cu opt. Ne-am suit in
caruta i inainte de rasarirea soarelui eram pe drum.
'Mi-era sufletul plin de multamire,nici odata
in zilele mele parch' n'am apucat o zi mai fru-
moasa, un rsarit de soare mai stralucit. Mi- se
parea ca toata lumea'i a mea, i singura umbra de
nemultamire era dorinta ce a fi avut ca in locul
calului nostru sa fi fost patru cai ageri earl sa
ne dud, ca vintul i ca gindul. Am lasat Boto-
enii inca dormind ; din cind in cind intilniam nu-
mai cite un Oran cu traista in bat ducindu-se
la lucru sau venind la tirg cu cite ceva de vinzare.
Am eit din Botoani pe rohatca Ieului. Ce aer
curat i r6coros i ce locuri frumoase ! In mina
stinga cele cite-va case cu viile i livezile lor sa-

www.dacoromanica.ro
14

manate pe coasta, Tar in dreapta dealuri coperite

de paduri i Ali cu finale mirositoare leganate de
vint. Ce locuri de odihn! mi me mai puteam sa-
tura uitindu-me. Cind sa dam pe moiea OraeniT,
dealungul leahului erau intinse multirne -de titre
de tigani i pozderie de danci se jucau in colb ;
cita goliciune i cite neominie la aceti oameni cu
fata ea pamentul, cu ochii ca scinteia i parul ca
pana corbului. Cite-va tigance sdrentuite en parul
incilcit i'lipletucit cu codite pline de ghiocei, mar-
gele si bani de argint, se repezira la caruta noa-
stilt strigind care de care : Stal duducuta sa-ti
gbiciasca baba in ghioc, sa-ti deie baba in carti,
fa numai cruce ici eu ban de argint i-ti fac de
tip i de sa'nchiaga apa". Eu me uitam la din-
sale,atunci una scoase ditr'o traista ce-o purta
la old o radacin de buruiana', aa mi s'au prut
ca de feria, i incepu : Da numai la baba o bu-
cat de franc i ti-o da navalnic s fiT draga cui
te-o vedea-.Ba da-mi mie un franc 1 ti-oi da os
de camila ca sal porti cu tine i sa-ti mearga
bine, i anul ista a trece, altul a veni, mai bine
fa fi. Na uite cole, os de vita crapata ca sa crape
toti dumanii Mi." Aa ziceau tigancele, dar vzin-
du-ne ca taceam ne-au lasat i s'au intors inda-
rapt. Nu era insa de scapare cu dencii, sa dedeau
de-a roata i cite ghiduii toate, de ridica colbu'n

www.dacoromanica.ro
 15

naltul cerului. N'am avut ce lucra 0 le-am zvirlit

citi-va gologani, dencii sa-i sparga capetele,-0 in-
tartati sa luara din nou clupa noi. Tata vzind ca
nu-i de-a scapare, dadu bici calulni i de-abea
ne-am descotorosit de dencii ce ne petrecusa pang
hat departe. Socoteam in capul meu : cum ore, n'are
si mai vie nici odati vremea ca lumea si nu mai
creada in vrajitori ?
Am la'sat in stinga drumul leului ce trece prin
padurea Rai i am luat oseaua Falticenilor. Am
trecut pe lingi satul Oraenii, i ce mi-au fost dat
ochilor la vedere, cele mai multe din ogoarele de
popusoi, galbene de uscaciune, nici nu vedeai ogor
frumos ; multe prdite numai de odata, unele chiar
scapate m buruene. Am intrebat pe Tata, ca ce
batae a lui D-zeu ii asta ? i mi-au spus ca nevoia'l
angajaza pe taran de cu Tarn& i'n primavara mort-
copt trebue sa fad, partea lui de boeresc i de'l
ajunge vremea mai muncete i la ogorul lui, iar
de vrernea grabete-i pace de dinsul. Popuoii lui
sa'nchircesc, ii ingalbinete mohorul i palimida i
numai unul D-zeu tie de mai vede taranul mit-
mithgi din popuoieii lui. Am trecut Oraenii din
vale ; ce sat frumos la poalele padurei, cit de dulce
trebue sa fie vieata in aseminea locuri. Nimic
parca nu socot mai fericit pe lume de cit traiul
de padurtirita. Cit ti-i vara i toamna de lungi sa

www.dacoromanica.ro
16

culegi fragi, mure, alune i coarne la umbra co-

pacilor, l'ar Tama sI te'ncAlzeti la para focului...
pe cind aa mai On eu oare minte de cind n'am
mai vzut o vatrA incalzitA de-un foe de vreascuri?
Am dat pe mosiea Cristestilor ; in dreapta cit
cuprinzi cu ochii era orz i oanienii 11 trglau unii
cu coasa, altii cu hrapca sau cu arligul (cabluca).
In pAdurea Cristestilor dai mai inti de tAeturA de
mladA, pe unele locuri ciritei i apoi pAdure aleasA,
pAdure mare i frumoasA de mergi de urIt prin-
tr'insa. Ce frumosu-i sA mergi pe jos prin pAdure,
sa auzi glasul tinguios al codrului, ciripitul ptise-
rilor si murmurul isvoarelor !... dar cAruta noastrl
ce hodorogia intenna ne dAdea grijA sit ne uitAm
in toate pArtile sA videm de nu cum-va iesit vr'un
talhar. In mijlocul phdurei o tabarA de earl in-
pAnas tot clrumul i-au trebuit sA zAbovim mult
pAn5, sA ne facA loc. Tata care era in vremea lui
iscusit vinAtor, cu ce dragoste nespusA imi istorisa
cum, and fAceau haitaA sA inea pe la minciituri,
pe la gura plreilor sau la vAile glunoase umbrite
de desime de copaci, pe earl le strebate fiara de-a
lungul ca vesnic sa, fie'n intuneric.
Din leah si zAresc vrfurile carpenilor ce'ncon-
joarA m1nAstirea OrAseniT, din marginea pAdurei
Balos, care venia pe Cristesti. IatA, ce am auzit
povestindu-se despre minAstirea OrAenil : Se zice

www.dacoromanica.ro
 17

ca la inceput fusese mingstire de calugaxi, cari

stapineau toata moiea ce purta numele Oraenii, a
carei padure sa'ntindea pang in marginea Boto6-
nilor. In una din zile, boierul Iordache Cristescu
chemg la dinsul pe popa ce era mai mare peste
minastire, 'i dadu de mincat 0 de baut, dar dupa
ce se chefalui bine 11 fan de-i aduse hrisoavele
moiei ce erau pe sfinta masa ;i aa perdura ca-
lugarii moiea lor. Mai drziu calugarii au fost a-
lungati cu totul, venind in locul lor calugarite.
Pe la 1860 mai erau vr'o 8 case din cele durate
t
61

; de calugari, apoi trapezarea, arhondaricul i biserica

Schimbarea-la-fata, a care-i cruce de-deasupra sta-
tea pe-o semi-luna. Se spune ca schitul era mai
vechi de 200 de ani. Intre 1860-70 calugaritele
strimtorite de propietari din toate partile, 10 luara
lumea'n cap, unele ducendu-se la lume, bar altele
la minastirile Agafton i Varatic. Ce frumoasa
livada era odata acolo i cum s'au salbatacit totul !
Astg-zi nici picior de calugaritg nu se mai
vede unde cu citi-va ani in urma traia o mInastire
intenieiata ; i cine tie, poate cite-va zeci de ani
inch' i nu va mai raminea nici urma din ceea ce
au fost odinioarg... Negrait de schimbatoare-i vremea
i pare ca numai masa de piatra incunjurata cu
scaune de piatra din padurea-i unde un hoer au
dat mina cu tglharii, va ramanea venica.
2
www.dacoromanica.ro
18

Tot pe mosiea Cristetilor, in adincimea codrilor,

era i schitul de calugari Oneaga. MinAstirea se'n-
terneieazA pe un deal al cAruTa virv era tApsan.
Patronul bisericei era sfintul G-heorghe, Tar impre-
jurul minAstirei livezi de pefi i tot soiul de meri.
Citicva cAlugAri aveau priski. Se pomineste
despre cuviosul Calistrat care din tineretele lui
tinuse prisacA, Tar la bAtrinete ne mai putind munci,
vAndu lui Cristescu 70 de mAtci, paralele le puse
intr'o ulcicA, 'o ingropg intre bolovanii de lut din
podul casei. DupA citA-va vreme ucenicul Cozma
mAturnd pin pod, dada peste ulcica si full banii.
,
SA judecarA, vorba romimilui, panA la scara mur-
gului, Tar la cele din urma banii intrara'n mina
subprefectului plasei Coula,--si chid parintele Ca-
listrat se duse dupA dreptul lui, subprefectu '1 fu-
gri cu puca ; 1 bAtrin i amrit, se" retrase la Vo-
rona sA-si sfirsiascA zilele, cacT, dupd cum zicea el :
Oi face o leaca de ascultarica si tot m'or ingropa."
Mindstirea era intr'un loc nepomenit de fru-
mos. Un pirau ce esea din fintina Grecului o
incunjura, Tar jur-imprejur cit cuprinzi cu ochii
numai padure. $e zicea cA pe vremea arhiman-
dritului Irinarh, care fusese adormit i in urma
scrisese multe despre cele ce vezuse'n timpul cela,
Iordachi Cristescu-i spuse intr'una din zile a are
sa tae padurea din jurul minAstirei.

www.dacoromanica.ro
 19

Ba una ca asta nu-i mai face cucoane !

i adecd pentru ce teas face-o ?
Pentru c n'are sa te lese sfintul Gheorghe
sa, necinstesti mindstirea noastrti, de vreme ce asa
de la D-zeu lasat este ca fie-ce mindstire s fie
ascunsa'n munti sau in codri nestabatuli, Tar nu
lasatd spre vedere oamenilor.
Boerul cam stdtu pe ginduri, dar vechilul seu
Vasile Negru, ii imblrba,t cu cuvintul, cd ce ar
avea sa se potriveascd la cele ce spune cAlugarul !"
si de adouazi chiar puse la tdet padurea. Ius
peste noapte Neculai feciorul boerului au fost sg-
getat prin ochi, Tar Zo4a fata lui Negru prin mina
dreaptd; i cit au umblat si cit au cdtat boerul dar
nu le-au mai dat de leac. i asa pAdurea ce as-
cundea mindstirea an remas neatins i pnd'n zioa
de azi, desi nu se mai vede fiinta vie care sd-si
petreacd zilele 'ntrinsa.
Atita frumusetd au !limas pe veci ingropatd.
Am dat pe Vorona. Popusoi mai buni, finac fru-
mos, pe bahn rdgoz. La Vorona 'n stinga leahu-
lui cit vezi in lung cu ochii, dealuri coperite de pa-
duri, si in fund de padure pe o asezatura vine mi-
nstirea de calugari, cu doua biserici, una Nasterea
Maicei Domnului, bisericd de yard., Tar Adormirea,
biserick de Tana. In jurul minastirei livezi fru-
moase de pomi roditori. De la mindstire un drumu-
www.dacoromanica.ro
20

or duce la dealul cu biserica sf. Neculai, nude se

ingroapd chlugarii. Mai departe de mindstire la
deal, erau vr'o 3 chilioare lingit un pirdoa limpede
cu apd bung, 1 rece. Cam pe la 1840, idea a-
colo pusnicul loan 1 cu ucenicul lui ; Tar de unde
muri pusnicul, ucenicul se trasen mindstirea Vo-
rona, remlind slidstria pustie.
In primavard, pnd a nu se lua bine omtul,
ciobanii umblindcu oile dddurd i pe la salidstrie,
unde erau i c4i-va pomi roditori; acolo gasird un
mar ro frumos, frd a fi atins de ger, Tar in ju-
rul lui omdtul topit.
Ciobanii &Aura indatd de tire la mindstire ;
atunci arhimandritul Rafail, luind citi-va calugdri,
merse de vzu locul i puse semn, Tar dacd se
topi omdtul sapard in acel loc i gsird nite ease,
i ardmida de sub cap, cum se obicinuete la par-
tea calugreascd, purta numele de Onofrei; i h-
ind oasele le-au dus la plan O. le spele, i parte
de oase ce erau moate, s'au ridicat cleasupra, Tar
celelalte s'au lasat la fund, cad nu toate oa-
sele dintr'un om pot sa, fie sfinte.
Aezard moatele inteo cutie i dAdurd de tire
Mitropolitului din Iai.
Cit-va timp in urmd veni Voda, Mihai Sturza i
fdcu Were in mindstire, a era sfintul sfint rusesc,
I nu cumva sd obliceasca ruif de una ca asta,
www.dacoromanica.ro
 21

cdci atunci ar fi venit i ne l'ar fi luat in putere....

Vodd v6zu oasele i dada voie sd facti bisericd
mare de piatr in locul unde se gdsise marul.
Vladica Chesarie din Iasi veni de Anti locul i
dbdu 100 de galbeni. Nite cAlugdri din Cosancea,
Gherasim i Ioanichie, ce fcuse bani cu usturoiul,
dudurd slastriei tot ce avurd la sufletul lor, fd-
curd cardmidd, lucrard leninul i ridicard biserical) ;
in urma scoase cioatele dinprejurul bisericei i
sddird vie i livezuicd. Dupd sfintirea bisericei
mai stturd cit-va, apoi se duserd, pe jos la Eru-
salim ca sa, se inchine sfintului Mormint. Se mai
adunard, calugari, iar arhimandritul Iosif le purta
de cele de trebuinta.
Cu vremea, cAluggrii murird unul cite unul, i
in locul lor nu mai venird altii, incit acuma n'a
mai remas decit vr'o citiva, intre carl i priles-
titul Epifanie. Locurile tot frumoase, pirdogul tot
re'coros i limpede ca lacrima.
Cind ni6 gindesc cit de sfint 1 frumos lucru e-
rau la inceput mindstirele, ctud omul obosit de
munca vietei, bintuit de necazurile lumei i amgrit
de r'eutatea oamenilor, zicea: Da bine, pang cind
oare ! ce, nu cumva am sA stgpinesc lumea? Azi

1) In altar aezarit cutia cu moaltele sf-lui Onofrei, pecetluite

de Voclit Mihai Sturza.

www.dacoromanica.ro
22

sint si mine nu's,--si unde n'am se glsesc trei coti

de pAmiht?...
i lasind r6mas-bun lumei si la toate ale ei, se
ducea kestiut de nimeni asi odihneasca sufletul
in linistea singurNtatei, unde isvoarele 'ci soptese
cu dragoste, unde pgserile li cinta prielnic, unde
esti tu cu natura unul, linistit si fericit.

Scrisoarea a treia
Seumpa mea prietend.
10 Iulie, noaptea, 1887.

LAturalnic drumului ce duce la minstire, se

intinde un Ian de miriste gallAng, de griu, din care
ici-colo resar tuflsurile verde-inchis de boji in
floare alba. Mai departe in lung si in lat vezi
finac frumos. Tata zice cA nu'i bun, unde are barba-
ursului, ea' bolnaveste boii ; sufletul meu insii, e se
vkl stralucind drAgAlasele flori albastre de cicoare,
iar ici-colo albind cimpul &area albA de morcov
selbatec si steblele de sulcing cu mirosatorii lor
strugurei galbeni, domnind asupra tuturor celor-
l-alte flori.
Pe mosia Tudura multe araturi de toamnA ; si
ce bine i se prinde pamintului mohorit printre
www.dacoromanica.ro
 25

lanurile verzi de popuoi s, grinele coapte de se-

earl i de griu, galbene ca faca soarelui. Frumo-
sul es al Siretului, en ykduhu-i rezemat pe dea-
lurile ce se perd in departare, ce mult desfata o-
chiul ! Ce zi frumoasa cu cer albastru i nouri
argintii ! Pe incetul, pe incetul, simtiram recoreala
apei Siretului, ce ne-au fault mult bine dupa fer-
binteala zilei.
Podul de peste Siret e apzat pe eici,. iar
cind am yzut printre scanduri apa incretit
dusa de yint, am simtit o siiala : me" gindeam,
un pas greit, o scindura putreda trosnes,te Ii
m'am dus ; 'un fior de frica mortei imi strinse
inima. Cind am ajuns de cealalta parte i m'am uitat
in urma, m'am rqinat,cum de me' temusem aa.
Ce, sunt oare atit de fericita ca sa'mi para
rau dup. viata ? Nu. Atunci pefitru ce ?
mi-au venit in minte batrina, care dupt ee traise
115 ani, aproape de a'i da sufletul, se rug, s'o scoata
afara, sa mai yada lumea, i uitindu-se lung de
jur-imprejur, zise: Hai, hai, 1ume!' Una din fe-
tele ei o intreba' :Cum iti pare mama ea ai trait
atita ani ?Cum sa'mi part ? ia parca am intrat
pe o ua O. am eit pe alta
Am ajuns in Liteni, am tras la preut. Casa
buna, noua, aezata pe coasta dealului ; in fata,
departe, dealul coperit de padure, la picioarele
www.dacoromanica.ro
24

cruia apa Siretiului se vede ca o cord de argint

pe sesul galbn. Satul coboara in vale, 0 fintina
din drum e en rachiti batrine. Casa preutului cu
garduri bune, streinite tape'n, i pe unele locuri
Catin. In ograda scirtie o fmntinit cu cumpana, din
care un baetel trage apa pe mica pe ceas. Mai in
fund trei stoguri zdravene se odihnesc inca din
vara trecuta ; apoi doua cosere, care din pricina
greutatei ciocalailor de popuoi s'au slabit din sa-
geti i s'au hiit spre valea pe unde dirge piraul.
De la deal de casa, livezuica si loznita gospoda-
reasch, de pare WO creste inima. In poart doi
brazisori adusi de la rnunte ; nu le prieste locul,
se cunosc ca's prin streini. In casa, paturi moldo-
venesti, coperite cu scoarte, iar in fund o lada
verde a preutesei, de zestre, ca de v'ro 40 de lei,
cum era pe vremea ceia ; linga ea un sipet de
30 de franci, ce l'au cumparat fetei cind a maritat'o.
uitam i la lab:. i la sipet ; cita
deosebire intr'un patrar de veac i eine poate ti
ce va mai fi peste un alt patrar ! Sus pe coarda
carti afumate de vreme, iar pe pareti nite por-
trete, intre carl unul era familia imp'eratului A-
lexandru ; un altul, o femeie incintatoare cu parul
adus indarapt i prins cu un trandafir, gitul plin
i doue" siraguri de margele revarsate pe sin ; apoi
o imbracaminte subtire ce lasa sa se vada umerile
www.dacoromanica.ro
 25

era prins la cingatoare. Era frumoas, m'am

uitat mult la dinsa.
Ginerile preutului baldnel i pIn, cu frumol
ochi albatri ce'i tine mai mult spre pain6nt ; cind ii
ridica in sus ii sta bine ; de va apuca batrineta va
fi un preut venerabil. Ce deosebire intre el i femeia
lui oacheA i voinica ; preuteasa cea balrin5, buna.
Dupl ce am vorbit una-alta, m'am dus in ograda
unde faceau mincare la o vatr de foc, i am stat
cu preuteasa de vorba pang, ce mi-au venit oamenii
sA'mi spue despre nuntd. Preutul impanase la griu ;
nu s'au intors de cit inteun tirziu.
Adouazi ne-am luat remasbun de la gazde,
rugindu'i s6, spue multa sanatate vechilor notri
prieteni din Toleti. Ce plAcuta amintire port de
oamenil de acolo ; paral ve'd pe dragalaul nostru
lAtrinul printe loan, pe moul Neculai 01obanul,
totdeauna vesel i glumet, cum ne tineam droaie
dupa dinsul, care cu custura, care cu burete de
tiubei,l) ori cu captarl ; intram in prisac.I, mo*ul
Neculai scotea cremenea i aminarul, scapara, a-
prindea buretele, afuma tiubeiul, iar noi ne dA-
deam 1Ing gardul priskei, ferindu-ne sa nu cal-
cam roinita, i ateptam pada ce moul Neculai
venea cu captariul plin de faguri, de ni-i impartea

1) Crqte 'n picture pe eioate.

www.dacoromanica.ro
26

pe brojdii de curechi, de brustur, sau pe ce dadea

Dumnezeu.
Parca ved si astazi pirauasul de Hugh cash', cu
rimnicul lui incunjurat de rchiO, care se oglindeau
intr'insul ; parca le ved toate inaintea'mi, padurea
'Maxus, aa frumoasa cum am lasat'o, cu poenele
si piraele ei, pe unul din care am gAsit odata o
piatra mare si frumoasA, cu care ne-am dus pe
la stina lui mo Petrea Negrea. El o lil in mina,
se uita la dinsa, si spuse cal mAs4 de uries. Un
ver al meu ce invAtase geologia imi zise : Ce te
potrivesti mosneagului, asta'i roca metamorficei."
i eu, s'intelege, credeam ce scrie in carte, i nu-
mai mult mai tirziu m'am incredintat cal mase de
elefant, si atunci mi-am adus aminte de cuvintul
lin mo Negrea, i am vezut ea, taranul cu toatl
nestiinta lui, de multe ori are dreptate.
Ce zile frumoase am petrecut acolo, intre oa-
meni buni i primitori ; si chid me gindesc ca
trebuie sa, las in stinga padurea Rotundei, sa nu
mai pot videa locurile atit de dorite si pe vechii
nostri prieteni, mi se stringe inima
Pe Liteni, o bucatA de drum e umbrit de co-
paci batrini, cari isi scuturau roua deasupra ca-
petelor noastre. Tata spune ca in streinatate pe
unele locuri, sint drumuri umbrite de copaci pe
sute de pasi. Nici nu se poate un lucru mai usor ;
www.dacoromanica.ro
 27

i eu toate aceste, rtimic mai bine-facator pentru

calatori ; ca Doamne, mare min usurare de z6duf
Ai (la umbra r6coroasa ce Co trimete cu prietenie
un copac, i fara di vrei se ridica din inima ta o
multamire pentru mina bine-voitoare ce l'au rasa-
dit acolo IWO, drum, sa fie prieten pentru dilator.
Pe mosia Pleeti am intilnit niste femei cu
visine, am luat un cofdel de zece bani i mi-au
parut asa de bune ea pare-ca de cind lumea nu
mai mincasem asemenea vieni, si ma miram cum
cite-odata, o multamire mare o platim atit de eftin.
Am mincat visinele, iar simburii i-am samanat lin-
ga sant, menindu'i sa creasca visini frumosi, O.
deie umbra, sa deie roada i sa r6coreasca pe ca.-
Mori.
Peste citi-va ani de-oi mai avea zile am sa tree
pe aici ; si ce multamire a avea ca in locul unde
am pus azi simburi sa gasesc visinei frumosi.
Am poposit in Pleseti, la fintina cu colac mare
de peatra i coperita Cu sindila asezata ca solzii
de peste. Am esit din Plesesti apucind prin dreapta
pe coasta dealului. Satul cu pomturi frumoase
eoboara valea in fundul careia curge un pir6u,
umbrit din toate partile de rachiti. In fata satului
dealuri unde era odata padure, dar au taiat'o si
n'au mai dat mlada, de oare-ce lasase vitele prin
ea, aa ea au r6mas un ima coperit en tiri. De
www.dacoromanica.ro
28

la sat inainte pe coastl's aternute ogoarele oa-

menilor. De departe's frumoase, le vezi uvici-u-
viti, uscandu-se in fel-de-fel de fete, cilci care
cu ce-au avut i cu ce-au putut 'au samanat o-
gorul. De pe moia Hirtop in dreapta se ved FM-
ticenii. La zarea soarelui frumos ii strlucesc bi-
sericile i coperiile de tiniche ; dar de unde co-
bori valea nu se mai vkl de cit acareturile mo-
iei Hirtop, i uncle odinioard inflorea o velnip,
astdzi n'au mai rmas de cit ruine, i ce cu drept
cuvint zis'a poetul : 1)

Vrernea nalta. i coboard,

Vremea surph i doboar.
De la Hirtop inainte, intre dou dealuri, unul
coperit cu mladd. i altul cu poptioi, paralel merg
dou drumuri, oeaua i calea feratdce se lu-
creazdIn dreapta cdiei ferate un iaz mare um-
brit cu stuh i papurd ce se elatin g. molcom la
suflarea blind a. a vintului. Padurea de pe deal i
rdchitile ce -cermuresc iazul, tremurind se oglindesc
in apd. 0 moard mare 1 frumoasd in puterea cu-
vintului, iar mai la o parte sti roata de la moara
cea veche, atita au mai ramas din moara de odi-
nioard, i era poate mai re'u de nu rdmInea nici
atita, cdci cine pentru intdia clan, vine pe aice,
1) G. Alexandrescu.

www.dacoromanica.ro
 29

roata parasita cite nu'i spune din zilele trecute,

iar pentru cei ce-au cunoscut'o, rodta le infiripeaza
moara cea veche.
Poate vei zice, ei si ce mare lucru dna rega-
sesti o moara asa cum ai lasat'o sau dac . in locu'i
s'au ridicat alta, sau poate n'au mai rams nimic ?.
Dupa mine ii mare, caci nu numai omul cunoscut
cind il revad dupa trecere de vreme imi umple
sufletul de bucurie, dar o cash', o moara, un copac
ce i-am stiut odata, Inca pare, chid trec pe linga
ele, ca imi vorbesc cu glas prietenesc.
Pe drum am intilnit citeva cal% cu coaja de
molid ; nu ma dumeream oare pentru ce sa, fie, si
mi-au spus ca le duc de dubit pieile. Tot in drum
am ajuns niste care cu odgoane din coaja de tei
cit mana de groasa ; am intrebat ca ce-au sa fad,
cu ele, si mi-au spus ca, le tree la Nearat, sa le
topeasca si sa tese saci.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a patra

Dorita mea prietend.

12 In lie 1887.

Cind intri in Flticeni, cit tine ulita case jido-

veti cu ff1 singur rind, josioare i tirnatul cu
Stilpi varuiti ; yin apoi magazii cu dou6 rinduri i
case mari cu ograzi i livezi. Gradina Primariei e
mare i frumoasa, copaci nalti i dei, c de-abia
strnate lumina printre ei. Tata, cind era i el 6-
data in vremea lui, avea un coleg in Falticeni care
de cite on ii intilnea ii poftea cu toata inima in gaz-
da la dinsul ; dar cind tii ca oamenii aa's fcui ca, :
Nu iubesc mindria i eh ursc pe lei,
Ca vreu egalitate dar nu pentru catei,
treci pe linga ua colegului fait s indrasneti a -i
bate intr'insa. Dar norocul ca i pacatul ori te
ajunge, on II ajungi. In drum ne-am intilnit cu
un cunoscut al Tatei, care cu multa buna-vointa nea
luat in gazda la dinsul, zicind : Ei c mult m'am
odilmit i eu in casa dumitale."
Are dreptate rominul cind zice : fa bine i'l a-
runcl in balt, ca' nici nu tii cum ese. Ne-am dus

www.dacoromanica.ro
 31

acole. Casa mare i frumoasa ca toate casele din

lumea nota ; era numai tatul cucoanei, boer din
lumea veche. Nicaeri nu cred c ne-ar fi fost mai
bine. Cu mine stAtea o femeie muta, cu nite ochi
detepti, i imi pricepea toate voiele. Ea cunotea
pe tata de mult, incA de pe cind trAia maid-8a ;
citA bucurie nu era pe fata ei cind l'au vezut.
Plingind mi-au spus cum maicA-sa murise de dropica
i cind, cu ochii ridicati, cu o mina la inimA i alta
la pamint, yola sA ne arate durerea ce simtise
cind o ingropase, atit Tata cit i eu nu ne-am pu-
tut opri lacrimile. DupA ce s'au dus Tata, ea au
cautat o caciulita 'o jucarie, i fel-i-chipuri mi-au
istorisit despre nepotelul ei. Cind am remas sin-
gurA am stat de am mai scris din obiceiurile la
nuntA i crezind c'o1 putea ceti ceva, am catat pe
masa, am dat peste citeva carti de matematica,... cu
groazA m'am dus in altA parte, era nuvele de
Dim. Mortzun i le-am luat.
Cind m'am vezut in aternutul moale, numai
matasA i broderii, am oftat cith deosebire intre
traiul meu de ieri i cel de azi, i eine tie citeva
zile incA, i cum imi va mai fi. Gindurile te due,
te tot due din ce-in-ce mai departe, i ca sA me
opresc am deschis cartea.
Cit am cetit i cum am cetit nu mai tin minte ;
stiu cA era vorba de un cApitan. Bucur stAtea in-

www.dacoromanica.ro
32

tr'un colt si capitanul se primbla prin odaie, se

tot oprea de se uita in coltul unde se odihneau
armele sale si tot se primbla prin odaie cu
pasi din ce in ce mai mari si mai rani. II videam
cum se lungeste mereu. De abia avui vreme sa
sting lumiparea

Scrisoarea a cincea
Seampa mea prietenci.
14 Iu lie 1887

Am esit din Falticeni luind drumul ce duce la

Petiia. Am trecut peste un iaz a carui apa pilcuri-
pilcuri era presurata cu lostopani de frunze mari
verzi, din cari resareau frumoase flori galbene ;
pentru intaias data vezusem asemenea lucru, nu
stiam celi, t cind tata mi-a spus ca-s flori de nu-
far, pare ca nu-mi venea a crede. Pe moie la noi
ce'i dreptul nu era, dar aducea de pe aiure ci
sacii flori de nufer, din care mama facea serbeturi ;
si de cite ori nu me jucasem cu ele ; erau frumoase,
dar unde s'ar putea asemanui cu cele de pe iazul
umbrit cu papura, prin care ici-colo se dadea huta
cite o vrabiuta, iar pe apa albastrie printre frunze
verzi resarind bulgarasi de aur si de mat....

www.dacoromanica.ro
 33

Cit n'as fi -dat atuncea sh fl fost phschritA, s.

am luntrea mea, s ieu in ming lopetile, i singurh-
singurich sh despic incetinel apa prin dreptul ezh-
turei i ami umplu Itintrea cu flori de nufer, pe
cind asa trebuie sh me due la Petiia, unde trhia
batrinul conhcar vestit in satele din inprejurime.
Am tras la curte unde ne-au prima cucoana,
nepoath de frate a boerului, care tinea in brate o
nepotic h. de fath, fetich grAsuth, cu niste ochisori
asa de frumosi cum nu pot spune. Cind au intrat
boerul in cash m'au cuprins un sentiment de res-
pect. Om nalt de staturh cu fata blindh s'o barbh
lungh 1 albh, ceva patriarhal, cind betrinii 10
spuserh numele unul-altuia, de odath strigarh:
Cum d-ta esti Alecu Sevastos ? ! Se poate, d-ta
Matei X. . . . si se imbrAtisarh cu dragoste.
Inteo vreme fusese prieteni, .cu toath nepotrivirea
vristei, dar nu se mai intilnise mai bine de trei-
zeci de ani, i acum fie -care nu putea crede ch
vremea sh fl fhcut atita prefacere. De cite nu s"en-
trebau, si vorbele lor imi umpleau inima de indu-
iosare. Negindit i nepomenit lucru sA se mai in-
tIlneasch ; dar sfinth'i vorba rominului, deal cu
deal se ajunge, dar inch om cu om !
Din cthd-in-cind ba unul ba altul intreba de
veun cunoscut ; Ehei ! Ii respundea celalalt, s fli
d-ta shnAtos, au murit de atita i attta ani. Cel
3
www.dacoromanica.ro
34

ce intrebase lasa capu'n jos, treeea mina pe frunte

si ofta. lar en socoteam,oare la ce se gindesc
ei atuncea ?...
Batrinul vedea crescind sub ochil a patra gene-
ratie ; cite odath se uita la copila ce sedea in bra-
tele bunichi, ii ingina cite ceva, si fetita ea i cum
i-ar fi priceput voia, Ii ridea drghla. Ratrinul ne
art frumoasa cash ce o fcuse de curind i care
era rnai gata ; eu tiindu'i ca" stau in casa cea
veche, l'am intrebat eh eine era sh stee intr'asta,
si cind am aflat eh era tot pentru dini1, am v6zut
ca avusese dreptate Cantemir zicind
Vezui Un batrin care o suta ani traise
Pe patul seu cum zace de batrinete ros.....
inca el desina c'o mina tremurindi
Dar ce desina oare? mormintul ce'l ateapta?
Ba nu, palat de vara sa'i fie de primblat.
Cum ii omul ista, pare ca ar vrea sa cuprinda
tot pamintul, aa se munceste i se stradanueste,
fard a socoti ca viata lui asa semanatoare-i floarei
cimpului... In vremea asta mi-au adus conacarul is-
cusit, cum li zkeau ; dar la lauda mare sh, te duci
cu sacul mic,si cite pahare de aceste n'am Mut
in viola, i cind socot i eu c'am prins pe Dumne-
zeu de un picior, popic din topor nici toportste.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a sesea.

Sctonpa mea prietevi i !

19 litlie 1887.

In Falticeni, umbland intr'o zi prin iarmaroc,

m'am apropiat de o munteanca incunjurata cu ca-
trinta, camea-i cu altita cusuta frumos, purtind in
picioare opinci, a caror nojite erau legate sus pe
ciorapi. Dupa ce am -intrebat'o de nu tie vr'un
conficar, ea cu multh buna-vointa ma hta de mina
zicindu'mi : Hai la Manola, unde trag muntenii,
acolo este unul de-ai notri, Ghita din Holda, 'a-
poi cum t'a spune acela nu mai este, ca nici popa
Gavril n'are ce'i face...."
M'am dus acolo, mi-au chemat citi-va oameni
call se (Mclean tiutori inteale nuntei ; la urnal
i-am cinstit, i chid sa me' duc, am vrut 0, mul-
tamesc pe nevstuica oachea care me adusese toc-
mai din iarmaroc, dar n'a vrut sal primeasca nimic,
zicind : Sintem datori sa facem bine cretinului
fara plata, ca altfel de ce ne-ar mai tine pamin-
tul ?" 1116 gindeam, oare ce i-a putea da ? dar ye-
zInd ca n'am alta nimic, i-am intins o batista cu
colturi i cu floricele prin ele, zicindu-i : Tine ne-

www.dacoromanica.ro
36

vasta drag& i seti aduci aminte de mine ; aa

suflet ca a dumitale rar se intilnete... Citu-i de
frumoas,tare mi-i deie cineva un
galbe'n eh* nu i-a da-o !
A fi vrut din toata inima s'o imbrMisez, dar
atila ochi se uitau la noi i lumea flu primete
tot ce ea nu intelege. I-am strins mina cu amin-
dou minele mele, intrebind'o cum o chiamg. Mi-
au spus cA Malina : SA trIeti MAlino i ami a-
jute Durnnezeu s te mai intilnesc vr'o data in
viap." Apoi ne-am despArtit.
Mergeam gindindu-m6 la Mlina, dud, ceva mai
la vale de Mantu, o alta gazda a muntenilor, val
alergind la mine o femeie cam in vrista, ce m trase la
a parte, zicindifmi : SA nu'ci fie cu suparare, dar
spun munteni de ai notri ca te-au auzit vorbind
cu popa de la noi i cA l'ai batut cu cuvintul, i
popa nostru, doara nu-i popA ma, ci-i dobA de
carte,dar ci-cA d-ta ai ve"zut in chili mai adinc de-
cit dinsul, i tii sa spui pe in ca din carte des-
pre norocirea omului i toate cum se timpla in
viitorime...."
Zedarnic am catat s'o fac s inteleaga ca nu-'s vra-
jitoare, ea o Vnea drug inainte cu de abia am scapat ;
i ce me' mai ridea Tata cu vrAjitoarea. Dar sit
vezi ce-am mai pacit cu Ufl papa pe care '1 in-
trebam despre nunta ; imi spunea aa :Eu tiu

www.dacoromanica.ro
 37

cum se face nunta, dar la ce folos s'ali mai spun ;

un singur cuvint bun din toatg, inima pi cu cre-
dint& ii bine primit la D-zeu.
Poate la D-zeu 0, fie bine, dar dad, oame-
nii nu primesc numai atita, atunci ce folos am de
acolo ? Si dura la deal, dura la vale, dura'n a-
ruth, dura'n teleguta, dar pace; popa era inapd-
linat reu. Am vezut c n'am ce-i face si l'am la-
sat, socotind cji durere iii sufletul meu : cum oare
sg, poate atita nesocotinta i atita nestiinta in lu-
mina lumei si in sarea pamintului ?
Dar ce me scotea din rbdare, era Lind cite u-
nul imi zicea vede a au sosit ciasul cela de
esti mireas i vrei s tii cum se face nunta!
Dar bine omule, dac'ar fi una ca aceea as face
nunta ca'n satul meu, dar n'as umbla meleagurile
dupA povetele d-tale... D, tiu i eu...Apoi dad,
nu stii ce mai vorbesti ! Si'mi atam de drum. Altii
mai destepti imi ziceau SA vede a esti nun
mare i vrei sa'nveti cum ati porti cinstea."
Lasam sri fi s'asa numai srt pot scoate cite ceva.
Iatti ce am auzit. in FAiticeni despre Canta, care
umblase mult vreme tot in judeati: la urma ur-
mei, vindut de doi advocati, au perdut toatti stra-
danuinta-i de ani de zile, i amarit, aproape de
api da sufletul, au times dupa advocati ; iar dupa
ce au venit, Canta i-au poftit sA ada, until deo-

www.dacoromanica.ro
38

parte i altul de cealaltA parte. Advocatii atep-

targ cit ateptarg, la urma-urmei perZind rAbda-
rea, ft intrebarA cg la ce'i chemase ? Ta aa, le
respunse amAritul de Canta, sA. mor 1 eu ca Hris-
tos intre doi tlliari."
Tot in FAIticeni la un boer am vzut o alisidg
de mArgelute cioplite de pus la ceasornic, pe care
era cusut cu slove vechi de tipar pe cimp alb, cu
mArgelute albastre :
Albastrule te jurai
Ca stiinta de-amor n'ai!
Cu mgrgelute roze tot pe cimp alb :
Dar tu bimbiu ce mai zici
CA amor nu vrai sA strici ?
Apoi cu mArgele albe pe cimp albastru :
Dar albul cure pardon
De l'a lui iubit amor.
Cu galben pe cimp alb :
Galbenul zulipseste
Numai unde intilneste.
i in sfirit cafeniu inchis tot pe cimp alb :
Amar tie mohorite,
Cum porti doruri nestirite.
M'am uitat, nu era an, numai un singur nume
intre doug floricele de ntc-m6-uita. BAtrinul au
invlit alisida binior in vat/ 'au aezat'o in cutia

www.dacoromanica.ro
 39

din care o scosese, zicind oftind Ii lucrata de

mina reposatei sotiei mele, D-zeu s'o ierte i s'o
odihneasca " Eu m uitam la dinsul i parca nu'mi
vinea a crede cum, acest batrin sa fi fost i el o-
data tinAr i sa'i fl iubit nevasta aa, ca dupa a-
tita amari de ani, la amintirea ei sa ofteze cu o-
chii plini de lacrimi.
La dinsul am mai vezut doue fusioare de sim-
cir cu prisnele. i mama are multe fuse de pal-
tini, de sorb, de plop i chiar de simciri, dar nici
unul nu'i aa mititel i frumuel ca aceste. De
cite-va ori m'am giudit sal rog anti dea i mie
unul, dar mi-am zis: Ei, ce-am se fac cu el ? nu-i
vorba, oi toarce cite-odata, dar nu me pot tinea nu-
mai de atita, 'apoi numai D-zeu tie zilele omu-
lui,poate oi muri ca mine printre strAini, departe
de Mama i de Tata, 1 lucruparele mele en fus cu
tot vor fi zvirlite unde nu tuna ; atunci de ce sA
lett un lucru iubit, dindtel prada intimplarilor, i sa
nu'l las batrinului ce se uita la dinsul cu sfintenie.

') Spondil, cum le ziceau cucoanele noastre din lumea veche

i erau nu numai de lemn ci i de plumb, de argint
chiar aurite.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a septea

Malt dorita mea prietend !

20 Julie 1887.

Planul meu era s tree muntii in Bucovina, sa

strebat Transilvania, s'ating Oltenia, si O. ma'ntore
in Moldova prin mijlocul Valachiei. Intrebind in-
colo si incoace, am aflat ca tnebue a platese o
dare de fiecare chilometru, care ne-ar fi facut sa
ne simtim. Apoi nemtii, ce erau sa zica chid ne
vedeau invirtindu-ne rnereu pe linga fratii nostri ?
De cite-va oil poate ni s'ar fi trecut, dar uleiorul
nu merge de multe ori la apa,si socotind c nu'i
boala sanatoasa, si pank" si noi s ne dam indrep-
tarile... cad ce stie el ce intreb eu pe teran ? .. el
stie .c.,e vede cu oehii, nu ce i-oi spune ; si daca,
fara multa vorba ne pune la recoare, si de'mi arde
i notitele, atunci ce m6 fac ? i eu, ealea-valea,
dar Tata ? De ce un parinte batrin sa sufere pen-
tru copilu-i resfatat ? Nu era drept,incit au tre-
buit sa-mi schimb planul.
Am esit din FAlticeni cu multime de munteni
carT ne indemnau O. mergem in tovarasia lor. Un
muntean batrin, care eunostea pe Tata de mult, li

www.dacoromanica.ro
 41

zise : Hai cucoane, cg, te trec eu muntii ca pe

palm cu calutii mei ; sa vezi c n'ain nitat Ca
cam mincat pinea in tinerete."
Noi le-am multamit, si cum nu i-as fl intovarilsit
cu elraga. inima ? dar omul nu face dupa cum t-i
voia, ci dup cum il duce nevoia, incit ne-am des-
p6rtit cu parere de r'eu de muntenif cu inim des-
chisd, cu vorba buna i asazatd. I-am petrecut ca
ochii pana ce i-am perdut in zare. Pe urma, me
uitam cu durere la munti, pe ling cart trebuia
s6 trec nepasdtoare ca o streinh si sa nu m6 pot
duce s5,-i v'ed si s'a, le dau ziva-bung.

Frumos ce-i drurnul morei, umbrit cu rachiti ba-

trine, batrine ea vremea, cu pletoasa lor chid, ar-
gintie ce tremura'n razele soarelui. Curtea eine stie
cite zeci-de-ani au v'ezut. In fata casei florarie,
in care minunat lucru-s pietrele rotunzite, albe ca
laptele, aduse din albia Moldovei i strinse gra-
magioarg in jurul straturilor cu flori. Un cerc de
aluni batrini i neingrijiti, din cari unii au ajuns
ciompuri cu girnete, s'apoi un sir de frasini.
Se vede c'odinioara in locul acesta a fost o
minte priceputa s'o inimii cu simtire, dar care iiu mai
este, si de s'ar destepta din vesnicu-i somn, s'ar vedea
dragostea-i pe mind strainl, cum alunii s'au uscat,
florile cum le-au nabusit loboda i urzicele, i fle-
care lucru cum s'a perdut cararea.... mare bine-i

www.dacoromanica.ro
42

pe lume ca nu invie mort.ii.De la vale prApastie,

apoi un es frumos, in fund trece Moldova incun-
jurata de plopi, iar in departare privirea ti se o-
preste pe virfurile munOlor coperiti de ceata, ce se
perd in vzduh.
Doamne ! ce frumos lucru-i sa nu'noptezi unde
inziuezi, si sa tot mergi in voia intimplarei, Villa
se va pune hotar drumurilor tale. Adouazi m'am
dus pe la gireada dupa mo loan Dulgherul pe
care n'aveam chip sal pot capatui. Cucuiet pe-o
gireada tot aseza snopii cu tepoiul ; fel-si-chipuri
m'am pus pe ling dinsul. Cum stateam, el cucuet
tocmai hat sus si eu jos, imi inchipuiam parca e-
ram corbul si cu vulpea L. la urma zise ca se teme
sa se deie jos sa nu'si rupa capul. Nu-i nimic,
respunse unul, si-i pune altul mai bun" ; si pia
sa traga oamenii un car cu snopi sub gireada, u-
nul i-au rezemat un drug, mosneagul se prinse de
el si cit ai bate din palme au fost jos.
Ne-am dus mai la vale spre pirau, sub un par
salbatec, s'acolo am scris obiceiurile la nunta din
mai multe locuri.
Cum ii ornul ista, nu sta cum nu sta apa.
Teranii din Bucovina, eine stie tocmai de pe
unde, lucrau aice la masina.
Am esit din Ciumulesti, am trecut pe linga moara
cu rachiti batrine, cu plete argintii,am lasat si pe

www.dacoromanica.ro
 43

fetita de trei ani a Ioanei, cu par balan i ochi al-

batri, care imi spunea atitea pe drumul ditra gi-
reada,de laicerutul de la ningica i toate cite ye-
zuse la iarmaroc.
Cum am ajuns in osea mi-am aruncat ochii
in lungul miritei, care cu veun ceas mai ina-
inte era samanata de clai i pe care acuma
nu se mai videa decit ici-colo cite o tufwara
de umbra-epurelui ori de spini. Se mintuise de
carat; boii dejugati legati cu funii, tot doi cite doi
pateau in voe pe mirite, iar oamenii lungiti pe
parnint se odihneau la umbra carelor. Sus pe gi-
reada de ese stingeni erau citi-va oameni cari
faceau virful ; printre ei i mo Ion care se cu-
notea de-o pota cu barba lui alba i pletele lui
albe resfirate de vint. Ne-am inchinat la dinii de
multe ori, iar ei pe gireada cu caciulele in mind,
rezemati in tepoaie ne-au petrecut cu ochii o bu-
catfi, apoi iar s'au apucat de facut virf.
Tata mi-au spus ca girezile de pine's bune in-
guste i numai de citi-va stinjini, ca atunci vintul
i soarele le poate resbate in lungi i'n curmezi,
ca sa se svinteze pinea bine, care tinuta aa in
girezi capata lustru 1 culoare frumoasa. Oamenii
insa se buena, totdeauria de cheltuiald putia, i
fac girezile late i lungi pana la doua-zeci de stin-

www.dacoromanica.ro
44

jeni, ca sa intre namol de pine i sa. fac numai o

data virful, careq luerul eel mai greu la o gireada.
Tata spune ca inainte se faceau i altfel de gi-
rezi; se cladea intr'o gireada mare namol de pine,
toti snopii cu spicele inituntru, iar naltimea in pro-
portie cu grosimea, pazindu-se potrivirea cu pra-
jina ea sa fie dreapta ea luminarea,se face apoi
piept i virf girezei. Pe deasupra se acoperea cu
ragoz ; tot din ragoz suceau odgoane, le invirteau
la capete i le infipgeau in gireada cu lin tern
stringndule tapan. Aceste girezi erau foarte bune,
paserile nu puteau fura macar un bob din ele,
ploaea nu le strebatea, i fara, primejdie putea sta
pinea in girezi mai multi ani.
Am poposit pe moia Capul-dealului, la un isvor
ce curge dintr'un budai de fag Mai erau inca i
citi-va oameni; unul din ei zise : ce apa buna i
limpede ca vioara." L'am intrebat ce insamna a-
ceia,__i el se uita la mine foarte mirat, cum de
nu pricepeam,dar cu toata silinta mea n'am pu-
tut afia mai mult decit ea apa era limpede ca
:

vioara. Atunci mi-am adus aminte ea mai intilni-

sem vorba aceasta in cintecul:
Prutule apa vioara
Pacete-ai neagra cerneala...
Aa-i teranul, spune un cuvint, face un lucru,
fad, sa tie de-ce i pentru-ce ; aa au apueat'o

www.dacoromanica.ro
 45

din bdtrini 'o tine drug inainte. Aa de pildd, in

zilele de post nu dd nimic din casd nici nu umple
bor, postesc lunea, nu zolete spre vineri i nu
lucrezil vinerea ; marta i simbdta nu pornete nici
un lucru. De nu-i trdesc copia, pe copilul ce i-a
mai remas 11 vinde pe fereastd unuia norocos la
copii, sau stringe peteci de la noud case nepri-
minite de face rochitd copilului ca sd trdiascd. Nu
scbate cenua din vatra in zilele de sk, sub cu-
vint ca-i rninincd uliul paserile. Nu pune clova la
lund noud ca tipa puiI. Copacii ii samana la lund
veche, ii rasadese la lund nou'd i-i hultuesc tot
aa. Daca copacul nu face roadd, te duci la dinsul
cu toporul in mina qi te rdsteti sal tai, un al-
tul s puie atunci cuvint sal erti,iar la anul ro-
dete ?
De copacul nu face roada, in simbata paste-
lor cum framintl pasca, dute cu minele pline de
aluat i le terge de copac, i de bund-samd are sd
rodeasca. Sd dai din livada ca i de la stina ori-
cui a veni de a cere, ca atunci i D-zeu iti dd, spor
i izvor. Tot pentru ca s rodeasca copacii, din a-
luatul de pasca ce lief ras de pe covatd, faci cite
un colacel de fie-care copac ce nu rodete i'l a-
nini pe o crengutd. Daca t'a furat din tiubei se
crede ca nu mai ai parte de ele. Cind gAteti de
urzit torni apd pe urzitor ca sal adapi. Cind

www.dacoromanica.ro
46

testi de tesut torni apd pe tdchizi de adapi caii

ce sunt osteniti.
Chid pui la invlit pinza, dad, jrbiutele yin
sub fuscei, ajunge bdtatura la pinzd, iar de se'n-
timplA cd, yin deasupra atunci n'ajunge. Cind
urzesti, de rIpezi cumva urzitorul sl treacd o razd,
semn bun, ai s pui pinza mai lungh. Gaud ai ur-
zit mai multe jarbiuti decit iti trebue, ca s5,1 de-
peni inapoi te duci dupd, urzitor, iar nu mii urzi-
torul indardt, ca nu-i bine. De'nprumuti spat cuiva,
chid t'o dd, inapoi trebue s'o lege cu urioc, aceia-i
plata spetei, altfel pe lumea cealaltd, umbli sd-i
dai plata si nu t'o primeste.
Cand iei foc de la cash' cu copii, dai ina-
poi un carbune peste prag ca sli nu-i iei som-
nul copiilor. (Ind te duci la o casa cu copil
in leagdn ii dai semn din cite-va fire din briu,
din bland sau o codita ceva, in sfirsit din ceea
ce aiy zicand : di doarma bine ca mine, sd, creas-
cd mare si gras ca mine," iar de esti slab
zici : sd fie gras, nu ca mine." Cind aduci o fe-
meie s'alipteze copil mic o brAnesti s'o cinstesti,
ca copilul sd, se sature degrabd, si sa nu umble
dupa mincare. La casa noud, plretele din-dos nu'l
lipesti bine si nu'l vdruesti pia, pestre vr'o doi
ani, ca sa nu moard, cineva. Sa nu mergi inapoi
ati mor pArintii. Sd nu papsti copilul cd, nu

www.dacoromanica.ro
 47

mai creste. SA nu Imo fata cu matura ca nu se

maritA. SA nu cinti la masa ca ai sA ai femeie ne-
bula SA nu torni apA indArat cA nu-i tihneste o-
mului. SA nu te'nbraci cu lucrul pe dos ca nuli
merge bine.
lJnii au obiceiul di imbraca anume ceva pe
dos ca sa nu se prindA vrajile. Cand te scoli
din somn sa nu te uiti pe fereasta ca uiti vi-
surile.CAnd se umple luminarea, cAtra eine se
varsa acela numai-decat capata parale. SA nu
faci pasti nici mil rosa WA sot ca nu-i bine. and
cresc pastele frumoase atunci ai sa al an bun. DacA
aluatul din pascA nu creste atunce li moare ci-
neva din cash' in anul acela, tot asemene si dad,
les male urite. Cand r6storni mamaliga si pica o
buburuzA din ceaun,aceea-i napastea omului,sa
iei buburuza si s'o svirli dupA usa ca sa n'o mi-
nince nimene. Cind incepi s2i torci stupesti fusul
de trei ori ca sa se umple degraba, Ian dupA, ce
l'ai umplut faci tot acelasi lucru ca sA nu se de-
oache ; tot asemenea faci cu fusele si cand le rischii.
Data visezi un mort care te supra, dA adouazi
o ceapA de pomanA zicnd : tine de sufletul cuti-
ruia." SA nu legeni picioarele ea nu-i bine, zice ca
legeni pe dracu. Cind merg iruri de cucoare sA
nu le numeri cA rAtAcesc drumul si ciriind se tot
invirtesc in loc. Cind se rasteste cineva cu cutitul

www.dacoromanica.ro
48

la altul atunci fuge ingerul de dinsul. De copilul

nu doarme scaldal en stroh sau cu somnoroasa,
i-i fa de plinsori. Cind dumanul tau se muta
intr'o altd, casa pune-i in tuspatru colturile casei
cite-o peatrd, ca sa nu sporeasca cum nu sporeste
i nu creste peatra Cind te muti in eta casa tri-
mete mai nainte oud ferte, pine, sare, vin i unt-
delemn, ca sali mearga tot din belsug. Cind pen-
tru intaIai data intri intr'un oras sa iei o piatra
iu gull.
Cind interci copilul ferbe un eu si'l pune
dupd usa si trimete copilul sti gasasca. In vinerea
saca, in zori de zing., eine vrea sa fie sanatos peste
an sa se duca la fintind sau la apa curgeloare si
sA-i toarne trei cofe de apa din cap. SA nu mi-
ninci din prag mininci noroeul. Tot asemenea
sa nu mininci uitindute in eglinda. Cind te piep-
teni sara te ie un bdtrin. Cind te lai vineri ori in
zi de sec remii vduva. Cine nu face ite de fata-
mare nu mai face citu-i lumea, remine vaduva.
Parul ce'ti cade din cap sa nu'l dai la gunoi, ea-,1
ieu vrabiile de'si fac cuiburi si te doare capul
cade parul. SI pazeti sa nu'ti iee nimene din
par fart tire ca ti se paste virful cozilor. Dad,
t'a cere ceva o femeie insarcinata si nu da, au
sa'ti roada oarecii lucruri din casa. Cind dai ceva
i'ti pare r6u, atunci n'are parte. Cind nuli merge

www.dacoromanica.ro
 49

bine intr'o cas, nicY dup ce ai fkut masle, atunci

ie semn de la casa din dreapta si de la cea din
stinga i afum casa ta de trei oft

Scrisoarea a opta
Driijtilaa mea prietend!
22 Julie 1887.

Mosia Dragusehi1, ce sat mare ! grAdinti de 25

de fraci, cu fel-de-fel de arbori alesi i carT
spre miazAzi se scoboard printr'o rip strasnica
in albia Moldovei. Cit tine mosia Dragusenii, pe
marginea drumului sint ras'aditi conaci tineri, pu-
tini dintre ei n'ajung stinjinul. Cit n4dejde pe
viitor nu da." calttorului... Ori si eine ar fi acela ce
i-au rasdit, i-am bine-cuNintat gindul, dorindu-i
noroc incotro s'ar intoarce, si s fi fost i-a fi strins
mina cu aldura ca unui prieten ; si aa ca mine
mii de cAliitori vor zice, odihninduse la umbra re-
coroas a acestor copaci, earl an cu an ce va
trece vor creste tot mai mail, mai frumosi si mai
umbrosi.
Ara trecut pe mosia Cristesti. Drumu-i umbrit
de plopi btrini,o bola de verdeatii. Frumos
lucru-i sa." mergi la umbra plopilor ce's leagna veci-
4

www.dacoromanica.ro
50

nic frunzele. Nici un copac nu mai este ca plopul,

ca fie vazduhul in desevarsita liniste, boarea nu miste
nici firul de iarba, dar frunzele plopului tot tre-
mura vecinic.
Din copacii lui Mihai Sturza mare parte fru-
mosi si sanatosi in puterea cuvintului ; din unit din
ei n'au mai remas de cat ciompuri ; multi s'au
uscat intinzind in vazduh cu mahnire crengile
lor mohorite, i in timpul caldurei lui Cuptor
odihninduse . ca in toiul iernei... de acum ina-
inte vecinica iarna pentru ei va fi. Din altii n'a
mai remas decit cioate, ce amintesc ca'n locul a-
cela se inalta odata copaci recorosi ce ddeau um-
bra. Pe unele locuri insa n'au mai remas nici urma
ca pe acolo odata Mihai Sturza sadise copaci, pri-
elnici drumetilor.
Mare inima au avut omul cela, si de-ar veni
sa se primble pe drumul umbrit de dinsul, cu
glas s'ar tingui de pustiirile ce i le-au facut
vremea'si oamenii cei rei. Dar el odihneste in
liniste si binecuvintarea drumetilor ii umbrete mor-
mintul. Odihneasca in pace.
Ajunsi in satul Cristesti, am tras la o casa unde
ne-au esit dou fete. Ce poate tinereta! atunci
sufietu-i curat, fail viclesuguri. Ne-au primit cu
bucurie si au zis sa tiagem caruta in ograda ; eu
eram de cuvint. Tata insa mi-au spus sa stau ca

www.dacoromanica.ro
 51

s meargli sA, intrebe mai intli de stApin de-a

vrea sl ne primeascA ori ba. M6 cuprinse mirarea,
cum se poate gAsi si oameni de aceia cart sA nu
dea gAzduire unui drumet.
Tata s'au dus al intrebe ; el au legat teie de
curmeie, i ba tread, ba meargA, ne-au lasat in
drum 'au apucat spre curte. Am simtit atIta jignire
in sufletul meu... eram desnAdAjduita ; Tata 'mi zise :
StAi, nu-i numai atita ce avem sA intim-
pinAin in drumul nostru, lumea-i rA si la dinsa
n'ai crezare.
D'apoi cum erau primiti drumetii la noi la
tail, la mosul Panaite i la vecinii nostri ?
Asa-i, dar vezi nu-s toti oamenii pe un
calup,eu t'am spus de-acasA cA nu-i judrie, de-
acuma trebuie sA fii cu curaj ; te-ai virit in horl
trebue A* joci Mil a te plinge.
Ne-am dus la preotul din sat ; aid ne-au pri-
mit bine. Preuteasa cea bAtrinA, fatA de boer, luda
vremile cele bune cAnd boerul era boer i te'ranul
t 6ran. Tata si cu preotul s'au dus sA-mi aducA pe
Rio Pav61, maistru in treaba conAcAriei. Fecioru-
s6u si nora-sa erau la cimp, i el pAzea un copila
si lua sama la o oalA cu fasole ce ferbea in vatrA.
Tata au vrut sA-i tie locul, dar el se temea sA nu
bAnuiascA norA-sa cind a veni de la cimp s'a vi-
dea cumva cb," i-au plins copilul, aa ca mo Pavl

www.dacoromanica.ro
52

a femas 0 vie pe-sarit; Oa atunci am cAtat pe

altii.
Mare secetI pe Cristeti, de trei luni de zile
nu s'au ve'zut pic de ploae ; isvoarele au secat,
apa prin fintini e tulbure i de va mai tinea mult1
vreme uscaciunea asta, teranii spun a numai D-zeu
tie ce are sa fie. Dap', ce am eit din Cristeti,
pe drum ne,au oprit un moneag zieindu-ne :
Nu ye" fie cu suparare, din ralticeni venili ? i
cum ii habarul intr'acolo, oare dreptu-i eh' arde ?
Nu se poate, cand am plecat era buna-pace.
Ba aa s'aude, cati-va oameni spuneau cA-i
mare pirjol.
Din care parte au prins focul ?
Ia asta n'au spus ; dar oare care a fie pri-
cina de s'aud atitea focuri ?
*tim i noi.
Eu socot aa, cu mintea mea cea proastI, cit
nenatii dau foc unde le-au inchis granita ; dar s'a,
se tie asta dela stApinire ?
Cine tie, poate ar fi bine ;
Doamne cucoane ! se spuue din batrini, i nu
numai vorbil aa, ci chiar drept, ca atunci clind
arde, de este cg, au dat foc cineva, 01 te uiti in
flacitri unde-i mai mare puterea focului i de
buna-sama vezi chipul celui ce fa dat foc... eu
socot aa cA, nu. mai este pe lume pacat mai mare

www.dacoromanica.ro
 63

de cit aista, si yinoyatul li bun de spinzurat fita

leac de pacat.
Am mai vorbit cit am mai vorbit cu mosneagul,
pe urniA, zicAndu-i : Mai r'emli sanAtos mosule ! am
plecat re'pede.
Drum bun s,i bung, O. a fie inima."
MA gindeam, mare nenorocire si cu focul acesta.
Mi-am adus aminte si de Botosani, care arsese la
5 lunie. Grozav lucru ! Case ce odata se inallau
mgrete, frumuseta orasului, astrizi zac in ruing,.
'Uncle i uncle de-au mai remas cite un pgrete in
picioare ; incolo totu-i doborit in grAmezi de cA-
rAmizi sfgrogite ; nu mai cunosti locurile de alta-
(lath, totu-i schimbat inteun urie mormint de jale
si de lacrimi ; rar unde si uncle cite o casg, ne a-
tinsA se'naltA mindra in mijlocul acestui mormint.
Miritor joc al soartei ! Fac i eu ca batrinii : ina-
inte yreme altfel mergeau lucrurile, iutala pompie-
rilor era proverbialk si de cum incepea a sill%
yintul caii nu se mai deshamau de la Mali, aa,
eh focul n'apuca bine sA prinda si pompierii erau
acolo si nu trebuia ca acuma, bieii nenorocici sit
le astepte cu ceasuri venirea.
Am poposit la ratus la Ancuta, din mijlocul cim-
pului, la Haim crismarul, unde odinioara se faceau
cele mai mari WAHL tiam cA yremile cele de
mult se trecuse, i totusi simtiam o slialt. N'am

www.dacoromanica.ro
54

gsit in dugheang un strop de vin sau de otet sg-1

amestec cu apg, si sg-mi mai potol setea de fer-
binteala cea mare si arsita soarelui. Am pgzit lu-
crurile ping ce au scos Tata apg.
Dintr'un colt Tgrcu se uita la mine chioris i
tot hirlia la cucosul cel alb, ce se primbla prin
ratus ca un paun ; iar rindunelile ciripind sburau
in toate pgrtile. In ratus mai erau si doi evrei ;
ei vizindu-m6 c vorbiam cu taranii ce erau pe
acolo, s'apropiarg, de mine, si unul din ei imi zise :
SA-ti spun eu eine esti d-ta ?
La ce nevoe, parch eu nu stiu ?
Dar vezi, stiu si eu.
Atunci spune sh v6c1 ce stii.
Nu-i asa, d-ta ai invatat carte bung undeva
departe, s'acum vii prin sate sg, hrgpsesti copiii.
Chiar asa, ai nimerit'o ca nuca'n pgrete !
Atunci dar ce vorbesti cu taranii ?
ffii cum, n'are voe omul s vorbeasca Cu cine-i
place ?
Ei, mi se pare mie, zise celalalt, cg, d-ta esti
trimeasa de rusi sa vorbesti cu teranii.
i ce sg vorbesc ?
D-ta stiI mai bine de cit mine, la ce sa
spun eu !
Ai auzit ce am vorbit cu dinsii ?
Ba nu.

www.dacoromanica.ro
 55

Atunci foarte r6u, trebuia sa vii s'asculti.

De ce aa ? fereasca D-zeu, nu ede bine.
Da ceia ce faci d-ta ede bine ? ca te legi
de om ca scaiul de oaie...
Am mai spus nu tiu ce i m'au lasat in pace.
M6 gindeam : a dracului cap mai au i oamenii
itia ; ca-s trimeasa de rmi, calea-valea, dar ce
l'au indreptatit pe dinsul sa zica ca umblu cu ha-
rpsitul ? Nimic. cu desevirire, afara numai poate
portofelul cu hirtii ce'l purtarn, dar care n'avea a
face ca scripca cu epurele.
Uitasem spun,la ratmul din Vorona am
v6zut cum lucrau oale. Sunt dourt roate, una mare
jos i alta mica sus, pe care pune lutul, sustinute
de o ax ce se'nvirtete in lemnul ce-i bine prins
sub roata cea mare, pe care o mina cu piciorul.
16 o bucata de lut, o isbete zdravin ca sa se
prinda bine, i in vreme ce roata de jos se in-
virtete ca fulgerul, olarul vira pumnul in aluatul
de pe roata cea mica, il ridica cu pumnul in sus,
apoi ii coboara, i tot ma inainte pana ce i-au
dat marimea cit ii trebuie ; in urma Ii netezete.
Aluatul de oale se face astfel : presura pe pamint
nasip, apoi mterne un rind de hut hleios ; iar pre-
sura nasip 'un rind de lut, i tot aa inainte ; a-
poi il uda bine cu apa i'l framinta cu picioarele
dinteun capat pana'n altul ; dupa ce l'au framintat

www.dacoromanica.ro
56

bine 11 intoarn i presura pmintul cu nasip, ca

si cum ar presura covata cu fain& ca sg, nu se
prind, si tot asa Ii framinta pang s'au Mutt ca
aluatul. Atunci ii imparceste in bocuri pune
intr'un loc la recoare, iar cind s6 fad oala, ie
cite un bq de aceste pe care'l mai framintA in
ming inainte de a'l pune la roatg. Dupg, ce au min-
tuit de facut oalele, le pune afarg, in pleavb4u1
vintului ea sg se sbiceasca, i numai pe urmg le
arde, si ori care ar avea te-mieri-ce betesug crapd
la ars. Oalele aceste is fgcute asa ca se imbuc
una in alta, si-s foarte bune de adus apg, de vreme
ce nici nu dau apei gust reu, nici nu crapg, iarna
de ger.
Dela Ancuta inainte am vOzut o miriste de
pine alba pe care eraula varat vr'o 500 de oi,
si fiind peste sam de multe pentru locul ce-1 *-
teat), rosese pang i pgmintul, de nu mai era bu-
rueaaa de leac. Tata zicea ea niei se mai pomenise
aseminea lucru. Omul ce l'am intrebat ne-au spus
ea de si e'ranii mai hraneau sara oile acasa cu
ce puteau, dar tot pereau pe tin cap.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a noua

Buna mea prietena !

23 Julie 1887.

Ne-am oprit la preotul catolic din Sabaoani,pra-

voslavnic cristian, casA mare cu dotul rinduri ling&
bisericA, ce nici nu re'sare cu casele preotilor nostri,
mult mai bunti de cit curtile boereti PnAuntru
fnafa rA.
In urmA ne-am dus la horA. Un loc anume
ingrAdit pentru joc, alAturi cu tinterimul. Am
remas uhniti de frumuseta horei, un cerc cit cu-
prinzi cu ochii de flAcAi i de fete. La dinii
lAutarii nu stau locului ca la noi, ci umblA cin-
tind imprejurul horei. FlAcAii cu chmesi cusute
frumos, chimire cu tinte late, iar pAlAriile ungureti
cu fundul nalt. La palArii unii poartA smocuri de
nAgara, altii siminoc ori fel-de-fel de pene, en ghior-
dane i cordele. Portul aproape ca al flAcAilor nostri,
i foarte curat.
Fetele unele-s imprejurate cu petimane lagiverzi
cu vriste stracojii ; cele mai multe-s cu catrinte
negre, iar dinaintele yristate cu stracoiii i cu

www.dacoromanica.ro
58

albastru Catrintele ungurencelor is mult mai largi

de cit a muntencelor noastre, dinaintele yin pa-
tur peste patura; toate umblA cu ciubote sau
cu papuci ; camee1e lor is cu altite, rar la care-i
cu negru, mai mult stracosii, sau is cusute cu
strAmatura pe deasupra. La minici cusutura merge
cu siret.
Dar ce-i mai deosebit e gAteala capului. Toate
fetisoarele umbra cu stergare, iar de 'ndatA ce
au esit la joc, semn cl fata-i gata de mAritat,
pun pe cap un cerc de sirmA sau de lemn, pe
care inrasoara cozile, care cerc nici noaptea nu-1
scot din cap. Pe frunte au 'fel:de-fel de flori si
de tasmAlute cu margele, iar pe deasupra porta
tergare tesute frumos, asezate in paturi tot una
peste alta, prinse in bolduri galbene, si lsind sa
atirne capetele stergarului pe spate, incit le face
un cap mare cit o oboroacA. La o singura femeie
ar sta foarte r'eu, dar in hora cea mare, unde
toate-s .tot una si una, le vinea bine.
Fata dupa ce s'a mAritat are voe 0, mai joace in
horA numai un an, i de multe ori nici atunci nu-i
ticneste de-i barbatul zurbagiu ; iar de-acolo inainte
i s'a inchis calea'n codru. Femeile cele bAtrine
nu mai poartA cercuri, i precum femeea cu greu
se las a trece de b Atria, de aceea leapada cer-
curile la o vristA, inaintata.

www.dacoromanica.ro
 59

Un lucru foarte bun ce am vzut la ele e ca

nevestele poarta copiii. in. covatele mici i foarte
uurele, i mi-au spus ca la cimp sau cind se due
sa priveasca la hora, pun copilul cu covatica jos
i'i hodinese bratele.
Printele om vesel ; dud ii spunea Tata cite
ceva ridea de se prapadea ; Ii un om cum li mai
bun de trait in lume. Am vorbit toata sara de
multe de toate ; preotii catolici nu-s ca ai notri,
ci au multa tiinta cu adincuri i cu intorseturi.
Am petrecut o sara cu adevarat frumoasa ; pa-
rintele cinta i din piano.
Am poposit in Roman la un han, iar pe urma
ne-am luat sa cate Tata de prietenul din tine-
rete Bitrou. Ne-am dus la casa in care-1 gasise
in vremea resboiului din 1877, dar casa era a-
cuma locuita de a1ii, i cind Tata intrebh unde se
mutase Bitrou, Ii respunse scurt i cuprinzator :
La tintirim !
Dar Paul, ficiorul lui ?
A murit i el.
Cum se poate ?
Ba aa, i-au murit i feciorul cel mare i
cel mic.
i cel mic ! au murit i el ? dar nu se poate !
atunci macar unde-i fata ?
Au murit i ea.

www.dacoromanica.ro
60

Tata nu mai area ce intreba, siroae de lacrimi

ii curgeau pe fga, iar mie mi se umpluse sufietul
de durere vazind cum batrinul meu parinte gaseste
atita pustietate intre prietenii lui.
Noaptea am petrecut'o in Oniscani, in ratusul
lui Doni. Ca la crisina, erau fel-de-fel de oameni.
M'am asazat cu crismar4a dupa tejghe,oamenii se
gramadise buluc in jurul nostru, si-i tot intrebam
de nunta ; iar dupa ce i-am cinstit, imi veni si
mie rindul sa beu. De-abia am putut scapa, mai
ales o femeiusca a dracului ma naucea de cap :
Ia poftim ! pune mina si bea, ca tare-i buni-
sor i dulcisor, i mirosa a busuioc...
Poate sa fie cit de bun nevasta draga, dar
daca n'am baut nici-odata ?
Multe n'au facut omul in viata, dar trebue sit
deprinda, ca nu stie cum vine rremea. Vedeam Ca
are dreptate ; imi dasem si eu acuma peste om,
si de-abia m'au scapat Tata din bucluc, zicind ca-s
bolnava i m'au oprit doctorii. in urma m'am dus
in alta odaie, unde cumnata hangiului, o fata foarte
desteapta, tesea pinza de burangiuc, lucru care nu
se prea obicinueste in partea locului. Intrind in
casa i-am dat noroc-bun i cele ce se obicinuesc
chid gasesti pe cineva la stative :
Rostul mare
Sa umble tare,

www.dacoromanica.ro
 61

Ca fetele la joe
Ca babele la iarmaroc....
Ch baba, poate-nu-poate se silWe sh, se duel
la tirg sh vindO ginute ori ce mai poate, i sA
string& paralele pe ghem. Asa obieinuese ele ;
leagO paralele intr'o peticut, o face golomot si
deapan. pe ea bumbheel, sau bud ea s nu i le
poatO fura nimeni.
Am vorbit eu fata de multe de toate ; aduchnd
vorba asupra gindacilor de matash, iatA ce am a-
flat : cA in timp ce frunza de agud e ceva mai
mica de eit pitacul de cinci bani, iei semi* de
ghndaci de matash s'o porti in sin trei zile, pinA
ciocneste toga ; pui peste ea frunzl de agud, si
cea ciocnitA se ie pe frunzA ; ii scoti pe urmA pe
hirtie, cOci fiind pe pinzA li se anin picioarele
si mor. Trebue de luat aminte sA nu deie furni-
cele de ei, cdei ii omoarA.
Fumul de tigard nu le prieste. Frunzele de agud,
dug n'ai copacul 1ing5. cash, le rupi cu crenguta
si le tii in aph ea sh, nu se vestejease, luind samO,
and le dai frunza O. nu fie udA eAei se'nbolnAvese ;
de sOrhturd mor iardsi. Trebue feriti de iute si
piphrat. De trei ori pe zi map' frunza cea vestedA
si pui alta proaspiltA. Chid le schimbi frunza ma-
tun cu crengutd de pelin sau de alun cu frunza,
eh atunei gugoasa-i plinh si bogath.

www.dacoromanica.ro
62

Cind se fac mai marl i vreu sO se suie, le pui

mturi de grdina uscate, iar de 1ndat ce s'au suit
nu mai minind si fac gugoase. De vrai g lasi
de gmffit pstrezi gugoae1e ; cele barbOtesti
Is una, iar cele femeieti Is zugrumate. Ele scot
fluturi ; atunci pui crengute de boz sau de nuc pe
cari se suie de fac saminta, unde o lasi o septa-
mina sau doua, pe urm o dai jos cu degetul. Se"-i
pOzesti de soare sau de frig care-i omoar. Lor
le trebue recoare, dar cind ornul simteste frig, tre-
bue sa le fad i lor foc.
Cum se trage burangiucul : Pui o tingire de
al:a sl clocoteasca ; de gugoasele-s mari iei o suta,
iar de-s mici si pina, la 120 ; le pui in tingire i
le moi bine c'o dranit achioas la capAt, si tot
mesteci cu ea gugoae1e OA clnd s'au prins toate
capetele ; iei apoi o farfurie si tragi pe ea toate
firele ce se deapan deodat din gugoasd.
Dup5, ce ai mintuit de tras gugoasele, invOlAtu-
cesti capatul pe un b't i'l pui de se usuciti foarte
bine, luind sama nu cumva sg aibl pie de ume-
zeala.. Le pui intr'o covOticA si le presuri cu fitina
de popusoi, ca sa mi se incurce, i de pui Mink
i 12 scule fie, inca nu se incurca. R1schii WA
rost, iar dupa ce l'ai rlchiet 11 pui pe virtelnitl,
pe urma 11 tragi la mosor cu fus de letckcucoa-
nele din vechime il trageau pe cicaric,iar pe urm6.

www.dacoromanica.ro
 63

il asezi in fling, de alun indoit la un caplt cam

de o palmh.
Din gugoaele din cari tragi burangiucul gindacii
trebuiesc omorip ; pentru aceasta le pui vr'o patru
zile la soare cind arde mai tare, i ca 0, te'ncre-
dintezi c'au murit gindacii, faci in cuptor foc ca de
malai, iar deasupra pe cuptor aterni hirtie, pui
gugoasele 1 le acoperi cu blan, sau pernA ca s6,
se inAduse. Seminta de gindaci de matasa li ce-
nusie i mai revarsatl de cit firele de mac. Trebue
s'o pAzeti foarte bine ; de-i prea cald si ti-i frica
ca nu cumva sA invie pune-i in beciu, numai nu
aproape de zid ea mucezeste.
Pinza de burangiuc ca sa se poatl spala se pune
in spata tot cite doug fire in dinte, cd de-i mistreatd
se izete. Nici un lucru de mint nu-i mai uor i
mai frumos de cit pinza de burangiuc ; firele de
matasd nu trebuesc potrivite din degete ca la in,
cinepa ori lint. A.ici ele se dau la tors dela sine,
numai trebuie inbalat bine, aci deli atunci ma-
tasa mai perde lustrul, dar se face mai virtoasa
i se da la tesut, nu se incilceste i-i ca sirma de
tare,aa-i vorba.
Clint ii burangiucul bine lucrat pop tese zeci de
cop fart sa se rupg un fir. 0 gospodina bung, cind
se pune la tesut de diminicioara i stA toata ziva
pe lucru, poate tese ping, la cinci cop.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a zecea

Dragalaqa mea prietend !

21 Julie 1887.

Onicanii ii un tirguor care n'are mai mult de

20 de cas.e facute de stapinul moiei, unul Doni,
al caruia nume 11 poarta ratusul. Numai irul de
case din mina sting cari yin in rind cu ratuul
au mai remas ; cele din dreapta au ars toate afar&
de Primarie. Am intrebat pe oameui de la ce luase
foc, i mi-au spus c. negustorul Solomon, a carui
casa era asigurata, dupa ce 'au dus parte din lu-
cruri la Roman, far altele le-au ascuns in pivnita,
au uns paretii cu gaz s'apoi le-au dat foc, care a
isbuciiit tocmai in puterea noptei. Capitanul u fost
unul din cei dintai, el au vzut focul, dar era vint
i n'avea nici un chip sa poat da ajutor, incit au
ars tot irul de case.
Casa de asigurare i-a plata frumos lui Solomon,
care avind daravere cu stapinirea l'au acoperit,
iar ceilalti au fost bucuroi c'au scapat macar cu
sufletul. 1116 cutremuram... Cum un om cu un asa

www.dacoromanica.ro
 65

suflet negru, sA se bucure de lumina soarelui ?n-

darnic am eAtat dreptatea, ea nu-i.
Cind la pornire, Zamfirita, dragalaa copilA ba-
lAoarA, cu pAr argintiu de matasA, in ruptul-capului
nu se da despartita de noi, ne-au intovArAit ping
'n capul tirgului ; acolo maica-sa au amagit'o c'a
merge cu noi, numai sh'i puie pAlAria ; ea voioasi
se intoarse inapoi dupA pAlArie, iar noi in urma
ei am plecat. MA gindeam ce era sA zicA cind nu
ne-a mai gsi, i'mi parea r'eu.
Am eit din Onicani cu inima stricatA de cele
ce auzisem i v6zusem, i cine tie ce ne mai a-
teapth incA.
Cind eram incolo la cimp, aerul curat, frumos,
rcoare, bura de ploaie ce dase inverzise pAunele,
'Ana i popuoii ingAlbeniti, bAtrini inainte de vreme,
pAreau cA luase altA fatA. Un stol de rindunele
ne-au intimpinat in cale sburind in cercuri pe jos
in jurul nostru ; Tata zice ca-i semn de ploaie.
Dad, nu ti-i greu s'asculti, ati spun cite ceva din-
aceste semne ce le are taranul :
De rindunele sbor pe jos tare, e ploae mare.
Cind ciripesc vrabiele e a frig. Cind umblA gAi-
nele pe ploae semn cti se'ndreaptA vremea. Cind
se string gAinele i stau ugilite Ii a ploae. Cind
se stric ceva, se duce cineva din casA. Cind poc-
nese grinzele moare cineva. Cind urIA cinele iar
5

www.dacoromanica.ro
66

e semn de moarte. Cind se fac pete negre pe

rainA moare cineva din neamuri. Cind te sui pe
pat i-ti cade papucul pe dos, 10 vine un neam.
Cind se coboara painjeni cu labele albe 10 vine un
neam de-aproape, iar cind ii negru, mititel, atunci
un bun prieten. Chid sar scintei in mijlocul ca-
sei iti vine un oaspe ; cind nu se stinge degrabI
oaspetele va edea mult, iar de se stinge curind
se va duce repede.
De cint cucoul in prag iti yin oaspeti. Cind
10 prinzi degetele in ua" 10 vine cineva ; and se
deschide ua singura iar iti vine. Cind 10 cade
buatica de la gura, ti-i flAmind o rudA de aproape.
Cind 10 muti limba'n gull te vorbete cineva de
ru. Cind 10 time urechea stingl, frumos cu glas
deschis, auzi o veste bunk, cind sun cu glas in-
chis veste ra.
Dupa ce restorni mamAliga pe fund, de se des-
pia in doll& sau mai in curmezi semn de drum,
0 seva duce cineva din cas. Pui ro la vite O.
nu se dioache. Cind tip, lemnele in vata, ii a
vuet, a gilceavi, i trebue sa," le strigi : la crimti, !
Cind iti vine miros frumos de busuioc semn cg, un
barbat strein iti va sosi in cas.
Cind te uiti uimit intr'un loc, i 0 se incruci-
az ochii, iar vine cineva. Deli ies inainte cu
deertul iti merge r6u. De'ntilneti popg, i mai ru,

www.dacoromanica.ro
 67

iar de vezi iepure r6u de tot,dell iese insI lup

in cale atunci merge bine. Cind 10 cint gitul faci
petrecere. Cind te minincA nasul ai s plIngi. Cind
te minincit urechea are se ploae. Cind incepe ploaea
de Luni tine o septhmina. Cind incepe de joi tine
dou6 sepamini ; iar de'ncepe simbAta tine pin6
cealalt simbAtA.
Cind i crai-nou sg nu'l pomenecti in casit c
se stria oalele i strachinele. La partea calugl-
reasca se cint marele tropar, Iumin End," iar
la mireni se zice : frumoas, s'anatoasa mai gsit,
frumoas, san'atoas6, s6, m6 laci." Cind gasecti ou
pAriisit in cuibar, atunci e a paguba ci sal svirli
peste cas ; iar de oul are dotal, glbenucuri li a bel-
cug. Cind cint glina ca cucocul nu-i a bine ; s'o ml-
suri din fundul casei pin' la prag ci de vine coada
la prag, ii tai coada, iar de vine capul ii tai capul.
Cind stancile ravalesc de se pun pe o cas e a
vreme r A. Cind stAncile se string stoluri-stoluri,
ci se ieu de colo ci se pun dincolo, Ii a ninglu, a
vicol, a furtunl. Cind sburd vitele in ocol sau
cind le dh drumul la apa, de sburda, de alearg
bonaluesc atunci e a vifornita, a furtung, mare.
Mitele de alearga prin cas ci se joac Ii vicol.
Cind mita ic spa urechea semn de ploae, iar
de-ci spall fata ci se uit pe fereast, semn de
vreme bung.. Cind se 1411 in soba sau in cuptor Ii

www.dacoromanica.ro
68

a frig, iar de se scoall de pe pat si se trinteste

in mijlocul casei ii a molosag.
Cind se culd, gAinele de vreme si se scoalrt fir-
ziu e belsug, iar de se scoalA de dimineata si se
culcA tirziu, tot umblind dupA, mincare, ii a foa-
mete. Cind omul minincd pe micA-pe-ceas si nu se
mai tine sdtul ii a foamete, a sArAcie. Cind inflo-
resc copacii spre toamnA, sau de se fac cloud rin-
duri de fragi, are sA fie toamn lung. Cind rupi
cAlinele, bate bruma de vreme. Cind porcii due in
gurd stroh ti a vreme rA, a ploae.
SA insemni la ce zi a septdminei a inceput a
lunge, iar in primdvard sd semeni tot in aceiasi zi
ca BA fie semintele roditoare. Cind te duci sA sa-
meni ,in grAdind sa nu pui semi* pe pdmint ne-
arat, cd se fac pAstdrile teioase, ci s'o pui pe pd-
mint arat el atunci is fragede.
Toamna cind pui usturoi in pdmInt, dupd ce
l'ai gAtit de pus sA se deie de-atumba peste el ca
A creasch cdpdtinele mari ; tot pentru ca sl crea-
scA cdpatinele mari trebue sA rdsAdesti usturoiul
din ciciuld.
Ridichile sd nu le rdsAdesti cu degetul cd, se fac
subtiri ca degetul, ci a le infigi in pAmint cu trei
degete. Cind ai sl pui closed', duci ouAle la cuibar
in cAciuld, si le rAstorni de o datA. ca sA, iasA puii

www.dacoromanica.ro
 69

cusind'n cuib si sa, fie cucueti ; de vrei sh fie si

boglieti O. te legi cu un tulpan la git.
De sunt soareci in cash semn ch cau furat ceva.
In primtivara, cind iti clad cucul pentru inthiasi
data in fath, ori in mina dreapta, iti merge
bine peste an, iar de-ti cinth in spate li a r6u.
De-ti dna' cucul cu bani in punga ai sa ai bani.
Cind vin cocostircii si-i vezi sburind pareche ai
O. fii sanatos peste an ; iar cind vezi numai cite
unul atunci esti ca s'un bolnav phrasit de lume.
Cind vezi rindunele sburind pentru inthias data in
primavara, esti shnAtos peste an ; iar de le vezi
intai stind si ciripind, tot anul te vorbesc oamenii
de roll.
Cind iti tai unghiele marta ii de napaste. Din
ori si ce daca ra fura ii calea-valea, iar deli full
din sare nu se mai alege nimic din tine si-ti merge
ca racului. Cind dai gain de pomana li speli pi-
cioarele O. fie buna de sminth. Cind ti se pare
ca lipseste de la mash, are sali vie cineva. Femeia
care ie mucul sau focul cu mina, semn ch nu se
teme de barbat. Pentru mort se coasa Mei nod.
Daca o femeie insarcinata mininca bors umplut
in zi de sec copilul va avea bubusoare, cum le
zic focuri, si se lecueste cu carbune viu, pisat pe
pragul usei si amestecat cu smintin. Cind cinth
cucuveicele urit pe vreme frumoash, se stria vre-

www.dacoromanica.ro
70

mea, iar de ride cucuveica pe o cash unde este

fath-mare, semn ch se va mArita , i de cinth cu-
cuveica frumos pe vreme urith se va rhsbuna.
De veri piper e a vuet, a gilceavh, iar de veri
sare e a bine. De versi untdelemn iar e semn
r6u. Femeia sh se phzeasch sh nu-i vadh barbatul
seu picioarele pinh la genunchi, ch n'o mai iubete.
De veri pe strae yin ai sh-ti faci altele nouh.
Chid veri chibrituri din greall iei parale. Cind
ti se aprinde cutia cu chibrituri in mink ii a noroc.
De nu ra fi greu din cind-in-cind arunch-t'i o-
chii i pe scrisoarea asta 1 gindestete la semnele
ce le au teranii, i care pe noi ne fac a ride,
dp dinsii is pazite cu sfintenie , asa fhceau bunii
ci strebunii lor, i cind teranul zice : aa-i legea
din batrini, din btrini din oameni buni," pentru
dinsul se incheie toate.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a unsprezecea

Dorita mea prietend !

Iulie 24 noaptea.

Schinenii, sat de unguri amestecati cu romini.

Inainte pe moia Iteti, 1uindu-m6 de vorbA cu un
teran, ba de una ba de alta am *ins i la moie ;
atunci el imi spuse cei-i cu umbra copacului, i cit
m'am nAcAjit sd pot afla mai mult, dar n'au fost
de chip ; omul nu tia i pace ; eram nelinititA,
a fi vrut sii tiu ce insamnd asta ?
Tata-mi zise se nu in6 mai potrivesc, ce-i aceia
umbra copacului ! decit o prostie, i sl nu m6
mai prea uit in gura te'ranului,poate vra stt m'a-
mAgeascl. Nu se poate, mit gindeam eu, teranul in
nevinovAtia lui spune ce tie, Mt scopuri i vi-
cleuguri ; la ce m'ar amAgi cind nu are nici un
citig ?...
Nu m6 puteam lasa aa, cAci n'a fi dormit toatA
noaptea; i de i nu-mi era drumul prin Iteti ne-
am abdtut din cale prin sat, am mai intrebat ciii-
va te'rani, dar nici ei nu tieau mai mult. Acum

www.dacoromanica.ro
72

perdusem aproape nadejdea, si suparat zisel Tatei

s'a. mergem inainte :
Ehei, draga tatei ! omul trebue sk, fie cu cu-
raj ; dack,i pune toate asa la inima, cu greu ai
s'o duci pe lume.
Videam c6. are mare dreptate, dar nu puteam
face altfel. Spune pirkului sg-si intoara apele spre
obirsia lui din munte si vezi ascultate-va oare ?
Cind deodat imi ridicki ochii si vezui o fe-
meie desfacind un ciocalu la gobki L'am rugat
pe Tata A mai steie un minut ; nu prea vroia,in-
sfirsit m'au ascultat ; i iatk, ce am aflat de la
dinsa, care auzise si de la bunicti-sa : Mosia a-
ceasta au fost mai toati a teranilor ; unul Paranu,
avea si el o bucatk, de pmint ; de la o vreme
s'a lipit ba de unul, ba de altul, Cu rugamintea
sl-i vindk, lui copacii ce aveau pe mosiile lor ;
unii din eT deodatl nu prea vroiau, si de-1 intreba
ea, penotru ce vrea s-i cumpere, zicea :
Di, ca omul, poate mi-a veni un gust sa me
odihnesc sub dinsul !
-- Atunci la ce s6'1 mai cumperi ? te poti o-
dihni s'asa, ck,ci s'ar gsi rominul ce nu te-ar lasa
sk" te adapostesti sub umbra copacului lui ?
Dar vreu sk, fie al meu, poate mi-a veni un
chef sk.-1 tai.
Doar asa!si la fiece cumplratura Ikea zapis

www.dacoromanica.ro
 73

intArit in regulA, in care spunea ca boerul Pascanu

cumpArA de la rominul cutare un copac asa-s'asa.
Dupl trecere de c4iva ani, cind nu se mai vi-
dea pe Itesti copac car,e sl nu fie a Pascanului,
el scoase zapisele la ivalA si in putere ceru de
la oameni sa-i deie copacii cu tot pAmintul din
jurul lor citu-i umbra copacului din rAsAritul si din
apusul soarelui, si care cite-odata ajungea la patru
prajini.
Oamenii nu se lasarA cu una cu douA ; merse la
judecata dar nu folosirA nimic, cu toata sfinta lor
dreptate, caci totdeauna cel tare ii si mai mare.
Deacolea inainte toti vecinii Pascanului nu se
mai puteau aciva pe parnintul lor, ca haidaii ce
aveau vint dela boer lasau 'tamazlicurile in o-
goarele oamenilor ping le faceau una cu pamintul ;
si cind teranul se ducea sA se pling`a, boerul punea
de-1 da afara pe brinci zicindu-i : Esi afarA mo-
jice, ia sama ! tu esti soarece, iar eu sunt motan."
S'asa oamenii, strimtoriti din toate partile, erau
nevoiti sesi lese casa si pamintul lor si sA-si iee
lumea'n cap.
WA ce se mai spune despre acel boer avan : A-
ripile albinelor lui erau scrise ; si cind am intrebat
cA pentru ce i cum ? mi -au spus, cA Pascanu avea
ginduri rele, fAcea apl cu var sau cu crida si
stropea albinele Iiii, iar pe urmA umbla val virtej

www.dacoromanica.ro
74

pina cale de patru ceasuri cit poate sbura albina

intr'o zi, si cata prisacile oamenilor, si unde gasea
albini scrise lua stiubeile omului zicind ca-i furase
albinele lui, si tot cel mai tare era i mai mare,
in cit cale de patru ceasuri de la mosia lui oa-
menii ajunsese de nu mai tineu prisaci.Ne mai
pomenit lucru!
Spune Tata, ca albinele de la o prisaca se duc
la alta si se ieu la batae cu albinele de la vr'un
tiubei, si de-s mai tari le omoara, si furindu-le
toata mierea o due la stiubeiul lor ; de aceia cind
omul vede ea albini strine yin de se taie cu al-
binele lui, face apa cu var si le stropete pe toate,
si pe urma cearca pe la prisacile climprejur, si unde
vede albini scrise ehiama pe stapini la re'spundere,
ca, albinele lui ii furl mierea.
Cite-odata omul ca sa scape de fapt is face singur
dreptatea ; ie sama cm care din stiubeele lui se taie
albinele straine, apoi in locul tiubeiului lui pune
un tiubei gol, iar la ordinis asaza o trestie asa
ea albinele odata intrate, sa nu mai poata ei, i
pe urma le omoara cu fum de pucioasa. Asa ince-
leg si eu, tot mai merge ; nevoia pe om la multe-1
duce si multe-1 invata ; dar ce facea Pacanu era
cu dese-virire in potriva ori-carei judecati ome-
nesti.

www.dacoromanica.ro
 76

Sa mai spune despre acest boer, c dupa ce au

murit, pentru nedreptatile lui nu l'au primit Pa-
mintul ci de trei ori l'au svirlit afara.

Scrisoarea a dou6sprezecea

Scumpa mea prietend !

26 Julie 1887.

In Bacau am mas la un han in fata casarruei.

Ce odae ! cloud paturi cu mindire de pae pe earl
erau asternute laicere. Eu voam sa ma culc pe
patul dintre u i fereast, i sa doarma Tata pe
cel din fund: dar nu m'au lasat nici c'un chip
zicindu-mi: Eu is batrin, am tras multe i m'am
deprins cu toate, dar pe tine me tem sa te las ca-i
raci, si te-oi perde far' de vreme.
Adoua zi me trezii fara sine, cind auzii glasul
Tatei striginduma : Didie, Didie !" Deschisei ochii
i'nlemnii cind ii vezui galben la fata si multamind
lui D-zeu.
Ce insamna asta Tata. ? ce s'a intimplat ?
Multamesc lui D-zeu ca n'ai murit.
De ce sa mor ?

www.dacoromanica.ro
76

Dad, stateaT cu fata in sus, galbena si nu

suflai de loc, de pareai carat moarta,m'am spa-
riet si nu stieam ce sa fac... Tata zicea ca-s prea
obosita, cite-va zile sa m odihnesc ; dar n'am vrut.
Imi spunea ca-i foarte r6ti sa doarma cine-va cu
fata'n sus, si din vorba in vorba am aflat eresul
taranilor, cum nu se cade sa doarma cu fata'n
sus, nici pe stinga, ca se sue diavolul p.e din-
sul si simteste o greutate strasnica, asa ca ma-
car un deget nu poate misca, si numai doara de
'ar face cruce cu limba in gull atunci s'ar pu-
tea trezi si usura. De te culci hag pe partea
dreapa atunci-I altfel, mina dreapta ti-I feria de
diavol s'o poti scoate ca sa-ti faci cruce cu dinsa.
In Baau am dat cAruta la tocmit, ca se calcase
o roaa si de-ar mai fi mers macar jumatate de
ceas am fi ramas in drum. Am intrebat pe tigan
de ce lovea cit lovea in fer s'apoi iar batea cu
cioeanul pe Hail in desert, si mi-au spus ca atunci
intareste fierele lui Faraon, care sede viu-viut in
fundul Marei-Rosie, pentru ca slobozise pe evrei
inainte de a se implini cele trei zile de munca ; asa
cA jidanul datoreste si pinA in ziva de azi trei zile
tiganului, si sa aiba tigand cea mai mare nevoe
ferit'o d-zeu, nu vrea sal rescumpere pe jidan, zi-
cind ; las mai bine se'mi plateasca pe lumea cealalta.
Jidanul insa s'ar prinde sa plateasca tiganului cele
www.dacoromanica.ro
 77

3 zile astfel : in ziva 1-iu sa se duck la padure

dupa lemne in a 2-a sa-i cumpere fringhie i sopon,
ear in a 3-a sal spinzure.
Duminica desdimineata ne-am pornit din Bacau ;
in dreapta se v6d muntii, la poalele carora stra-
lucete catolica biserica din Valea-Saca ; in stinga
iar munti mai apropiati, iar la poalele lor erpu-
este Bistrita albastrie. Pe lungul drumului, in fun-
dul cerului muntii se'ncheie intr'uu arc.
Ce frumoasa zi ! Cerul albastrui ca ochii cei al-
bastri adinci in carT se citesc multe ; iar ici i colo
nourai argintii cu fel-de-fel de chipuri se odih-
neau pe cer la cruce-ameaza. Muntii, unii coperiti
cu paduri recoroase, altii roi de ploae Ili prajiau
la soare coastele lor galbene i aramii. Din sirul
lung al muntilor se ve'd crestele lor resarind in
vazduh, iar pe panaint lanuri in vriste cu alesaturi.
Pe cer ii frumos, pe pamint iar frumos. Cit de
nenorocit sa fii, frurnuseta naturei te face sa-ti uiti
necazurile i sa doreti cu nesatiu viata, ca sa te
bucuri de frumuseta ei.
Pe wide locuri cite un lan de aratura proas-
pata. Soarele la cruce-ameaza ; plugurile in ireag
se odihnesc de-a lungul brazdei ; citi-va plugari
mina boii la apa, cite unul scapa in popuoi i cu
chiu cu vai pina 11 scoate. Cei-lalti plugari mai

www.dacoromanica.ro
78

la o parte pe miristea tologit .se prajesc la fer-

bintala soarelui lui Coptor.
Mai departe un ciurat de vite mtnIncli, pae ; la
noi nici nu se pomenete c pe la sf. Ilie, in dri-
cul verei, s deie vitele la pae. Dar ce nu vezi
cit trAetI ? cad numai cu moartea i se mintue
toate.

Serisoarea a treisprezecea

Mult dorita tnea prietind !

26 Iulie 1887.

Am tras la preotul catolic din Faraoani ; om a

lui D-zeu, sftitos i prietenos, de para ne cuno-
team de cind lumea. Ling fintina din mijlocul o-
grazei era un basen de marmurg, de Egipt ; md
gtndeam, dad' acuma cind de attta amari de ani
11 bate ploaea i ninsoare lIng tintin si-T tot fru-
mos, ce trebue sa fi fost in vremea lui.
Adouazi a trebuit sti ne sculam pe la 5 cea-
suri, caci pArintele se ducea la bilciu la Cehi.
Cum n'a mai fi dormit cu draga inim. Cind
toat ziva eti pe drum, cind soarele te frige frg.

www.dacoromanica.ro
 79

O. te batI pic de boare, cind car* duruete pe

petre de te ametete de cap i te scuturA de-ti
clAntAnesc dintii, pentru cel ce-i deprins numai pe
bAncile venic in neclintire ale scoalei, aa drum
ca al meu te obosete intr'atita, de pared. vezi
cum ti se duc toate puterile.
Ochi-ti nu mai pot ocoli cimpiele, nu mai pot
pAtrunde pirAile i isvoarele cu albii nAsipoase i
&moue, nu mai strAbat pAdurile, ci slAbesc din
ce-in-ce, painjinindu-se.
Si ce n'ai da in acel minut pe un ceas de o-
dihni... dar drumu-i lung 1 timpu-i scurt, ndej-
dea-ti da. curaj i hai 'nainte!
Nu mult mai am a me' sbuciuma, i veni-vor
poate i mie zile de odihnl, sau eine tie, poate
asemenea zile n'oi mai avea niciodatA.
Am eit din Faraoani de dimineata; am lasat
in urml sat frumos incunjurat de pAcluri, oameni
cuprini, cu acareturi, cu vii i cu grAdini, 'am
luat cu mine amintirea dulce a unui om de inimA.
Am trecut moia Cleja ; mai mult mirite de pine
alba i de popuoi, parte pirloagA, bAtAturA i
tolocitA.
Am trecut pe Raciciune ; codru strAvechiu, care
frumos se inaltA la nouri, la poalele cAruia ph-
teau turme de berbeci, mioare, cirlani i sterpe, iar
mulggtoarele mai pe unde-i pAdurea tAiatA la tir.

www.dacoromanica.ro
80

Pe balta din Racaciune, linga drum, tin pascar

prindea peste cu virsa. Dupa cit mi-au spus, pe
aici ca si pe la noi, au de prins pete voloc, n-
vod, etere, cosuri de nuele, crisnic, ciorpac, cotete
i undite ; iar cum se prind pastravii nu se vede
pe la noi ; pe Bistrita pAstravii se rstocesc cu fa-
chii, asa : intan apa cu bucAti uscate de lemn de
brad pe care le aprind i-i cauta prin apa limpede,
apoi mai fac ezaturi cu petre si pun tirsi de abat
apa. Ling pascar era un baetel ce batea in apa
c'un betior strigind : Peti, peti yin a mine !"
M6 miram cum de-I lasa tata-seu si nu se te-
me de primejdie. Ii invatat el cu balta, n'are
habar", imi respunse. Avea dreptate ! dinteun co-
pil poti face ce-ti poftete sufletul.
Am mai vazut un Ian de deed alba si galbena,
lucru neobicinuit pe la noi, poate pentru veo fa-
bricA de zahar. Ne-am odihnit in Paucesti.
CApitanul era cu soldatii la instructie, asa ca
ne-au vAzut cind am tras la han ; au venit la noi
i dupa ce ne-au intrebat cum i unde ne ducem,
cu multe rugaminti ne-au luat la el, punind un soldat
sa ne pazasca cant& Apoi mi-au chemat soldati
carl mi-au spus obiceiuri la nunta. In urnal ne-au
dus de ne-au aratat imbracAmintea soldatilor, in
cea mai buna ordine ; dar m'au vzut ca. nu fat

www.dacoromanica.ro
 81

haz i m'au lasat in pace. Lucru de mirat ! un al-

tul mi-ar fi ametit capul numai cu amonitiele lui.
Am stat la mash sub un tei umbros. Dupe, un
drum aa de obositor, fripth de arita soarelui lui
Cuptor, s, te odihneti la umbra unui tei frumos,
cum iti d sanatate ! Ne-au dus in case i ne-au
aratat fel-de-fel de lucruri de arte, intre care i
un tablou din vremea resbelului, de toath frurnu-
seta. Inteleg sh-ti fach un bine un om pe care 11
rogi, dar aa, nisam-nitam s ne impovoreze de
bund-vointe, fr pic de mindrie, ce o are ca de
drept militarul, e ceva nepomenit. Ce mai la-deal
la-ae, ii suflet adinc poet, pe care cazarma nu
l'a putut schimba.
Din Pucesti am dat pe Sescut ; acolo-i fabrich
de zahar. A fi avut mare dorinte, se, me due s'o
vhd, dar era duminich. In Srtscut se vorbea c pe
Bereti este un talhar mare, i ziva 'nameazh te
toad, in drum. Tata au incarcat din nou revolve-
rul i puca ; i-au pus petite. i mi-au dat'o s'o tin
cu cucomele trase ; au dat bici calulni, iar cu o-
chii in toate phrtile sh vadrt de unde va ei tal-
haruI. Cit se pare me schimbasem la fath, ch ne-
contenit imi zicea : Nu te teme draga tatei, dacri
vine talharul 11 omor." Eu din gure, spuneam eh
nu me, tern, dar numai d-zeu tia inima mea.
De mich auzisem atitea povesti de talhari, care-
6

www.dacoromanica.ro
82

de-care mai ingrozitoare, Melt ma, deprinsesem a

vedea in talhar omul de piatra a cdrui ochi nu
plinge, inima nu se 'nduioaza. Pare ea mi se ti-
nea inima intr'un fir de par , nu mai puteam de
fried', i-mi era necaz pe Stranut ca se mica aa
incet. A fi vrut sa fuga mai repede de cit epu-
rele,i cind in sfirit am zerit stralucind in de-
partare Adjudul, mi s'au luat o piatra de pe inima.
Am slobozit un foc in vint, am luat petita de
la cealalta tevie, 'am aezat puca la loc. Tata au
inceput a ride : Stai, nu zi hop ! pin' nu-i intra
in joc." Si mi-au dat sa tin revolverul. Dar mie
nu-mi mai era acuma fried'.
Am trecut prin Adjud fara sa poposim, i am
purees inainte. Tata rnai fusese pe locurile aceste
acum vr'o 40 de ani, dar nimic nu mai recunotea.
Incetul cu incetul incepuse a sufla un vint din
ce-in-ce mai tare, vint rece, vint de apa, i nu
tirzie- .; reme am ve'zut podul de fer de peste Siret,
frumos i sanatos, pazit de o calugarita care se
tinguia ca nepoata-sa zace de erpe mai bine de
un an.
, Mult timp crezusem ca se creased erpele in om
ii numai o poveste... Dar de la o vreme cind auzii
ca atita oameni au suferit de boala asta, nu te
mai poti indoi.
Am invatat'o sa-i fad abur de lapte dulce, ceia-

www.dacoromanica.ro
 83

ce stiam de la mama Nica, care spunea an tine-

reta ei in satul Saucenita, dolfe fete iubeau pe
acela nail ; lui numai una din ele ii era dragg,
iar cealaltg, reutIcioad, de necaz, au prins un pu-
ior de serpe, l'au virit inteo coditg de ceapg verde
i mai luind doug codite de ceapA, sau dus cu ele
la fata iubitg. Din una in alta, s'au prins cu ea
ram asag ch n'are s'a le poatA inghiti ; dar de la
sine se intelege ea' fata le-au inghitit cu cea mai
mare uurintg, si de aici inainte, pe zi ce mergea,
fata du si rAu, si Orpele crestea intr'insa. In
vremea asta flgcaului tot ii era dragg, c'o tia cg-i
fatg c uminte i nu se dumerea el singur ce poate
sa aibg.
lntr' o zi s'au dus amindoi la fragi ; fata s'au
culcat pe iarbg, iar el i-au cules o cofitg de fragi,
din care ea an mincat vr'o doi, si obositg au ador-
mit lin ga ei. Dupg ce flacaul au umplut cu fragi
i cofita lui, venea sA i-o aducg, cind colo ! ce sl
vada... fata dormea cu gura deschisg, din care un
erpe scoase capul si se intindea la fragi. FlAcAul
incremenise, iar erpele vAzindu-I se retrase in-
lguntru.
Fldcgul scull fata 'o petrecu acasg fad sg-i
spue nimica,iar adouazi tsi lug de la dinsa ziva-
bung, spuindu-i ca a ggsit de lucru in altg parte ;

www.dacoromanica.ro
84

i aa s'au luat din sat in sat cautind leac de

erpe.
Inteo zi se intilni cu un calugar care/ invata
sa pue pe foc o tingire mare cu lapte ; cind a
clocoti s'o aeze in mijlocul casei, i ca sa mi
moara fata de spaima chid a vedea eind erpele
din gura ei, sa-i lege ochii, sub cuvint ca sa n'o
usture de aburi, i -s'o tie cu capul deasupra ceau-
nului.
F1acau1 fan aa cum 11 invatase calugarul i
scapa fata de erpe ; dupit aceia yr'o doua luni de
zile au hranit'o numai cu lapte, 'apoi au facut
nunt. Dupa Oliva ani fata rautacioasa aproape
de a-i da sufletul s'a spavaduit, iar popa au tri-
mes de au chemat pe nevasta hranita cu erpe, ca
s'o ierte sti poata muri linitita.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a paisprezecea

Drayalaga mea prietena1

27 lulie 1887.

Am mas in Pufesti; pe aice la treucA sg zice

teica, la ()OA mopaica, iar la ulcicA moqdicup,
poate din pricing cA de aceste oale se dau de moi.
Apoi nu zic cdrufd i cotiugd, ci ghioci i ben-
ghiurcl. Au obiceiuri ciudate, cum n'am mai v6zut
nicAeri ; oamenii nu se insoarA ca lumea, ci fie-
care figcAu cind ii vine vremea de insurAtoare ii
furA nevasta, i de-i intrebi, iti spune cA asa au
apucat din bAtrini.
Spunea preutul, cu vr'o doug septdmini inainte,
doi figai veri primari, iubeau pe aceai fatA ;
inteo noapte, flAcAul ce nu era iubit, teminduse
ca sA nu-i fure celalalt fata, s'au pus la pindA cu
doi prieteni 'au pus mina pe dinsa. Ea tipa, se
svircolea, pArintii eise la tipetele ei, 1 in despe-
rarea lor o vgzuse sbAtinduse puternic, i scaldatg
in singele ce o nAbuise pe nas i pe urechi, fArg
sg-I poatA da nici un ajutor. SArmanii OHO rcnind
cu durere, cereau zadarnic ajutor de la oamenii

www.dacoromanica.ro
86

ce se strinsese s priveascA, i earl le ziceau : Aa

bine v'au fAcut, ca i voi ne-ati furat noua trei fete
cu trei feciori.
Am trecut Domnetii i PAdurenii : padure de
stejari nalti i umbroi, drept dragul sa te uiti
la ei.
Ce iret era Stranutul! cum vedea un om, un car
cu boi, indatA stAtea i DU pornia pia, nu-I indemna ;
de asemenea cum zerea o fintinA se opr ea i nu
era chip 0,-1 porneti din loc. Tata scotea apa,
i cind ii da sa bee nu voea, cad nu-i era decit
sa se odihneasca nitel.
Cam aa fAceam 1 eu ; dud dadeam printr'o pa-
dure frumoasa, sau eine tie ce mi se nazarea, ru-
gam pe tata sa me lese pe jos c'am amortit... 'a-
poi trecea mult i bine pina sa me prinda iar in
caruta. Mai bucuroasa a fi fost de mii de ori sa
merg tot drumul pe jos decit in caruta ce-mi
scotea suiletul, dar de la o vreme mi se Wm pi-
cioarele i simtiam un lein.
Cit de multa inima sa fie, daca nu-i deprin-
,
dere pace...
Blestemata fie soarta dumana ce-au scuturat
nevoile rinduri-rinduri, ca fulgi de ninsoare, pe
capul parintilor mei, aa c'au trebuit sa las pe
Steluta ce me ducea ca fulgerul peste dealuri, vai
1 pirae, sa me inchid in casa zece luni de zile, sa

www.dacoromanica.ro
 87

invt si inca bine, tot ce'mi da un profesor atacat,

de frid, s nu-I supr, sa' dau examen in lunie de
clasele primare, iar in Septembre concurs, i inca
86, reusesc,i s m inchida pe mine, fiica salba-
tech a vh'ilor i ptidurilor, in zidurile coalei. De
mu de ori fie blestemat ceasul acela ce m inchi-
sese ca intr'un mormint, unde nu puteam vorbi,
unde nu me puteam misca, unde nu videam soa-
rele, unde cu anul piciorul meu n'atingea pamintul
nici iarba verde, printre strini, farA razii de dra-
goste, unde m'am chircit i m'am vestejit.
Ce-mi trebuia mie sit'nvet carte ?... sa' me fi la-
sat o floare slithatecii, a singuralatei, dar nii sa
m'aduca in halul in care sunt azi !
Pe Marasesti Ii dumbravA tinrd, copaci pusi pe
rind, unde din drum privirea strilbate 'Ana hat de-
parte. M'am coborit prin ea s'am gAsit o multhne
de bureti. Tu n'ai tralt ca mine, incit nu poti sh'n-
telegi ce farmec nespus simtesti la cules bureti
ce-i gasesti de cum se disprimayareaza si pin
toamna tirziu. Cei intrd is sbirciogi, ce se fac la
plop ; sbirciogii galbeni cresc la stejar, iar cei ne-
gri grosi cit pumnul, la araturit Vin buretii de
perji, la livadil, iar la cimp Ii gAseti intre po-
rumbei.
Nicoretii-albi la ezilturA umedoasil, la capete
de lunci. Hulubitele pe dealuri, pe pire, pe sub

www.dacoromanica.ro
88

stejari, fagi, carpeni, la amestecAtural i pldure rar

prin Odure biitrina se fac i kulubitele cele vinete
i verzi. Chitarcele portocalii i foarte frumoase
cind le culegi, dar care pe urni se invinetesc,
cresc mai mult la plopi. Sint si chitarce negre.
Hribii prin piidure de stejar, la stejari mari, la
marginea poenei pe sub tufiuri. Hribii tiganesti pe
lingd drum ; cei de pe sub tufe is buni uscati. Ies-
nieii se gh'sesc cite doi cite trei, nu mai mult, cam
pe unde cresc chitarcele si bribii ; is mai buni de
cit chitarcele, dar nu-s aa ca hribii.
Buretii galbeni Ii gsesti printre hulubite. Seri-
banii se fac la podiuri, pdure gra vai i dealuri ;
Scribanii-albi foarte frumosi, dulci-dulci cum ii
mierea. Buretii iuti pe la locuri de piege fait apA",
trebuesc opariti, altfel nu-i poti minca.
Opinticii (ghebe) se fac pe la taeturA si pe la
dumbravA, prin teisuri, printre copaci mari rani, si
cresc din radAcina copacilor. Popenchii-albi de tea-
muh" di gasesti pe cimp prin finate. Ciupercele pe
la locuri grase, pe la tulpinele stogurilor de fin
unde au fost tirle de oi, de vaci, sau pe unde s'au
turnat zaharaua la boi. Buretii negri pe la rAda-
cinele de nue i de ulm ; tot aa i pastravii.
Urechiuele negre i rose ca niste cescute, cresc
pe bete de alun, de paltin, de ulm, si pe putre-
gaiuri de la pamint. Drehlele pe butuci, pe cioate,

www.dacoromanica.ro
 89

pe crengute de stejar care-s la plmInt.. Buretii de

rota prin iarbA. Ciupercele cinesti, bolohAnoase la
came, cam glilbii si ciocanul lung si subtire, si par-
ca-s in muchii la carnea lor, sa fierb zdravAn 1
se mininca cu mujdei de usturoiz altfel te poti im-
bolnAvi ; ca sA le tai puterea poti sa 'i pui in otet.
SA mininci mincare de bureti ce ti i-ai cules
singur, ii tot asa de buna ca mamAliga de rinitd
si peste de unclip.
In Bizighesti sunt oameni gospodari. Am trecut
Putna,se vede c'o ploase undeva in drumu-i, ca
tare venea incretia i posomoritA. Am stat in Pre-
cistani la casa lui mos Petrea Cojocarul. Ce heiuri
bune, gardul de-jur-imprejur umbra de salcimi de
nu se zreste printrAnii.
Lelea MAlina facea mincare la un cotlon de lingA
fintin& Am stat cu ea de vorba. Batistei de im-
brobodit cum ti spun la noi grimea, pe aicea ti zic
durmea ori cremea. Putnei ii zic Pucna; dejei
noastre ii spun turtoare ; vitele cind se bat la
picior ii zice ciumpagit.
Lelea Malina au pus ceaunul pe foc si cind
incepu a aburi, presurl o mina de Mina ca sa
fiarbA mai rApede ; dupit ce au clocotit si resclo-
cotit, au pus fAinA, au tAiat'o cu melesteul s'au
lasat'o de-au fert de urit. Apoi au luat ciaunul, l'au
intepenit in talpi cu doua surcelute de salce, s'au

www.dacoromanica.ro
90

luat'o la mestecat ;din-cind-in-cind tot resucea

melesteul in palme sa vada, de nu se prinde, $i
tot a$a au mestecat'o cercind'o pana nu s'au mai
prins ; poate de 4 on 5 on mai mult decit pe la
noi. Au mai pus'o pe foc, au tiparifo cu gavanul
ud de la o lingua', iar dupa ce au prins a pufai
au resturnat'o pe un fund de brad
Un bdetan aezd pe prispa o masa cu trei pi-
cioare, puse un talger cu brinza de oi, iar dintr'o
mosoaica au resturnat niste bor$ ce clocotea.
Oamenii s'au lasat lucrul, s'au spalat pe mini,
i. facindu'$i cruce s'au asezat in jurul mesei. M'au
poftit si pe mine, dar le-am multamit, spuindu-le
ca asteptam pe Tata sa vie cu finul, dar n'au
fost chip sa Kap 'Ana n'am intins odata in brinza
$'am sorbit o lingura de bor$. Ei ziceau ca mare
lucru-i pofta... $'apoi cite pove$ti toate : cum un
flacau se'nbolnavise vdzind pe alcii mincind bor$
de sfecla ; cum un copil murise vazind niste oa-
meni mincind cirep fail sa-i deie macar una. Ca
odatd, o femeie cu'n copil in brap intra intr'o
casa, unde mincau placinte ; copilul se uita, se tot
uita cu jind cum mincau placintele, $i cind nu
mai remase nici una oftd $i striga : Au gait
mama!" $i muri. Ca o femeie au murit din pofta
de poama.
Cele mai multe din pove$tile aceste le mai au-

www.dacoromanica.ro
 91

zisem eu ; me gindeam : singele apg, nu se face ;

anii, dealurile i vile nu instrineazg fratii.
Am intrat in casg ; aerul inchis i umed mi-au
tgiet respiratia ; am deschis o fereastg i me uitam
cu jele la cele doug paturi de lemn coperite cu
lgicere, pe care era sg-mi odihnesc trupul, i nig
gindiam la povetile de poftit. Numai ce vgd cg
vine Tata spuindu'mi ca. in Precistani nu gsete la
nimene fin de vinzare, dar ca s'au intilnit cu pro-
fesorul din Faurei, care ne-au poftit in gazda la
el, spuindu-i cg. Friureii ii sat mare i c'ar putea
gsi mai cu uurint fin de vinzare. Of ! ce na-
caz nepomenit, sk incarc din nou toatg gospodgria
noastrg, sg pun calul la cgruta... dar ce s faci ?
tot una-i, ori cu capul de piatrg, ori cu piatra
de cap !
Am multmit cum am putut mai bine lui mo
Petrea i Mlinei, i ne-am dus in Faurei. Ce
scoalg, bung, cu odgi foarte nalte i bine luminate !
E coalg, mixtg. Profesorul detept i om activ.
M'am mirat cind mi-au aratat cum ii invap, pe
copii socoteala cu abac sau numgrtoare. Am vgzut
Meg fel-de-fel de tablouri pentru invdcgmintul in-
tUitiv.
Mi-au aratat prilgrii lucrate de copiil din sat,
foarte trainice 1 frumoase, i mai multe feluri de
impletituri. Ca romind nu giisiam cuvinte in de-

www.dacoromanica.ro
92

ajuns sa arat marea-mi multamire sufleteasa acestui

om cu inima nobila si generos, ce cauta a des-
tepta in copii gustul pentru industrie care e cu
desavirsire tocita in tara noastra.
Vasile Bogdan, un baetel de Teo 8 ani, m'au
invatat sa impletesc pae de sacara in 7 ; pe ling
asta am mai invatat a impleti in 4 cu colturele,
in 5, i in 6. Paele de grin is mai bune decit cele
de sacara ; iar cele de alac 'is minunate. Am in-
vatat ca sa pot deprinde si eu pe altii.
Am auzit ca o companie de francezi i italieni
lucrau la pod ; ne-am dus la ei, dar cu marea mea
Were de re'u n'am putut afla aproape nimic.
Pe drum nu ma puteam mira indeajuns... cum
dracu ! sa fii orn traitor pe lume si sa nu stii cum
se face nunta in satul tu ? sa nu stii mult, dar
nimic, nimic,asta-i ceva grozav 1... SA, treci prin
lume ca un nepasator stilp de piatra i nimic sa
nu se lipeasca de tine ? iar cind te intreabd ci-
neva : Cum, n'ai vzut nici o nunta in trai si in
viata ? sa-i spui, Ba am vazut, dar ce interes
aveam de acolo !
Cu unii n'o mai puteam mintui. Imi venea in
minte un batrin lautar din Bo(oani, de care ma
minunam cum se putuse sa imbatrineasea pe la
nunti i cumatrii si 0, nu le fi deprins obiceiul !
Apoi da, ce-am sli ieu sama la dinii, eu imi cat

www.dacoromanica.ro
 93

de scripca, iar ei 1 fac obiceiul in legea lor." Si

trebuia inch si-i scot cuvintul din gura cu cle-
tele nu alta.
Tot lautarul acesta, chid l'am intrebat sa'mi spue
macar veun cintec de la nunta, el incepu cu
Frunza, verde de-alifie..."
Da ce-i aceia alifie, moule ?
Si cum, d-ta nu tii ? alifie care se vinde la
spiterie !... Ce sa mai zic, l'am lasat, i socoteam in
gindul meu : Cita deosebire intre simtirea acestui
tigan i sufletul ginga i adinc-poetic al rominului,
care, de vede o garofita., Ii vine'n minte o copi10,
i de vede un stejarel, mintea-1 duce la voinicel ;
linga drum se vede flori, doru'l prinde de surori,
i cind vede'n munte brazi, 11 cuprinde dor de frati.
Alta imi spuneau ea tiu ei ce caut eu, i ca
am ginduri rele, dar ca nu-s aa de proti Wad
spuie. Of ! tare's nacajitli, s'ajungh oamenii sa ma
banuiasca de cite'n lume toate, i sa n'am atita
putere sa luminez intunerecul din capul lor...
Muncesc mult i nu gasesc mai nimic, i tare
mi-i jele ca nu pot face dupa placul meu
In Foceni am mas la o prietenh a mea. Aice
Tata are un coleg bogat ; acum vr'o 40 de ani 11
gazduise cu bucurie, dar pe atunci i la Tata alta
Mina se macina la moara, aa c'am trecut pe la
casa lui ca pe linga ori i ce strein. Socoteam,

www.dacoromanica.ro
94

eine tie, de-oi mai avea zile poate si eu voiu

p4i tot aa cu cunoscutele si cu prietenele mele....
ce-ai sh" faci : Asa-i lumea ca o math', cine poate
s'o intoara.

Scrisoarea a cincisprezecea

Mita mea prieten4 !

28 lulie 1887.

In Obrejita podul dintre sat si curte era stricat,

incit am horhit mai bine de o jumatate de ceas
pin ce am ajuns la proprietara moiei. Am ru-
gat'o s ne deie ospitalitate pint adouazi, ea mi-
au respuns ea', la dinsa nu-i han, i fiind c in
sat nu era o crimg a clitArei, in care s me pot
odihni, am incercat s'o mai rog inc'odath crezind
c'oi Qupleca-o ; dar me inelasem, n'avea inim
omeneascli de cear. Zadarnic vorbA, iti spun ctt
la mine nu-i han." i inturnindu-mi spatele me
Ms/ in antret. Mi se fdcuse intuneric inaintea o-
chilor, nici nu tiam pe ce lume-s. M'am intors
la amp, ; ne-am dus la arendasul mosiei ; stApi-
nii nu erau acas ; am remas la cArutA ; iar Tata
au trecut peste Pin la arii unde era boerul.

www.dacoromanica.ro
 95

In vremea asta o slujnicit spunea ca de opt luni

de zile de cind Ii acolo, stapinii sei nu primise pe
nimene la gazda. Am inteles ce ne ateapta, am
ateptat mUlt, 'in sfirit am zdrit pe Tata cobo-
rind ripa, apoi nu l'am mai vezut ; pe urm ince-
tul cu incetul au urcat'o iarAi. Cind s'au apro-
priet de ca'ruta era galben i posomorlt :
Cum ii Tata ?
Au zis cit nu ne poate primi in cash, de
unde tie ce fel de oarneni sintem ! dar dad vrem
n'avem de cit s minem afara.
Tata ma mustra cum, pana la 66 de ani nu
suferise nici odath atita umilire.
Mi-am lasat voalul in jos ca sa-mi ascund la-
crAmile ce-mi curgeau pirau pe fata. Ma gindeam
la vorba btrIneasca : De ce-a dat D-zeu omului
patru pareti, dad, nu ca sa se adaposteasca un dru-
met" i mi se umpluse inima de jale, vazind atita
neindurare.
Inserase ; podul dintre curte i sat era rupt i
ca s'ajungem la preotul Paraschiv a trebuit sa tre-
cem prin vad. 0 vale adinca i larga, termurita
de prapastii nalte i rIpoase, loc salbatec i fioros.
Me gindem ca trebue sa se gaseasca cu uprinta
fosile, dar nu indrasneam sa deschid gura, tiam
ca-mi va zice : unul nu gasete pod sa treaca i
altul moare de sete.

www.dacoromanica.ro
96

In stirit am ajus la preut care nu era acasa.

Cu chiu cu vai pint ce ne-au primit ; mai cti des-
perasem. Obrejitd, ce sat de oameni nemilostivi. Pe
aici se zice : un bardac de apa, la o ulcich de apg, ;
prune girlnoase, bardace ; gavan, cAu; factilet,
melesteu ; teasel, piUul, coerul ; male, fainA de
popuoi ; porumb, popuoi ; porumbei hulubi ; tin-
dechi, coltar, zimtar, dreptar, care tine pinza ling&
spat, intre 'pinza tesuta. i intre spata ; pinz6, cu
hramuri cum se facea pe la noi in vechime, pe
acolo se zice hreamuri; la ro naraznat; la el-
rut cu leuca" dician; la beci adinc tel; la bum-
bacel inMbit, arnici, saciz, arqin. Se spune c mai
pe la es fructelor se zic rogodele.
Ne-am indreptat la preutul Stanciu din Baltati,
despre care se zicea eh tie i toaca in cer, i
mai ales despre nunt nimene nu-1 intrece. Preu-
tul Ii btrin, c'o barbA albrt i ochi detepti, inca
vii. Cum ne-au vOzut, ne-au luat de ming, i ne-
au dus intr'o odae lturalnid. Dap/ ce-au stat
un minut de s'au odihnit ne-au intrebat c ce
boala avem, s-i spunem tot, de-afirapar i neNa
arata dad, avem leac de la D-zeu ori ba.
I-am spus cum auzisem ca tie multe i am ve-
nit s intreb i din obiceiurile de la nuntti, El
mi-au respuns : Ce-i dreptul, eu tiu foarte multe,
dar numai de acele ce yin de la D-zeu ; cit pen-

www.dacoromanica.ro
 97

tru cele iscodite de oameni nu mi-am biitut nici-

odata capul. Viata omului e scurta si nu trebue
sa s'o cheltueasca cu lucruri deserte. Ce treaba
avem noi sa stim ca nunta intr'un loc Ii asa, in
altul alt fel ? Mai bine data ai un talant de la
D-zeu ca poti scrie, nu cheltui vremea i paralele
umblind dupa nunta, pe care-o stie toata lumea,
ci scrie o carte ca sa fie primita si de D-zeu si
de oameni."
Si cind am intrebat cam ce fel de carte trebuia
sa scriu, el mi-au spus ca vietele sfintilor. Eram
departe ca cerul de pamInt, dar asa m'am deprins
s1 ascult si vorbele bune i vorbele rele a tutu-
rora i s ieu numai ceia ce-mi treibuie. L'am la-
sat sa spuie tot ce avea pe inima. Mi-au aratat
o carte foarte veche scris de mina de un diacon,
a catui nume nici nu era scris nici nu-1 stia
.211-olitfe pentru toate felurile de Wald. Parintele
Stanciu zicea c rar om poate ceti cartea accia
fdra ca sa nu se sminteasca, asa-i de adinca
Mi-au istorisit despre un calugar Veniamin care
au lucrat 27 de ani la vietele sfintilor, cum anume
i tot ce au facut, i cind nu mai era mult pana
se mintue, intr'o noapte diavolul i-au luat mintea
s'au adormit cu luminarea aprinsa; pe cind el
dormea, au cazut luminarea, i i-au ars o bucata
buna din carte ; iar cind s'au desteptat s'au viint
7

www.dacoromanica.ro
98

munca lui de 27 ani nimicit, au inebuunit iar pe

urme l'au plit damblaua.
Perintele Stanciu spunea cit cunoscuse pe p4-
rintele Veniarnin ; me cutremuram, ce putere sit
aiba o idee asupra unui om ! Aceasta istorisire
au fecut asupra-mi o intiperire dureroasa, si am
eit de la clinsul pe gincluri.
Pe drum am intilnit oameni cu nite citciuli
mari cit lumen si cu fundul lat. Femeile poarte,
fuste esute dintr'o foae, in vergi cu fel de fel
deschisuri. Altele-s alese frumos, cu stele i flori
de bumbacel, saciz, sau chiar cu peteale, si mai
cu deosebire camesile-s de toate, frumusela, de
burangiuc cu alesaturi.
In Greban copiii ce mor nebotezati is socotiti ca
mortaciuni ; nu merge sa-i ingroape nici pope, nici
dascal ; ii duce fare cosciug, fara pomene si fare
rugeciuni, i-i ingroapa in gradind sub perji, in
ptul, sau dupe. case,. La noi inse acesti copii,
care se chiame moroi, se ingroapa la biserica mai
la o parte, i in fie-care an cind ese preutul cu
invierea le face i lor molitfa, iar dupe, epte ani
sopa din rindul moroilor. Aici in Greban nici
morplor celor-lalti nu li se fac pomene ca pe la
noi, de 3 zile, de 6, de 9, tot cite 9 colaci fru-
moi, si de fie-care colac cite o luminare.
Nicaeri in tot drumul nostru n'arn fost primii

www.dacoromanica.ro
 99

cu atita bundtate si prietenie ca de preotul tefan

din Grebdn, si a dori ca'n drumul meu sti-mi a-
jute cerul sd mai dau cu crucea peste vr'un al
doilea pdrinte tefan.
In drumul nostru spre Buzeu am dat peste o
cruce de piatrd a cdrei brate cu fruntea crucei
rupte, stteau cu fata la pdmint ; piciorul crucei
nalt ca de un metru, purta inscriptia inspre drum,
dar e asa roasa de vreme cd, deabia se mai poate
ceti cite o Melt ; numai cit o acopere s'o addpos-
teste iarba se intelege mai bine. Trebuie sPi, fie
ruptd de mult, caci frintura toatd e mincatd, de
ploae si acoperia cu muschiu galban de piatr, in-
cit numai pe bratele si fruntea crucei ce-s cu fata
la pmint trebuie sd s'e fi pastrat inscriptia.
A fi vrut sh stiu, oare ce-i scris acolo ? In Mol-
dova nu intilnesti nicdieri asemenea cruci, afard,
decit pe la fintini. Me miram, oare cum sa se
fi rupt ! Tata mi-au spus cd de blind sami trebuia
sd, fifost vintuitd, altfel nu se putea rupe, si cd
sculptorul sau ca singur nu bagase de samd, sau
cg, a vrut sd insele pe musterel
La Buzeu sub pod se intinde un ses cit vezi
cu ocliii ; numai socot ce trebuie 0, fie and vine
apa mare curat mare.Mai inspre tirg un bdh-
Ili cu nite iarba, verde si frumoasd de-ti lua ve-
derile. Mai ales cind dela o bucatd de loc incoace

www.dacoromanica.ro
100

m'am deprins cu esurile cele sfrogite de arita

soarelui, cari afarA de roua diminetei nu vgd altA
recoreala.
Am lasat in stinga tinterimul cu crucile i sal-
cile sale plingtoare. Cine poate sti cit6, dragoste
si cith rupere de inimii, nu-i ingropat sub multe
din ele !... si de-ai sti c vor trece zile en zile,
luni cu luni si ani cu ani, si vei inchide si tu
nemingiiatul ochI, i te vei duce in alta lume fru-
moasa o vecinic primlvarA, fard nedreptate si
frd toate chinurile ce bintue pe om, s'aco In ill
ticnA te vei bucura de tot ce en dragoste ai slgsit
pe lume si frl vreme ai pus in mormint....
Oh ! ce usoara ar fi atunei moartea fiintelor ce
iubim! Am socoti-o un soare ce au apus azi peu-
tru a ne strAluei si a ne incalzi mine. Dar cind
vezi ca neinduratul vint al soartei secera fara
crutare sanatate, tinerete, minte si vioie, i cind
tii cA ptura de pmint ce te acopere pune nu
hotar fecInic, nesfirsit, intre tine si lumea ce-ai
Molt, iti zici : nu se poate, e nedrept, nu trebue
s. moar omul fr vreme ! i din viata-ti parc'ai
vra sa dai putere fiintei ce pe nedrept se stinge...
Jalnic te uii la fruuzele toamnei, batute de
vint nemilostiv, cum una cite una leganate'n vz-
duh se astern la pmint si din zi Iti zi mai fara
viatti, mai mohorite i mai aproape de pamint...

www.dacoromanica.ro
 101

Pare ca-s una cu dinsul... S'atunci te'ntrebi : da

bine, se poate ! unde-i frumuseta, unde-i podoaba
luraei, unde-i mingierea ochilor ? Nimic, nimic !tot
s'au prefacut in pulbere i'n pAmint.
La primavara vor creste altele, tot vesnic al-
tele ! dar cele ce s'au dus nu s'or mai intoarce
si oamenii in drumul vietei noastre vor creste si
vor infiori ! dar altii si numai altii... cad cei ce au
murit is morti si morti pentru tot deauna. Noroc
numai ca durerea nu-i vesnick zi cu zi ea asterne
una cite una paturi de uitare pe inima noastrk
si veni-vor zile cind dupa ori-ce furtunA, linite
si pace s'a asterne si pe sufletul nostru...
Plopi 'nalti lovesc vederea. Am tras la han la
jupinul Anton Malaerul. Hangita era bolnava de
dropica ; am invatafo ce sa fack dar mi-a martu-
risit ca. nu poate lua nimic, de vreme ce intrase
in vorba c'o femee sa-i deie argint viu.. Cea mai
fi si asta ! argint-viu, de dropica ! Dar ce sa fac,
poti lua de la om cu deasila, dar sa-i dai nici-
odata.
Tata ducindu-se prin tirg, in dreptul episcopiei,
au dat de vr'o opt seminaristi ; le-au spus impre-
jurarea, si i-au rugat ca de vreil sa faca un bine
sa vie pana la mine. Unul, din Costeni, s'au prins
dinteun cuvint ; altul DrAghici incepu a zice : nCe
avem noi cu dinsa, sa ne cautam de nevoile noa-.

www.dacoromanica.ro
102

stre,aceia trebue sa fi o actrita I Cine stie ce

ginduri rele mai are."
Tata i-au aratat ea nu se asteptase se auda a-
semene vorbe din gura unui pastor al poporului.
Dar nu-s preot.
Nu-i nimica, ai sa fii cu ajutorul lui D-zeu.
Si dupa ce i-au mai spus citeva sfaturi batrinesti,
cel din Costeeni au facut can't cei-lalti :
Sa mergem, ce stati pe ginduri! doar stiu
ca nu ne duce la moarte... si chiar la moarte de
ni-ar duce, datoria noastra-i sa mergem cind stiu
ca facern un bine.
Tata 11 strinse de mina multamindu-i si por-
mid inainte ; iar ceilalti toti ii urmara, intre earl
s'un preut de veo 40 de ani. Draghici era poso-
morit si nu vorbia mai nimic. Mi-au spus cit
mi-au spus, si fiind-ca pe acesti oameni nu-i pu-
team multami ca pe norod, Tata au esit sa cate
niste yin bun ca s'a,-i cinsteasca. Preutul incepu sa
spuie si el din obiceiurile nuntei, si din ra vointa
cazu pe-o panta asa de sclrboasa de mi se suise
tot singele la cap ; sunt momente de acele in vial&
cind nu stii ce se faci,sa plingi ? sa rizi ? 10 vine
sa nebunesti !... Toti faceau haz, afara de cel din
Costeeni. Tinuta lui mi-a dat curaj, si inturnan-
duma catra preotul ce vorbea, i-am zis :

www.dacoromanica.ro
 103

Is multamita sa-mi spui numai ce te intreb.

Dar du.' tiu mai mult !
Pentru ea mie nu-mi trebuie, n'ai de cit sa
pastrezi pentru d-ta. Apoi uitinduma la cel din
Costeeni, l'am rugat sa-mi spuie el din obiceiurile
din satul lui.
Au venit Tata, au turnat la toti cite un pahar
de yin, i preutul luind unul se apropie de mine
zicindu-mi :
Poftim cuconita, faceti-mi un hatir.
Era cit pe ce sa-mi sbucneasca toata indigna-
rea ce era in sufletul meu. M'am uitat la dinsul
cu dispret zicindu-i :
Nu beu de cit yin cu apa, i chiar de-as bea
si sadea inca pentru d-ta n'a gusta din paliarul ista.
Tata care nu tia thci cu spatele ceia ce se pe-
trecuse, se uita la mine incretit, apoi vorbi cu
ceilalti. Cel din Costeeni tura, o jumatate de pa-
har de yin i-1 umplu cu apa. Credeam ca-i place
i lui aa ; el insa se apropie de mine zicindu-mi :
Sa nu beti tocmai d-voastra, nu se poate !
ye rog luati acest pahar.
Bucuros, pentru d-ta cu cea mai mare placere !
i dupa ce am inchinat dupa obiceiu un multi
ani la toti, am zis catra eel din Costeeni :
SI dee cerul ca seminariul din Buzeu tot pre-
oti ea d-ta sa dee poporului !

www.dacoromanica.ro
104

La plecare, cind imi veni rindul sA sOrut mina

preutului, n'am mai Omit in sand pov4a rnamei,
cd nu dai cinste omului ci harului lui D-zen.
Seminaristului din Costeeni i-am strins minile
cu prietenie, mulramindu-i cu recunotintA din
toatA inima mea pentru purtarea lui.

Scrisoarea a seisprezecea

lubita mea prietend !

31 Iulie 1887.

Din .om in om ne-am indreptat spre Ulmeni. Am

dat peste o fabricA de spirt. Ce frumos zid o in-
conjoarA, din fel-de-fel de pietre, cu deosebite co-
lori, sioplite frumos i cimentate intre ele, aa cd
de departe pare mozaic.
In Ulmeni am tras la o casd ; gazda mi-au spus
cd nu ne poate primi, i socotindune poate cd
umblAm dupA milostenie prin sate, mi-au intins un
franc zicindu-mi : Iatd tot ce pot face pentru d-vs."
I-am multdmit, spunindu'i cd nu puteam primi,
de vreme ce catam un addpost iar nu milostenie.
Am eit c'o man suflet. In sfir,it dupd multd

www.dacoromanica.ro
 105

cercetare dacA nu cumva sintem ovrei, ne-au pri-

mit Alexandru VintilA. Si dad am fi fost ovrei,
trebuia oare sl minem in drum si sl nu glisim
indurare in inima omineascA ?
VintilA, gospodar de frunte ; are o nevastit, nu-
mai cum n'aude nimicA WI s nu-i fie nimicA,
desteaptA si muncitoare de minina pitmintul, nu
alta ; casa-i oglindit, cu fel-de-fel de lucruri, toate
lucrate de minele ei. In toate pitturile societAtei
se gAsesc oameni ce sa ridicA cu prisosintA dea-
supra celorlalti.
Pe aici in fie-care sat oamenii isi fac tuica a-
cas, ferbind prune in niste cazane mari si fl-
cind'o sit treacA prin tuburi ca O. se distileze,
asa-cii in fie-care sat sint 6-7 cazane, dad, nu
mai mult,iar cei ce n'au cazane, ferb prunele pe
la cei ce au, dind de fie-care ferturA cite-o ocA
de tuicA. Oamenii beu foarte mult tuicA, si cind
cinstesc tot toarn dintr'un clondir intr'un sipusor
micut de tot, ce se chiarnA tuicl, si dau de duscA
tot tuicA dupA tuicit ; noroc cA-i foarte slabA.
Francejii au aici o fabricA de spirt de yin ; in
toamnA cumpArA vadra de vin cu cite 40-50 de
bani, iar spirtul prefAcut il vind pAnA la 80 fraud
decalitrul ; drept a fiminciuni a fi, cum am cum-
parat'o, asa o vind. Se poate di rominii sA spuie

www.dacoromanica.ro
106

asta i din pricinti a francejii le-au luat la multi

citigul cu vinul din mina.
La Vintilit venise un om statut, dar Inca romin
yarn i vorbea nu tiu ce de un ficior a lui pe
care nu-I mai- putea insura din pricina nevestei, ca.
nu-i plateau nurorile. Dar n'ai habar, ii zise un
altul, blietu-i ca vinul, cu cit ede mai mult cu
atita-i mai bun, iar fata-i ca berea, cu cit ede,.
cu atita se'nrtcrete." Toti rideau... M'am gindit,
m'am resgindit, i mi-am zis : Se vede ca-i drept :
ca de n'ar fi, nici nu s'ar povesti !...
De la nevasta lui Vintila mi-am cumparat cite-
va dramuri de burangic, ca de-oi ajunge panfi, la
var sa'mi tes o fust de burangic cu peteald, cum
am vzut in partea muntelui.
Adouazi dimineatA ne-am gatit i ne-am dus la
bisericA, ca nu cumvS, al sciipam pe dascalul Cos-
tachi, tiutor inteale nuntei. Dupa sevirirea letur-
ghiei nu l'am perdut pas din ochi ; ne-am dus
acasa la dinsul, care dupa mai multe vorbe mi-au
zis ca vreu 0, fac i eu ca Verdan cu fratele seu
Dobriceanu!...
Pe moia satului am dat peste o fintin cu aprt
rece i limpede, incunjurata de un zidior de bo-
lovani, 'o casuta. ce slujete de adApost, in mij-
locul aria se aflii o cruce de piatrit fAcutI de
Dragomir Radu, iar dejur-imprejur rtichiti raco-

www.dacoromanica.ro
 107

roase ce dau sAndtate i odihn cAlatorului. Si nu-

mai acela ce au simtit obosala drumului, arsita
lui Captor, setea ce-ti uscl gura i-ti arde piep-
tul, numai acela intelege ce poate pentru un dru-
met o fintinA cu apA rece si limpede, umbritA de
o rAchita. bAtrind. Binecuvintat de mii de ori fie
sentimental religios ce impinge pe crestinul pra-
voslvanic sa facA pod i fintinA pentru trecAtori.
Am mas astA noapte in Albeti ; ne-am dus la
scaldat in Cricov pe albie de nAsip. RazPle slabe
ale soarelui ce scoborea dup podgorii si apa tul-
bare, incretita, ca omul posomorit de ginduri tai-
nice, sclipea la atingerea slabelor raze ale soare-
lui , apa caldicicA si moale m6 minglia incetinel...
Tot apI si apkdar ce-i mai schimbAtoare !
cind blind te desmiardA cu gingAie, cind pornitA vine
cu dumAnie dinteun mal intr'altul ale sale i res-
vrAtitoare, parc'ar vra sA-ti repuie capul... Si cite
lucruri tot aa de tainice nu se ascund in lume l
Pe aice la sicriu se zice tron, la bardace prune
motrune, la balercute butoi, la pAmint pietros brin-
ciugos, iar la ciuturA Ocala.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a septeprezecea

Mita mea 2.iefind !

4 August 1887.

Pe la cinci ceasuri i jumatate am intrat in satul

BArcAneti ; cu vai nevoe ne-au prima preuteasa,
mai ales cind au vAzut puca zicea : cA se terne sA
nu firn hoti i s'o omorim. Dupl cit am inteles
ii era de scumpete, cAci dupA ce i-au spus Tata
CA avea mincare i pentru noi i pentru cal, i cA,
nu cerern decit un loc de odihn, s'au ogoiat.
Dar 'n'am apucat bine 0, descarc lucrurile pe tir-
nat i sa deshame calul, cind de odata infra pe
poartA, prirnarul Vasile CAlin, cu IonitA Matei, 'un
flacAu Durnitru Gheorghe Dudu ; i de ce mil te-
musem sA nu p4esc in Bucovina era cit pe ce a
intimpin in sara mea, in mijlocul fratilor mei.
pupa ce ne-au descusut de-a-firapar eine sin-
tem, de unde venim, unde ne ducem i ce catAm,
cu obrAznicie ne-au racnit : Cum de-am indrAznit
sa tragem la preut fall voia lui ? i cu vorbe
proaste V-au batjocorit pe bAtrinul meu pArinte ce
cAta sl-i deie indreptari ; apoi au poruncit Idea-

www.dacoromanica.ro
 109

ului Dudu sa inhame calul i cu lucruri cu tot sa

ne"inchida la primarie panA adouazi.
Ea ma gindeam sa ma due ; o zi nu-i legata de
gard,ce mare lucru ? Mai ezusem eu inchisa,
pe la vr'o 16 ani, cind mintea'rni era cruda
i inima slaba, i dud cheia ce se invirtea greoi in
broasca imi cutremura toata fiinta, dar acum ?
Preuteasa zise : De- ar fi parintele acasa ar fi
altfel, dar ea un cap de femeie nu pot da cuvint
until domn primal%
M. uitai la Tata, era galban ca ceara, i aa
se schimbase cum nu-1 mai vazusem nici odata ;
Pam patruns pang, in adIncul sufletului... ii tiam
gindul ; gi singele ce de-odata incepuse sa-mi clo-
coteasca, se liniti. Ar fi fost cel mai mare pacat
sa strice cite-va glonte intr'un crier aa prost i
nevrednic, iar noi earl aveam alte scopuri, sa ne
odihnim la recoare, i nfam hotarit s'o intorc
pe alta foae. I-am spus cite-va cuvinte, atunci el
mai imblinzit, zise ca de'i aa, poate sa'i fad,
o pomana cu noi i. ca in loc sa ne inchida la
primarie, sa ne clued sa minem la atra la Barbu
Anton. Sa'i faca cu noi asemenea ponlana ? imi
plesni i mie -tandura, i am inceput mai altfel.
Da ce ma infricoezi aa, zise el, doar tiu
ca nu eti imparatita !
I-am aratat ca tiu dreptul i datoria omului

www.dacoromanica.ro
110

i batindu-i din picior, i-am poroncit un minut sa

nu-1 mai vd in curte, iar c adouazi ne vom re-
fui noi la subprefectul din Pucheni. El de-odata
nu se prea dadea, dar find ca, nu'l ingriduiam pas,
au eit pe poarta cu vorbele ca noi sintem res-
pUnzetori de tot ce se va petrece peste noapte
in sat.
Pana aici fusese gluma i nu prea, dar acum
era slut la Prut. M'am intors spre Tata care sta-
tea incrernenit, i linitit incepui a-i vorbi de
primar ; el 1i facu cruce.
Fereasca sfintul, nu eti fata mea... Cum,
aa'i cata omul cinstit dreptul lui ? sa, te faci
imparatul papuilor in sat strein ?...
Dar mai bine-i sn-i descarci un glont in
crier ?
De buna sama ca da, cind eti lovit pana la
evidenta.
i nu te gindeti la urmari ?
Atmici nu ma gindesc la nimic decit la drep-
tul men calcat in picioare.
Vezi, eu m'am gindit i n'a fi vrut stemi
intrerup calatoria, i citu-i de ferbintala i arita
pe drum, tot li mai bine decit in beciuri la recoare.
Tata clatina din cap i zise :
Are dreptate grecul cind zice : p 7ml 7,04i
TCOCiaccx.

www.dacoromanica.ro
 111

Am chemat citi-va oameni ce mi-au spus din

obiceiurile de la nunta ; am tocmit un pazitor,
i de fric s nu'l cumpere, nu l'am lasat pas din
ograda ; nu ne-au mai ticnit nimic. Tata cu omul
au stat toata noaptea de straja linga cal, iar eu
cu ochii la geam, fait sa pot atipi ; m temeam
sa nu vie furi sau chiar in putere, de la miel
te poti atepta la ori-ce, s ni iee calul i ca-
ruta, i cum remineam aa ? sau cine mai poate
ti cite ginduri necurate, frminta un crier ne-
vrednic.
La cea mai mica micare, la fie-care latrat de
eine, tresariam, curat vorba ceia: citi cini latra
socoteam ca eti sfintia ta !" Cind s'au zerit de
ziva eram gata de plecare ; ma temeam, 'ai fi
vrut sa fug departe de acest loc blestemat 'Ana
a nu ma apuca ziva. Tata mi-au spus ea nu se
poate sa fugim aa ca talharii, ca s'ar lua dupa
noi si ni-or trage la eine tie-ce respundere, de-om
fi bucuroi sa scapam macar cu sufletul. Vedeam
c'avea dreptate 'am stat pang, la amiaza, i de
unde am vazut ca nu ne zice thmeni nici negri
fi's ochii, ne-am pornit spre subprefectura din
Pucheni.
Dupa ce se facuse ziu m'am linitit ; ziva alba,
curata i senina mi-au alungat toate fricele noptei.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a optsprezecea

lubita lea prietenci !

5 August 1887.

Am mas in minastirea Tigaueti. Ce loc frumos

de odihn. Mindstirea Ii incunjuratd, cu frumoasa
padure batting., iar prin frunzi soarele nu mai
poate resbate ca sa incalzasca, sa intinereasca i
sa inverziasca pamintul. In padure pamintu-i veci-
nic batrin ; pe dinsul nu se odihnesc de cit frun-
zele cele mohorite, rupte i leganate de vinturi, ce
se lasa sa se odihneasca pe vecie, incit padu-
rea, dupd, ce au fost luminata rinduri-rinduri
de schimbatoarea lund, intoarce bogatia ei pdmin-
tului dela care au luat'o.
In primavard acest frunzi mohorit va da na-
tere numai nemuritorilor de gingai clopqei, vio-
rele i lacrmioare.
In Odurea Tiganeti, colo hat in fund, uncle
cerul nu se strevede decit inteo geana albastrie
pe sub poalele pddurei, acolo'n fund este un pirdu ;
am fost la el i m'am odilmit pe malu-i, i a-
mintirea trecuta a frumoasei vai din padurea Rai,

www.dacoromanica.ro
 113

deplin asemanatoare acestia, mi-au cuprins inima.

Tot coasta coperita de frunze mohorite ce co-
boara piraul, tot pirauas soptitor si blind s'aici,
s'acolo tot m'am odihnit ; aice jos pe frunze, acolo
pe-un copacel plecat cu crestetuL la pamint, lIng
care am gasit un singur strugurel de lacramioare
asa de frumos c nici de-atunci, nici Snit atunci,
nu i-am mai vazut altul semanator in frumusete.
Ii frumos i in padurea TiOneti, dar cit de mi-
nunata-i padurea Rai !...
In Tiganesti sunt vr'o 240 de calugariti, iar cu
surorile 1 cu celelalte femei ce se oplosesc prin
minastire tree peste 400 asa mi-au spus. Aici
chiliele-s frumoase si bogate, strelucind de cu-
ratenie, Cita deosebire intre minastirile aceste si
cele de odinioara... si de s'ar trezi vr'o calugarita
adormita de sute de ani, s'am pune-o in una
din aceste minstiri, cu groaza ar fugi in fundul
codrilor.
In minastirea Tigane,ti, carri umbrite de me-
riori, belbinoc, leandru, condurii-doamnei, chiar
crini de Italia si alte multe flori. Vita de vie, meri,
peri in espalada ; totul respira munca i privighere
neadormita. Acolo fie-care lucru are locul lui, ca
numai o singura mina vede de toate ; astalT da a-
tita dragoste de singuratate... Ce-i dreptul, parca ni-
mic nu-i mai frumos in lume decit singuratatea...
8
www.dacoromanica.ro
111

dar singur-singurel in mijlocul codrului, in locuri

de pace si de liniste, san eel mult c'o fiint6, ce ti-i
scumpd ; pe cind viata in mijlocul unei sumedenii de
neamuri si naturi, femei crescute din copilarie ca
in temnit, f&r& a fi invlite in dragostea Orin-
teasel i care iarsi la rindul lor n'au avut cui
inpartsi dragostea lor... crescute i. vestejite, inima
ii s'a impetrit, neflind incAlzite la raza dragostei.
'apoi femeia, cum ii din fehil ei, ca s& vada
dinteodat& toate, s tie i toaca'n cer, s& vor-
beasc despre multe, asa ca n'o mai poate intrece
barbatul citu-i lumea 1 pAmintul in intrigi i siri-
clicuri, i sa-ti duci viata in ma multime de fe-
mei mult-mult Ong, ce nu'i mai fi, asta trebuie
s fie ceva grozav ! De mii de ori cred ai mai
bine in lume unde te petreci in drag& voe c'o prie-
fink' sau dou, ce tii c&-ti sint en toat inima, si
in colo v61ul pustiului s1-1 arunci peste lumea ne-
dreapt si plinit de desrtAcinne.
La minastirea Tiganeti, intre altele, am fled
cunotinth c'o maich ce avea o fat& maritata in Mol-
dova, despre care nu mai stia nimic. Tare-i era i-
nima sflsiata ; m'au rugat de mii de ori cu la-
crimi in ochi s cercetez de fiica i nepoata ei i
s'o instiintez. N'aveam ce face si i-am fgAduit, dar
numai en stiam ce se petrece in sufletul meu ; cind
tiam ci atit fiica, cit si nepoata sa, ce invatase
www.dacoromanica.ro
 115

intr'un pansion din Iasi, murise de oftigA, iar

ginerile seu senpuscase. Mai mare nenorocire re
putea fi pe lume, i cum toatA durerea cu groza-
viile ei s cadA pe aceimi fiinta ? MA cutremuram
dud imi inchipuiam Ca s'ar putea gasi cine-va sA-i
spue, dar nu, asemenea lucru nu se spune omului.
S'o las mai bine nestiutoare, sa'si duca in cirja
povoara anilor de la chilie la biserica si de la bi-
serica la chilie, si ori-ce s'ar inchipui n'ar putea fi
asa de dureros.
Ea 'mi spunea Vecinic me rog i cred in in-
durarea Dornnului, si la ofi ce gind negru zic 0
nu D-zeule, nu se poate, tu eti atit de puternic,
indurarea ta-i nemarginita,nu, asemenea loviturA
nu-i fi poroncit pentru roaba ta, ce te roagA in
genunchi". Rugaciunea-i usureazA inima amanita de
ginduri negre, i increzatoare i mingliatA adoarme
in ticnksi asa vor trece zile en zile, luni cu
luni, pang va adormi si ea de somuul eel vecinic;
caci nu mutt mai are a trAi ; pentru ea lumea se
sfirseste, si atunci tot una va fi de fiica 1 nepoata
sa au murit sau mai trAesc, si de ginerile su s'au
impuscat ofi ba.
Of ! tare-s multe calugarit1 aice ; mi-i urit;
m'am dus prin padurea recoroasi cu piraul tainuit.
Ce frumosu-i s'auzi codrul cum vuete, paserile ce
leagAn1 crengutile cu ciripirile lor, isvoarele viSit-
www.dacoromanica.ro
116

nindu-se, cum lunech soptind prin frunziu1 uscat,

si ici-colo s vezi cum streluceste cite o floare
singuratecten sinul pustiethtei.
Adouazi ne-au reshrit soarele'n fath, ne va merge
bine ; recoare, ceru-i senin, frumos, soarele strain-
ceste i cu raze chlduroase inveseleste toate.

Scrisoarea a uoua,sprezece a

Mult dorita mea prietind !

August 1887 Bucureti.

in Bucuresti am tras in Colentina la hanul lui

Nae Busuioc ; o odhith de abea te puteai invirti
printeinsa ; douh paturi cu mindire de pae s'o
mash de lemn, toate goale ; i cind gindeam c'am
sh petrec acolo mai multe zile, nu-mi era indhmin.
Am intins pe un pat coperta verde de postav
ce7o aveam pe chruth, pe altul l'am acoperit c'o
prostire, pe mash am asezat un prosop, am luat
painjenii ce se coborau in cap, am sters colburile,
si parch eram mai in ticnh.
Fereasta .odhiei noastre ddea sub un sopron

www.dacoromanica.ro
 117

unde s'adunau oamenii la baut si la mincat, facind

un vuet ne-mai-pomenit, cite-odata pang, aproape
de miezul-noptei. Risete, tipete i troncaniturile nu
se mai sfirsiau, incit m yircoleam ca pe frigare.
Atit ma odihneam cit era liniste, iar de cum se
facea ziva din nou yuet, si mai ales cind frigeau
cirnati, atita zuruiau dinteo tinichea de m'asurzea
nu alta, incit de multe on ma mustram in cugetul
meu, ce-am avut sa-mi parasesc odaita mea linis-
tita si gradina noastra frA saman pe lume.
Las c'am postit tot postul sfintei Marie, ca zi-
cea Tata de ne obliceste taranul cu fruptul apoi
Ii vai 'amar de sufletul nostru. ') Apoi toate bu-
catele erau piparate ca focul de nu ma puteam
apropia.
Am intilnit oameni ce-mi rideau in fata, soco-
tind drept o nebunie sa scrie o fata un subiect ca
nunta, i cite si mai cite,caci am intimpinat reu-
tate, reutate i iar reutate. Un domn batrin, ce
mi-I facusem prieten inca de pe cind fusesem in-
chish, si care in loc de a ma da afara din scoala
imi zise :
.) Pe la Doi s'au intimplat de multe ori, cii falharii dupa ee
an omorit omul, au svirlit mincarea de frupt ce au gisit'o
la ei, i cind ii intreba la judecati pentru ce fiicuse aceasta,
ziceau c n'avusil ee face cu dinsa de vreme ce era 'n post.
Tot asemenea lucru ne istorisise pirintele din Faraoani, e.
se petrecusti en 20 de ani in urmEt.

www.dacoromanica.ro
118

Esti o fatA desteaptii, poti ajunge departe,

si vrind se fac un bine a face terei un r6u...
El m'a primit cu bucurie ; mi-au dat cartea La
vita dei greci e dei romani ,de Carlo Giussani, 0
mi-au fagAduit notite asupra nuntei la spanioli. A-
far& de dinsul am mai dat si peste oameni cu i-
nimA deschisA ce m'au primit cu bund vointA, pe
mine strAina s'amdrita ; cind te-ai deprins rar sd
ti se spuie cuvint bun, in fata oamenilor cu suflet
mare, cu inima'nduiosatA, te'nchini cu recunostintA.
Paralele erau pe sponci, de-abia am fi avut cu ce
ne intoarce pe drumul pe care venisem. Tata a-
vea un sinet de 1428 de galbeni, la unul pe care
fraucejii Morel i Petavin it poreclise Monsieur
illalvie, i care astzi e membru la Curtea de
Compturi. Pe citA vreme Tata avusese avere nu
i-au pus sula'n coastd, in urmA, nevoia '1-au fdcut
sd-i scrie fel-de-fel de scrisori ; o bucatil. de vreme
el zicea : Dad. m6" rog lui D-zeu sA-mi deie zile, e
numai ca sa-ti pot plati" sau SA n'ai nici o grip.,
sd tin bine c'oi esi la codru ca talharii, coi pldti
cdci stiu cd-ti slut drept dator."
Cu un an mai 'nainte insd i-au trimes Tatei a-
cest respuns printr'un avocat din Bucuresti : Spu-
ne-i lui Sevastos a mai usor imi este sd m6
sui la luna cu balonul de cit sd-i platese lui da-
toria."

www.dacoromanica.ro
 119

Adevarata-i vorba, cind vezi ca te'neci te-apuci

si de sabie" ; acuma Tata se gindia la dinsul. Eu
nu vroiam sa-1 las si i-am zis :
Cu mult-pulin cit avem, hai s ne'ntoarcem
pe unde am venit, iar chid Ii avea parale s faci
cum te-au invalat advocaVi ; sa pui sechestru pe
mobile, si membrul de la Curtea de coinpturi de
rusine are sa-ii plateasca !
Dar ce faci cu planul tau de calatorie?
Ce s. fac, nimic. Vina mea-i dach oamenii
is asa de neprimitori 'au trebuit sit cheltuesc a-
tita ? Tata insa au zis ca nu se poate, au luat si-
netul s'au dus.
i
Cind s'au intors, mi-au pus dinainte 1000 de
franci.
Cum, ai dat sinetul numai pentru atita ?
Da, numai pentru atita ; ce si faci ? cind
te prinde talharul in codru trebue sa joci cum Ili
cinta.
Sermanul Tata ! Meuse pentru mine cea din urma
jertfa.
Inainte de plecare ne-am dus sa vidern pe un
prieten al Tatei. Era bolnav in pat; cind ne-au
cunoscut, o raza slaba de multamire i-au lucit in
ochi, i zise : Credeam ca n'am sit ye mai ved
nici-odata." Apoi ii ridica cu greutate minile ce
le Vnea in jurul capului si le intinse spre Doi.

www.dacoromanica.ro
120

Minicele-i cAdeau dincolo de cot, lAsind se, se vadd

bratele lungi peste mAsurA, deirate, i pelea gal-
bane, ca ciara, lipit e. de oase. Dar de abea-i atinse
mina rece de peatrA, de mina mea, 'un fior de
groaza mortei imi cutremurA fiinta. In zedar imi
ziceam : ce stint proastA i ml tem aa,oare mai
curind sau mai tirziu n'am se, fiu i eu ca dinsul ?
cu toate acestea sunt multe lucruri in lume unde
filosofia nu incape.
Me, uitam la dinsul i me miram cum ochii cei
adinci, albatri i plini de viatA s'acopAr parch' de
o ceatA,cum oare era cu putintA privirea-T, odatA
atit de indrAzneate, i de pAtrunzetoare, astAzi sg,
fie sting i rAtAcitA! Eu tAceam mulcu,nu vor-
bea decit el cu Tata. Intr'un rind zise : In Oc-
tombrie, dupe,' ce-or cAdea frunzele, ma vor duce i
pe mine la lintirim."
i fiind ce, Tata data sA-1 imbarbateze, el res-
pulse :
Zedarnic, nu me vezi cum m'am stins !i'n
ochii lui se citea atita Were de reu, de mi se
strinse inima de jele.
MA gindeam la trecutul lui, cit fusese de ne-
norocit, cum fail pArinti crescuse ca vai de capul
lui, cum n'au mai avut zi bung, 'n viatA, cum ve-
nise in Bucureti numai cu cite-va parale, i ca
sl-i ajungl pentru mai mult timp nu minca de-

www.dacoromanica.ro
 121

cit odat in zi. Cit se chinuise ca sa-i ajunga

scopul, si acum incti, in floarea vietei, si in ce hal
au ajuns.
Inteun rind oft din adinc si cu greutate se ri-
dich" pe perne, s'apoi ca si cum ar fi ridicat eine
tie ce, se odihni... Oare ce-i in inima lui cind vede
ca se duce fail a fi avut parte de nimic pe lume,
caci numai chinul, nevoia si amaraciunea i-au fost
sortite'n cind tie c pentru dinsul odata
cu viata toate s'au sfirsit, o ! atunci grozava lupta
de rasVratire trebuie sa fie 'n sufletul lui,si ce
cu adevarat zicea Luther : Bine-i a tri omul
protestant, dar mai bine-i a muri catolic" !

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a dotazecea

Enna mea Electra !

26 August 1887.

Nu am m'ai scris de mult, ce-i dreptul. Nu fii

suparata ; crede-ma, am fost necajita de multe de
toate. Asculta-m6 : de mult ma gindeam srti scriu
ceva ce am pe inima mea, dar tot deauna mi-au
cazut condeiul din mina si mi-am zis, las alta data!
In sfirsit iata-ma hotarlisa si cu condeinl in mina.
Asculta sa vezi : in drumul nostru am fost odata
gtizduiti de stapina mosiei X., ce avea o fetiVi ca
de opt ani, s'un baet mare ; dupa masa ne-am co-
borit in livada, unde ne-am asezat cu tqii in ju-
rul unei mese, s'am !Alit cafeaua.
In urma baetul m'au luat sa-mi arate grdina ;
fel-de-fel de arbori alesi, drumuri frumoase i bine
ingrijite ; ne-am primblat citva,apoi ne-am oprit
la o canapea de muschiu de sub un brad. Eram o-
besita, m'am asezat fara sa ieu sama la baetul ce
edea'n picioare.
Era tacere, aerul curat si recoros, o luna plina
ce lumina toate,as fi vrut sa nu mai vorbesc, i
l'am rugat sa-mi spuie o poveste. El incepu:

www.dacoromanica.ro
 123

Era odata o baba 'un unche...

Nu asta, i-am zis,alta c'un imparat .'o
imparateasa.
Sa-mi aduc aminte imi respunse; ii trecu
mina pe frunte, apoi tinti privirea inainte, cu o-
chii inchii pe jumatate.
Me uitam la dinsul ; luna-i lumina fruntea se-
nina i ochii adinci i mingiioi. El ilicepu :
Era odata uu imparat 'o imparateasa...
Eu tot me uitam la dinsul... Atunci el imi zise :
De ce ye uitati la mine ?"
i eu, care am iubit i respectat batrineta, fall
sa fac nici-odata haz de omul tiniir, luindu-1 drept
un copil, i-am zis : S,i de ce are omul ochi daca
nu ca s'admire frumusetele naturei ?
Atunci o roata ii acoperi obrajii ; eu imi luai
sama ca spusesem prea mult, i ruinatit inturnai
capul in alta parte. El s'apropie binior de mine,
i cind atinse cm mina lui de foc mina mea de
gheata tresarii, un fior imi trecu din cretet 'Ana
in talpi, i sculindu-me : sa ne intoarcem" am zis.
Am mai stat impreuna cu ceilalti putin, i sub
cuyint ca-s obosita m'am dus la culcare. Cucoana
l'au trimes pe Ione/ sa me petreaca dupa cum
zicea ea ca se nu se dee chili". N'aveam ce zice ;
am mers tacuti papa la ua odaei mele, acolo i-am

www.dacoromanica.ro
124

intins mina, urindu-i noapte bung,. El mi-o strinse

si mi-o seruta.
titi ca nu-i frumos ceia ce faceti i-am zis,
m'am suparat de acuma ! gi intrai rapede.
M'am pus in agternut dar n'au fost chip sg, in-
chid ocliii Chipul cel tinar cu frunte senina gi
ochi adinci, nu-mi mai egea din minte... paral vi-
deam in minutul cind incepuse povestea. Cit de naiv
gi dragalag ma intrebase ca, de ce mg, uit la dinsul,
cum s'apropiase de mine, gi parca-i simcam inca
mina de foc pe mina mea de ghiata ; gi cu cit
catam sA-i alung inchipuirea-i dinainte-mi, cu atita
mai limpede se oglindea in mintea-mi.
Videam ca nu-i alta de facut decit de cum se
va lumina de zina sa fug departe de livada cea
frumoasA, de femeia cea buna gi de baetul cel
dragalag. Inteun tirziu de tot am inchis ochii.
Adouazi cind m'am trezit soarele era sus. Planul
meu de plecare cazuse, i-ar cind gazda intra la mine,
imi zie alintindu-ma : Da bine maid., aga le-
neg egti ? sa vede ca n'ai dormit bine asta noapte..."
Ba multamesc, foarte bine ; dar is obositg, gi
nu ma pot odihni cu una cu douti.
Atunci remii la noi pang, te-i infiripa.I-am
aratat cum imi era peste putinca, iar- in gindul
meu Imi ziceam : Cite-va nopti inca semanatoare
acesteia gi-i halal de mine.

www.dacoromanica.ro
 125

La dejun, Ionel se pled pe scaunul meu i ma,' in-

treba de-s tot suparata pe dinsul. M'am facut ca n'aud.
In timpul dejunului am vorbit vrute i. nevrute,
sa fac haz de necaz i voe de nevoie. Incepeam
multe ; unele remineau de le sfirea el. i nu ma
puteam opri de a nu admira mintea sanatoasa,
judecata dreapta i sufletul nalt al acestui Wet.
Dup masa m'am dus sa-mi aez lucrurile. De
odata, intra el i ma intreba ce fac ?
Precum vedeti, ma, pregatesc de plecare.
Dupa multe vorbe el ma lua de mina i'mi zise :
Nu te face ca nu ma intelegi, ramii la mine pen-
tru totdeauna i fii stapina mea. Am inceput a ride.
Inca stapina. ? eti un om aa detept i ma
mir mult cum deli trece prin cap asemenea ideie.
De abia-i o zi de dud ne cunoatem, de unde
poti ti c'ar fi potrivire intre noi ori ba ? Eu is
iute, am fost dragostea parintilor, s'au inchinat in
numele meu, i visurile mele mi le-au facut aievea.
Am sa le tiu eu locul.
Mamie, se vede ca nu tii vorba :
Ti-i brbat, nu ti-i pArinte
SA rabde multe cuvinte...
Apoi eti atit de. anal-, i nici odata n'a avea
nebunia sa ieu un barbat cu un an sau doi mai
finar de cit mine.
Pentru ce nu ? ce are a face sentimentul cu

www.dacoromanica.ro
126

vrista ? ce-s eu vinovat dac'ai venit pe lume inain-

tea mea !
Eu a fi vinovatA de te-a lua, pentru c'am
sa me tree 'ai sA remli in floare. i cInd te vei
trezi si-i intelege greala ce-ai fAcut, chiar s mai
vrei n'ai sl me mai poti iubi.
Ba nu, am sa te Wiese totdeauna.
i la ce, dud eu nu vreu sa te iubesc.
Dar daca, ai vra mai iubi ?
Asta nu se tie. Dar sa-ti spun alta : Nu
me vezi pe mine ?ce-li trebue d-tale o femeie care
n'are nici un D-zeu pentru toate cele din earl fe-
meile 'au fAcut idealul bor... Mai bine insoarAte c'o fe-
titA de potriva d-tale, balae, cu ochii ca viorica
i pAru1 ca spicul de griu, 1 sA te rogi numai
lui D-zeu sA-ti deie un bdqe1 ca d-ta 'o fetita
ca dinsa.
Ba de o mie de ori mai bine ai vra o
fetita 'un baetel aa ca d-ta !
Cum ca mine ? dar foarte rAu gust ai.
Te rog spune-mi di, nu... Me uitam la din-
sul, cum sta in genunchi i-mi imbratip minile,
stringindu-le la pieptul lui. Era aa de frumos, cu
ochii lui negri, adinci i rugAtori, ,'aa de draga-
la... c'un minut am vrut sA me plec asupra-i, sA
string frumosu-i cap pe sinul meu, i si-1 shrut
de mii de ori.

www.dacoromanica.ro
 127

$i cum cu voace dragalasa 'mi zicea :

Spune-mi, spulle-mi nu fii reutacioas, te rog...
Mi-am tras minele incetisor de la dinsul zicindu-i :
Ba-s rautacioasa cum trebuie sa fiu cu un
copil ca d-ta.
Si cum, eu is copil ? zise sculindu-se si ui-
tindu-se la mine cu (whin hotarit.
Da, de buna-sama copil, caci numai un copil ar
putea face asemenea prostii, iar nu un om cuminte.
S'am esit repede in cerdacul din dos.
Nu era nimene. Warn rezemat de parmaclic si ca-
tam sa-mi revin in mine. Nu mai stiam pe ce lume-s.
Pare ca-mi vinea sa me due in odaia unde l'am
lasat... poate-i dus pe ginduri... sa m'apropii bini-
sor de dinsul, sa-i acoper ochii cu minile si sa-1
sarut, dar gindul ca ce are 0,0 inchipuiasca de
mine, cA spun una 0 fac alta, ma Vnea pironita'n loc.
Car* era gata. Tata me chema sa-i ajut la
asezat lucrurile. Nu indrasneam sa intru'n odaia
unde 11 lasasem. M'am oprit in prag, dar nu era
nime inauntru.
Cind sa plecam, gazda vazind ca bletul ei nu-i
prim odai me MA sa-1 cAntam in grAdinA. Soco-
team cA poate il voiu gasi la canapeaua de sub
brad, si-mi veneau fel-de fel de ginduri. Dar nu
era nicaeri. Maica-sa ingrijata mi'ntreba :
Nu Va spus Ionel nimic ?

www.dacoromanica.ro
128

Nimic,copiltrie...
Nu cata ca-i tinr, dar ii mintea foarte aye-
zata. Apoi au cercat toate chipurile 0, ma faca sA
ramin ; dar am fost neinduplecata. Me temeam
ca de remin inca cite-va zile, sa nu ramin pentru
totdeauna.
La urmli, vezind impotrivirea-i staruitoare, i-am
zis : Daca-i aa, sa ve spun adeverul, am dat
cuvintul men unui barbat, *i nu ma mai pot gindi
la altul.
Ea sa uita, sa uita la mine cu neincredere :
i ti-au invoit acela calatoria ce o faci ?
i oare cum, sa nu fi avut atita incredere
in mine ?
Ba fereasca D-zeu, n'o zic asta ! dar sin-
gura, cu'n tata batrin, lasata prada tuturor pri-
mejdielor ce te pot intimpina la un asemenea drum,
e ceva grozav, i nu ma pot mira in deajuns cum
de te-au lasat cind nu te-au putut intovarai.
Aa ne-au fost invoeala de la inceput, ca sa
ma lese sa fac tot ce-oi vra.Atunci ea plea o-
chii in jos, increti fruntea i statu pe ginduri. Mg,
uitam la dinsa, i pe fata-i se oglindea limpede
ceia-ce se petrecea in adincul sufletului ei. Nime-
risem de minune.
Tata intra zicindu-mi ca ne ateapta carga.
M'am apropiat de gazdA, i-am luat mina ce nu

www.dacoromanica.ro
 129

mi-o lasa, zicindu-mi ca, nu se putea sa plecam

pand n'a fi si Ionel ; dar cam cu de-asila i-am
cuprins minile si i le-am sarutat de multe mi.
Mi-am pregatit cite-va cuvinte ca s'o ating la 1-
nima, dar n'am apucat a zice de cit iarta-ma,"
si m'au podidit plinsul.
Ea me cuprinse in brate si me Anita.
Esti altfel in sufletul d-tale decit vrei sa te
artiti, dar n'am ce face....
Am cuprins in brate fetita ce era leit fratele ei,
si am serutat'o pe frunte, pe ochi si pe obraji. Ea
se prinsese cu minutele de gitul meu. Gazda ma,
mai imbratisa inch' odata... mi se facu intuneric
inaintea ochilor. M'am suit in caruta i mi-am la-
sat voalul pe fata ca sa-mi ascund lacramile.
Simteam o durere ca me despart de ei,mi se
parea ca de-cind lumea 'mi erau prieteni. Am
petrecut casa cu ochii, si fiind ca tocmai soseaua
trecea de-alungul gradinei, m'am uitat in toate par-
tile doare, l'as zeri undeva... dar zdarnic, el nu
era. Oare unde-i ? oare ce face ?
In sfirsit se mintuise totul. Poate n'am sal mai
ved nici odata in viata, sau eine tie in ce impre-
jurari. Aveam o durere in suflet ; parea ea in-
gropasem pentru vecie un lucru scump inimei mele.
Ca ne-alta data., Tata ma intreba :
Da unde te gindesti ?
9

www.dacoromanica.ro
130

Unde se me gindesc... unde me gindesc tot-

deauna, la nuntk
Apoi bine !i mind calul inainte.
Dar gindul meu un minut nu se'ndepdrta de
dinsul. Toate cuvintele lui imi sunau in ureche,
le repetam de multe ori, i ca i cum nu mi-iar
fi lost de ajuns, le mai repetam incl. Ma mustram
din toata inima de ce me purtasem cu atita rdu-
tate ; dar imi ziceam : Nu se poate pe lumea asta
0, fie un om desevirit ; la atita frumusete, blin-
dete i intelepciune cum s nu s'ascundg, nici un
viciu, i eine tie poate tocmai unul care mi-a fi
mai nesuferit, ce me va duce poate panii s-1 u-
'Asc.Pe urma, eu am atitea curiosithti, i de-i
voi ajunge nesuferitk atunci nu-i mai bine de-o
mie de on s ne desphrtim acuma pentru totdea-
una. S remin in mintea lui o inchipuire de de-
mon, iar el intea mea amintirea curatti, a unei
flori de min.
Buna mea Electrb, ! nu-ti poti inchipui cite gin
dui vin unui suflet sbuciumat... nu- ti poti inchipui
cum le-am petrecut cele intai nopti. 0 ! noaptea e
ceva grozav,i ceia ce noaptea lucru firesc ii
pare, la ziuti vezi ca-i o nebunie,i numai cel
ce au petrecut nopti de neodihnk acela m'ar pu-
, tea crede.

Pare ca-mi venea cite odatk in puterea noptei

www.dacoromanica.ro
 131

anham calul la cdrutd, i s sbor la casa lui ;

binisor s. intru in odaia-i, sd ru'apropii de pat in-
cetinel, s ingenuuchi la cdptdiul frumosului in-
ger, si cu mina-mi de ghiatd sa-i recoresc fruntea-i
senind i ochii adinci si mingliopi...
Dar dacit s'ar fi trezit atunci ? i cu mind des-
pretuitoare m'ar fi aruncat departe de el, zicindu-mi :
Dacd ceia ce am fdcut eu, ii copildria unui om
fara minte, dar ceia ce faci tu, care esti mai mare
decit mine, oare cum ?"
fior de moarte md ingheta. Capu-mi ardea
in friguri, pieptul se sbdtea cii putere i me vir-
coleam cu neastimpAr pe patul meu de spini.
Oare ce face ?" me intrebam vesnic.
Noroc ca vremea-i induratoare ; zi cu zi ea as-
terne una cite una pdturile uitdrei pe inima noa-
stra, si de bung, samd fitrit doar i poate va veni
o zi cind imi voiu aminti ca prin vis de inchipuirea
curatd, ca o floare .de crin, a baetului cu fruntea
senina, cu glas dragalas si ochi adinci si mingilopi.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a doug,zeci-si-una

Seumpa mea prietend!

28 August 1887, Mein.

Iata implinit inca un vis al copilariei mele.

In casa parinteasca streinii au fost primiti farti,
deosebire de neam si religie ; ma obisnuisem cea-
suri intregi sa ma, uit in gura lor si sa ascult cu
nesat toate minunatiile din terile lor, a caror spuse
ma urmareau pana si'n somn.
Mi se prea ca vad ape mari, mull mai maid
de cit iazul nostru, iar pe ea leganindu-se corabii
cu catarguri, ca acele ce mi le facea bdia Spiru.
din Ianina, mos Necola din Anadol cum zicea
el, ori
-- mos Costea din Trapezunt, carora le da,-
deau drumul pe piraoas ori pe balta unde se scal-
dau ratustele; si cu cita bucurie nu ma, nitam la
papusile mele ce stateau fudule in corabie ; si cita
parere de re'll aveam ca nu in6 puteam duce si
eu cu ele. .

Nu intelegeam, ,si-mi parea reu, de ce nu-i si

pe la noi mare, sau de ce nu ne ducem noi la
dinsa, si malt ma minunam de oamenii acestia,

www.dacoromanica.ro
 133

cum venise de la marea cu stridii i midii, sau de

cei cari'si lasase pamintul, coperit de paduri de
mirositori alamii si strlucitori portocali. Kai Ti
-rcpiy112, 7.21
1": 7:pi^(1J.CC
! dupa cum repetau ei adesea,
unde-i vesnic frumos si bine de trait... Si cit n'a
fi vrut sa ma duc si eu in tara lor, unde la fie-
care casa chiupul cu masline sta linga ua i eine
trece tot ea cite-o mina.
In sfirit astazi 28 August iata implinit un vis
al copilariei mele. Am vazut apa mare ; am va-
zut Dunarea cu corabii, vapoare si toate podoa-
bele ei. Era o zi dulce i frumoasa ; soarele vesel
i bine-voitor parea multamit de bucuria mea.
Fiindca cu vaporul era prea scump, ne-am suit
cu caruta, cu cal, pe un pod de scinduri cit fata
casei ; patru vislasi miscau lopetile incet, leganin-
dune printre caice, salupe, vapoare i corabii. Ca
nite pitici am trecut pe la picioarele frumoasei
Marseille, puternicei Nelson i Ac6ptov..., Din stinga
ne privia cu maretie Middlebrough i _Milano ;
iar in fund pe Dunarea verzie, cu miscatoare i
sclipitoare valuri, se vedeau odihninduse vase.
In curind ne-am vazut pe plinul apei leganin-
dune pe valurile Dunarei. Soarele str61ucia frumos
pe valurile venic saltatoare, din care pe mica-
pe-cias rasariau pestiori argintii si aurii.
Uitasem necazul din Braila, unde luindune drept

www.dacoromanica.ro
134

niste criminali spanioli, un ovreu cu sotia lui, vro-

iau iarii sa ne inchida. Incetul cu incetul ne-am
departat de Braila, cu largele i frumoasele ei
strade, apropiindune tot din ce-in-ce pa'na, ce-am
pus piciorul pe pmintul Dobrogei. Indata am in-
hamat calul la camp, ne-am mai odihnit putin sub
salcile Ghicetului, s'apoi iar ne-am pornit, pe linga
singurul nostru binevoitor tovaras de drum, stilpii
telegrafului.
Am mers cit am mers pe Thigh' Dunarea cu
valuri verzii, despartita de term printr'o limba de
pamint coperita cu salci.
De-odata o lunch de saki ne coperi vederea Du-
nrei ; ici-colo numai se mai zerea cite un ochiti
de apa, i ratele selbatece se leganau pe ele. In fund,
in stinga, se vedeau muntii Macinului. Am pus
petita la puca s'o tinem gata pentru hoti.

.Peatra-Fetei.

In drumul spre Macin, cam aproape la jumatate

cale, o peatra de granit cu fel-de-fel de culori fru-
moase, sta spravalit cit-de-cit sa, calla in apa ; o
peatra aruncata intr'un Iezer, geol cum li spun ei,
caria ii zic Peatra-Fetei, i a caria istorie e ur-
matoarea :
In vremea veche pe-cind pietrele erau moi,

www.dacoromanica.ro
 135

muntii MAcinului erau locasul uriesilor. Inteo zi,

pe muntele Orliga ') din coltul Wacinului, o fath
'un flAcau de uries vorbind in-de-ei, battul fan
cAtrA fatA, ca ar vra sa i-o iee de nevastA ; ea
se prinse numai de o va intrece'n voinicie ; si
zrnulgind o piatrA din munte o svirli cit patu de
departe ; peatra se opri drept in picioare pe malul
Duniirei ; in urmA fAcu si flcdul acelas lucru, insA
in loc de a o intrece, piatra lui cAzu de-alungul
dincoace de piatra fetei, i fiind-cl pe atunci pie-
trele erau moi, s'au herestruit asa cA par o sin-
gurA peatrA. Taranii spun cl se cunoaste si locul
lor de ingemAnare,--si asa au cistigat fata.

Muntii Precopeca gi Iacobd( al.

Din sirul muntilor Macin, afard de Orliga, mai

insemnati sint Precopcea i Iacobdeal, a carora po-
veste e urmatoarea :
Inteo zi de yard hotii Iacob si Precopcea, &-
care din dealul lui privea la o nunta, ce juca in
satul Turcoala,si ce-i vine lui Precopcea,zise cA-
tra fratele seu, c ce-i dA, sA-i aduca intr'un buc
pe mireasA ? Jacob nu credea, i dura la deal, dura
la vale, se prinse ramasag pe zece pungi de bani.
') In vremea resboiului din 1877 ruii au pus oeldana pe acest
munte de au masurat locul 'apoi an aryat un steag in
Orliga, iar altul in Precopcea.

www.dacoromanica.ro
136

Atunci Precopcea lulnd doug puti cu cremene

i cutitul in gura, se repezi ca sageata intre nun-
tai, smulse mireasa de lingg mire, i pang sa
prinda oamenii i mai ales flacii de veste, el era
cu mireasa pe dealul lui Jacob ; Jacob Iu mireasa
in brate, o sdruta i luind nitica apa rece ii re-
cori obrazul ca sa.-i vie in fire, ca de spaima se
facuse galbana ca turta de ceara. poi dindu-i
doua pungi de bani, au coborit'o din deal in vale
prin tiferi (loc limpede) la nunta, i Oa, a nu
prinde oamenii de veste mireasa fu in nunta,i
merse cu nunta inainte,i merse la biserich de
se cuuuna ; i s'au petrecut dupa obiceiu. far Pre-
copcea au luat cele zece pungi de bani, i Iacob
vezindu-1 aprins i-au zis :
0 I amar tie iubitul meu frate Precopcea, cum
pentru zece pungi de bani ti-ai prapadit sanatatea,
tinereta i \data ; caci nu mult mai ai a trai, far-
numai trei luni de zile, i toate ti se vor sfiri.
Si cu adevarat a vorbit, c Precopcea n'au mai
trait de cit trei luni, 'a murit in floare. Si de
petrecania i de rnormintul lui, numai Jacob tiut'a.
Ian dupa moartea-i, Jacob lumndu-i averile i pe
cele a lui Precopcea, 'a luat lumea 'n cap, i pe
unde trecea impartla averile saracilor. -Gude s'a fi
odihnit i el numai unul D-zeu tie !iar numele
lor remase muntllor in call. traise.

www.dacoromanica.ro
 137

*
* *

MAcinul se intinde pe lingA apa. ; littindu-se pe

coast se urch* la deal, termurindu-se la raiazd-
noapte i rAsdrit cu muntii MAcinului, i inltimea
ce-i zic oamenii la Cetate : iar la miazdzi-i apd.
De departe se vAd cele douA geamii ale MAci-
nului, una lingd. alta, cu turnurile lor nalte, la
mijloc cu cerdac.
Cind am intrat in MAcin era tocmai timpul cind
pentru a treia oard in zi hogea chema credincioii,
la rugaciuni, 'far vaporaul Mdcinului pentru a doua
oarO'n zi se legdna pe valuri chtrA BrAila.
Doainne ! cum is casele (ev) ieste turceti ! cam
in mijlocul ogrAzei, cu spatele spre ulitA, cu tirnat
lat cit lumea, in care inainteazA numai un colt din
cash ; grddina (baccea) in fund, iar ingrAditura de
malduri de stuh sau de scinduri in picioare, ae-
zate aa cd nu se vede in ogradd de cit bAgegele
cele nalte i albe. In casa turcilor saraci, pe jos
e boit cu ro sau dat cu var, fiind la fie-care cash'
baie (hamam) lingd vatrA, in locul in care la Doi
este cuptorul, care vine ca o cAsutd mica inchis
cu zid, podit cu lespezi, i pe dedesupt cu fumuri ;
iar in pAretele despre vatrA, e aezat cazanul de
uncrop.
Pe paturi is aternute astar, iastic sau eorgane ;

www.dacoromanica.ro
138

au perne de lIn ca i macedonenii, caci zic ca

numai jidovii intrebuinteaza perne de pene. tiut
este ca turcilor nu li se cade a bea yin ; iata ce
mi-au spus ei ca zice Mahomet : De-a cazut o
picatura de yin pe straiul tau, rupe'l i'l asyirle
departe de tine,si de-a cazut o picatura de yin pe
mina ta, taie-o s'o leapada ca sa nu te sminteasca" ;
si numai in vremea resboiului se cade turcului st
bee pana la 75 dramuri de yin ca sa fie mai cu
curaj. i cind i-am intrebat pentru ce le dase le-
gea asta, ei mi-au istorisit, ca o data profetul trecu
pe linga o casa, unde doi oameni se puse la baut
yin, vorbind i rizind. Profetul se nab, la ei si se
duse in treaba lui. Cind se intoarse veni tot pe
acolo, gsi pe oamenii ce-i lasase bind batindu-se
de moarte,si atunci yzu el ca nu-i buna ham-
tura, ca din om teafar te nebuneste.
In Macin am fost la scaldat ; am trecut pe linga
inaltimea ce-i zic oamenii la Cetate, i cit a fi s rat
sa, Me- sui atunci pe ea,dar nu era vreme. Cind
am ajuns in valea Dunarei pe petriul cel ascutit
ce-1 sfarma din munte pentru ose, si am ridicat
ochii pe inaltime, am remas uimita de frumuseta
stincelor cu fel-de-fel de fete. Nu ma mai puteam
satura uitindu-ma. In sfirsit m'am dus la scaldat
la piatra ce-i in chip de scaun, cu spatele plecat
in apa.

www.dacoromanica.ro
 139

Citeva raze slabe a soarelui ce asfintea se mai

jucau pe piatra cMdutA ; nu me mai induram sa
ma duc de-acolo. Cind ne inturnam, am dat peste
un turc batrin ce prindea peste,ne-am dus la
el. Tata vroia sa cumpere ciji-va pitici, dar cum
sa se'nteleaga cu turcul ? Au ales petii de-oparte,
apoi deschizind punga i-au pus'o dinainte.
El au luat 20 de bani, poate de patru sau cinci
ori mai putin de cit se vinde pe la noi. I-am mai
dat 20 de bani, dar el nu vroia sA primeasca facin-
du-mi semn ca-i multamit cu 20 ; i eu, care nu
v6zusem in viat aa ceva la evreii nostri, am luat
jumatate de franc si i-am pus'o in mina. El inte-
lese atunci ca nu-i platesc petele, i ne facu rya-
laua pana la pAmint ; iar noi ne-am departat cu
sufletul multamit ca dasem cu crucea peste tin turc
aa de omenos.
Ceva mai departe, turcii lucrau pe malul Duna-
rei la caice ; pc unul chiar ii dase pc apa. Ne-am
uitat la ei i ne-am dus inainte, trecind pe linga
misar.
Mirator lucru,i la turci si la evrei si la ro-
minii dinainte vreme, i poate sti fie i la alte nea-
muri, o piatrA ingropata in picioare e semn ca a-
colo se odihnete cineva.
Sara in Mein, toatA lumea vorbea ea pe la cinci
ceasuri i jumatate, cinci drumeti trecind pnin dreptul

www.dacoromanica.ro
140

Petrei-fetei, pe unde trecusem noi cu doua, ceasuri mai

nainte, le-au eit inainte citiva turci, au omorit trei
din ei, iar doi de-abia au scapat cu sufletul. Nu
mA" puteam dumeri cum se putea una ca asta, cA,
in apropiere i aveau bulgarii bulgAriile lor,cu
minunatul sistem de adus apl prin roata cu cofe
i canalurile de scinduri ce erpuiesc in toate ph'r-
tile prin bulgArii.
Ei bine, dud turcii au ndvlit asupra oamenilor,
cum de bulgarii n'au alergat in ajutor la tipetele
lor ? Bh'nuiala m6 muncea, i cercetind de unii, de
altii, am aflat cA bulgarii stau lingA drum mai di-
hai de cit hotii la codru, i ca sA s'ascundl mai
bine se imbracI turcete. Ce sA mai zici, and fratii
in Hristos se sfdie intre dinii ca fiarele selbatice !...
Nu tiu cum istoria asta mi-au bagat frica 'n
oase. Tata mi-au zis, de cit s fiu cu frica 'n spate
mai bine 0, ne intoarcem inapoi.
S mA'ntorc inapoi ? nici-odatA. De-ai fi in
locul meu, ai face-o ?
AltA ceva-i un barbat, lui putin Ii pasA, merge
tot inainte.
Atunci sA mergem i noi, c ce ti-i scris, in
frunte ti-i pus.
Bine,i pe cita vreme o razA de viatA va
fi in mine, te-oi apara de dumani.
Au incarcat puca din nou, au cercetat revolve-

www.dacoromanica.ro
 141

rul, au catat caruta de-arnaruntul iau potcovit

caln1;apoi ne-am culcat liiiitii, cu gindul de a
porni mai departe.
Adouazi pana a nu resari soarele m'am dus la
cetate, cum ii zic oamenii. De buna-sani a. sau ce-
tate trebuie sh fi fost, sau a nurnit'o aa din pri-
cina intariturilor naturale ; dar mai degraba poate
sa fi fost cetate ;mai intai Ii loc minunat pentru
treaba asta, 'apoi oamenii cari au apucat din ba-
trIni spun ca inainte vreme se vedea i locul unde
fusese spinzuratoarea, i ulucul pe unde slobozea
mortii in girl&
Local de deasupra e tot bortilit ; fie re'mas din ve-
chime vreme sau poate din resboiul din 78 ; sapate
in piatra sunt vetre cu cenua i chrbuni, pe unde
poate i pastorii umblind cu oile i fac mincarea.
Despre apus i miaza-noapte o incunjura doug
valuri de pb,Inint, unul drept iar altul mincat. Spre
resarit in fund muntii Macinului, iar inhltimea la
cetate se coboara incet-incet acoperith de anturi,
apoi se rupe de-odata adinc in privala Carcaliului.
Spre r6sarit Ii Dunarea, iar pe dinsa tot-inainte,
departe, se vede strlucind
Am lasat cu Were de reu Macinul, cu cadinele
lui inhobotate'n mahramalele Mr, i care nu es din
cash decit sara, la vecin. Prin Dobrogia rar care
turc sarac are doul neveste, i de1 intrebi ch
www.dacoromanica.ro
142

pentru ce nu'si ia mai multe, iti spune di vre-

mile au ajuns aa de grele di de-abia dovideti
ca s'o tii pe una ; ca la casa unde sint cite dou6
femei ii minia lui Mzeu ; ele in-de-ele sa se tae,
s se otraveasca.
Femeia din ori-ce treapta a societatei i la oni
ce natie ii tot femeie L. Fie-care are gospodaria ei
deoparte i nu se intilnesc decit odata sau de doua
oni pe an, la baeram, i cite-odata la ramazan,
cind trebuie sa i stee la masa impreuna, dupa
ce au venit turcul dela geamie. Femeilor nu li
se cade a intra in geamie. -- La masa nevestele
sanuta mina banbatului, ca sa se tie ca li-i stapin
si-i mininca pinea.

Scrisoarea a douAzeci-qi-doua
Buna mea Electra !

27 August 1887.

Am trecut prin Jijila ; pe acolea viile nu-s ca

pe la noi ; unde-i trebue unui butuc, daca are vita
1unga si frumoasa, de la 50 pana la 100 de haragi,
aici butucul de yie-i tufusoara si-i trebue cel mult
pana la 10 haragi, pe cari ii leaga cu mlaj de
www.dacoromanica.ro
 143

salcii,iar strugurii is asa de mari cum nici nu

se pominesc pe la noi ; pe linga asta, pe aici via
nu se iugroapa.
Am stat la o vie din Jijila si am rugat pe o
filth,' sa-mi deie poama. Ea mi-au adus mai multi
struguri, unif asa de mari ca nu esti in stare sei
dovedesti la o mincare ; niste poama razachie de
toata bunatatea,si ce m'au mirat cind n'au vrut
sa primeasca nimic, zicind : ca de n'am infrupta
,,

pe un drumet, nici D-zeu n'ar da roada viei."

Ce pozitie frumoasti ! in fund munti, Tar drumul
de la Jijila la ItAdeni ii coperit de copaci si tu-
fisuri. Din Vdeni 00, in Luncavita numai sufle-
tul meu stie ce am tras ; pietrele de pe sosea, sfd-
ramate din stinca si ascutite, in cit caruta mergea
la pas, ca pe ace, iar eu pe jos cu sacusorul cu
pietrele ce mi le adunasem : bucatele de micasis-
turi si gneizuri stralucitoare de mica argintie si
aurie, fel-de-fel de farmaturi de granit, niste feld-
spat alb curat si cristal de cvart, mult mai fru-
mosi de cit cei ce i-am gLit preumb1indu-m6 cu
Tata prin muntii Sinaei. Apoi serpentina din muntii
Micinului si sisturi, ardoasiere ce le-am luat din misar.
La cea mai mare parte din locuintele turcilor
peatra ce o pun spre amintire e de sisturi ardoa-
siere, verzii, aurii, poate din pricina vremii. Citeva
bucati de ocru si silexuri de toata frumuseta , a-

www.dacoromanica.ro
141

poi am mai gsit o piatrA mArisoarA cu fel-de-fel

de culori, cu puncte negre, cafenii si rosietice,
foarte grea in raport cu mArimea.
Tata nu m'ar fi lasat sA, le ieu, dar asa ne-am
invoit ca la deal s. me dau pe jos cu ,sAcusorul
cu pietrele ca sl nu se supere StrAnutul.
In Luncavita mai insemnat sunt nurneroasele
mori de vint, cu braCele lor cele desirate. Lunca-
vita sat frumos, dar mai frumos si mai poetic e
RAchelul. PAmintul insa, e nrisipos i se macina asa
ca deabea car* poate merge la pas, i ilia in
primejdie de a te resturna in fiecare minut.
Drumul ce merge din sat la pAdure e tAiet in-
tre doue maluri nsipoase, din care ese impletin-
du-se rAdAcinele copacilor ce umbresc drumul de-
oparte si de alta. Peste unii din ei, rourusca IV.
intinde lungile sale vice, cu frunze si boabe ma-
runte ; pe alcii s'au urcat curpenul alb,1) cum ii
zic pe acolo, cu minunatele lui flori din care fie-
care-i ca un smocusor de gingasti nagarA. Dupa ce
am trecut balta, am luat-o pe sub coasta pAdurei,
si era recoare, s'un vint aburea deli era mai mare
dragul.
Cum mergeam, deodatl vedem doi oameni in
urma carucei ; cum si de unde ? ca de erau pornici
inaintea noastrA noi i-am fi ajuns ; din douA una :
') La noi eclerei -ceranu1 li spune eurpen-alb.

www.dacoromanica.ro
 145

ori-s niste drumeti ce s'au odihnit in pldure, ori

talhari. S'au alaturat pe lingO car* s'au intrat
in vorba cu noi, unde ne ducem, i aflind cO mer-
gem la Isaccea au zis c i ei merg tot intr'acolo,
si de-i cinstim ne vor intovrsi. Tata li fgadui.
Drumul r6u, nu puteam merge de cit la pas. M'am
incercat sit-i intreb ceva despre nuntii, dar iata ce
mi-au respuns : In satul din care sintem s'au a-
mestecat oameni din toate legile si nu mai au nici
un D-zeu."
Cum mergeam, cel mai in vrist zise di se duce
sa beie niiclt ap5, si vine indat. Am mers cit am
mers si el nu mai venea. Tata si eu socoteam clt
s'au this poate sO se intilneasca. cu talharii,dar
n'aveam nici un chip de scapare ; de-acum ni era
tot de una si nici macar nu puteam vorbi in alt
limbA de frica celui ce mergea cu noi. In sfirsit o-
mul au esit singur din pAdure ; pared ne-am mai
linistit.
Tata tinea revolverul in min i pusca in spate :
se temea s mi le deie din causa drumului
riff. Unul din oameni ceru s dud, el pusca de
oare-ce Tata-i om bdtrin si i-a fi greu. Tata insg,
respunse, s nu cate ca-i bOtrin dar ii in putere
si nu se dA pe unul tingx, si cg-i deprins cu gre-
utAtile.
Mai trecu cit trecu, numai ce unul incepu a
10
www.dacoromanica.ro
146

cinta in frunza ; imi inghetase inima ; gindeam :

i-acu-i acu ! dar nimic. Mai merseram cit mersem i
incepu sa uere. Iar frica dar iarai nimica.
Oamenii din Rachel ne incredintase ea ajungem
inca hat de vreme in Isaccea ; dar acum incepuse
a insera i noi tot prin padure... Padure in dreapta,
padure'n stinga, padure 'nainte, si nu se mai vedea
decit padure ; i grija noastra crestea din-ce-in-ce.
Inserase, i desimea padurei intuneca i mai tare.
De-odat oamenii statura in loc, intrebindune unde
ne ducem ?
Unde ne-au fost vorba, la Isaccea.
Mergeti sanatosi, noi reminem aici. Parca
ne-au dat cu un cutit prin inima. I-am intrebat
unde au sa mile, si ei ne-au spus el la un turc
ce lucreaza la tutun si care nu sta departe de
drum. Atunci am zis ca minem si noi la turc ; ei
insa ne inbarbatau sa mergem inainte, ca nu mai
este_mult liana in Isaccea ; dar n'am vrut nici c'un
chip, si cu totii ne-am dus la turc.Pe drum m6
gindeam, ca de riu-i turc, ci o gazda de talhari ?
dar nu indrazneam sa facem nimic.
In adevar, era aa cum spusese rominii : Uu
turc isi avea isvanul acolo ; ne-au eit inainte i
ne-au intrebat de sintem oameni cinstii. Noi, firete,
ce era sa zicem !... Tot asemenea spuse i oamenii
vi ca ne due pe noi la Isaccea. Turcul ne-au ae-

www.dacoromanica.ro
 147

zat masa, ne-au ospatat, pe urmA au intins hasir

dinaintea isvanului, ne-am asezat cu totii turcete
si ne-am pus la sfat.
Turcul ni-au spus cA la dinsii botezu-i ast-fel :
cind omul are un copil, se sfAtuete cu nevasta cum
sl-i puie numele ; tatul zice cA asa sa se numeascA ;
pe urmA adunA femei, fac o masA si s'au isprAvit.
Cind insA moare, chiamA pe hogea de spali mor-
tul cu sopon, si nimenea altul n'are voie sA s'atingA
de el. Il invAleste inteo pinzA, tot hogea spalA
trei sdnduri cu sopon, le asazA in mijlocul casei
jos, unde stA douI zile, pe urmA-1 pune inteun pat,
si patru oameni 11 duc pe umere. In urmA turcii
il intovArAsesc pAnA la mormint. Femeile n'au voe
a pArAsi casa, asa cA fie mortul barbat sau fe-
meie tot numai barbatii il intovArAsesc la groapl,
iar cind l'au pus lingA groapA toti turcii fug a-
casA, lAsind numai pe hoge cu doi oameni ca sA-1
inmorminteze.
Un grec mi-au spus cA mortului turc, i nainte de
a-1 slobozi in groapA, ii pune in mink un cutit s'o
pupa, zicindu-i : Al bucedg al si tufec, ghet clogrA
enete cbrtma ghiaUr larddn ! adicA: Na-ti cutit si
puscA si mergi drept la Rai fArA fricA de ghiaur".
In urmA-1 invAleste cu pAmint, si-i gata.
Femeilor tot hogea le poartA de rinduealA, fArA

www.dacoromanica.ro
148

insA a le pune nimic in minA ; nu fac nici pomene,

nici praznic i lumea s'au mintuit pentru ei.
Mi-au spus ca de-i vine vremea unui flAcAu
sit se insoare, maichsa umblA i-i catA, o fata ; ta-
tal bAetului se intilneste cu tatul fetei, intrA in
vorbA, vede bAetul i de-i place li fAgAdueste fata ;
dupA ce s'au inceles din zestre, se fac pregAtiri in
amindoul pArtile.
In ziva hotAritA mirele cu marturii miresei merg
la giamie ; iar dup aceia impreun cu hogea se
intorc la casa miresei. Acolo hogea intan odae
la mireasA, inchide usa i cind vine mirile la usA,
11 intreabA pAnA'n de trei ori : Chir toped cabid
idernis? i mirele respunde : Cabal idericm ! adecd
Chioara a fi, schioap a fi, o primesti ?" si el zice
cA da ! Apoi nunta merge la casa mirelui. Mireasa
inhobotatA imparte flAcAilor pe rind nAfrAmi cusute
fruinos, de la care se fugAresc pe ce stA lumea.
Ajunsi la casa mirelui femeile trec de-oparte, iar
barbatii de alta ; .fetele joaan-de-ele, in vreme
ce unele cintA'n dairalele lor cu clopotei de jur-
imprejur, intr'un ritm ce nu-i in muzica noastrA ;
din-cind-in-cind tot ridicA dairaua in sus s'o scu-
turA de sunA toti clopoteii.
Am vAzut aceasta la o nuntA turceascA, unde
toatA zestrea miresei pusl pe coarde atirna in cask
s'o poatA vedea toatA lumea. BAtrinii vorbeau bind

www.dacoromanica.ro
 149

cafele, tinerii jucau i se luptau. Nunta tine dupk

putere, iar barbatul Isi vede nevasta pentru in-
tkia datk in viatk adouaza dupA cununie.
Eu mt minunam cum era cu putintk asemenea
oameni sk duck viatk bunk intre ei, dar dupA cit
am aflat am vazut ca-i altfel de-cum credeam.
Cind un turc are mai multe neveste, cea dintki
ii stkpink, iar celelalte trebuie s'o asculte.
Femeia in trai 1 in viata nu poate vorbi de-
cit cu fratele i barbatul ei ; de asemenea si bar-
batul nu poate vedea decit fata mamei sau femeii
lui, neintrind nici odata in casa nevestei, cind vede
papuci la usk, pentru a nu da cu ochii de o fe-
meie strkina. Barbatul poate sk'i lepede femeia
cind vra, ceia-ce insk se intimpla foarte rar, cad
femeia stiind ca de-o leapkdk barbatul, remine de
ris si nu se mai poate mkrita, cautk s se poarte
foarte bine, i chiar dese ori sa sufere multe.
Turcii au un fel de indumnezeire pentru femeie,
o cred ceva aa de ginga, menita numai de-a fi
aparatk i ingrijitA ; i ce mult se mira de mine
turcul din padurea Rchelului cind ma vedea prada
atitor primejdii. El zicea ca pe la ei din-cind-in-
cind numai lorzii veneau sk intrebe multe lucruri,
dar ck ceilalti oameni nu' bat capul.
Oamenii ce venise cu noi s'au culcat afark, iar
Tata in isvan, lingk lucruri, pe-o rogojink la pk-

www.dacoromanica.ro
160

mint, cu pupa la indemina i revolverul sub cap ;

iar eu m'am suit pe-o polita cu fara, de frica
broatelor 'a gingniilor. Deodata credeam ca are
s doarma i turcul cu noi, dar el ii lua, finarul
ce era atirnat in mijlocul isvanului 1 dupa ce'mi
zise sabalaerusum ! se duse. Nu indrazneam nici
al opresc nici sa-1 intreb. M. gindeam ce bine
era sa nu fi fost turcul obosit, i sa, fi sfatuit cu
el, dar se dusese i rema'sesem singura in har-
dughia de isvan cu patru marl deschizaturi. Gin-
dacii tiriiau, tintarii ma frigeau nu alta, iar broa-
tele foneau in toate partile.
Pentru intaia-data dormiam inteun loc aa in
izlaz i in mijlocul padurei ; nu era chip de dor-
mit ; era rece de tot ; m'am imbracat cu paltonul
i m'am rezemat de izvan ascultind ce vorbeau cei
doi oameni de dad,. Intre multe alte cuvinte
fara ir am inteles : oameni en dare de mina'. Acea-
sta era de ajuns ca sa'mi piara tot somnul.
In -taria noptei carui om de treaba ii pasa de
cutare sau cutare ii cu dare de mina sau ba ;
nu intelegeam purtarea lor i nu ma puteam du-
meri ce ginduri au....
Era luna, frumos, i se vedea ca ziva.
Intr'un tirziu, numai ce'l vad intrind pe cel mai
batrin.
CAre-i acolo ! am strigat.

www.dacoromanica.ro
 151

Noi, nu ne cunosti ? care am venit cu dv.

Ce cauti ?
Sla ma culc linga boer.
Dute mai bine si te culca afara.
Ba-i mai inne linga hoer, si se indrepta
spre Tata, care peste sama de obosit dormea dus.
Atunci am sarit jos de pe polita i m'am dus
la capul Tatei, am virit mina sub perna si ince-
tisor am tras revolverul, apoi ghiontii pe Tata
pana l'am trezit ; dar cind se trezi incepu a ma
mustra, ca nu i-i de ajuns cit munceste toata zina,
apoi nici noaptea sa nu-1 las in Una, ? Dind
insa cu ochii de om 11 intreba ce cauta. El spuse
ca au venit sa se culce, si Tata toropit de somn
adormi din nou.
Nu mai stiam ce sa fac, nu mai stiam ce sa
cred, as fi vrut sa fi inceput odata ce aveau de
gind. Asteptarea era mai grozava de cit moartea.
Un minut nu perdeam din vedere fata cea catra-
nita de soare, vinele umflate si ochii cei inchisi,
dar nu de somn ca ai Tatei, La fie-care miscare
a teranului, gindeam : Acuma omoara pe Tata lsi
mina mea stringea revolverul, hotarita ca de vkl
primejdie descarc in crierul hotului.
Deodata ma intreaba : D-ta de ce nu dormi ?
Nu pot, ma tem de broaste si de ginganii...
Credeam c'a s'o porneasca, dar se mintui aici. Mai

www.dacoromanica.ro
152

trecu eh mai trecu $i intra cel de afara. intrebin-

du-1 pe ist din izvan de doarme. Acesta-i respunse :
Dorm,ai mutat calul ?
L'am mutat ! $i qi.
Ce insamna asta ? turcul luase calul in sama
lui ; atunci ce avea el ? 'apoi eine aproape de
ziva 1$ gse$te de vorba ?Imi suceam mintea fel-
i-chipuri, dar nu pricepeam cu desavigire nimic.
Nu mai trecu mult, se sculi $i taranul de Rugg,
Tata $i qi. Nu-i facuse nimic, dar cu toate a-
cestea venise cu un scop.
Acum ma gindeam a poate au luat calul de
la turc, l'or inhama la carutA, $i s'or duce lasin-
du-ne in mijlocul codrului cu toate lucrurile, dar
nu se putea ; mi-am adus aminte ca pusese ha-
murile inauntru $i nu vazusem pe nimine O. le
iee. cit mai a$teptam ziva... ce greu mai trecea
Of !
vremea ; fie-care minut il socoteam ca veacuri.
Insfir$it incepu a se lumina. de ziul. L'am scu-
lat pe--Tata ce nu prea vroea, zicind ca-i inca noap-
te ; l'am incredintat ca-i ziva, $i l'am rugat sa
vada de cal. Cind mi-au adus veste CI este $i
calul $i caruta nu-mi vinea a crede, $i ma miram
de purtarea acestor potlogari fail curaj ce ma ne-
lini$tise de-mi scurtase viata.
Cind au venit turcul i m'au intrebat cum dor -
misem, i-am spus ca bine.

www.dacoromanica.ro
 153

Dar ce fel bine, cind esti de-o mie de ori mai

obosita de cit eri ?
Apoi i-am istorisit cele petrecutesi el au aratat
mare parere de rat].

Scrisoarea a douzeci-si-treia

Dorita Electra I

30 August 1887.

Am mers cit am mers, si cind am zerit ruinele

cetatei Isaccea pe inaltimea cea uriasa, ca prin
farmec am uitat oboseala, am uitat chinurile nop-
tei, si in vreme ce Tata se oprise sA adape calul,
eu am luat'o spre Cetate, prin poteci necalcate de
viacuri dectt de pAstori si de turmele lor.
N'aveam decit un dorsa ajungem colo sus unde
filfIe steagul tricolor.
Cind m'am vzut in virvul cetatei am simtit o
multamire. Ce positie minunata ! De abia rar veni
a crede a pe locul cela odatA traia o cetate cu
bucurii si suferinti, asa vremea au acoperit'o cu
terna strapusa patura uitarei, care au vrut parca

www.dacoromanica.ro
154

sa stearga si urma trecutului. Ici-colo numai tern/

si pietre scormolite de mina cercetatorului, care au
venit s tulbure pacea de care se bucura pAmintul
de veacuri, ca sa patrunda adincurile i tainile lu-
mei, ca s invieze ceea ce au murit de mult.
Cind am vrut s cobor cetatea si sa ies inaintea
carutei, am dat peste o prapastie strasnica, mincata
in toate partile ;atunci am inteles nesocotinta
mea... Cum de nu vAzusem mai departe ? St ma'n-
tore pe drumul pe care venisem era prea incunjur,
cum a mai fi putut ajunge car* ; s'apoi dacA.
esia din rip& vr'un erpe, vr'un lup sau eine-
stie-ce dihanie, aa-i c'am patifo ?
Hat la deal am gAsit un loc de scoborit. Am
mers o bucata buna, apoi am dat peste un ban de
tutun, ce nu era inca mucarit, 1 i asa se prindea
de rochia mea de ling, de parca ma tinea in loc.
Cind mi-au ajutat cucul si m'am vazut la drum,
caruta nu se vedea ; am dat peste un baetel ce
pastea-caprioarele, cum le zic pe-aici, si l'am in-
trebat de n'au vazut o caruta s'un batrin cu barba
alba, minind calul ? El imi spuse ca trecuse mai
inainte s'apoi iar s'au intors indarapt.
Numai ma gindeam, sermanul Tata, cit a fi
de necajit ca nu ma gaseste ! N'au trecut insa
mult si am zerit caruta.
Am trecut pe linga Techelesi, un sat de bul-

www.dacoromanica.ro
 155

gari, mai mult lipoveni. Se zice ca din vechime

fusese locuit de cercheji. Acolo este 'o minastire
de lipoveni ce n'au pe iei decit ciubotele cu tu-
reatca lung, i rasa cu pelerin, a carui bumb il
seruta de cite ori o pune in spate.
La intrarea in Isaccea am vazut un loc inchis
cu patru ziduri inalte, cu o uioara despre ra-
skit ; am aflat cg este mormintul lui Isacbaba,
care au fost ienicer vestit in vremea lui, i caruia
Sultanul daruitu-i-au drept resplata pamint cit vezi
cu ochii. Dupa ani de zile alt Sultan ii lua parte
din pamint dindu-i bani in loc. Isacbaba au trait
pang la adinci batrinete, au facut mult bine,iar
dupa moartea-i oamenii l'au socotit drept sfint, i
acum aproape 200 de ani i credincioii inca-i
cerceteaza mormintul, unde-i arde candela.
Pe pamintul lui Isacbaba pe care s'au ridicat
case sub aripa-i ocrotitoare, astazi traete oraul
Isaccea, a carui name il i poarta. Pentru intaia
data, am vzut turci mititei, cu fesioare roii pe
cap i cu alvari. Nu tiu cum nu ma gindisem
nici-odata ca sint i turci mititei ; socoteam numai
ca turcu-i turc... Puiorii de turc s'au strins pe
linga mine, le-am dat poama, i ei mincau pri-
vindu-ma fail sa spue un cuvint.
In Isaccea se vorbea cum un talhar omorise cu
cite-va zile inainte pe un lipovan, in padurea ce

www.dacoromanica.ro
156

se'ntinde intre Tulcea i Isaccea. Tata au zis O. ne

ludm un Titerone sa ne petreaca padurea... L'am
intrebat pentru ce zice Titerone, i mi-au istorisit
di pe vremea lui, colegii in-de-ei vorbeau cu Ti-
prone, ptero, Tivis Bahluensis.
Nu departe de Isaccea sint darmaturile eetatei
Ischi-ca1 6 aa-i zic oamenii. In vremea resbo-
iului din 1878 turcii au facut tabie pe acest loc,
iar alte doua tabii pe (Iona inaltimi din fata
Ischi-cal. Se zice ai, dupa o ploae repede, de te
sui pe cetate, gAseti multime de monede cu fe-
lurite forme, chiar i in colturi, unele din vremea
lui Alexandru
_
Machedon, altele de la Trojan 1
chiar de la Constandinat. Eu in graba mi-am arun-
cat ochii, dar n'arn gasit decit un scafit in pie-
trele vechii cetati 'o bucata de stecla irizath, dar
care dupa forma i structura trebue sa fie de
yeacuri.
Cetatea-i incunjurata cu un aq foarte adinc, in
fundul- aruia inspre rasarit se vede zidul vechei
cetati, aci incolo pietre amestecate eu parnint au
alcatuit tabia. Nu este decit un singur loe de in-
trare ; iar dejur-imprejur au remas semnele pe
unde au fost aezate tunurile.
Ce frumos se vede de pe cetate Isaccea, i mai
ales Dunarea lata i lunga cit ajungi cu ochii L.
Am apucat prin stuh, prin balta, pe lingA Duna.rea.

www.dacoromanica.ro
 157

Aa stuharie n'am mai vazut de cind sint, parca-i

padure nu alta ! impletucita cu rugi de mure,
cu rochita-rindunelei i curpan, crescute curat ca
din apa. In mina stinga printre stuh ce se leagana,
se strevede Dunarea negrie, umflata i posomorita,
micata cu putere de vint. Unul cite unul vedeam
valuri lungi i groase cum veneau de la adinc i
isbinduse. de trm se sfarma in spume albe.
Mult ma minunam cumu-i omul ista ! pentru-ce ar
fi facut drumul birtaman pe malul Dunarei? oare
nu era hicolo parent cu stuh i cu mure cit vezi
cu ochii ? Pe unelocuri drumu-i foarte primejdios,
malu-i nalt cit lumea, iar drumul merge chiar pe
alature, i unde-i-unde vezi cum vechiul drum
s'au prabuit, iar oamenii de nevoie au dat pe
alatu re .
Une-ori mi se tinea inima inteun fir de par ;
pare and videam moartea dinaintea ochilor ; zi-
ceam Tatei sa deie mai prin stuh, dar imi spunea
ca nu se poate, ca s'ar inclici roatele, 'am inopta
prin pustietatea asta i ne-ar minca cine-tie-ce
dihanie, pe cind aa, cum au trecut altii om trece
i noi de-om ave noroc.
Ciud vgd ca nu mai merge pentru ce n'a in-
cepe eu, dar nu cu primejdie sa mg due orbete
pe calea batuta de alcii ? Am trecut in sfirit
padurea de stuh i am dat peste o alta de rachiti

www.dacoromanica.ro
158

uriee call par samanate din fuga si a caror erengi

inchid drumul calatorilor.
Dup6 un obicei ce -este in Dobrogia, straele
lipovanului omorit erau intinse pe crengile copa-
cilor de linga drum, aproape de locul unde fusese
omorit. Tata s'au dat jos din caruta, au cercetat
pura si au dat'o Titeronului care mergea inainte,
iara el, cu un revolver in mina si cu ochii in
toate partile se tinea Rugg. caruta.
Se spunea despre talharul Terenti, care omorise
pe lipov-an, ea avea multa indrsneala. Nu cu mult
mai inainte singur se dusese la casa unui om avut,
care tocmai statea la masa cu mai multi prieteni,
i xise stapinului amenintindu-1 cu revolverul :
De si-i draga viata da-mi o mie de lei !
Tot cu revolverul in mina 11 petrecu in odaia
de alaturea unde i-au dat banii ; apoi binisor s'au
intors printre mesenii incremeniti si s'au dus in
drumul lui. Talharul era en curaj si avea cineva
de ce sa teme.
Eu minam calul, si fiind crengile des,e si ple-
eate in drum, imi scosesem palaria ea sa, nu mi-o
iee inainte. De-odata vedem inaintea noastra o
camp, cu trei oameni, ce Wind drumul dadeau
numai-numai sa se prpadeasca in Dunarea. Tata
rtieni din resputeri : Oameni buni ! ce v6 este ?
Stati, stati di ye prapaditi !"

www.dacoromanica.ro
 159

Eu am oprit calul, iar er curd au venit in drep-

tul meu, ce de-a mai cruci nu-si fAceau si cum
multamTau lui D-zeu. Tata-i intrebl cA pentru ce
erau toate aceste ? Atunci ne spuse frica ce au avut,
luindu-ne drept hoVi pAdurei.
Cind ne-am v6zut aproape scapaci din pAdure,
am intins masa sub o rchitA, i dupA ce am os-
patat bine, am luat iar drumul Tulcei. Am tre-
cut printr'o luncA tot de rAchiti, si insfirsit iatA
si dorita Tulce berechet-iodCe poziVe minunatM
De abia intrasem in Tulcea, cind auzim strigind
in urma noastrA : duriolgiu! Ne-am oprit sA vedem
ce-i ? si un turc alerga dupA noi cit Ii lua picioa-
rele aducindu-mi polca, pe care se vede cA n'o a-
asezasem bine si cAzuse. L'am multAmit ; el ne
zise urala ! s'am pornit inainte.
Uitasem sa-ti scriu ca in Buzeu am gAsit un Ita-
lian ce mi-au spus din obiceiurile la nuntA. Dui:4
ce sfirsi, se uita. la Tata i-i zise :
Babo da mi la tua
Ce-si trebue ? asta-i dracu.
Fie i dracu !
Da nu vezi cum me" ncAjete pe mine, ern
bAtrin, sl m6 poarte prin lume.SA prind si la a-
ceasta. Atunci Tata-i spuse :
Nu-i gospodinA, nu tie a spala, nici a calca,
nici a face mincare.
www.dacoromanica.ro
160

Italianul cam stAtu pe ginduri, si zicind cA nu-i

ertat aceasta unei femei, adauga :
Cind m'oi duce la lucru, de n'a fi cafeaua gata,
dau batae. Si de-atunci n'am chip sA gresesc ceva,
numai ce auzi pe Tata : Pacatele mele ! cum de
nu te-am dat Italianului ?el dAdea batae cind nu
era cafeaua gata i scapam de tine."

Scrisoarea a douazeci-si-patra

lubita mea Electra !

Dobrogea, 3 Septembrie.

In Tulcea am v6zut biserica bulgAreascA cea ca

o cetate, cu trei ui ; pe cea din mijloc intrA cu-
cernicii pArinti, pe cea din dreapta barbatii, iar fe-
meile pe cea din stinga. Am fost la bazar s'au
pazar (iarmaroc) ce-i fAcut pe locul grAdinei tur-
cesti, i care se'ntinde de dincoace de biserica bul-
gAreascI si pan& in biserica ruseascA. Se spune
cA era foarte frumos loc de primblare, plzit de
soldatii turci, can cum vedeau ceva indatA hamge-
rile -- si judecata-i gata.

www.dacoromanica.ro
 161

Aproape de biserica bulgAreascA este o peatrA.

mare, pe ale cAreia cinci pArti ce se vAd nu-i scris
nimic, poate pe fata culcatA de n'o fi ceva. In
cea-lalta parte a pazarului, aproape de biserica ru-
sascA, stI o alb:1 piatrac ce au slujit de mormint u-
nui om insemnat ; se cunoaste cum au fost inchisA
cu capac, despre care se zice cA-i scris turceste
si se an la subprefecturA.
Am fost i pe la biserica rusascA. Mai dinainte
vreme fusese o Ala biserickcei patru plopi aratI
cele patru colturi ale ei : pe locul altarului s'au
ridicat o capelk unde cei nevrednici se curatl
inainte de a intra in biserick
Biserica-i fAcutA in stilul lui Ivan Velichi din
St. Petersburg, cu 2 2 de clopote, si asa di de
s'ar ralica cineva in vAzduh deasupra-i ar vedea-o
ca .0 cruce, spre semn di slava rusasca sA se in-
tindA in tuspatru pArtile lumei.
Am esit din tinterimul bisericei cu cele trei cuvinte
ce le cetisem pe un mormlnt : Gill Mal /111Vg/11.

Numele S . . . 11 rosteste norodul cu groaza ;

.

dupg, cum ziceau, minia lui D-zeu cAzuse asupra

capului lor, i ce nu-mi venea a crede, cii toat/
apasarea se descarcase asupra nemtilor detepti
sirguitori, earl cu munca cinstitA 1i facuse case
bune, vite i gospodarie intemeiata ; iar cA la cele
11

www.dacoromanica.ro
162

din urmh multi dintre protestanti au fost nevoiti

sh-si iee lumea'n cap.
Unii imi spuneau cit v'ezuse cu ochii nemti din sa-
tul Cataloi, din earl: mill bhttini aproape de 80
de ani, cum plingind ca copiii i phrasise locul
unde-i petrecuse viata. Auziam cu urechile i
nu-mi venea a crede, ch nemtii ce trhise i infio-
rise sub turcii pagini, sh-si phrhseasch vatra sub
ocrotirea crestineasch ! ')
Din cele ce am mai auzit si vhzut prin Dobro-
gia, t'oi mai spune din Acpunar, (apa bunh, albh),
unde este o vale adinch, umbrith de 'Mune, in
fundul careia se afla o fintinh, cu aph thmhduitoare
pentru oni ce fel de boalh. Mai la deal de fintina
este mormintul lui Agbaba, incunjurat de pietre
si unde ori-cine se duce trebuie sit lese un semn.
Iath ce spune traditia : se zice eh era odath doi
bunlaci care aveau tirla si cisla pe acest. loc ; ye-
nind turcii, au omonit pe unul din ei, i unde au
cazut cugura in jos au esit izvor de aph. i s'au
gasit crestini ce l'au luat i l'au ingropat ca la sese
pasi departe de isvor pAnA a nu man oamenii de
cium6,iar isvorul ce esise pe locul unde fusese

Nernti catolici sunt in Marcoci nu departe de Babadag,

aproape de minstirea Cilic. La Joea verde lume de pe
lame din Tulcea se duc de petrec la serbatoarea catolici-
lor din Marcoci.

www.dacoromanica.ro
 163

om orit cretinul, pe an pe an au secat, ca din-ce

in-ce apele se string inauntru ; i fintina aceasta
chiar ce au apucaeo oamenii cu apa curgind din-
tr'insa, astazi ii scazuta hat-bine. Fintina-i adinca
de un stinjen i larga de trei palme, zidita.
Dupa cltava vreme se vedea pe mormint o lu-
mina ca din senin, iar daca s'au stricat satul de
romtni i s'au fcut sat de turci i vazind ei ca
bolnavi de ori-ce boal de veneau la mormint i
se inchinau i se spalau cu apa din fluting, se in-
sanatoau, au zis ca sfintul Ii sfint de ai lor, che-
mindu-1 Agbaba. i fiind ca nimene nu facea ram-
tate, au crescut lemne de mesa, (tufa de stejar),
i de aci padure de care nici 'Ana in ziva de azi
nimene n'au indraznit a se atinge, de vreme ce
tiut este ca necrediciosului mare nenorocire i s'ar
intirnpla. Incit padurea au remas dint& Copacii
traesc nesuparati de nimene, inbatrinesc in ticna
i numai dupa, ce 'au trait traiul i le-au venit
vremea atuncea cad la pamint sa se odihneasca.
de cind turcii ne-au luat sfintul nostru, cadinele
merg la mormint in fie-care septamina i-i aprind
lumina, care tine de Mercuri pana SImbata, i
ploae, ninsoare sau viscol, lumina vecinic arde; u-
nii zic c'o acopr cu coaja de stejar.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a douazeci-i-cincia

Scumpa nzea prietend !

27 August 1887.

in dealul Asanarului este o piatra, canaraua a-

sanarului, cu dar tmaduitor. Piatra are prin ea
o bort& tot-una de larga dintr'un caph't pn'in
cellalt, i bolnavi de ori-ce boal de se vor pitrece
prin ea se vor insitntoa i vor fi teferi ca oul.
Omul drept inaintea lui D-zeu s. petrece cu uu-
rinta, iar cel plcatos cind st sg, iasA, piatra se
strfnge i'l omoarA. Aa acum opt ani au murit
Radu Mocanu ce era bolnav numai de friguri, i
care pItcatos fiind, indraznise s se pitreaca, prin
peatr. Lingg, piatra era odatA 'un isvor, dar care
-astazi II secat,asa povestesc oamenii.
Muntele Comis. Munte mare de peatra ca
acela mai nu se mai gdsete pe locurile acestea ;
inuntrul lui era un palat stApinit de un harap,
aruia nici treizeci de oameui nu-i vinea de hac !
Din gura peterei se zice cA. se vede oseaua de
piatrit ca de doi stinjeni in 14ime, iar pe de 1A-
turi cu scaune de piata. Cind te apropii de pe-

www.dacoromanica.ro
 165

terA auzi inAuntru duduind i vijiind, i de dai sit

iutri liliecii te bat in ochi si'ti sting luminarea.
AfarA de acest munte mai este Ghiungheormez
(ziva nu vede) care are isvor de al-A bung, iar
lingA el stau dourt saki, i tine de Coimpinar. Do-
museola-ba er (valea mistretului), Eailala-baer de
unde mai antert au scornit un mistret i fugArin-
du'l pinla Balabancea, acolo au dizut aprins. Mun-
tele Secaru de asupra Omirlarului, unde shit i
capre salbatece ; munte de vinAtoare, immte pa-
duros in virful caruia 'au petrecut un om viata.
Ceatal-baer pe dealul cu furcele. Muchea Asana-
rului. Dealul Ichi ftei unde se face tutun bun. Tor-
manul care tine de Illeitiiceanu, unde mocanii pasc
iarna oile, avind i isvoar. Muntele Topologului.
Muntele Igranzot, gol, fart de pAdure de la Babadag.
Muntele Slavei cerehezased la Satul-cucearta",
cum ii zice; muntele Slavei lipoveneased. Stina Jngi
i de la dinsa mai incoace stina lui Mo Onciu,
cu clout isvoare, care avea 30,000 de oi,om mi-
lostiv, om bun la D-zeu;si vede locul tirlelor, iar
ferbatoarea au remas incl.
Tot sufletul 1 toatti inima mea erau numai pen-
tru nunti ; si din-cind-in-cind dad mai aruncam
cite o intrebare i despre altele. latl ce mi-au
spus un cioban despre stele ; Carul-drept, Carul-
strimb. Cind Ii iutunerec de ger se vede Comoara

www.dacoromanica.ro
166

pe Drumul Robilor ; Cobilita se arata pe la miezul

noptei. De decusar Carul cu Roatele drept in sus
se suceste imprejur spre rasasit, pAna vine Steaua
de deasupra in local Protapului, si atunci se face
zitia.
Closca cu Puii,iar Raritele via dupa Closed si
asfintescdui-A Cruce,care cind resare ciobanii
bag oile in tir11,dar ii si dupa vreme. In luna
lui Captor, Luceafarul de zita, Sfredelul, Stelele um-
blatoare, apoi Porcarul cu Porcii, la care se duce
o fata si-i intinde o jumAtate de pine, si de ru-
sine i-o zvirle.
In Dobrogea casele se fac din ceamur ; chiar am
vezut cum le luereaza ; inteo groapA cit se poate
invirti un cal, toarna ap a. de ajuns si calul frAmintA
papa s'a muiat pAmintul bine ; atunci tot toarna
cite un brat de pae luindul din nou la frAmintat
si tot asa pang, s'au amestecat bine. Cind socot ea
ceamurul e potrivit din pae, pe planul de case ce
si l'au fAsut asazA bucati de ceamnr, tot una lingl
alta, tipsindu-le bine si potrivindu-le in grosime ea
mai bine de o palma, avind la indamina o trestle
cu care tot mesurA paretele de-i drept.
Mult me miram, cum numai din glod sa iasa
niste pareti asa drepti ea luminarea! Casele aceste
de ceamur se zice ca-s foarte sanatoase, si Downie-
fereste de un foc, nu arde de cit acoperemintul.

www.dacoromanica.ro
 167

Indeobte taranul din Dobrogea ii bun primitor i

cu inima_ deschis. Noi ne deprinsesem s. ne cum-
piiritm de-ale mincarei dintr'un ora pin'in altul ; ei
bine ! pentru dobrogean e o ruine s. minince stre-
inul mincarea lui in casa sa. Ei zic : Aa ne-au
deprins turcul, D-zeu sa-i dee pine i sare incotro
s'a intoarce ! c de-ti vine drumetul la casii srr-1
ospiitezi i s5.-1 odihneti, cum ii putea mai bine ;
adouaza iar sa-1 osptezi i s6.-i mai dai 'o bu-
cata de pine in traisfa cI D-zeu tie unde-a inopta,
i de-a mai gAsi o bucatg, de pine ori ba."
Aproape fie-care terand, are la ata de legat ca-
erul de firma un ban de aur, i cind le intrebam,
cele mai multe din ele cu lacrmi in ocbi imi spu-
neau cum la dinii era berechet pe vremea turcu-
lui ; cum pentru sate era serbatoare cind venea
intre ei un turc de cei mari, cum de'ndata aduna
tot satul, cherna gaida i Wean joc, iar cind Ila-
caii stateau din joe, turcu-i improca cu rubiele i
mahmudele,i ce baz mai fdceau cind ii vedeau
dindu-se in vint ca sh le string,.
In vrernea asta cazanele cu orez ferbeau la foc,
i cind se impratiau fetele, flcii se puneau pe
mincare. Taranul dobrogean spune :
In vremea turcului huzurearn, fie care ne Warn
lemne i prindeam cu plugul unde voiam i CUM ne
plAcea fdra st ne zic5, nirnene negri ti-s ocbii, Ca atunci

www.dacoromanica.ro
168

padurea i pamintul era de-a valma pentru toti. Din

cit &idea D-zen de se facea, una la zece era a
turcului i de se facea malt, mult lua, iar de se
facea putin, putin lua.
Dar de nu se facea nimic ? ii intrebam.
De nu se facea nimic, flu lua nimic ! ce
ai sa iei de unde nu'i ? Turcul ii om cu drep-
tate ; ne lua dupa-cit ne dadea i noun D-zeu,
iar nu ea stapinirea de azi, care nu vra s te
tie de ai de n'ai, ci-ti ie i cenua din vatra
de ramii ea n'ai cu ce-ti hrni copiii i nevasta,
cum avem s Mint i anul acesta dud n'a dat
D-zeu strop de ploaie.
Aa se spune despre satal Alibechioi,tiu i
eu de-a fi drept oH ba ?ca acum mai bine de 60
de ani, in vremea unui resboi dintre rui i turci,
multi greci ramase in Rusia : mai tirziu inturnin-
du-se se tread,- in tara lor i-au apucat iarna, i'n
primavara nu li mai vinea sa se clued.
Pe atunci vremile erau bune, pine se facea cu
indestulare. Arara, samanara i vazind ca, le mer-
gea ea din apa, remasera aici i pin' in zioa de
azi. Ei se supra cind le zice cineva ca-s romini,
i. an obiceiuri la nunta samanatoare cu ale mace-
donenilor.
Tare-s necajiti i ugiliti sarmanii turd ; lupta pen-
tru trai ce o poarta umar in umar cu rominul e cu
www.dacoromanica.ro
 169

destvirsire nepotrivitt ; pe cind la romin nevasta'i

clout brate spornice la cast, iar copilul, de cum au
inceput a pricepe, ii de trebusoart i de folos, asa
ca'n vreme ce rominul munceste din zori si pn'in
sail cu catel cu purcel, la turc ii cu totul alt-fel ;
el duce toatit povara in spatele lui si a btetilor ce-i
are, incit turcul neputind lupta de-avalma cu ro-
minul cade. 4i vinde casa, vatra parinteasca, cum
poate si luindu-si cadina invtlita'n mahramaua-i sit
cam mai duce, cum zic Rominii, la Stambulul lor, si'si
piirtsesc pentru totdeauna vatra parintasct, si'si
prsesc locul copiltriei lor, cu toate amintirile lui
ce-i poate tot ce are omul mai scump in viatt, si
de care nu flirt rupere de inimit te poti departa.
Si ce-i mai mult, ii parasesc misarul cu mor-
mintele pitrintilor si bunilor lor, sau poate cine
stie ce fiintl ce le-au fost scumpt. Nu-i vorbt, n'o
mai vezi, nuli mai vorbeste, dar o tii et ti-i colea
aproape, si oricind te va prinde dorul, poti stli
arunci ochii. Sermanii turci ! unul cite unul se duc,
tot se duc, 1 tot aa se vor duce pAnt n'a mai
rtminea de cit misarele lor, a caror pietre plecate
se vor pleca, se vor tot pleca, pant vor atinge
pamintul si cum is mai grele i fart viatt, se vor
ingropa'ntrinsul, si terna le va acoperi, si iarba si
&rile cimpului vor crete peste ele, i din toate
nu va mai reminea nimic. Vrodatt poate intrebind

www.dacoromanica.ro
170

ciueva pe nepotii satului, prin bobote ca prin vis

i-or spline : Nu stiu bine, aici ori acolo spunea
bunicul ca era mormintele turcilor...."
Intrebind pentru-ce oare unele pietre din misar
Is cu mult mai mari decit celelalte, un romin
mi-au spus, ca dupa ce turcii au luat locurile a-
ceste dela crestini, apoi la acei dintre turci cari
aduceau mai multi crestini la legea lui Mahomet,
le da atita pmint cit vedea cu ochii, iar cind
mureau, li punea la cap piatra mare, pentru marele
bine ce facuse inmultind numrul credinciosilor.
Un turc mi-au spus ca pietrele cele mari is
puse la capul turcilor bogati Oare asa sh' fie ?
Munte si piatra-i in toate partile. Atunci ce mare
bogatie-ti trebuie ca sa'ti smulgi o piatra mai mare ?
Un alt turc mi-au spus ca pietre mad se puuea
la mormintul ghiaurului care murea turc.
Eram intr'o crisp* la o masa cu mai multi turci
i citiva romini ; am ascultat tustrele parerile cu
aceiasi buna-vointa ; atunci turcul ce mi-o spusese
pe a treia, ma intreba :
Da d-ta pe care o crezi ?
Pe cea care mi-o spus'o rominul, i-am respuns.
Nu stiu ce i s'au parut turcului, se intoarse
catra tranul ce sedea linga Tata, si-i zise : Bre
ghTaur, bre ! scumpa-i mintea cine-o are." 1-am
cinstit pe turci cu rachiu, 6-xi numai vinul l'au

www.dacoromanica.ro
 171

oprit profetul, iar nu i rachiul ce nu era pe a-

tunci, aa-cA in ceia ce privete rachiul, nu cu
greutate gAseti turc ce 'au schimbat ochii cu
dracul.
Tocmai intrase in crimA un moneag bAtrin-
bAtrin ; l'am chemat lingA mine i l'am intrebat
de nuntA.
Aha ! vrei sA faci un chip aa cum ar fi zo-
dia ! pricep bine.
Ba tocmai bine nu pricepi, moule. Dar ce
te-a ruga, spune'mi cum se facea nunta pe vre-
mea d-tale.
Care cum avea i cum putea.
Dar ce obiceiuri mai erau pe atuncea ?
Ia obiceiuri bune i frumoase!
Cita vreme tinea nunta ?
'plea mult, ca'n vremile cele bune, cind casa
era casg, i masa mask*, i streinului ce'ti vinea la
uA ii catai bine de rinduiall. SA fi venit la noi
in vremea turcului, 'atunci sit fi vAzut ce berechet
era la ua cretinului.
Moule, dupa cit vAd, in altA parte 'ti bate
gindul, nu la nuntl.
Apoi dit, bAtrinetele mele, el bine mai era
pe atunci.
Nu tii incaltea un cintec cu bltrineta ?

www.dacoromanica.ro
172

L'am cinstit c'un pahar de yin, si el incepu a

cinta :
Ehei ! asa zice cintecul:
Tinerete, haine scumpe
Purtav'ai i nu v'ai rupe,
Batrinete cu slabie
Stnteti daruite mie,
Din mica copildrie.
Eu ma duc,
Ele m'ajung,
Eu ma plec,
Ele ma'ntrec,
Fata mi se'ngalbinete,
Parul mi se inalbete,
Puterea mi se slabete.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a douAzeci-si-sesea

Mu lt clorita mea prietenc i !

6 Septembrie 1887.

SI-ti spun o poveste ce-am auzit'o :

Zice ci era odata un grec insurat, care tinea
dugheang, ; intruna din zile veni la dinsul o
cadina, ce cumprti, lucruri pentru o suta de gal-
beni; grecul se duse acas si spuse nevestei cele
petrecute ; ea-i zise :
Stii ce barbate ? cadina vrea a se deie in
dragoste cu tine.
Fereasca D-zeu de una ca asta !
Las c'ai sg. vezi !
Adouazi cadina cumpArg, marfA de 200 de gal-
beni. Grecul iarsi istorisi nevestei, care-i spuse
aceleasi vorbe. A treia zi cadina din nou Mu pe
la dugheanA si cumpr lucruri de 300 de galbeni,
iar cind se duse Ih'sa basmaua, in colturile dreia
era legat cite ceva. Grecul o lua, si gasi intr'un
colt o piatra, in altul un carbune, iar in al treilea
o nuc. Se gindi, se resgindi, dar nu isbuti nimic.

www.dacoromanica.ro
174

Sara se duse acas i povesti nevestei toate

deafirapar. Ea-i zise :
Ei ! nu t'am spus eu barbate, ca vrea sa se
deie in dragoste cu tine ?i-i talmaci asa : Ca-
(Tina ede in strada Clrbunarilor, inteo casa de
piatra i c'un nue in ograda.
Adoua zi grecul trecu prin strada Carbunarilor ;
cu adevarat intr'o casii de piatra, cu un nue in
ograda, zari pe cadina la fereasta ; ea-i arata o
oglinda mai intai cu fata, apoi o intoarse pe dos,
O'n urma varsa o calla de apa pe fereasta. El,
inturnindu-se acasa spuse iaras nevestei, care-i zise :
Nu'ti spun eu cft ea vrea sa se deie in dra-
goste cu tine ? iar ca t'au aratat oglinda, mai in-
titi cu fata, apoi cau intors'o pe dos, nu te pricepi ?
Ii spune sa nu te duci la dinsa ziva, ci noaptea,
i c'au varsat o caul de apa insamna s'o astepti
undeva in dos, unde-i apa sau o fintind.
Grecul de-abia astepta sa vie noaptea ; se duse
la cadina, intl.& in ograda, gasi dindos o fintina
i se aseza pe ghizdele. Au asteptat at au astep-
tat, 'au adormit.
Cind se trezi gasi in sin o basma cu alune gi
un ciocan ; grecul se duse acas i povesti iarasi
neveste-sei cum si ce, rugind'o si de-asta-data sa-i
talmaceasca.
Ea-i banui ea ce-au avut sa se duel la cadini,

www.dacoromanica.ro
 175

si un vroi sA-i tAlmAceasck mai mult, dar grecul

statu cu rugAminti pe cer i stele pAnA ce o in-
duplecd.
Cadina s'au mirat cum de te-au gsit dor-
mind, i t'au lasat alune i ciocan ca sa-ti dee
treabA pentru noaptea yiitoare, doar nu te-ar prinde
so mnul !
Grecul iar ateptA pin' ce veni noaptea i facu
precum 11 povAtuise nevasta ; i aa se petrecu cA
se dada in dragoste cu dinsa. Inteo noapte, prim-
blindu-se grecul cu cadina pe drum, ii prinse straja
i-i puse la inchisoare, thud lege in oraul cela
cA de se va gsi pe ulitA barbat cu femee strAintt,
pe amindoi sA-i dee mortei.
Stind la inchisoare, grecul se luA de vorbA
spuse cadinei cum nevastA-sa-i tAlmAcise toate:
DacA-i aa, ii zise ea, sh tii cA suntem sca-
pati ; i cel dintAi om ce'l vezu pe fereastA 11 the-
mA i-i dAdu toate sculele sale ca sA meargi la
casa grecului i sA strice c'o piatri un ochiu de
la ferestA.
Nevasta grecului ce era nelinititA, vAzind cl
barbatul seu nu mai vine, de indatA pricepu totul ;
se duan bucAtArie, luA mincare, ii schimbl hai-
nele cu ale bucAtAritei i merse drept la temnitL
IntrA inAuntru, trase o palmA cadinei, o des-
brAcA,i schimbinduli iute straele cu dinsa, Ii dAdu

www.dacoromanica.ro
176

drumul sA iasA in locul bucAtAritei, iar ea re'mase

in inchisoare.
Adouazi se grAmAdise lume de pe lume, sA vadA
cum are sa spinzure pe grec si pe cadinA,iar cind
sA-i spinzure, femeia strigA cu glas mare :
Unde s'au mai auzit, unde s'au mai pome-
nit 0', inchidA barbat, cli s'au gAsit primblindu-se
noaptea pe drum cu femeia lui, si sa. vree inca
sA ne si spinzure ! ?
'au cerut dreptate ; si de indatA cercetindu-se,
s'au aflat cl cu adevarat femeia cu care s'au gsit
primblindu-se este femeia legiuitA a grecului, si
pe loc i-au si slobozit.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea a douazeci-si.-eptea

Buna mea Electra!

16 Septembre 1887.

Nu t'am mai scris de mult, te rog iartml. Am

fost atit de necljit4. SecetA mare i usaciume, ca
pe unele locuri chiar frunza depe copacii ptiduri-
lor ii fa;rogitd. Norodul n'au apucat ploaie decit
de trei, oH de patru oH toatti vara asta.
PAmintul nsipos se macinn strasnic, in cit dru-
mu-i cu desitvArsire greu. Ne-am resturnat de doug,
ori. Tatei nu i-au fost moale, dar eu m'ara stilcit
eau. Era cit-pe-ce sli, v las sanAtate i sa'mi gti-
sesc odihna de veci in Dobrogia ; poate era mai bine!
Bolnav, toatl ziva pe drum, sara chiamg, oa-
menii si-i intreabl de nunta,... nu mai eram in stare
sg, fac nimic. Necljit-s 'anarita.
In partea cimpului pe uncle nu slut nici pAduri,
nici stuhArii, fac focul cu tizic ; oamenii se ingri-
jesc din vara i &esti pe la case iri intregi de
tizic. Prin satele de Rugg, Prut, unde sunt stuhrii
de ajuns i de remas, nu se intrebuintazg, lemne
la ars ci stuhul, chiar i gardurile se fac din
www.dacoromanica.ro 12
17,8

stuh, ca i'n Dobrogia1), astfel : intr'un sant adincut

din malduri de stuh fac briul sau inima gardului ;
pun in ant manunche de stuh in picioare, unul
de-oparte si altul de alta: parte de briu ; pe cel
din mina dreapt II pleci indoindu-1 peste cel din
mina sting, care acuma s'a plecat in dreapta ; in
mina stinga mai pui un manunchi peste care in-
doi unul din mina dreapt, si tot asa lucrezi ina-
inte pn s'au mintuit inima, pe care trebuie s'o
inadesti cu un alt maldur de stuh. Aceste garduri
tin 6 Ong. la 7 ani, numai is cu primejdie pentru
foc. De se prinde de ele atina sau holera, asa
ca sa nu se poata apropia vitele, atunci tine mai
mult, i de se'ndeseste cititina atunci, vorba romi-
nului, nici paserea nu poate sbura peste ele.
Prin unele sate, din manunchiul de stuh ce'l in-
doi la facut gardul, lai doug sau trei trestii cit-is
ele de lungi, incit vine foarte frumos de asupra
gardului sanittos, un gard strtiveziu de trestii in-
Orate ca soldatii.
Pe unele locuri gardurile desprtitoare in ograd,
numite cotete, se fac asa : iei tot cite-un fir de
stuh i pe doug locuri 11 prinzi cu papursa, tot

') In Tulcea, la o cask ma uitam la lemnele ce le punea pe

foe, nu erau lodbe nici lemne merei, ream aftat t erau fa-
dicini de atejar, ce sa vind foarte eftin i fac jaratic mi-
nunat.

www.dacoromanica.ro
 179

unul linga altul, Wind un fel de &lilt rar, cum

ar veni rogojinele de papura.
Pe aice nu se fac casele de nuele sau de va-
latuci, ci prind pe inima sau pe briu tot verbinte
de stuh, si'n urma le lipesc cu lut, facind niste
pareti drepti ca luminarea. Sfinta-i vorba: nevoia
invata pe om toate-cele !
i nici casele nu se acopar ca pe la noi, ca
dupa ce ai pus leaturi si ctipriori, s'asterni un
rind de malduri de stuh, sa pui pae si sa legi cu
prastini prinse cu cue, cu fringhii, sau cu ginji ;
aici pae si prstini nici nu se vede, ci pe ma
asaza malduri de stuh, din-ce-in-ce tot mai sus,
pana la sese rinduri.
Pe malul Prutului, pe unele locuri, viile se tin
de mina, si's foarte frumoase anul acesta, si ca
si'n Dobrogea, vita mi-i tinuta de haragi, ci de
stuh. Tot citeva trestii virite in pamint, intr'o borta
ce- o fac cu chitonagul si legate cu mlaja, ; vitei
ii prinde mai bine stuhul decit haragii, caci atunci
se mladie dup. voe.

Ce frigu-i ! si ce vint urla ca'n timpul ernei.

Pasarile intirziete tipa prin iarba uscata, mohorita,
si prin vazduh ; numai morile de vint de pe vir-
furile dealurilor alearga de rup pamintul ca niste
cai ce mininca foc...

www.dacoromanica.ro
180

Pe aici popuoii nu se tae, sA se puie'n glugi

i sl se desfaa in claci ptinti ht-tirziu ca pe la
noi, ci de pe Ian se desfac cioc1ii depe strujan,
incit lanuri de strujani, jumuliti de cioctilL cit vezi
cu ochii,prin care vintul face proach i careli
Ape pink prin urechi.
In cimp nu vezi floare, nu vezi fluture, nu vezi
musculipl, ci numai pmIntul cu iarba-i uscaa ;
ici-colo dad, intilbete pelinita. Vezi cum toate-s
sbucium ate de vint i pare ca trag de moarte ;
numai ht-rar, unde-i-unde, luminarica'n floarea-i
galben uscatl, se inching jalnic la pamint, iar se
ridic, iar se inchinA..VIntul i frigul jale mare
stirnesc in sufletul omului.
Am mas in Docolina, tirguor cu douk riuduri
de dugheni i ratu mare. Inainte vreme, Ong a nu
se face drumul de fer, lume de pe lume trecea pe
aici i la deal 1 la vale, incit era mare cltig, dar
decind cu drumul de fer, ii pace... Doug, diligenta
ce aduce-pasagerii la gall de mai mIne'n hardu-
ghia de ratu, care odaft gemea de trsuri, i a-
cum clue a pustiu.
Ce jidan talhar Ii Gherin ! las ca, ne-au luat
cit dracu pe tatseu, dar adouazi cind ne-am scu-
lat, coama i coada Strnutului era mai tog&
smult !... Inca un lucru ca acesta nici nu patisem

www.dacoromanica.ro
 181

si nici nu ne putusdm inchipui. Ce suflet negru !

cum sA, se indure s fad atita ru unui obitoc ?,..
Bietul Stranutul, cit era de slutit ! numai mit
gindeam cum era sit intrItm cu dinsul in Iasi, s'apoi
cum sal dug pe Tata pan Botoseni !... Jidanul
si baetii lui ziceau c. Doamne-fereste ! nu-s ei
vinovati ! Ei ce-ai s faci acuma ?... Prinde
dracu i scoate-i ochii dad, poti !
Am luat drumul Vasluiului ; locuri mai frumoase,
ape ce serpuesc umbrae de pAduri, ici-colo isvoare
ce tisnesc din coasta dealului. Totu-i bltrin si
vested, doara pe re"zoare dad, mai inverzeste
toamna. Am tras caruta mai la o parte din drum
ne-am odihnit sub un stejar. Inainte pe otava
cu tufe de pipirig, pstea o turm de oi Ciobanul
culcat cu fata in sus, zicea din fluer duios i jl-
nic ; puse apoi fiurerul in briu i porni cu oile,
cintind din gurg, :
Trestiana cea bogata
Au mincat'o Milu toatl ;
S-i plteasca Dumnezeu
C'au mincat 'ngorul meu....
Poate-ar socoti cineva vzind ciobanul nedes-
prtit de fluer, ch" nu mai este viatA mai linistitA
de cit a lui,dar nu-i asa ; cit de cinta, din fluer
is cinta jelea, t cinta. amarul. CA fie frumos, se-
nin, ploae, fulgere ori tune, el de-cum au scos

www.dacoromanica.ro
 182

o4e1e'n pornealg nu mai vede odihug,doarg, ste-

, lele cerului de-i mai trimet mingiere. CA de lasi
oaea sg stee ea se culcg, nu mai paste si se dg-
Igceste ori se rgsfulgeste, i numai cit o porti ii
chita oei. Greu-i pentru cioban sermanul, dar n'are
ce face. Omul se deprinde cu rgul ca vermele'n
hrean.

Scrisoarea a douazeci-si-opta
Malt iubita mac Electra !

26 Septembrie 1887.

latg-mg iargsi in fala unui nou an de munch si

de suferinIg ! Care de care mg mustra sau mg iau
in ris pentru calatoria ce am fgcut'o. De la ni-
mene n'aud cuvint bun.
Una din colegele mac m'au intrebat. cite parale
am cheltuit ?si cind i-am spus, ea mi-au respuns
cu neincredere i indignare! dind din umere...
Cum! li cu putinta! inteleg sg cheltueascg
cineva cu voiajuri in streingtate, sau la bi, dar
prin sate, cu teranii, nu pricep !...
Dintr'un pension uncle dasem lecii, si unde nu
mg mai primea, am esit cu durerea'n inimg si cu
lacrgmile'n ochi.

www.dacoromanica.ro
 183

Mu lte-as mai avea sa-ti mai scriu, dar sfintit-i

vorba : tacerea-i ca mierea," si mai bine s'ascult
povata tatei : cu cit taci mai bine faci, cu cit zici
mai rau te strici."

Nici nu stiam ce sa ma fat. Tata inca era cu

mine ; au vazut desnadajduirea mea, si mi-au zis :
Ai curaj ! nu plinge, nu pune toate la inima;
esti tiara si te-oi perde far' de vreme ; ce sa faci,
asa-i lumea ! N'ai vazut cit am suferit eu de la
oameni ? Nu te lua pe ginduri, punete si lucreaza!
cit mai am ii al tau ; noi om face cum om putea,
dar tu esti printre straini si-ti trebuie.
i mi-au dat tot ce mai avea, si s'au dus si
Tata, singurul meu sprijin, singura mea mingliere.
'am limas singura, printre streini, cu golul si cu
pustiul in inima, in faca teancurilor de notile a-
dunate din sute si sute de guri, inteo odaie ce
n'a vazut odata o singura raza de soare fie chiar
din apusul lui, impreun cu alte studente ce rid,
vorbesc, discuta, fara sa aiba habar ca eu trebuie
sa scriu carte comentata cu autori ; si mi-am sters
lacramile, si mi-am pus friu durerei, si scriu nunta,
si scriu de dragoste.
Cind pqi, te rog vinn de ma vezi.
--4k,k6=-Aia-7

www.dacoromanica.ro
 sCARA.
m,................g......

Fafa
Catra cetitori 5

Scrisoarea intrtia . 7
r a doua . 13
, treia 22
, patra 30
, cincea 32
sesea 35
n , septea . 40
, opta . 49
. noua . . . 57
e zecea . . 64
un-spre-zecea . . 71
dourt-spre-zecea . 75
n " trei-spre-zecea . . 78
19
,, pai-spre-zecea . . 85
, cin-spre-zecea . . . 94
, sei-spre-zecea . . 104
79
,, septe-spre-zecea . . 108
t, , opt-spre-zecea . . 112
r , noulk-spre-zecea . . 116
" douit-zecea . . 122
n , dou-zeci si una . . 132
- ,, douA-zeci si doua . 142

www.dacoromanica.ro
 Fata
Scrisoarea a dou-zeci 0 treia . 153
n , clou5.-zeci 0 patra . 160
douii-zeci 0 cincea . , 164
y) doua-zeci 0 psea . . 173
n " doul-zeci 0 eptea . 177
I) ,, doui-zeci 0 opta . 182

www.dacoromanica.ro
 ER AT A.
Fafa rindul grefit indreptat
11 16 carpan curpan
13 14 10
78 8 tologita lolocita,
85 5 benghiusca benghiua
110 27 TcaAcectez OciActaaa
133 7 ape mari apa mare
143 24 locuincele mormintele
148 14 idernis idrmisun
151 24 sal

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro