dipl. ing.

Heinz Erven

Paradisul Meu
Experienta de 32 de ani
a unui practicant allegumiculturii si pomiculturii biologice

cu contributia
doamnei Ursula Venator ~ia prof. dr. Dietmar Sehrder

Editura Altius Media

2006

Prefat,

Aliquid amplius invenies in silvis quam in libris.

Ligna et lapides docebunt te, quod a magistris audire non possis.
Mai mult te invat pdurea dect crtile.
Lemnul :jipietrele, ~tispun mai multe dect profosorii tt.
Bernhard von Clairvaux

Aceast cugetare a Sf. Bemhard 0 datorez profesorului Weltzien,

dr. Honoris Causa, directorul Institutu1ui de Bo1i ale P1antelor a
Universittii din Bonn. Mi-a notat-o 1a 16 iulie 1977, 1a scurt timp dup
ce am fcut impreun un tur al Paradisului meu. Aceast cugetare, pe
care am adoptat-o ca motto pentru crticica mea, reprezint propria mea
conceptie fat de stiint si universitti. Ambele sunt in slujba omenirii,
ca si tranul, ca si grdinarul, Stiintele naturii - chimia, botanica,
zoologia, medicina, agronomia etc. - isi ating limiteIe cnd inceteaz s
se mai orienteze dup 1egi1enaturii. Mai stiutoare dect natura nu poate
fi nici 0 stiint; acestea pot s cerceteze natura, s descopere lucruri noi,
care pn atunci nu erau cunoscute, dar nu trebuie s se ridice deasupra
naturii si s-si propun schimbarea acesteia. Ceea ce ne poate fi de folos,
ceea ce ne poate aduce rezultate durabi1e este urmtorul lucru: s
observm natura si s invtm din experienta dobndit, Propria mea
experient, obtinut pe parcursu1 a 32 de ani, 0 pun 1a dispozitia
cititorilor acestei crti, pe care 0 dedic sotiei mele Lilly, decedat in
mai 1979.
Remagen, Paradis, ianuarie 1981

Doamna Lilly Erven

Infiintarea
,

Una din cele mai mari pietre de conglomerat, din care a trebuit s indeprtez cu miile de
pe pmntul meu, an; asezat-o ca rnonument, inscriptionat cu vechi L1l proverb grecesc:
"Inainte de rsplat, Dumnezeu a pUS sudoarea",

Paradisului

.Paradis" este numele ferrnei mele in suprafat de 6,5 hectare,

amplasat lng localitatea Remagen pe Rin, la 0 altitudine de
aproximativ 250 m fat de nivelul mrii. Pn in anul 1948, intregul
teren era ocupat de 0 pdure deas, aproape de netrecut. Am ales de la
inceput numele de .Paradis" pentru fenua mea, dintr-un motiv bine
intemeiat. Doream s obtin de pe acest pmnt sntos produse care s
serveasc snttii oamenilor si in acelasi timp, s dovedesc c in
agricultur se pot obtine recolte si fr chimicale, majoritatea lor
duntoare snttii omului, fie c ne referim la pesticide, fie la
ingrsminte chimice. Aceasta, in conditiile asigurrii unei fertilitti
durabile a solului. Pentru ca cititorul s m inteleag pe deplin, ii voi
povesti, in continuare, cte ceva din viata mea.
M-am nscut la 25 ianuarie 1900 in localitatea Brhl, lng Kln, ca
fiu al unui arhitect. Am fost nou copii la printi si cu totii am avut parte
de 0 copilrie frumoas, fr griji. In fata casei noastre se afla parcul
castelului din Brhl, care era locul nostru preferat de joac. De mic am
crescut in strns legtur cu natura si inc imi amintesc cum, pe la
vrsta de trei ani, plimbam cte 0 gin prin grdin cu cruciorul pentru
copii, iar mai trziu, am crescut porumbei, iepuri si chiar si 0 capr.
Cnd aveam 8 ani, ingrijeam grdinita cu flori din fata casei ~i deseori
trectorii se opreau si m intrebau: .Biete, cum se face c la tine florile
infloresc mai frumos?".
Dup tenuinarea gimnaziului din Brhl, am dorit s-mi incep imediat
practica. Am devenit voluntar intr-o intreprindere agricol din zona
Rinului de Jos. Acolo inc semailucrasntos~ivaIiatinagricultur.Mai
trziu aIUabsolvit Facultatea de Agronomie din Bonn, dup care am unuat
un curs postuniversitar de dou semestrc, in domeniul pedagogiei, la
Universitatea de Agronomie din Kleve. In vacante am fcut multe cltorii
de studii in tar si strintate. Primul meu loc de munc, a fost acela de
profesor de agricultur ~i legumicultur la scoala din Krefeld. Aici am
rmas 10 ani si aIUimprtsit cu entuziasm si celorlalti tot ce am invtat In
perioada studiilor. La un moment dat, printre alteIe, 0 puternic
organizatie de protectie a plantelor a remarcat initiativelemele - campanii
periodice de stropit folosind cele mai puternice pesticide. La cererea unei
mari uzine chimice, aIU scris chiar ~i un articol In pres despre aceast
organizatie. Un atac putemic de musca verzei I-am oprit folosind sublimat
(clorur) de mercur, una dintre cele mai periculoase otrvuri. La un

Acest rOI11,un fag cu frunzele adnc divizatc, creste In parcul palatului din Brhl. are
140 dc ani si circumferint de peste 5,2 111.Este pornul prefcrat al copili'iriei 111~le.

rnoment dat cartofii au fost atacati de pduchii de frunz ~i i-am combtut

cu succes folosind nicotin, 0 substant dc asemenea foartc toxic pentru
0111~i animale.
. Intr-o zi, am trecut pe la gospodria unui mic lcgumicultor si rn-am
nununat de mrimea prismelor dc compost. La ncdumerirea mea acesta
rni-a rspuns c situaria lui financiar nu-i permite s cumpere
ingrsminte "chirnice", adic, Ingr~rninte cu continur dc sruri
solubiIc In ap, In l~cul accstora preparnd COll1pOStdin gunoi de grajd In
arnestec. cu restun ,ve~etale adun~te inclusiv din pietele oraselor.
Terenurile lui crau 1l1gra~ate exclusiv cu acest cornpost. Culturile lui
artau bine, nefiind atacate dc musca verzei, omizi, pduchi de frunz
e:c: AI11CU!llprat de la dnsul ni~te legume si, dup ce sotia rnea le-a
gabt, m-a Illtrebat. de unde am adus asernenea legume aspectuoase ~i
gustoase. Am contmuat s cumpr legurne nurnai de la acel legurnicultor.
Aceast intarnplare rn-a pus pe gnduri si 111-afcut atent Ia influenta
~10t~!oare pe care o. ex~rcit tu_} sol sntos si viu, ingr~at ~u
1l1gra~amll1tenaturale ~l avand conpnut echilibrat In elemente nutritive
asupra rezistenjei Ia boli a plantelor. Mi-am dat seama imediat c atacul

9
puternie de boli si duntori de pe l~l~insele cmp.u~i cu va,:z ~i ~artofi
trebuie pus in legtur cu fertilizarea rnaslv~ cu mgra~amm~e
chimice - sruri usor solubile - si cu monocultura. Dm acel moment, din
Saul am devenit Pavel.
.
.
Curnd dup aceea, am plecat la Berlin, unde am lucrat 111al.multl
ani la editura Scherl(-Hugenberg) ca ZiaI1St, redactnd un mare ziar de
agricultur, "Indrumtorul Practic de Agricultu.ra si Horticultur", care
avea un tiraj de 130000 de exemplare. Locull~ta, mea e_:a,,111
~c~ntrul
orasului, foarte aproape de editur .. I?upa"nU111alcate~a saptan~aI~I,,,am
simtit nevoia s am .pmnt sub picioare . Am cumparat 0 gra?ma ?e
1100 mp la marginea Berlinului si am inceput s 0 gospod~resc blOl~gIC.
Psrile au inceput s fie protejate, resturile vegetale ~u I.n~e~u: sa.?~
transformate in compost, pomii fructiferi au fost Int~nerJ!l. ~I ll1~nJltl
corespunztor. In scurt timp a luat fiint un mic par~dIs. Deja ~up.a :I0l
ani am reusit s vindem din produsele care pnsoscau, cstignd
700 mrci anual. De mentionat c marca german, pe vremea aceea, ave~
o valoare mult mai mare. Grdina ne ddea din abundent cele mal
frumoase legume si fructe. Acolo cresteam chiar si iepuri si gini: .C~~re
sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial, am fost incorporat, desi 1ll.Itl:I
am fost Isat la vatr datorit activittii mele. Ca soldat, am fost trmus 111
Olanda unde trebuia s asigur hrana populatici dintr-o anumit zon,
nU111aidin agricultura local, Am fost mai m~11tagricul.tor~dect soldat,
stabilind astfel relatii bune cu tranii. Intr-o ZI, am reusit sa salvez de la
moarte prin impuscare nou ta~ani, fapt confirmat mai trziu in scris,. de
primarul Iocalittii (Limmen in Ol~nda de Nord). I?rept l11~I!u!11lre?
tranii mi-au oferit un valoros tablou m ulci st mi-au aratat grat.Itudme ~l
dup incheierea rzboiului. In anii grc.i de p!onicrat ai ~aradlslJlUl, au
trimis pe fiii lor s m ajute la muncIle. mal grcle. So!~a n~ea, care ~
rmas singur in Berlin, poate 3f fi munt de foame fr .l111Cano~str~
grdin de la marginea orasului. ImpreL~nCl~~ sor de a Cl, au reusit sa
supravietuiasc foametei datorit acestei Wadl11l.
'"
.
.
Intors din prizonierat la Berlin, pierdusem totul: ~!g:adma,
editura. Trebuia s iau totul de la inceput. Un punct de cotitur a fost 111
anul 1948 cnd in urma unui accident de motociclct, a trebuit s stau
in spital 8'3 de ~ile, cu fracturi grave la ?ase. Ast_?zi,.sunt rectU1oscto~
Creatorului c mi-a dat atunci suficient tunp de gndire asupra sensului
vietii. In spital, 111-aJl1hotrt s transform 0 bucat de pmnt sterp
int;-un paradis, pe care s-I cultiv fr chimicale, in amlOl1.1ec~ n~tura;
pentru a fumiza oamenilor alimente perfect sntoase. Medicul ins, era

11
10
sceptic fat de recuperarea mea complet. Rnile erau att de grave, inct
plan~l meu prea de ~lerea1izat. Eu, 'in schimb, eram increztor 'in puterea
de vindecare a hranei sntoase; am devorat cantitti enorme de morcovi
eruzi, fiindc stiam c acestia favorizeaz sudare~ oaselor. Pe vremea
aceea, moreovii aveau gust de moreovi, si nu de Aldrin sau de alte
eh~micale,.ea In ~iua de azi. ?asele meIe s-au vindecat bine si am prsit
spitalul chiar mal repede decat era prevzut.
In cu:and, am gsit si pamantul cutat, asa eum mi-l inchipuiam, pe
o culme mtre Remagen ~1 Bad Neuenahr. Mi-a fost atribuit de ctre
Comis~a d~ Colonizare si I-am numit asa cum plnuisern 'in spital:
.Paradis". Intreaga noastr avere, att ct a mai rmas am adus-o intr-o
barac~ de lemn cu suprafata de 18 mp. Aceast barac, fr curent
e.leetnc ~I ~r. c~l~aliz.?-re,mi-a .servit mie ~i sotiei mele drept locuint
tl~l1Pde dOI ~111~l jumtate. Pe tnnp de secet, trebuia s aducem ap de
b~ut de la cateva sute de metri deprtare, unde se afla un canton silvic.
Din pcate, acest lucru se petrecea des si era foarte obositor. Pdurea
n~-a
multe fruete ~i plante medicinale. Chiar si astzi mai culegem
din z?na. mo~n~oane tMespilus germanica - n.t.), mcese si mure. Pe
atunci, dll1.motrve .fi~lal}eiare, eulcgcal:n si jir, din care obtineam prin
p.rcsare ul~1 ~omc~tlbll. Intr-un nuc grajd cresteam cteva gini, preeum
~I caprc ~I 01. Sotia mea, care fusese invttoare a invtat la vrsta de
48 dc. ani s mul~. Mergea cu animalele' in pdurile l~veeinate si pe
rnargmea drumurilor, de unde aeestea lsi putcau lua hran diversificat.
~a a preluat in grija ei intregul sector zootehnic, fat de eare a manifestat
~nt~td~eau~laun ~cvotalnent deosebit. Odat a fost grav bolnav si s-a
Il:Sallato~lt.nLll11~consumnd lapte de capr. De dou ori pc sptmn,
dis-de-dimincat, mergea pe jos cu oule ginilor noastre pn in
Remagen la piat (10 km dus-intorsl). Primul nostru cine. Hasso ne-a
fost UI1?Ull eama.rad timp de 17 ani. EI simtea srcia ~i strd~niile
noastrc si, adeseori, gseam In fata usii cte un iepure sau cte un pui de
cprioar aduse de el,
Acum, aetivitatea putea incepe. Plin de incredere In viitor am
1I1C~PUts defri~e: pd~lrea. ~opacii trebuiau doborti manual, si 'il; cte
o. Zl 11l~~eu$eam sa obtin mal mult dc 6 mp. Pentru defrisare am avut la
dlSP.oZI!ledoar toporul, fierstrul ~i despictorul. Rdcina pomilor mai
man era scoas~, .dup ce spam in jurul ei, folosind 0 prghie fcut
dll1~r-untrunchi VIgurOSde copac. Cu tufrisurile ~i cu mestecenii a mers
mal u~~.r,~eoaree~. au rdcinile dezvoltate pe orizontal. Mai greu a fost
cu fagii sr stejaru, pentru c acestia au rdcini adnci. La inceput .

=.

vremea era favorabil pentru defri~are si inaintam repede, mai ales pe

terenurile inalte, unde erau preponderent mesteceni si tufisuri., Lemllll~
tiat l-am asezat in grmezi pentru a-l arde mai trziu. Intr-?
clduroas si linistit de mai, a venit momentul s le d~u foc. Tre?U1a sa
pregtesc ct mai repede terenul pentru productia de ah~ente:
Dis-de-dimineat - era a doua zi de Rusalii - am dat foc grmezilor ~l
cnd acestea erau 'in flcri, s-a pornit ca din senin un vnt putemic, eare
a intins focul in pdurea netiat. Din cauza seeetei, ace asta a luat foc
imediat. Vntul isi schimba directia din cnd 'in cnd si la un moment dat
a dus focul spre baraca noastr si spre adposturile animalelor. C~ mare
greutate, impreun cu sotia mea, am reusit ~ Indeprt~
p~n~olul,
aruncnd continuu pmnt peste foc cu lopata ~l cazmaua. Vlvtaia era
att de mare inct a fost vzut de un tran de la 2 km deprtare. Acesta
a alarmat imediat pompierii. Dcoareee a doua zi de Rusalii, 'in satele din
jur se organizau petreceri la iarb verde, a ~urat c~teva ore pn la
venirea pompierilor. Din lips de ap, acestra au izolat focarele de
incendiu numai cu ajutorul topoarelor. Dup cteva ore, 'in sfrsit, focul a
fost pus ct de ct sub control. Seara mi .s-a ~d~t sarciI~a s veghez c~
focul s nu reizbucneasc din nou 'in zon. Pana atUl1CInu aflasem ca

Z!

in aceast barac de 18 mp a111locuit in primii ani.

Foto: Mathias Erven

13

12
incendiile ~in~pduri .reizbucnesc la primeIe ore ale diminetii, M-am pus
foarte obosit 111pat ~1m-am trezit pe la ora patru dimineata, m-am uitat
p.e fereast~ si ln~r-adevr unele focare au reizbucnit. Inarrn'at cu lUltopor
~l 0 l~pata, am inceput s alerg de la un foear la altul, pentru a stinge
flcrile. Pe la ora zece cnd m intorceam spre barac, m-am minunat
ct fOJ1 poate exista intr-un om In clipe de mare cumpn, Fcnd
abstractie de agitatie si oboseal, focul mi-a fcut totusi un mare
serviciu: mari suprafeie erau acum curtate de tufisuri si arbusti. De
asemenea, in timpul incendiului, exploda In eontinuu munitie rmas
acolo din timpul rzboiului. Au fost momente periculoase!
'
Imediat am trecut la cultivarea terenului, plantnd mai inti cartofi,
sfecl., ~aso~esi I.nai.mult.~ soiu~ de varz. Nu i-am avut 11lSin vedere pe
l~cUltom paduru - repurn, ?pnoarele ~i porcii mistreti - care au inceput
sa consume de pe terenunle invecinate pdurii. Deoarece culturile au
incepu~ s~ fie distruse, a trebuit urgent s imprejmuiesc terenul, pentru a
prevem ~1 alte pagube de acest fel pe viitor. Gardul construit a fost In
curnd acoperit cu plante - tufris de soc, mure, sorb, pducel
e~c. - un~le plantate chiar de mine ~i populat de psri, arici, nevstuici
~1alte animale care si-an gsit adpost aici.
Un alt obstacol a aprut cnd a111inceput s eultiv terenul: intreaga
suprafat era plin cu pietre, asa numitele eonglomerate. Detalii in
legtur cu geneza si structura pmntului din Paradis se gsesc la
sfrsitul crtii, In capitolul "Caracterizarea pedoclimatic a paradisului"
111t~Cnll~~~~ ~rof. dr. Sehrder de la Institutul de Pedologie al
Universittii d1~ Bonn. Ani ?e-a rndul a111fost nevoit s indeprtez
mereu aeeste pietre, unele fimd destul de grele. Una dintre eele mai
fmmo~se si impuntoare a111transfonnat-o intr-un monument, pe care
am s~ns proverbul: .Jnainte de rsplat, Dumnezeu a pus sudoarea."
In anul 1959, am asezat Ia intrarea in ferm 0 pancart cu urmtorul
text: .Paradis. Legumicultur ~i pomicultur biologic. Unitate privat
de invtmnt si cercetare biologic." ~i numele meu. 0 dat cu
i~st~l~re~ panc~ei~ an~ at ras ~ten!ia aSl~pra mea. Au inceput s vin
zransti ~l au aprut 111ziare mal multe articole despre Paradis. In acelasi
~n,
pr:zent~ a 50 de invitati, a1:1inaugurat centruI meu de cereetare si
mvtmnt, pnmul de acest gen din Germania Federal.
Sub denumirea de .Llnitate privat ... de cercetare" am vrut s
su?li?ie~ !aptul. c initiativa mi-a apartinut exclusiv mie si c nu am
pnmrt .11l~1
l~n.ajutor pe.ntn~ a~~ivitat~a mea de cercetare, nici din partea
statului ~1 mcr a altor mstitutn pubhce. Dac mai trziu am modifieat

!1':

pancarta, adugand "Unitate de invrmant si cercetare b~odin~n:i~ si

cosmic" am vrut s atrag atentia asupra acestor partlculantat1 ale
intreprinderii mele. Multe din ms_urile neo.bil1lte (de ~xempl~:
numeroasele adposturi pentru psri ~Iurechelnite), putea~l fi va::~lte din
drum, motiv pentru care eu trebuia s rspund la multe mtreban .. ~st~
exact ceea ce urmream: s trezesc curiozitatea. Nu este 10cu1 aICI sa
explic tennenul de "biodinan1ic"1. Cei care doresc s aprofund~ze acest
tip de agricultur gsesc literatur Indeaj.uns. De exemplu, r= mte.l.esu~
tuturor este brosura lui Harald Kabisch, "Baz:ele ag.ncultunI ~I
horticulturii biodinalnice", aprut deja Ln a noua editie. Cei .~are doresc
s aprofundeze si mai mult acest domeniu, pot gsi informatu suficiente
In cartea , Fertilitatea solului" de E. Pfeiffer si In tratatul fundamental al
lui Rudolf Steiner, intitu1at pe scurt "Curs de agricultur".
. ~ ~.
Pentru a-mi putea vinde produsele, trebuia S-111lcaut mal 111ta10
piat. Cea mai apropiat localitate, orselul ~e~nagen, se afla,la 5 km
deprtare. A trebuit s m gndesc 1a 0 posibilitate corespu~lzatoare ~de
transport, pentru a nu ajunge In situa~~ sotiei, car~ l11e~geape jos ~u o~mle
la piat. Mi-am cumprat 0 crut ~I un cal, ~l astfel, de doua on pe
sptmn strbteam strzile din Remagen. Ir: SC:lrttunp 111l-mn.fon11at
un cerc de clicnti iar clutul meu, Hexe, I-a invtat repede, opnndu-se
singur In fata caselor acestora. Chiar si astzi multi clienti ~in Ren:agen
i~i amintesc dc accIe vremuri frumoase
plcute. Era :11al ~reu iarna,
cnd pe gheat si pe zpad, trebuia s ne intoarcem acasa urcnd dealul.
Cand re;olta de fructe acrescut, a trebuit s-m~ mre sc cercul~ de
cIienti. Am dat un anunt in ziarele locale, cu unnatorul text: ,,Yand
fmct~ si legume neotrvite". Acest anun] a avut efectul unei bomb~.
Telefonul nostru a inceput s sune neintrerupt. Primeie telefoane ~u venrt
de la Camera Agricol si de la Asociatia Horticol. Am fost amenintat c~
proces pentru cuvntul .rieotrvitc", deoarece rezulta c alte fructe ~l
legume sunt otrvite. 0 comisie urma s vin in ParadlS,pentru a efectu~
un control. Neavnd de ce s-mi fie fric de control, chiar I-mn rugat sa
vin dar n-au venit nici in ziua de azi - desi de atunci au trecut peste 16
ani. .Anuntul mi-a adus si multi clienti si, ca urm are , a trebuit s-mi
cumpr u~ tractor, pe care I-am folosit mulp ani ~a rnd ..I~ .curnd~
desprc produsele mele nestropite s-a auzrt ~l 111 10cahtatIie .mal
indeprtate, pn Ia Bonn ~i Bad Godesberg. Acest lucru m-a detennll1at,

~!

_ metod de agricultur biologic bazat att pe 1llgr~l11intesi metode natu.rale, e~t ~i pe uuele
fluxuri energctice venite din micro ~imacroeOSIllOS. Bazele acestut up de_agnc~lltura au fost puse
de ctre Rudolf Steiner, iar astzi practicarea ei in Germania este stimulat dc ctre stat. - n.ed.

14
In sfrsit, s-mi cumpr 0 masin. Astzi, ca de altfel de multi ani,
vnzrile le fac direct din gospodrie, fiind nevoit s intocmesc un orar
datorit clientilor numerosi. Cererea de produse sntoase e att de mare,
inct aproape nu putem produce ct ni se cere. Populatia a devenit mult
mai constient in ceea ce priveste alimentatia, ~i nu numai ca unnare a
numeroaselor scandaluri din pres, privind chimicalele. (lmi amintesc
aici de dispozitiile din anul 1978, cnd s-au admis 290 [!] de substaute
fitosanitare foarte toxice in lista oficial; imi amintesc de scandalurile de
pres privind Lindan-ul cu care se stropeau plantele oleaginoase si care a
fost gsit in margarin; de estrogenul din camea de vitel, s.a.m.d.). Toate
intreprinderile agricole biologice au inceput s inregistreze, ca ~i mine,
cereri mari de produse.
In primii ani, cei mai grei, mi -a prins foarte bine faptul c am fost
angajat ca profesor de biologie la Gimnaziul de Stat din Bad Neuenahr,
timp de trei ani. Lectiile mele, strns legate de practic, au gsit ecou
printre elevi, care si astzi m viziteaz din cnd in cnd.
In anul 1971, domnul Oswald Hitschfeld, lupttor neobosit pentru
promovarea agriculturii neotrvite, a scris 0 mic brosur despre
Paradisul meu. Prin numeroase conferin]e, discutii ~i publicatii, el, a
contribuit mult la rspndirea metodelor biologice in agricultur. In
1976, a fost scoas 0 nou editie a brosurii de mai sus, dc data aceasta cu
colaborri din partca mea. ii surrt indatorat domnului Hitschfeld, fiindc
pe aceast cale, a fcut publice multe din incercrile si experientele mele.
In ultimii zece ani, in lunile de iarn, eu insumi cltoresc in tar si
strintate, pentru a sustine numeroase conferinte. Si aceasta nu doar in
trile vorbitoare de german: Elvetia, Austria ~i Liechtenstein, ci ~i in
Olanda si Belgia, unde am fost chemat la conferinte la care aveam peste
500 dc auditori. Sunt foartc bucuros s constat c de la an la an, interesul
populatiei pentru astfel de conferinte creste.
In anul 1973 am cunoscut-o pc doamna Ursula Venator, care
adeseori venea la cumprturi tocmai de la Kln. La prima vizit am
purtat 0 scurt discutie de specialitate - doanma Venator e horticultoare
cu studii superioare si se preocupa de introducerea horticulturii biologice
In propria ei grdin din Kln - si i-am spus c in ianuarie 1974 voi
sustine 0 conferint la Collegium Humanum din Vlotho an der Weser.
Cu surprindere ruH reintlnit-o, peste cteva sptmni, cu aceast
ocazie. Venise cu autoturismul ei si m-a luat cu dnsa pe drurnul de
intoarcere. Pe drum nu am reusit s epuizm subiectele de discutie pe
terna culturilor biologice, a strii mediului si alteie. Intlnirea noastr s-a

Clutul Hexe a fost multi ani prietenul si ajutorul rneu,

Foto: Mathias Erven.

16
transfonnat intr-o colaborare strns ~i fructuoas. Doamna Venator a
inceput s-mi pun In ordine corespondenta, s-mi organizeze
co~ferintele si s realizeze diapozitivele in acest scop. Deoarece eu si
SOfIamea nu aveam copii si nu aveam mostenitori care s duc mai
departe intreprinderea, am intrebat-o pe doamna Venator dac intr-o
bun zi ar fi dispus s preia Paradisul ~i s-I dezvolte confonn
conceptiilor mele. Dup 0 chibzuint matur, dnsa a acceptat. Ea
locuieste acum in Paradis, si-a construit 0 cas pentru ea $i familia ei si
lucreaz alturi de mine. Astfel este in msur s scrie un capitol din
aceast carte, despre cresterea legumelor aici, In Paradis.
Televiziunea din Kln a realizat in anul 1977, pe parcursul a 5 luni,
un film despre Paradisul meu. Filmul a fost difuzat la 1 noiembrie 1977
cu titlul "Agricultoml fericit din Paradis" (regizor: Fritz Breuer) si a avut
un succes deosebit. Sute de scrisori au inceput s vin att pe adresa
Televiziunii din Kln, ct si pe a mea. Intrebri de genul: .De ce numai
45 de minute pentru 0 astfel de tem?", .De ce nu se abordeaz
asemenea teme mai des la televiziune?" se repetau in aproape toate
scrisorile. Ambii autori ai filmului, Barbara Rast si Hans Diedenhofen
si-au realizat munca cu deosebit pasiune, profesionalisrn ~i angajament,
ceea ce le-a atras un renume binemeritat. In timpul turnrii filmului se
simt~a CUI11
autorii ptrund tot mai muh In interiorul problemei, atrgnd
atenpa asupra situatiei mediului inconjurtor ~i asupra agriculturii
biologice. Cu ambii am rmas de atunci ~nrelatii de prietenie.
Anul trecut, la propunerea devotatului primar Krten din Rernagen,
numele strzii care duce ctre intreprinderea mea a fost schimbat. Nu se
rnai numeste "Auf Plattbom", ci "La Paradis".
Astzi, cnd dau publicittii aceast carte, nu pot s nu m gndesc
c~ ?e mult ii datorez Creatorului. Numai EI mi-a dat puterea fizic ~i
spiritual c~ s.ll~ving!?reu~ti.lesi s~-m~duc la bun sfrsit planurile. In
anu grei $1 plini de hpsun i-am simnt mereu ajutorul. In semn de
recunostint, I-am ridicat in Paradis 0 capel din pietre de conglomerat,
acelea pe care a trebuit s le indeprtez de pe pmntul meu. in capel se
afl 0 plac inscriptionat de mine in anul 1975, astfel:
Soarele este un gruncior de praf al creatiei divine;
Soarele ne d cldur dintr-un izvor nesecat de putere.
EI ne d ap din evaporarea mrilor.
EI ne d hran din plantele mrilor si uscatului.
Asadar, Soarele ne d viat.
Cine se indoieste de creatia divin, este ~irmne un prost!

Animale in "Paradis"
In afar de clutulmentionat, de oi si de capre, mai cresteam pn la
treisprezece porci, mai muli in aer liber, in ocoale. in acest fel, ei gseau
aici conditii de viat ct mai apropiate de nevoile naturale ale speciei:
puteau s rme In voie, s se scalde In noroi, s-si duc singuri paiele in
grajd, s-si pstreze locul curat depunndu-si excrementele In locul ales
de ei. Pe scurt ei aveau parte de 0 viat paradisiac fat de porcii crescuti
In grajduri. Ct deosebire fat de cresterea lor in sistem industrial, in
boxe, pe grtare, asa cum se face astzi! Tineam in permanent una sau
dou scroafe de prsil, care din cnd in cnd erau duse la mont. Era 0
adevrat plcere s le privesti insotite de purcelusii lor roz! Nu numai
pentru noi, ci si pentru clientii nostri, care obisnuiau s vin tot mai des
pe la noi s ne cumpere produsele. Dup ce s-a rspndit vestea, c pe
lng legume, fructe si ou, se putea cumpra si came de la porci
crescuti in mod natural, abia mai puteam s satisfacem cererea. Chiar si
carnea de oaie, capr si miel era foarte cutat de ctre clienti. Un foarte
bUBmcelar locuia in localitatea vecin. Din cnd in cnd venea la noi s
sacrifice animalele. Am constatat c porcii au inceput s-l simt de la 0
sut de metri distant $i deveneau nelinistiti. In timp, aceast observatie
111-aimpresionat att de mult inct am hotrt s renunt la cresterea
porcilor. De altfel, am ajuns si eu la coneluzia, c noi oamenii, putem tri
foarte bine si fr carne, pstrndu-ne sntatea si capacitatea de munc.
Doar despre cinii nostri, pe care i-am tinut pe lng cas timp de
30 de ani, as putea serie 0 carte intreag. Una din cele mai fnunoase
intmplri cu ei, dorcsc s 0 povestesc 'in continuare.

Cum un cine a salvat viata altui cine

Cu ani in urm si-a fcut aparitia in curtea mea 0 ctep. mare,
neagr, cu multe unne de rni pe corp, slab si flmnd. In plin
amiaz a aprut in fata usii mele, si cnd am vzut-o, cinii mei tocmai
voiau s se repead ca s-o alunge. N-am putut rezista privirilor ei
disperate si rugtoare si am acceptat s rmn. Desi am anuntat la
politie, nimeni n-a revendicat-o. Am botezat-o Freya si a rmas la
mine. Sptmni de-a rndul arn ingrijit-o cu atentie $i in curnd ,a
ajuns in cea mai bun form. Freya a devenit unul din cinii mei cei
mai credinciosi si mai indrgiti. In scurt timp s-a imprietenit cu un

19

18
Teckel, apartinnd unui pdurar care locuia la doi kilometri ~i jumtatc
deprtare. Prietenia lor a devenit foarte strns, iar Teckelul pe care II
numeam Lumpi, ne vizita aproape zilnic. Cnd aprea, mai inti ne
saluta pe noi si abia apoi mergea la Freya. Dac vremea era foarte rea,
deseori folosea masina postasului pe post de taxi. Astepta masina in
curte, srea inuntru imediat ce se deschidea usa si se ddea jos la
cantonul silvic. 0 isprav delicioas care ne inveselea mereu.
Pe timpul zilei, pe Freya 0 tineam Iegat intr-un Ian] foarte lung,
fixat de un !ru~ btut In pmnt. Intr-o zi, intorcndu-m acas, am
obscrvat c Freya dispruse cu lan] si cu [rus cu tot. Nici sotia mea,
nici ceilalti, DU stiau nimic. Bnuiam deja c s-a intmplat ceva rau.
Am telcfonat la pdurar si acesta imi spuse c si Lumpi dispruse de
multc ore. Stiam c Lumpi folosea orice ocazic s fug 111 pdure.
Presupuneam c cei doi fugari sc aflau impreun si asta m nelinistea.
Mai alcs c Freya se putea spnzura cu lantul Jung pe carc il avea. Se
fcusc deja scar ~i m-am culcat ingrijorat. A doua zi dimineata, pe la
ora 5, tiam copaci pc plantatia mea si deodat Lumpi m-a impins cu
botul dc picior. Bucuros s-I rcvd mcar pc cl, I-am intrcbat unde este
Frcya. EI prca s 111[eleag intrebarca mca si, prin comportamentullui,
rn-a detcrminat s-I unnez. Fugea inaintea mea, uitndu-se mcrcu in
urm dup rninc. Lumpi alcrga foartc rcpcdc, iar cnd lstrisul s-a
indcsit, era nevoit s m astcptc tot mereu. La Ul1mornent dat, dintr-un
tufis aud scncctul ctclusci. S-a petrccut cxact ceca ce bnuiam:
[rusul ruetalic s-a incurcat intr-o tuf, iar la incercrile lui Freya de a
se clibcra, s-a incurcat si mai ru. Deoarece ltrturile ei nu sc auzcau
pn la curtca noastr ~i nici un drum sau potec I1U trecca prin acest
loc, ca ar fi murit intr-un mod mizcrabil dac Lumpi DU m-ar fi alarmat.
In ochii ci sc citea dispcrarea] in timp ce-i desfccam lantul nu mi-am
putut stpni lacrimile. Ccl mai mult m-a impresionat iubirea mare
dintrc cei doi ctei si faptul c Lumpi stia exact cum s 0 salveze si s
o ajute pe prictcna lui.
Mai trziu, povcstioara de mai sus m-a ajutat s intru in posesia
unui cine de ras Teckel. Un ziar a organizat un concurs cu intmplri
adevrate din viata cinilor, premiul fiind acest ctel. Am trimis
intmplarea despre Freya si Lumpi si nu peste mult timp, ziarul mi-a
trimis drept rccompens acel ctel tot din rasa Teckel. Era 0 ctelus pe
carc am botezat-o Freya, In amintirea inaintasei care intre timp murise.

Cresterea ginilor
De la buu inceput am crescut in Paradis cteva gini. De la an la an
numrul acestora acrescut, l1U doar pentru gunoiul biologic fo~rt~ valoros
ci si datorit cererii mari de ou provenite de l~ g.aini crescute m l~bertate.
In primii ani mi-am inmultit singur ~aII1lle, fi~ cu closti, fi~ c~
ajutorul unui incubator. Mai trziu, din lips de aJuto~ a trebuit s~
r~nunt. Astzi imi cumpr puicute ajunse aproa~e de~v~rsta ouatul~l.
Gainde au un cote] cu pmnt pe jos, pe care se imprstie mereu pate:
Paiele se presar des cu fin de lav, care absoarbe umezea~a st
fixeaz mirosul. Fina de lav poate absorbi pna la 25% apl Obt~le~
In acest fel un ingra~amnt organic foarte valoros~ care p~ lang~a
substantele organice, este imbogtit cu elementele nunerale ~dl~ roca:
(Despr~ fina de lav voi rnai vor~i 111 capitolul "L~lcrarea pa.t~an:UlUl
In Paradis"). Gunoiul de psri Ob!111utastfel este atat de usca~, l~cat se
poate imprstia cu mna. Cotetul de g~ni dispu.ne de .0 voher~ l~are
sub care, de asemenea, se imprstiau pale. GunolUl.ob!ll~ut de aiCl cr~
mai valoros dect cel din adpost, deoarece el contmea 111plus restun

Baia pentru psri, plin cu fin de lav.

21
mare ttneasa si dragaveiul cu frunza neted (Rumex obtusifolius], 0
plant cu rdcin adnc, capabil s extrag. d~n~mnt cantitti ~a~ ~e
substante minerale (no i am msurat rdcini $1 de 1,1 m!). Pana 111
momentul de fat nu am PUUlttrage concluzii definitive. Pot spune totusi
c urzica trebuie administrat numai dup ce a fost cosit si uscat. Cnd
este uscat perisorii ei I$i pierd efectul iritant. Initial si ttneasa er~
administrat cosit si usor uscat, dar acum ginile 0 ciugulesc la fel ca $1
pe dragavei, direct de la locul de cultur. Iarna, am adugat urzic useat~
la ratia de furajare a ginilor. Cu cele trei plante - urzica mare, ttneasa $1
dragaveiul+ am cultivat portiunile neacoperite din oeolul ginilor.

Milioane de colaboratori in "Paradis"

Voliera are pe pmnt un strat dc paie,

de furaje vcrzi. Accst gunoi era de asemenea, foarte bine mruntit de

ciocul ginilor care toat ziua scormoneau asternutul. La inceput am
instalat In volier 0 lad cu ccnus pentru baia ginilor, Oe ctiva ani
folosesc In acest scop fina de lav, care este rspndit de gini pe
astcrnutul din jur. Multi vizitatori, care au vzut la mine aceast
metod simpl si natural de crestere, au devenit la rndul lor
cresctori de gini. Tuturor celor care dispun de 0 grdin mai mare le
rccomand s creasc cteva gini.
Desigur, ginile mele aveau ~i cocosi. Acest lucru face parte fireasc
din sistemul dc crestere natural! Plinius cel Btrn, scriitor roman
(decedat In anul 79 d.H.), scria In .Jstoria natural", c oule provenite
de Ia gini care nu au cocosi sunt .mai mici, l1U au gust asa bun si sunt
mai apoasc, dect ceIe fecundate" (citat din L. Reinhardt, .Jstoria
cresterii animalelor de cas", Mnchen 1912, pag. 307).
OcoluI ginilor are 0 parte care nu este acoperit si care este imprtit
in trei pentru a fi folosit prin rotatie. in volier ctiva arbori ofur
ginilor protectie si umbr, Pentru 'a deveni independent de furajele
combinate, bogate in proteine, efectuez In prezent experiente cu urzica

intr-o cltorie prin minunata zon Baden, unde am fost ehemat

pentru cteva conferin]e, am eitit pe tocul de sus al unei usi U~11toarea
inscriptie: ,,0 crmid se sprijin pe cealalt". Aceast legitate este
valabil si In natur. Organismele "se sprijin" reciproe. Nu exist plant
sau animal eare s poat supravietui de unul singur timp indelungat,
asadar nu exist organism pe Pmnt care s fie numai .folositor" sau
numai .duntor". Plecnd de la aceast realitate, in intreprinderea mea
am favorizat viata protejnd att .rluntorii", ct si "folositorii", att
planteie de cultu;, ct si buruienile. Pe aceast eale,. in decursul t::pl~lu~
am cstigat de partea mea milioane de eolaboraton, care .lucreaza ZI $1
noapte pentru mine, nu intreab de reducerea programului de lucru sa~
de salariu, nu vor concediu si nu fac grev. Ei imi sunt recunoscton
pentru faptul c le ofer conditii propiee si ii mentin ~n.viat ..Cnd .SpU~1
colaboratori, m gndesc la milioanele de furnici, albine, viespi,
urechelni]e, muste crizope si muste planoare, mmrute, rme, $op~rle,
broaste, nevstuici, tot felul de psri etc. Asupra lor VOI revem pe
parcursul crtii, S-au fonnat astfel de-a lungul timpului comunit~ti de
convietuire in care vietuitoarele se protejeaz si se ajut reciproc,
mentinndu-se toate intr-un eehilibru biologie - deoarece att prdtorii
ct ~i prdatii intr in cireuitul naturii. Dac distrug numai 0 singur
grup din cadrul acestor comunitti de convietuire, perturb intregul
echilibru biologie si ciclul natural nu mai functioneaz normal. Cnd se
intervine cu tot felul de pesticide, asa cum se faee In agricultura
conventional de azi, se perturb grav echilibrul biologie. si suntem
nevoiti 's repetm an de an tratamentele la niveluri tot mai ridicate. Un

.-

22

23
echilibru intre .xluntor" si .folositor" nu mai poate exista, deoarece am
distrus grupe de indivizi din ambele categorii. Aceasta face ca 0 stropire
chimic s atrag dup sine alt stropire, cu alte cuvinte se intra intr-un
cerc vicios din care numai cu greu se mai poate iesi.
In ce msur se resimte influenta chimicalelor folosite in agricultur
rezult si din urmtoarele extrase din presa vest-german a ultimilor ani.
.Pesticidul toxic Tormona identificat in alimente
Ministrul mediului din landul Rhenania de Nord - Westfalia, dl. Deneke,
si-a continuat ieri campania impotriva ierbicidului Tormona, folosil In
silvicultur. EI a depus la ziarul nostru 0 documentasie din partea Agentiei de
Protectie a Mediului, privind remanenta acestei substante in mierea de albine,
fructe de piidure, ciuperci 'i carnea de vnat. "
(Bonner General-Anzeiger din 02.09.1977)

"DDTlnlaptele de mam
Deoarece laptele de mam contine graslI11I, DDT-tll din alimente se
concentreaz cu deosebire In el, depsind cu niult limitele de tolerant stabilite. "
(Selecta, 10.10.1979, pag. 3828)

Chiar dac DDT-ul a fost interzis de mult 111 Germania, acesta apare
totusi in alimenteIe importate din trile lumii a treia, dar si prin lantul
trofic din natur, ca de exemplu prin pestele oceanic. (n. aut.)
"Mii de psri moarte

1/1 grdini ~ipe strzi

Un agricultor din Elsdorf, a imprstiat pe cmpul lui grau otrvit, pentru a
indepdrta pdsrtle. 1n zon au inceput, pur Ji sitnplu, sa cad pasari moarte din
cer. Locuitorti din zon au alarmat Asociatia pentru Protectia Animalelor.
Initial au crezut c este 0 epidemie a pasrilor, dar Asociatia a stabilit repede
cauza mortii psrilor. Cu 1I/1 pesticid foarte concentrat, apartinand celei mai
puternice grupe de toxicitate, tranul a otrvit boabe de grau pe care le-a
tmprstiat apoi pe pmntui sau. EI a fast acuzat Ji amendat pentru chinuirea
animalelor ~i obligat s-si are pdntdntul pentru a ingropa boabele otrvite. "
(Ulrich Overbrech in Banner General-Anzeiger din 17.10.1980)

,.'~

]}i.,~(~~::.,

"Pesticide descoperite 'in carnea de iepure provenit din China

1n carnea congelat de iepure, provenit din China, s-au identificat
contitti ridicate de pesticide reziduale. "
(Banner General-Anzeiger din 5.12.1980)
Rdcina dragaveiului cu frunza neted a ajuns pn la 1,10

l1l

adncime,

24

25

Pe aceeasi tem, U/1 cotidian din Dortmund titra: .Analizele ejectuate de

Centrul de Cercetri Veterinare Arnsberg, au stabilit c in 22 din 24 de cazuri,
cantittile reziduale de pesticid In carnea de iepure depseau limitele admise
prin lege. Pesticidul a jost identificat cafiind Hexaclorciclohexan (HCH). Acesta
a ptruns in interiorul organismului prin piele sau odat cu furajele verzi. "
,}ndep(irI(i coaja castravetilor de ser!
Castravetii de salat e bine s fie curtati de coaj. Ei provin din sere
unde sunt mereu stropiti cu pesticide. Datorit coacerii esalonate, nu se poate
respecta timpul de pauzii (timpul de la ultima stropire pdn la recoItare), asa
inct este de asteptat ca in coaja castravetilor de ser s segseasc resturi
de pesticide. "
(Ktner Rundschau din 13.04.1980)

., Olanda: apa otriivit

1350 de familii din zona legumicol Westland, in apropiere de Haga,
trebuie sa fie aprovizionate cu ap minerald. Motivul: apa potabil din zon, a
lost poluat de un !aran Cl! 0 puternic substant dezinfectantd,folosit in sere. "
(Express di n 5.01.1981)

moarte la Institutul de biologie din Braunschweig, care ne-a confinnat

moartea albinelor ca urmare a folosirii celor dou substaute chimice.
A fost 0 priveliste ingrozitoare s vezi sute de mii de albine moarte
in stupi, la urdinis si In jurul stupilor. Zile intregi am gsit albine moarte.
Dar l1U numai albinele au avut de suferit. Am constatat, pentru prima
oar in 32 de ani, c fumicile nu si-an tenninat musuroaiele si nu au
depus ou, De asemenea, dimineata n-am mai vzut mierle si sturzi Ia
vntoare de limacsi. Aceste psri au preferat albinele muribunde, fiind
o prad mai usoar si s-au intoxicat eIe inseie. Acesta este doar un
exemplu de cerc vicios. Nu se pot da avertismente destul de
convingtoare inainte de a pune mna pe pompa de stropit, fiindc
consecintele pot fi incontrolabile.

Protejarea psrilor
Dac se doreste practicarea unei legumiculturi ~i pomiculturi
biologice, pe primul loc st protectia psrilor. Toate speciiIe de psri

A fost vorba dc 0 substant metilic. (n. aut.)

in fata unor asemenea stiri, ar trebui s ne punem intrebarea: cine ne

protejcaz pe noi oamenii, dc mijloacele de .protectie" a plantelor?
Albinele sunt primele victime ale stropirii cu otrvuri, eie indeplinind
o functic important in pomicultur - polenizarea pomilor fructiferi. In
primii ani, Asociatia Judetean de Apicultur a introdus in livada mea un
anumit numr de familii de albine. De la an la an, s-a constatat c
numrul stupilor din regiunea noastr scdea tot mai mult, asa inct nu
mai erau albine suficiente pentru patrimoniul pomicol existent. Multi
apicultori s-au lsat de meserie, datorit tratamentelor fitosanitare
intensive care au cauzat pierderi mari familiilor de albine. V inchipuiji
ct de bucuros am fost cnd un apicultor amator din zon m-a intrebat
dac i~i poate tine stupii tot anul In livada mea. Multi ani colaborarea
noastr a decurs in folosul ambelor prti.
Totusi, in anul 1980, si acest
A
apicultor a inregistrat pierderi de albine. In ziua de 7 mai 1980, nu departe
de ferma mea, un pomicultor si-a stropit livada in miezul zilei, in lumina
Soarelui si cnd florile erau deschise. Cele dou substante, un fungicid
(impotriva bolilor) si Ul1 ierbicid (impotriva buruienilor) erau conform
productorului nepericuloase pentru albine. Am trimis probe de albine

Incii din primi i ani am instalat astfel de pancarte.

Lng pancart se afl un cuib deschis, de vrabie. Cuibul artifieial are 30 de ani.
Inserisul de pe pancart: .Dac distrugi euiburile ~i oule, adio cntece ~i fructe!".

26
i~i hrnesc puii cu insecte, larve, ou de insecte, fluturi mici, omizi etc.,
pn cnd ei reusesc s-si proeure singuri hrana. Asa CUl11 copiii sugari
sunt hrniti cu lapte si nu cu slnin, pine si cereale, tot asa, nici puii
psrilor slbatice nu pot fi hrniti de la inceput cu boabe sau pine.
Acest adevr trebuie s ne determine s folosim mai intens psrile in
protejarea legumelor si pornilor. Stiind c, de exemplu, 0 pereche de
pitigoi, care hrneste Intr-o var dou generatii de cte 10-13 pui, trebuie
s caute si s duc la cuib circa 70 de kilograme de insecte, larve ~i ou
de insecte din pomi si tufisuri pentru a hrni gurile infometate, nu poti s
nu te intrebi dac nu cumva protectia psrilor e cea mai important
msur in agricultura biologic, Din acest motiv, in anul 1948 am
inceput un program intensiv de protectie a psrilor lund ca exemplu
pdurea din jur. Cum am procedat?
Am ales ca material pentru cuiburile de psri lernnul-betorr', care
are 0 durabilitate de cteva decenii. Cuiburile de lemn sunt frumoase,
mai aproape de natural si psrile le accept cu usurint, dar din pcate,
trebuie reinnoite mercu. Cuiburile din lemn-beton se gsesc in comert,
avnd diferite dimensiuni. La inceput am folosit cuiburi cu un spariu de
clocire de 11x l l cm. Acestea s-au dovedit bune pentru vrbii, dar
neincptoare pentru pitigoi, care depun ou mai multe. Am ajuns la
concluzia c un spatiu d~ 14x19 cm este optim. Intr-un asemenea spatiu
se pot dezvolta bin~ pn la 13 pui. In cuiburile prea mici, am intlnit
adesea pui morti, deoarece lupta pentru existent este mai mare, cei mici
fiind striviti de cei puternici. Oricum, se impune un control sistematic al
cuiburilor, pentru a indeprta eventualii pui bolnavi sau morti, Primul
control se efectueaz deja la sfrsitul lunii mai.

Amplasarea

cuiburilor

Pentru a usura controlul cuiburilor, le fixez la inltimea ochilor, pe

pari de lemn lungi de 2,50 m si grosi de 6-8 cm. Parii se ascut la partea
inferioar si se impregneaz pentru a fi mai durabili pe 0 lungime de
cel putin 60 cm. Cuiburile se fixeaz cu orificiul de zbor spre sud-est,
pentru a le feri, pe ct posibil, de vnturile si ploile intense. Dup
10 ani de folosire a acestui mod de fixare a cuiburilor, intr-o dimineat
de duminic, am constatat c 0 nevstuic a omort 13 pui de pitigoi
:; - Un material format dintr-un amestee de 5 prti rumegus ~i 3 prti eiment. EI este
folosit In special la lucrri de protectie a naturii. - n.ed.

Cuiburile de psri s-au fixat la Itliiltimea oehilor,

avnd sub eie clopotul de prorectie irnpotriva nevstuicilor.

28
intr-un cuib. Aceast intmplare m-a determinat s m gndesc la 0
metod de protejare a cuiburilor. Bineinteies c exterminarea
nevstuicilor nu intra in discutie. Eie au rolul de a nu lsa soarecii s se
inmulteasc prea mult. In c~Jrndmi-a venit ideea s pun niste pancarte
de protectie sub cuiburi. La inceput am folosit niste vase de aluminiu,
de forma unor clopote, pe care le-am gurit si le-am montat pe par,
imediat sub cuib si pe care le-am cumprat foarte ieftin de la un
comerciant de vechituri. Mai trziu, am gsit c este mai convenabil s
folosesc ligheane din plastic cu un diametru de aproximativ 36-40 de
cm. Eie se guresc cu bormasina in functie de grosimea parului si se
monteaz cu gura 'in jos. La 20 cm sub euib se bat patru scoabe care
sustin ligheanul. Pentru a nu fi blngnite de vnt, se mai fixeaz cu
inc dou cuie in partea de sus. Sub lighean se mai bate un cui, in afara
celor de sprijin si fixare, de care iarna se agat hrnitorul cu furaje.
Dup experienta mea, eea mai ieftin mncare acceptat de toate
speciile de psri este fina de came. Hrnitoarele se instaleaz inc de
la sfrsitul lunii noiembrie, pentru ca psrile s se obisnuiasc cu locul
lor inainte s vin gerul. Este important ca, inainte de a pune mncarea,
s se perforeze ambalajul In mai multe locuri. Pe timp de iarn, aceste
hrnitoare sunt foarte neeesare, deoare~e un pitigoi, de exemplu, moare
dac nu mnnc timp de 24 de ore. In acest mod psrile rmn pc
tcrenuI nostru si ne multumesc pe tirnp de var, ajutndu-nc la
combaterea insectelor.
'.
Este interesant de mentionat faptul c psrile consum din furajele
puse Ia dispozitie de om, doar pn cnd gsesc din nou hran natural,
pe eare 0 prefer intotdeauna, Aceasta este 0 constatarc sigur pe eare
am fcut-o de-a lungul anilor.
In afara hrnitorilor mici, amplasate sub c1opotele de protectie, am
mai instalat pe cuprinsul intreprinderii mele inc dou hrnitori mari,
speciale, pline cu boabe ~i seminte oleaginoase. Multi iubitori de psri
sunt de prere s nu hrnim vrbiile pe timp de iarn, deoarece pitigoii
sunt mai folositori si mai importanti. Pentru pomicultur vrbiile sunt la
fel de importante ca ~i pitigoii, chiar dac In jurul oraselor eie devin
uneori 0 plag. Vrbiile i~i hrnesc puii la fel ca si pitigoii cu inseete,
larve si ou de insecte, putnd s cloceasc chiar ~i de trei ori pe an. Eie
caut hran In pomi si tufisuri, distrugnd inc1usiv pduchii de pe
trandafiri.

In astfel de recipiente se ofer hran psrilor pe timp de iarn,

30
Un avantaj in plus la ligheanele de plastic este faptul c pe marginea
rsfrnt a acestora se strnge rou sau ap de ploaie, fiind folosite astfel
ca adptori de ctre psri, albine, insecte etc.
Parii de sustinere
a cuiburilor trebuie fixati, 'in zone cu vizibilitate
,
bun, pentru ca psrile s poat simti rapid pericolul.
Cuiburile artificiale nu sunt utile doar pentru clocit si cresterea
puilor pe timp de var. Chiar si in timpul iemii, eIe servesc adeseori ca
adpost temporar pentru unele psri. Chiar primvara foarte devreme,
am observat excremente 'in unele cuiburi.
Dac intr-o grdin avem psri multe, putem conta si pe un
supliment de ingrsmnt natural din cel mai valoros, care este
asemntor cu guano din Peru. Nu degeaba se spune: multe animale mici
fac mult gunoi.

Numrul cuiburilor
In general se consider necesar ca pe un hectar s existe pn la
50 de cuiburi. Dup observatiile mele, acest numr se poate dcpsi.
Distanta dintre cuiburi depinde de specia de psri. Vrbiile tolereaz 0
distant mic, de ctiva metri. Pitigoii sunt mai retrasi, dar am gsit
cuiburi de pitigoi ~i la distant de 10 m unul de cellalt.
Psrile folosesc materiale diferite pentru constructia cuiburilor.
Pitigoii folosesc cu precdere muschiul si puful de pene. Vrbiile sunt
mai putin pretentioase. EIe se multumesc cu pene de gin, rmurele
mici, frunze, paie, fn etc. Cnd instalm cuiburi muIte, trebuie s ne
gndim si la materialeie pentru cuibrit. Eu am asezat 'in centrul
grdinii un cos din plas de srm, plin cu pene de gin, ln de oaie
pieptnat, rafie, fn etc. In timpul verii, am fost nevoit s umplu cosul
de mai multe ori, semn c cererea a fost mare.
Pentru ticlean (scortar), cuibul se poate agta direct pe pom. Dar
nu toate psrile accept un cuib artificial. Majoritatea speciilor doresc
s-si construiasc singure cuibul. De aceea, in Paradis nu am defrisat
toat pdurea. Am lsat cteva petece cu pdure si lstris, in eare
cuibresc codrosul de pdure, brumrita de pdure, pitulicea, sturzul de
pdure, pitigoiul,~botgrosul ete., speeii eare aduc foloase la fel de mari
ca si pitigoii. In lipsa pdurii, este foarte important ca fiecare
intreprindere agricol s-si planteze 0 perdea de protectie in care
psrile s-si poat face cuib. S nu uitm asigurarea unei adptori cu

Mai trziu am folosit ligheane de plastic pentru protejarea cuiburilor.

marginile joase. Psrile care dispun de ap suficient, atac mai putin

fructele din grdin. EIe atentcaz la cirese, cpsuni ete. doar cnd sunt
insctate.
Pe piat se gsesc si cuiburi din beton poros. Acestea se pot folosi
~i In mediul urban, fixndu-Ie de pereti ~i ziduri la nivelul ochilor.
Astfel, bueuria de a observa viata psrilor ~i de a le asculta cntecul.
poate fi trit si la orase, ceea ce va reduce stresul ~ioboseala.
.
Din pcatc, nu sunt pupne cazurile In care biogrdinarii ~i iubitorii
de psri se plng c intlnesc pui si psri moarte In cuiburi. De cele
mai multe ori, cauza este Ull tratament chimic efectuat in vecintate.
Aeest tratament poate fi si 0 imprstiere de granule impotriva melcilor.
Psari!e si puii lor se hrnesc cu insecte, melci sau seminte otrvite si
111or.In asemenea cazuri, trebuie s purtm 0 discutie serioas cu
vecinii.
Uneori irui este dat s aud prerea c unele psri, precum mierlele
~i graurii, aduc mai multe daune dect foloase. Aceasta se petrece
numai cnd dusmanii naturali al acestor psri nu sunt intr-un numr
suficient de mare. Impu~carea psrilor de prad poate fi unul din
motive. In asemenea situatii putem interveni si noi. Dintr-un cuib de

32
mierl sau graur vom lua toate oule 'in afar de unul, le intepm cu
acul le golim de conti nut ~i le vom aseza din nou 'in cuib. Va iesi un
singur pui, densitatea speciei va fi diminuat, dar specia nu va fi
exterminat,

Importanta psrilor rpitoare

Intr-o intreprindere agricol gospodrit biologic, trebuie s avem
in vedere nu numai psrile cnttoare, ci si pe cele rpitoare, acestea
jucnd un rol important In mecanismele de autoreglare ale naturii. In
principal, eie au sarcina s elimine din natur unele animale mici si
bolnave ca soareci, iepuri, psri. Uneori atac si psrile de curte, ins
numai in situatia In care nu gsesc hran destul pentru crestcrea
puilor. Din pcate numrul psrilor de prad a sczut mult. La ace asta
a contribuit nu numai impuscarea lor, ci si folosirea substantelor
chimice In agricultur, De aceea, uneori, mierlele ~i graurii se
inmuljesc att de mult inct devin 0 plag. Si de asemenea, toti cci care
i~i doresc neaprat 1111 trofeu impiat In holul casei contribuie la
disparitia psrilor de prad, Este inc unul din multelc excmple prin
care omul perturb natura, iar aeeasta are consecintc la carc, la inceput,
nici nu te gndeai.
Pentru a atrage psrile rpitoarc 111 Paradis, am instalat ctiva
prepeleci' inalti de 6-7 111, pe care acestc vietuitoare se pot odihni si i~i
pot pndi prada In liniste. Astfel s-au perindat prin grdina mca: uliul
psrar, sorecarul comun, uliul porumbar ~i ehiar un excmplar de gaic
rosic. Iarna, de acesti prepelcgi se poate agta came. insa 0 asttel de
msur este nccesar doar In iernile foarte aspre.
Si huhurezul este prezent in fcrma mea. Acestuia i-am asigurat un
cuib special. Cuibul I-am pus pe fosta noastr barac, si are
urmtoarele
dimensiuni:
75 cm Itime, 56 cm adncime,
45 cm
inltimea In fat si 55 cm inltimea in spate, cu 0 deschidere pentru
zbor de 14x18 CI11. Huhurezul vneaz foarte multi soareci in special
noaptea, iar uneori chiar ~i ziua. Zborul lui este fr zgomot. Este 0
trire deosebit s-I vezi In plin actiune! Intr-o zi, lU1 huhurez s-a prins
Intr-o plas dc protectie, intins de mine in grdin. M-a impresionat
faptul c dup ce I-am eliberat, a rmas un timp linistit In minile mele,
3 - Par cu crcane scurte in care se pun vasele splate la uscat sau de care se atrn
di verse obiecte - n.t.

33
astfel inct doamna Venator l-a
putut fotografia. (Foto)
Ca unnare a msurilor pe
care le-am luat in decursul
anilor
pentru
protejarea
psrilor,
astzi
triesc
In
gospodria
mea
aproximativ
25 de specii de psri, care imi
curt intreprinderea, de la
pmnt pn In vrful copacilor
de gndaci, fluturi mici si oule
10r, precum si de omizi si de
pduchii de frunz etc. In modul
lsat de Dumnezeu.
Ar fi
exagerat s spun c intreprinderea mea este lipsit de duntoril Acest
lucru n-ar fi nici In spiritul Creatorului! Fiecare vietate de pe pmnt
are rostul si locul ei in natur. Important pentru noi agricultorii, este s
rnentincrn gradul de dunare in limite suportabile. Un agricultor
constient de responsabilitatea lui fat de natur, cedeaz bucuros cteva
procentc din recolta sa colaboratorilor necuvnttori. Dac ai un
asemenea sistem de protectie al psrilor poti privi linistit cum insecte
de difcritc soiuri iti atac pomii, deoarece stii c acest cosmar se
termin cel mai trziu cnd apar primii pui de pasre si incepe perioada
de hrnire al acestora. Exist 0 legtur minunat intre aparitia In mas
a duntorilor si perioada de clocire a psrilor. In vara anului 1979 s-a
inregistrat in livada mea un atac puternie de molia frunzelor de rnr. In
coroana pomilor au aprut nurneroase cuiburi intesate cu omizi mici.
Nu mi-am fcut prea muhe griji, Dimpotriv chiar m-am bucurat c in
acest mod masa pentru psrile mele era deja pregtit.
Este clar ca lumina zilei c pomicultorul care nu se ingrijeste de
psrile grdinii trebuie s stropeasc dac doreste s recolteze fructe.
Dac doreste s trcac de la metodele conventionale la cele biologice,
pomicultorul are nevoie de 2-3 ani de tranzitie pn se reface echilibrul
distrus, depinde si ct de tare este perturbat echilibrul natural. De aceea
nu ne putem astepta s avem de la inceput suficiente psri. in aceast
perioad de tranzitie trebuie s acceptm anurnite pierderi de recolt, .
pn cnd, dup un an sau doi, se restabileste din nou echilibrul natural:

34
Nu trebuie s vedem in protejarea psrilor numai avantajele
economice. Cntecul lor, modul in care i~i construiesc cuiburile,
devotamentul in cresterea puilor, primul zbor al puilor, toate acestea
incnt ochiul omenesc si ne umplu de optimism. In fiecare lucrn mrunt
care ne inconjoar recunoastem mretia Creatorului.
Mica furnic rosie de pdure, ca ajutor in pomicultur
Inca din primul an am constat c nu exist nici un musuroi de
fumici pe terenul meu si m-arn hotrt s-I aduc si pe acest locuitor al
pdurii la mine. Stiind c un musuroi de fumici rosii fereste de
duntori 0 pdure in suprafat de 2-4 ha, am mers in pdurile
invecinate unde erau multe musuroaie si mi-am adus - ceea ce astzi
este interzis - 15 gleti pline cu pmnt din musuroaie. Deoarece era
primvara devreme, eram sigur c aveam suficiente regine astfel inct
s se poat inmulti. Am pus furnicile in dou locuri diferite si mare
mi-a fost mirarea cnd unul din cele dou musuroaie a disprut, Din ce
cauz? Acest lucru inc nu imi era cunoscut! Cu att mai putin nu
putcam s stiu de ce clc si-an cutat un alt loc, undc le-am si gsit in
curnd. Pe vremea aceea nu stiam c furnica de pdure i~i construieste
musuroiul pe vne de ap sau la intersectia acestora. Acest lucru mi-a
fost confirmat de cuttorul de izvoarel care se foloseste in munca sa
de 0 nuia de salcie. 0 familie de furnici am asezat-o peste 0 vn de
ap, cea de-a doua nu a avut acest noroc ~i a trebuit s-si caute singu[a
locu!. Legat de acest aspect imi aduc aminte de 0 alt intmplare. In
1973, am comandat forarea unei fntni de 49 m adncime, In vederea
realizrii unui mic bazin pentru macerarea plantelor. Dup un an am
constatat c un musuroi de furnici, prezent in apropierea forajului, si-a
prsit domiciliul din motive necunoscute. Astzi imi explic acest lucru
prin faptul c, in urma forrii, s-a captat vna de ap care trecea pe sub
musuroi. Din fericire, acel musuroi apucase deja s formeze musuroaie
fiice, care l~i pstreaz amplasamentele pn astzi.
Cele dou musuroaie initiale le-am imprejmuit imediat cu gard din
plas de srm, In vederea protejrii lor, in special impotriva
ciocnitorilor. Aceste psri, de altfel foarte folositoare, ciocnesc
musuroaiele mai ales iarna, le descpcesc ~i incep s consume cu
mult plcere furnici, ou de fumici si larve. In acest caz fumicile pot
muri datorit scderii temperaturii. Cupola cuibului servind la

Un musuroi de furnici de pdure, protejat de 1I11 gard diI~ plas de srrn,

iar in prim plan, un "podcr" folosit de furnici.

mentinerea echilibrului termic din interior. In functie de starea. vremii

se observ in cuib guri mai mici sau mai mari. lama toate ~aunl.e sunt
astupate, iar in interiorul cuibului se mentine 0 temperatura mal !nar~
cu peste 10C fat de temperatura exterioar, Est.e regretabil ca
musuroaiele de furnici din pdure nu. sunt yr.oteJate, nu numai
impotriva ciocnitorilor, ci mai ales impotriva tur~~tJior.
_
. _.
In intreprinderea mea, ca si in pdure, fumlcll~ transporta ca~tltap
mari de insecte de pe pomi si arbusti in musuroi. Eie a~l.nevOie
proteine pentru cresterea progeniturii l~r. I~ ~lus, fU~llClle.men~111
sntatea solului ~iimplicit a plantelor, pnn eliminarea ~cldulu~formic,
Profesorul Schuphan, care a vizitat mai demult Paradisul, ml~a atras
atentia c pomii fructiferi aflati in imediata apropiere a mu~ur~aIel?r d~
fumici erau mai vigurosi ~iprezentau frunze de culoare .verde 111clll~.
Si
in pdure se poate constata c vegetatia este mal abundenta 111
apropierea musuroaielor de fumi~.i.
. .
..
..
Sunt binevenite si alte specn de furnici. Toat~ spec111~~~ ftl~l1~Cl
elimin in sol acid formic si pot transforma cea mal grea argil 111111S1p.

36
Cu ctiva ani In urrn am efectuat un experiment interesant, care
mi-a confirmat 111Ca0 dat actiunea vindecatoare a acidului formic. Unul
dintre piersicii mei cei mai btrni, In urma unei rni Ia trunchi s-a
imbolnvn In asa msur incat aveam de gnd s-I tai. Mi-am propus
totusi s-I folosesc ca material de cercetare. La baza trunchiului am
asezat un ochi de geam. Dup scurt timp s-au adunat aici si au rmas
numeroase fumici. Sub protectia ochiului de sticl, furnicile au inceput
s se inmuljeasc rapid. Datorit activittii lOT, pmntul de aeolo a fost
afnat. Dup cteva luni am observat c pomul isi revine In mod vizibil.
Mai trziu am astupat tietura din trunchi cu past de lut. Astzi, dup
atna ani, piersicul este total refcut si da productii normale.
Dac furnicile se inmulteso prea mult, pot deveni suprtoare.
Stimuleaz inmlll~irea pduchilor de frunz (ii calc cu piciont~ele ca
s elimine mai repcde sucul dulcc din abdomen, adic "ii mulg"), pot
ocupa 0 banc pcntru odihn ori pot intra in cas. Vom aseza in calea
lOT burcti de baie illlbibati cu sirop dc zahr. Furnicile SC prind cu miile
In capcan ~i pot fi apoi distrusc. In camp deschis se poate semna
Icvntic, care arc efcct dc indcprtare ~i carc cstc in acelasi timp 0
plant medicinal si mclifera.

Omul, in calitate dc Homo sapiens, trcbuie s sc pun in cazul

agriculturii

biologice,

in slujba

colaboratorilor

si. Astfcl,

pentru

numerosj] vizitatori ai Paradisului, am instalat un pod de lemn lang un

musuroi dc furnici, pe trascul dc vizitare, pentru ca furnicilc s nu fie

clcate. Pe pmnt am asezat cateva grinzi dc lemn si pe accstc grinzi am
fixat in cuie mai muhe scnduri. Furnicile au potecile lor ~i in fclul
accsta am salvat 0 bun parte din populatia musuroiului.
in anul 1979, am avut surpriza s obscrv un pod dc furnici mai
deosebit. La intrarca in Paradis, Ia baza unui stlp de sustinere a portii,
s-a instalat lll1 musuroi dc fumici In niste tufe de Poligonum. Erau furnici
de pdure. Pentru a-si cuta hrana, cra nevoie ca eIe s traverseze drumul
asfaltat de la intrare, fcndu-si pe aici una din potecile de acces la
mu~uroi. Zilnic gseam mii dc furnici omorate de rotile masinilor,
Datorit pierderilor continue, musuroiul nu se putea dezvolta Tot mereu
m gndeam cum s rezolv aceast problem. Dar furnicile au gsit
singurc Tezolvarea. Nu mai traverseaz drumul, ci ~i-au gsit un pod:
arcul portii de la intrare - doi stlpi grosi de 4 m inltime, Impreun cu
stlpul de Iegtur orizontal, lung de 7 rn. Si in ziua de astzi se pot

Tufa de Poligonum de la intrarca in Paradis. La baza ci s-a instalat un musuroi de furnici

observa lungi siruri ordonate- de vietuit~are ne.g~e, car~ travers~az

drumul pe sus, fr s mai moar sub rttle m.a~l.mlor. Cand am. v~u~
pentru prima oar acest lucru, am rmas pur ~I slmpl~ m~lt de uumre:
Aceast intmplare mi -a artat ,ct de dezvoltat
lI1~tll1ctul ~ees~or
animalc, ajutndu-le s gseasc 0 iesire din aceast srtuatie complicat,

Cine ascult natura

Recunoaste peste tot atotputernicia Creatorului,
(H. Erven, 1949)

Urechelnita
Numeroase sunt ajutoarele omului in natur. in. aceast carte ~oi
aminti numai pe cei mai importanti. Unul, dintre a~e~t~a es;e urechelnita
(Forficula auricularias, uneori hulit ~i cl:lar combatu~ fr rost.. Ea es~e
unul dintre animalele cele mai folositoare 1I1pOlmcultu~,: ~Ihl.egLU11Ic~lltura.
Cum am reusit eu s 0 inmultesc si s 0 pstrez? Ma~ II1t~ este bine de
stiut c pitigoii si vrbiile con~um cu plcere urechclm!e,. fi~nd pentn~ ele
o delicates. Urechelnita aparpne animalelor care duc 0 VIata.~lo~~~a. In
timpul zilei trebuie, pe ct posibil, s se ascund de dU~~lanll ~al ~I doar
cnd se insereaz i~i prseste cuibul pentru a merge dupa prada. Pentru a

38
oferi un adpost sigur urechelnitelor pe timp de zi, am fcut cteva mii de
cuiburi pentru eIe. De Ia mine, acest cuib s-a rspndit in toat Europa
Central, .Locuinta" pentru urechelnite, conceput de mine, este format
dintr-un simplu ghiveci pentru flori, 0 srm zincat de 70 cm hmgime ~i
ceva talas, fn sau paie. Un capt al srmei il rsucesc de trei ori in jurul
unui lemn conic, de exemplu Ull plantator, pentru a realiza 0 opritoare.
Introduc captul cellalt al srmei prin orificiul ghiveciului si umplu
ghiveciul cu talas. SpiraleIe srmei au rolul de a fixa talasul in ghiveci,
deoarece acestea se agat de 0 creang sau de lUl stlp cu gura in jos. In
zona noastr, primeie urechelnite apar in cuib pe Ia mijIocuIlunii mai. EIe
rmn aici atta timp ct gsesc prad in apropiere. Numrul locatarilor
dintr-un ghiveci se poate vedea intorcnd cu grij ghiveciuI ~i ridicnd
putin talasul. Acest numr poate fi de cteva sute in uni i ani. Am denumit
aceste ghivece "polipa zburtoare", deoarece pot muta aceste ghivece fie
intr-un pom, fie intr-un arbust, in functie de necesitti,

Un cuib de urechelnite, preluat de viespi.

Hrana preferat de urechelnite sunt pdu.c~ii ~e~frunz, pduchele

lnos si pduchii testosi. Am observat c uneon, mtra m prune pentru a :e
~.
larva viespei cu fierstru. Le-am observat de asemenea 1~1
1lra111cu
. ~
.. d f
~. f lei
cuiburile moliei frunzelor de mr. Atac ~l pduchii e ~11l1Z~~I ~s~ .
Aparitia urechelnitelor este strns legat de evolutia bIO ogica a
pduchilor.
.'
d
t si de
Locuintele pentru urechelnite adeseon sunt foloslt~ ca a a~os ~I~
,
d '.
. Et
it obiceiul de a indeprta
alte insecte, ca de exemplu e viespi. s e g~e~.
.
.
.. EI ~.
sau de a 0l110n viespile, deoarece si ele apartm ClfcU1tulu~~1atum. . e ~~l
stiu.I
hrnesc urmasu.. cu larve ~l. oua~ de
.e ims~c.te ' ceea ce putmt
, ~oamem
~.
Mustele de cas constituie una din przile lor ~referat~ .. Inca ~m ~nu
1895 entomologul Freiherr von Schilling a mentionat utilitatea viespilor,
in crticica sa .Jnsecte folositoare din grdin".

Ariciul ~i alte ajutoare

Acestea sunt materialeie din eare se confectioneaz un cuib pentru urechelnite

Printre animalele folositoare agricultur~~ se 11l~~l.rsi ariciuI,

cruia ii revine sarcina s decimeze soarecu, melcii ~l. ~ot felul de
omizi , tinnd
astfel sub control numrul acestora. Ariciul este un
,

40
mamifer noctum, de aceea rar poate fi vzut In tim pul zilei. Indat ce
se insereaz, iese la vntoare parcurgnd distaute de 300-500 m. Cu
greu poate fi mentinut 'in grdinile mici, deoarece nu gseste hran
suficient. Dac dorim s avem arici in grdina noastr, este foarte
important s le asigurm destul ap de but. Este un animal care mai
degrab inseteaz dect flmnzeste. In general se stie c devoreaz
melci 'in cantitti mari, dar ce nu se prea stie e c ajut si la
exterminarea soarecilor. Natura l-a inzestrat cu un miros ptrunztor si
gheare asenrite. Cnd ajunge in dreptul une i galerii de soarece, incepe
s sape pn cnd d de pui, un adevrat deliciu pentru el. Este bine ca
toamna s cntrim aricii din grdin. Dac un arici nu a atins greutatea
minim de 800-1000 g, el nu va dispune de suficiente substante de
rezerv pentru iemare. Acestor animale trebuie s le asigurm cazare
corespunztoare pe timp de iarn.
lntre timp, numrul oamenilor care au indrgit aricii acrescut
mult. Astfel, am avut ocazia s fac cunostint cu familia Wolf din
Hamburg, care acord cu plcere consultant tuturor celor interesati. Ei
au publicat in 1979, 0 crticic despre arici, 'in care se regseste
experienta lor de 0 viat.

Un astfel de adpost multifunctionalnu serve~~e doar ariciului.

Adapatoarea primestc ap din scocul adapostulm.

Eu 'insumi am construit in Paradis dou adposturi pe~tru ari:r~

.
. d alte animale. Un asemenea adapost
.
care pot fi folosite ;;1 . : lti
de 1 50 111 Peretii laterali sunt din

"1
de 2x2 m ;;1 ma imea
,
.,
. I
d miensium
e
cl 1 20 cm inltime deasupra solului. n
plas de srm, care ~ome~te e a ~,
' fl un strat de paie de
interiorul adpostulUl, d~rect pe pamant,~ se. a
pune 0 grmad de
.
. 50
rosime deasupra caruia se
aproxlmatlv
cm g
. '
..'
.'
e servesc drept cuib
crengi si ramuri de difente lungimi
~rOS1l111:
ca~ . I Pentru a putea
.. d
~ ~..
sub pale jemeaza anciu .
multor specn e p.as~n, lar.
,~
ea dimensiunea de cel
trece psrile, ocluunle plasei de sann~ vo~ a~
111spatiu goI de
I
t
crengi
~i
acopens
ramane
t
,
putin 6x 6 cm. n re
.
in ant i este prevzut la partea
aproximativ 50 cm. Acopen~ul este 1.
1 \ Scocul se varsa Intr-o
mai joas cu un sco~ ~e captare a a~e.l e p eaar nu numai aricii, ci si

adptotre cu :~a~gll~l!~~l~s~~~ep:~~r~~t $~~ns:ctele. In Intreprinderile

broaste e, sopar e ~e,
.
'.
multor adposturi de acest gen. In
mari este necesara amena,larea mal.
" entru situatia in
adptorile mai mari .se in~ro.du~ ple~re "de salvare , p
,
care animalele nu mal pot ies: din apa.
Sotii Wolfdin

Harnburg au adus in Paradis 24 de arici.

42
Un asemenea
adpost multifunctional
devine cu att mai
important, cu ct el poate fi folosit ca hrnitcare pentru psri, pe timp
de iarn. Pe grmada de vreascuri se pot aseza cantitti rnai mari de
fin de came, iar sub acoperis, agtat de acesta, se pot oferi bucti de
mmlig. Prin plasa de srm l1Uau acces animalele care ar putea fi
periculoase pentru psri,
Pentru lilieci aru pregtit cuiburi speciale. Din pcate, doar in
ultimul an s-a instalat un exemplar. Datorit inseetieidelor, lilieeii au
disprut aproape de tot.
Dihorul, hermelina, nevstuica, broastele, soprlele etc, sunt
prezente In Paradis si se simt ca la ele acas, gsind adpost pe sub
tufisuri sau pe sub grmezi de lemne.
Sobolanii seormonitori, care pot produce daune mari, la inceput au
fost !inuli in fru de cini nostri. Intre timp, legumicultura s-a extins,
iar cini nu mai tinern, asa c a trebuit s m gndesc la alte metode de
combatere. In conditiile noastre, am obtinut un efect repelent bun prin
cultivarca de usturoi in cantitti mai mari, ca si prin turnarea in galerii
a unei plmdeli din frunze de soc. In ultim instant, am folosit
capcanc specialc.

Importaura dlmei
Nu exist pe Iume un animal care sa aib importatu mai mare
sntatea pmntului, a plantelor, a animalelor ~i a
oamenilor dect riima.
~..

pentru

Inca din anul 1948, mi-am comandat din Canada, prin posta
acrian, coconi apartinnd rmci americane de Tennessee, despre care
citisern c are un randament mare, mai mare dect rma european in
produccrea dc humus. Rma cste un animal hermafrodit, adic acelasi
individ este si mascul ~i fcmel, dar care trebuie totusi s se
imperecheze pentru perpetuarea speciei. Acest lucru se poate vedea in
orele de dimincat, in toate grdinile cu pmnt sntos. Totu~i, la cel
mai mic zgomot, ele dispar sub pmnt, Rma are 600 de descendenti
intr-un an si in conditii de cresctorie are 0 viat lung. In natur rma
are multi dusrnani: psrile, ariciul, crtita, chitcanul ete.
Prima mea intlnire semnificativ cu rma de pmnt, a avut loc in
urrn cu multi ani, in grdina mea de la marginea Berlinului. Intr-o
dimineat, la crpatul zorilor, am observat sub un mr sute de fnmze

Rma dc Tennessee am comandat-o acum 30 de ani din S.U.A., par avion.

rulate si introduse vertical, pe jumtate, 111pmn:. Ac~st tablou ~l-a

fascinat In asa msur, inct mi-am trezrt sopa c~ SAaf~e ~l ea martora la
acest fenomen deosebit. De atunci, n -am m~l. ll1~all1lt ~ asemenea
cantitate de frunze rulate. Erau rmele, care l~l trageau 111acest fel
frunzele sub pmnt.
.
Rma a primit din partea Creatorului sarcini importante, nu numai
transformarea materialului vegetalmort In humus. NU~11e~0~sele~anale
care impnzesc solul, au peretii impregnati cu 0 secre.t1e hpl~l?aSa, eare
le confer rezistent. Prin aceste cana1e solul se aen~e~te.' ~~l sporeste
capacitatea de retinere a apei si u~ure~z pel~etrarea rdcinilcr. Pentru
grdin, rma este animalul ear~ 1l11~eU1e~te~azmaua. De ae~ea
grdinarul va folosi cazmaua numai daea plante~z~ u? l?om ~au sap~ 0
groap, 111rest cazmaua nu are ~e c~ta in gradma. In ~nmul raJ.!d
omorm sute de rme, iar in al doilea rand, aducem stratunle de :01 :n
ordine nefireasc: bacteriile aerobe de la suprafat le transferm ll~
adncime iar bacteriile a.J.laerobe din adncime le expunem actlU~"
distrugtoare a oxigenului de la suprafat, si astfel ambele au de sufent.
In plus, distrugem reteaua de eanale realizate de rme. Pcat de efortul
si timpul pierdut de grdinarl

45

44
Rmele fac si alte servicii: prin digerarea materialelor organice
moarte, amestecate cu cele minerale, ne livreaz cel mai pretios
ingrsmnt pentru culturile noastre, asa numitul complex
argilo-humic. In conditiile unui sol cu 0 densitate normal de rme,
aportul anual de ingrsminte al acestora este de 20 t/ha, fr a lua In
considerare si alte foloase. Rmele contribuie la combaterea unor boli
ca de exemplu rapnul si finarea la pomii fructiferi, datorit faptului
c eIe trag In sol cantitti mari de frunze bolnave czute din pom.
Trecndu-le apoi prin intestinul lor, rmele distrug sporii sau organele
de rezistent ale ciupercilor.
Cum putern proteja ~i stimula viata acestor ajutoare? In primul
rnd prin acoperirea permanent a solului cu un strat de materii
organice. In acest mod favorizm mentinerea rmelor in stratul de sol
de Ia suprafat, deoarece astfel pstrm In aceast zon umezeal si
umbr suficient si ferim rmele de ochii ~i ciocul psrilor. In al
doilea rnd, vom ajuta rmele prin faptul c nu mai administrm
ingrsminte chimice. Acest Iucru protejeaz nu numai rmele, ci si 0
multime de alte victuitoare din sol. De acest fapt ne putern usor
convinge dac prfuim corpul rmei cu putin nitrocalcar, supcrfosfat
sau sare potasic. Nu vom uita niciodat moartea in chinuri a rmei] Eu
insumi, ca profcsor de agricultur, am fcut acest experiment In timpul
cursurilor pe un melc. Accast experient groaznic mi-a rmas pn
azi in memorie. ~Milioane de rme caut s evadeze dintr-un camp
ingrsat chimic. In contact cu apa din sol se formeaz 0 solutie salin
care arde corpul sau intestinul rmei.
.

Vom proceda astfel: se sap 0 groap 'in pmnt, intr-o zon~

umbrit, nu departe de cas. Groapa are dimensiunile de 1,55xl,55 rn ~l
o adncime de 40 cm. Pe fundul gropii, de jur imprejur, se sap un san]
lat de 5 cm pentru a se fixa bine dalele. Dup fixarea acestor~ in
pmnt, se introduce profilul de fier in fO~~lla
~d~,,_U~'peste marg111e~
lor superioar. Se aseaz pe fundul gropn ~caranllzlle normale, ra~a
ciment si cu rosturi de 1 cm ltime intre ele. In acest fel, apa de ylome
se poate scurge In pmnt si se opreste accesu~ cartit,:lor. Cu ajutorul
crmizilor cu orificii se imparte compostorul 111doua compartimente
egale. Se leag acest zid desprtitor cu cime.nt. Procesu.l de hU11lificar~
rapid poate incepe. Intr-unul din compartlmente se l.ntroduc restun
vegetale, inclusiv gunoi menajer sortat. Toate res~unle v~get:-Ie se
introduc in stare ct de ct mruntit. Dup cateva zile mcepe
fermentarea cu degajare de cldur. Cnd ternperatura d~n m~s~
vegetal se mai rcduce, putem introduce rmele In Germama eXl:ta
astzi destuJe ferme de crestere a rmelor, de unde putem cumpara
pachete de cte 100 de bucti. La fel de bine se poate folosi fie rma d~
Tennessee, fie rma european de gunoi (Eisenia joetida). Se acopera

Humus pretios obtinut rapid prin cresterea rmelor

Dup ce multi ani la rnd am crescut rmele In diferite bazine si
recipiente, astzi, dup 30 de ani de experient, pot recomanda un
compostor dublu pentru rme, pe care ~i-l poate construi orice grdinar
In d~u zile. Pentru 0 grdin mic de aproximativ 250 mp, este
suficient un compostor de I ,50xl ,50 m. Materialeie necesare sunt:
12 dale de beton sau boltari de 50x50 cm, aproximativ 6 m de fier
profilat In form de "U" pentru a fixa marginea superioar a dalelor,
120 de crmizi normale, 35 de crmizi cu orificii Iate de 5 cm. Pentru
capac vom avea nevoie de 0 ram de lemn de 1,50xO,75m, precum si
de 0 plas de srm cu ochiurile mici, avnd aceleasi dimensiuni.

Asa arat compostorlll mcu

46
j~mtatea ~e compostor cu capacul din plas de srm, pentru a tine la
dlstan~ l~ller~ele, grau~ii, aricii etc. Este bine ca materialul vegetal s
~e prfuiasc cu PU!l11~ fin de lav care leag mirosurile ~i
Imboga!e~te compostul 111substaute minerale. Rmele sunt foarte
recunosctoars
dac, din cnd in cnd, le introducem in boxa de
COl11post~re zat de cafea, resturi de ceap, carton ondulat mruntit.
Pentru stll11Ul~rea inmultirii rmelor, vom stropi materialul vegetal la
fiecare 8-14 zile, cu ap de ploaie in care s-au introdus cteva flori de
odolean (valerian),
~ Dup cteva sptmni, toate resturile vegetale vor fi transfonnate
~ntr-Ul~cornpost n~gm, cu aspect de humus. Este momentul s punem
111ac.tmne al doilea compartiment. Procedm astfel: lum stratul
supenor de compost din primul compartiment si-l introducem in cel
goI. Peste ac~st ~trat punem in continuare resturi vegetale. Rmele,
anirnale n"cobl~nult~ cu .,,~omaJul", trec singure prin zidul desprtitor.
Cl~ 0 furca de g.unOl verificm dac majoritatea rmelor au migrat in al
dOl!ea compart1l11Cnt. As~fel obtinem un compost de rme, pe ct de
r~pl~ pe atat d~ valoros ~l pe carc il vom folosi in diverse scopuri - ca
pamant d.c flori, ca ingr~mant organic in rsadnite, sere si in general
III legum.lcultur~. ~cest ingrsmnt se incorporeaz superficial In sol.
De menttonat ca ramele d111compostor se inmul tesc tot rnai muIt ceea
ce inseamn c sarjele de humus se vor obtine tot mai rapid.
'
'..

Lucrarea pmntului

in Paradis

Pmnt virgin transformat, intr-un an, in pmnt de grdin

Cum realizm acest lucru? Pn acum stiam c un teren care se ia in
cultur, mai inti se ar adnc sau se sap adnc cu cazmaua. Aceasta
inseamn nu numai consum mare de energie, dar si deranjarea vietii din
sol. Un sol acoperit cu telin sau litier ~i-a asezat straturile intr-o anumit
ordine natural de-a lungul a anilor. Intoarcerea straturilor ar strica aceast
ordine. In acest fel toat munca rmelor, numeroasele ganguri si canale, ar
fi distrus. De aceea, trebuie s urmm alte ci, In functie de mrirnea
terenului, fie radem cu 0 sap ascutit 3-5 crn din strand de suprafat, fie
folosim un plug cu care se ar foarte superficial. Telina rezultat se strnge
~i se composteaz. Din mai pn In august folosim un amestec de mazre
~i fasole, care dup ce rsare acoper solul cu verdeat. Pentru 100 mp este
necesar 0 cantitate de smnt de 1000-1200 g. Datorit adncimii
diferite de inrdcinare a speciilor, solul se afneaz si 'in plus se
imbogteste in azot. Iarna leguminoasele deger, iar solul rmne tot
tim pul acoperit.
.
Dac nu mai este suficient timp pn la venirea iernii, deci cel trziu
'in septembrie, putem semna mustarul galben care incolteste si creste
foarte repede. EI acoper terenul cu verdeat pn la instalarea gerului.
Pentru 100 mp avem nevoie de 200 g de smnt de mustar. Este
important ca aceste sernnturi s inghete, iar frunzele si tulpinile lor s
acopere in totalitate pmntul. Sub acest covor des de verdeat este
favorizat dezvoltarea vietii in sol si continuarea ei pe timp de iam, ca
unnare a protejrii solului fat de temperaturile foarte sczute. Miliardele
de vietuitoare din sol - alge, bacterii, rme etc. -l~i pot continua
activitatea din tim pul verii, astfel inct primvara va gsi pmntul in plin
activitate biologic. Primvara devreme, planteie care acoper pmntul se
strng prin greblare si se trece la semnat sau plantat. Dup ce am plantat,
se trece la reacoperirea solului, folosindu-se diferite materiale vegetale,
inclusiv resturile de peste iam, Bineinteles, rndurile semnate rmn
neacoperite pn la rsrirea plantelor.
Mai exist inc 0 plant care se preteaz foarte bine la transformarea
unui pmnt virgin in pmnt de grdin si de la care se poate obtine
recolt inc din primul an: spanacul de Noua Zeeland (Tetragonia
expansa). Se inmulteste prin rsad, care se planteaz in cmp pe la

48
mijlocul~ lunii rnai. 0 singur plant bine dezvoltat, poate acoperi 0
suprafat de 1 mp~.Deo~ece noi urmrim 0 umbrire deas si timpurie,
v~n: planta a~easta specie de spanac la 50x50 C111. Ct timp plantele sunt
nuci, solul dmtre plante se acoper de preferat cu gunoi de grajd bine
!ermentat. Pentru 100 rnp vom avea nevoie de 400 de plante. Toat vara
111. ~od esalonat, ~e recolteaz spanac - intotdeauna ciupind vrful
pnn~lp~l p~ 0 lungime ~e 8-10 crn - restul plantei rmanand pe loc si
ranllfic~d 111 permanent. La -3C spanacul deger ~i las in unna lui 0
plapum vegetal groas. Primvara, solul protejat de spanacul degerat
este ata~ ?e afnat, Inct 11putem lucra cu degetele. Este de netgduit
f~Ph~1ca 111 ~ce.st fel putem transforma, intr-un an, un pmnt intelenit in
pamant de grdin.
'

Prelucrarea solului in Paradis

in livada mea, d.upa ce am plantat pomii, n-am mai efectuat nici 0
lucrare la sol. Un~on, c~ld am dorit s seamn leguminoase, am lucrat
solul ~u grapa cu discuri. In rest, am lsat solul intelenit asa CUI11 este el in
natur.
'
,
I?e as~I~enea, peste iarn, pmntul din grdin fie il seamn cu
sec~ra, rap1t<'1de t?amn, trifoi etc., fic 1I acoper cu diferite materiale.
PartJa! este acopcnt ~u ingrsminte verzi care deger iama sau cu alte
matcnale aguse. ~e mme: gunoi dc grajd in strat subtire, fn, iarb, frunze
uscat~ etc. In ~ICI un caz solul nu rmne descoperit peste iarn, deoarcce
org~n~smele. din s?1 ar a~e.a de suf~rit~.Sub acest strat rma poate lucra
toat~lar~la ~1 doar m conditiile unor rerru foarte aspre, ea se va retrage mai
la adncime.
. pin pcate, in majoritatea grdinilor, terenurile arabile rmn peste
iarna d.escopen.tc,~ cu stratunlc intoarse, expuse gerului, vntului ~i
a?ese~n~ secetel~ In ~cest caz eie vor intra in primvar intr-o stare
blOl?~lca precara, nefiind capabile s asigure plantelor sufi cieilte elemente
nut~tIv~. ~Pe.astfel deoterel.1Uri,ferti!itatea trebuie imbunttit prin adaus
de rngrasanunte chimice hidrosolubile cu cfect rapid. Este de asemenea 0
gre~c~l, ca la ar~turile adnci de toamn s incorporm gunoi in brazd.
Matel~aluJ organic pro~spt trebuie prelucrat in conditii aerobe, de ctre
orgaJ~lsmele din straturile superioare ale solului. De aceea, gunoiul trebuie
fol,?sl~ doar ca acopermnr sau cel mult incorporat superficial in sol. In
~d~l~ll11ear avea loc doar procese de putrefactie, cu formare de substante
inhibitoare pentru cresterea plantelor. Acest lucru trebuie neaprat evitat. '

49

o fertilitate durabil, plante sntoase ~i rezistente se ob(in numai

prin mentinerea unei vieti intense si bogate In sol. Aceasta inseamn c
trebuie s renuntm la toate tngrsmintele chimice ~i la folosirea
otrvurilor de oricefel, deoarece astfel distrugem sntatea pmtintului:
Experimente cu faina de lav
Pentru a asigura solul cu elementeie minerale necesare, am folosit
multi ani de zile fina de bazalt, roc vulcanic exploat in apropierea
intreprinderii mele. De asemenea, am mai folosit pentru ingrsarea solului
si cochilii de scoici mcinate, pe care mi le aducea UI1 angrosist. Pn si cu
pietrele, din care arn indeprtat cu miile de pe pmntul meu pe parcursul
a dou decenii, am organizat experiente, in sensul c le-am considerat
ingrsminte minerale de Iung durat. Astfel, am acoperit cu pietre
suprafata unui cerc cu raza de 3-4 m in jurul unui nuc si a unei tufe de soc.
Sub stratul de pietre s-a instalat 0 viat intens si bogat: gndaci, viermi,
molia de ziduri etc., ceea ce a dus la cresteri ~i rodiri sustinute pentru cele
dou plante, fr ca acestea s obtin alt ingrsmnt timp de 25 de ani.
De trei ani folosesc ca ingrsmnt fina de lav, 0 fin foarte fin
care se exploateaz in zona Vulkaneifel. Aceast fin de lav, numit si
Eifelgold, are 0 granulatie de 0,05 mm ~i 0 folosesc in diverse scopuri in
intreprinderea mea.
Conform observatiilor ~i experientelor mele, aceast fin sporeste
mult capacitatea solului de a renne apa - absorbind ap pn la 28%. Ea
este ingerat de rme impreun cu materia organic si astfel se formeaz
complcxul argilo-humic. Datorit compozitiei sale, ea ofer pmntului
minerale importante.
Ca urmare a compozitiei chimice valoroase, compostorul cu rme este
prfuit in mod continuu cu fin de lav, A~a cum aminteam in capitolul
dcspre cresterea ginilor, att cotetul psrilor ct si ocolul pentru ele sunt
presrate constant cu aceast fin, Astfel se .Ieag" mirosurile, iar
gunoiul rmne mai uscat. Eu obtin impreun cu excrementele animalelor,
fina de lav ~i cu resturile de furaje verzi, un excelent ingrsmnt, bogat
in substaute importante pentru hrnirea ~imentinerea snttii plantelor.
Datorit granulatiei foarte fine, fina de lav i~i gseste la mine si alte
intrebuintri. In voliera de psri am amenajat bi pentru gini, pe care
le-am umplut cu fin de lav, Aceste bi au suprafat de I ~i respectiv
1,5 mp, avnd 30 cm inltime. Aceste bi sunt umplute sptmnal cu
cteva sute de kilograme de fin. Dup ce am fcut aceste bi - inainte
ginilor Je tumam cenus intr-un anumit loc - eie au fost folosite imediat

51

50
Substanta
Dioxid de siliciu
Oxid de aluminiu
Oxid de calciu
Oxid de fier
Oxid de magneziu
Dioxid de carbon
Dioxid de titan
Pentaoxid de fosfor
Trioxid dc sulf
Clor
Oxid de potasiu
Oxid dc sodiu
Ap lcgat chimic
Crom
Cupru
Niehel
Plumb
Zinc
Bor

Si02
Ah03
CaO
Fe203
MgO
CO2
Ti02
P20S
S03
CI
K20
Na20
H20
Cr
Cu
Ni
Pb
Zn
B

Eifef(old %

Miil de Nil %

35-45
11-14
11-17
10-12
6-16
1
2-4
0,5-1,5
0,4
0,1
4
4
3
cca. 115mg/kg
cca. 65 mg/kg
cca. 51mg/kg
cca. 15l11glkg
cca. 90 mg/kg
cca. 12mg/kg

48,50
19,35
3,31
10,47
2,95
1,04
2,46

0,92
0,81

de ctre psri. Psrile se scald si rcic ln aceste bi, pulverizndu-si

praful fin prin pene. Porii parazitilor .:...pduchi, purici sau alte insecte sunt astupati si acestia 111or.Dup icsirea din baie ginile se scutur, iar
praful eade impreun cu inseetele. Astfcl, ginile imprstie singurc fina
dc lav prin oco!.
Bazndu-nc pe rezultatclc obtinute cu fina dc lav la gini, am
inceput s
folosim ~i 1'11 eombatcrca insectelor in pomicultur si
lcgumicultur. Duntorii ~i bolile atac plantele atunci cnd solul se afl
in dczordinc. In acest caz, fie pmntului li Iipscsc unele elemente
nutritive, fic datorit unei fertilizri excesive, hrnirea plantclor nu este
echilibrat. Plantele l$i pierd astfel rezistenta la boli si duntori. De
ascmcnea si fenomenclc atmosferice nefavorabile - cum ar f seceta
indclungat - pot ducc la imbolnvirea plantelor. In cazul pduchilor de
frunz, a omizilor etc., In actiunea de combatere, se poate folosi fina de
lav, Cu instrumcnte simple, care se gsesc i11comer] - este bun chiar si
un pulverizator vechi pentru molii - se pulverizeaz fina de lav direct pe
insecte. Dac dup scurt timp scuturm praful de pe plante, observm
disparitia duntorilor. Deoarece am lucrat tarn otrvuri nu arn produs

daune din contr, prima ploaie spal fina d~ pe frunze, iar ~ce~s.taajlm~e
in sol'ingrsndu-l. Inclusiv in cultura pOlmlo~,cartofilor $1 :,Iei se ob~~
rezultate bune impotriv finrii sau aaltor ?oh dat.orate!tlllg!lo~.D~tont~
faptului c fina de lav este splat de ploal~, ea arunge ~npamant ~l apoi
prin rdcini in plant n~arind astfel rezistenta 111tnnp a plantelor
impotriva atacurilor cu fungi sau msecte.
Tuful vulcanic granulat
In ultimii doi ani, in paralel cu fina de lav, am fol~si! In
intreprindere tuful vulcanic granulat, cu d:~n.etml granulelor pana la
11 111m. Cu acest produs se poate imbuntti textura .s?lunlor grele,
mrindu-le capacitatea de retiriere ~ apeI~~l penne~bIl~atea. Astfel,
conditiile de viat ale plantelor se imbunttesc. ~l inca ~eva !oarte
important: datorit porozittii granulelor de tuf ele nu mmagazmeaza doar

Prfuirea bobului cu fin de lav impotriva pduchilor negri.

52
ap - dup experientele noastre 24-28% - ci ~i cldur de la Soare sau din
aer, pe care ? stocheaz un timp mai indelungat. Am efectuat msurtori
exacte, fOl,?sll1dtermometre de sol ~i am constatat c un sol acoperit cu Ul1
str~t de 3-) cm~granule de tuf are, dimineata la ora 7,0 ternperatur cu 50C
mal m.are decat solul neacopent ~l cu 3-5C mai mare fata de solul
~copent cu _Pale sau rumegus de lemn. Acest experiment a fost efectuat
tunp ~e mal~mult~ sptmni, in Iunile septembrie-octombrie 1979, la 0
cultura. ~e capsum. In al1U11980", folosind tuful granulat la vi ta de vie,
strugurii s-au copt mal devreme. In mod logic, pietrisul de tuf v~lcanic ar
putea da.bune rezultate in combaterea ingheturilor timpurii sau trzii,
In Idee~a de mal ~sus, intentionm s folosim tuful granulat la
combaterea ingheturilor ll1cultunle de piersrc, tomate, ardei si anghinare.
.Pentru acopenrea ~ficient a unei suprafete de 100 mp este necesar 0
cal.1tltate d~ aproxrmanv 2,5 t ~e tu.f. Cl~gral~u~atie medie. De-a lungul
anilor, sub l~lfluen!a fa~to?lor climatici ~I a acizilor din sol, tuful granulat
se va t.rallsfo~ma111pamant, Ml~l~iclienti de-ai mei care si-au petrecut
concediul pe insula Lanzarote, mi-au relatat despre fertilitatea solurilor de
acolo, ~olun ca~c sunt acoperite cu pietris de origine vulcanic. Pe aceste
terenur~ acopcntc cu cantitti mari de lav, vita de vie ~i lcgumele dau
rccolte 1I11bel~llgatc.

Folosirea plmdelilor

~iceaiurilor din plante

Prin cultivarea unor plante valoroase ca: ttneas, pelin, vetrice,

urzic, usturoi, hrean etc., vom fi in msur s ne preparm cele mai
bune plmdeli si ceaiuri din plante. Plmdelile se folosesc att ca
preparate fitosanitare, ct si ca ingrsminte. Pentru plmdeli avem
nevoie de un numr suficient de recipienti de lemn, de plastic sau de lut.
Vasele se umplu aproximativ pe jumtate cu material vegetal, apoi se
face plinul cu ap, de preferat ap de ploaie. In functie de temperatura
mediului exterior, fermentarea incepe dup una sau dou zile. Este
important s agitm zilnic continutul, pentru a favoriza ptrunderea
oxigenului pn la fundul vasului. Mirosul ptrunztor degajat de
plmdeal sc poate reduce prin introducerea finii de lav. Dup 24 de
ore plmdeala de urzic se poate folosi pentru combaterea pduchilor
de frunz. Chiar si musca morcovului poate fi combtut prin stropire de
2-3 ori, la intervale de 8-10 zile. Plmdelile de urzic sau ttneas sunt
foarte bune ingrsminte pentru toate culturile. Plmdeala din ttneas
este foarte indicat pentru tomate.

Urzica mare

Cercetri pri vind infl uenta tufului vulcanic granulat asupra temperaturii solului.

Dc la bun inceput am acordat urzicii mult atentie in cadrul

intreprinderii mele, deoarece aceast plant are 0 mare important pentru
om, animale si sol. Este vorba de urzica mare tUrtica Dioica L.) care la
mine atinge 0 inltime de 1,8 m. Planta este unisexuat dioic, adic
exist plante femele si plante mascule, spre deosebire de urzica mic
tUrtica urensi, care este unisexuat monoic, adic florile masculine si
feminine sunt pe aceeasi plant. Aceasta, urzica mic, se poate folosi la
fel ca $i urzica mare. Cine a folosit odat plmdeala de urzic, acela 0
va folosi mereu. Continutul ridicat in substante minerale, potasiu, acid
silicic, azot etc., 0 face s fie 0 plant att de valoroas. Plmdeala se
poate folosi ca un ingrsmnt valoros pentru toate culturile 111 dilutie de
l:5 pn la 1: 10. Practica ne va ajuta s determinm usor dilutia potrivit
fiecrei culturi. Adausul de urzic mruntit imbuntteste
orice
compost, fiind de asemenea valoroas si ca acopermnt pentru sol.
Urzica este la fel de important pentru sntatea oamenilor si a
animalelor. Strmosii nostri stiau c pentru cresterea puilor de gin si a
altor animale mici, nu exist nimic mai bun dect urzica. Din pcate ins,

55
toate acestea s-au uitat. Ct de important este urzica pentru sntatea
omului ~i cum 0 putem folosi, se poate afla din crtile despre plante
medicinale.
Inmultirea urzicii mari este simpl si se realizeaz prin desprtirea
rdcinilor.

Ttneasa

'~~

.~

o alt plant foarte valoroas, pe care de asemenea 0 cultiv de ani

de zile si care nu ar trebui s lipseasc din nici 0 grdin, este ttneasa
de cultur (Symphytum officinale L.) Rdcinile acesteia sunt folosite de
secole pentru prepararea unguentelor ~i a extractelor. Eu cultiv acum
soiuI Symphytum peregrinum, deci adevrata ttneas, si de asemenea
Symphytum asperrimum (sau asperum). Symphytum peregrinum se poate
folosi Ia prepararea ceaiurilor, In salate si ca inlocuitor de spanac,
deoarece frunzele ei nu sunt asa proase. Soiul asperum 1I folosesc in
special ca acopermnt pentru sol si la prepararea plmdclilor. Cele mai
bune perioade de plantare sunt lunile octombrie-noiembrie sau
martie-aprilie. Schema de plantare este de 50x50 cm. Incepud cu anul al
doilea de la plantare, planteie se pot cosi de 5-6 ori pe an, obtinnd astfel
cantitti mari de materie verde. Le putem inmulti imprtind butasii unei
plante mature in mai multe pti, Celor care doresc s cunoasc mai multe
despre ttneas, le pot recomanda crticica editat dc Mnstirea Fulda:
.Ttneasa, ce este aceasta?", si 0 aparitie nou a lui Lothar Schloss:
.Ttneasa, renasterea unei plante medicinale".
Pelinul

Urzica mare,

plant important pentru om ~ianimale.

Alturi de cele dou plante mentionate anterior, un loc important 1I

ocup pelinul. EI este de 0 mare important atat pentru om ct ~i in
grdin. In ce msur influenteaz pelinul s;1tateapomilor si arbustilor
fructiferi, cnd creste in apropierea acestora, este 0 problern eare inc se
rnai studiaz. EI are 'ins ~i alte utilizri. Cnd planteie sunt atacate de
pduchii de frunz, preparm un ceai de pelin folosind planta intreag,
culeas cu putin timp inainte de inflorire. Turnm ap clocotit peste
plant, se las 0 jumtate de or, apoi se dilueaz infuzia in asa fel inct
la 10 1 s revin cam 200-300 g de pelin uscat. Se stropesc prtile de
plant atacate de pduchi cu aceast solutie. Substautele foarte amare din

56
57
infuzie indeprteaz pduchii. In plus, in caz de atac foarte puternie se
toarn 2 gleti de infuzie la rdcin, astfel inct sucurile amare s
ajung in circ~itul plantei. in multe cazuri succesul este de 100%. Dac
in timpul zborului albilitei verzei se stropesc planteIe de cteva ori cu
infuzie de pelin, fluturele va fi indeprtat. Resturile de la prepararea
infuziei pot fi aruncate intre rnduri, in ceea ce priveste actiunea
pelinului asupra snttii oamenilor - ameteli, dereglri la stomac si
intestine - se poate afla din orice carte despre planteIe medicinale. Chiar
si numai din acest motiv, este bine s avem cteva tufe de pelin in
grdin. Pelinarita are actiune asemntoare, totusi mai putin intens. Ea
este asernntoare cu pelinul, doar c are tulpina rosiatic.

Coada calului
Pe solurile umede ~i acide se intlneste coada calului (Equisetum
arvense) care se poate folosi fie in stare proaspt, fie uscat. Deoarece
nu creste In intreprinderea mea, am fost nevoit s 0 cumpr din comert.
Pentru prepararea infuziei de coada calului - 200-300 g la 10htri de
ap- eu am folosit planta tocat, niciodat pulbere, deoarece infuzia din
pulbere l1U se filtreaz bine si astfel se infund duzeIe aparatului de
stropit. Cine doreste s aib plante sntoase, acela s stropeasc cu
infuzie de coada calului att planteie, ct ~i solul de sub ele, chiar de
7 ori intr-un an. Infuzia nu cornbate direct fungii, dar prin continutul
mare in acid silicic intreste peretii celulari ai plantelor astfel inct
ciuperca nu poate ptrunde in celul. In cazul cnd se foloseste planta
proaspt, cantitatea folosit Ia prepararea infuziei se dubleaz. Nu apar
niciodat simptorne de fitotoxicitate, chiar si omul poate bea din acest
ceai. in pomicultur, preparatul este recomandat pentru prevenirea
atacului de rapn si monilioz. Infuzia de coada calului poate fi folosit,
asa cum am mai rnentionat, in compozitia pastei pentru ungerea
trunchiurilor. Si in acest caz continutul de acid silicic l~i face efectul. Eu
imi stropesc de 3 ori plantatiile de cpsun si zmeur cu infuzie de coada
calului pentru a preveni atacul de fitoftorioz.

Ceapa, usturoiul si hreanul

Plante de ttneas. Dreapta: Syrnphytum peregrinum, stnga: Syrnphytum

asperrimum.

Si ceapa, prazul ~i usturoiul pot fi folosite cu succes ca fungieide ~i

insecticide. Cel mai bine este atunci cnd folosim aceste trei plante Ja

58
prepararea de p1mdeli cu ap ~ d
1 . I
.
mediu1ui exterior, p1l11dea1ae~e ;afa 1~:e8_11~
fi~:lCt~.de tell~peratu~a
su1f a1 cepei, p1mdea1a se colore ~ ~ b
zi e. ~ nn conpnutul 111
'1"
aza In run Sel1111
ca este bun
t
uti lza~. Se folosesrs impotriva finrilor Ja diferite plante de cult ~en '"
stroPIfJ repetate la interval de ~
"
.
ura, pnn
atacu1ui. Niciodat nu se va stro~~t~:~r:;!e, ll~ ~~l~cle de intel~sitat~a
cazu1 celorialts p1mdeli.
amrezrn ucru valabi! ~l 111
strop;~~~li~IZ~~~ef1hreanse p~ate prevel:i atacul de monilioz la visin. Se
p ma oare, cu 0 mfuzie avand concentrapa de 3%.

Plan te cultivate
Pomii mei fructiferi
Pe un prnnt pe care de decenii, poate chiar de secole nu crescuser
dect copaci, asa CU111a fost al meu, se punea intrebarea: "Ce specii
pomicole ~i ce soiuri se vor putea dezvolta aici?". Primul indiciu mi I-au
oferit livezile din zon, Apoi am luat In considerare pozitia terenului
meu - inclinatie sudic puternic, protejat de vnt din trei prti - si
diferitele insusiri ale solului din livada mea. Sprc marea mea bucurie, de-a
lungul anilor am constatat c la mine se dezvolt aproape toate speciile
pomicole, de la vita de vie pn la cais. De la inceput am prevzut sistemul
de vnzare direct de la productor. De aceea, interesul meu era s cultiv U11
sortiment ct mai variat de specii si soiuri, cu perioade de eulegere si
durate de pstrare foarte variate,

Stimburoase

"

Pentru inceput, am plantat aproape toate soiuriJe de prun cu tnmchi

mijlociu sau inalt, pe care le-am gsit in cataloagele uzuale. Bineinteles c
am fost atent s intercalez pentru fiecare soi, specia polenizatoare
necesar, Astfel, pentru soiul .Timputia lui Zimmer", am ales ca
polenizator soiul .Regina Victoria", iar pentru .Ruth Gerstetter", una din
cele mai gustoase prunc ale mele am cu1tivat soiul .The Car". Soiul
.Magna GIauca", creat de Institutul Max Planck, s-a dezvoltat bine la
mine. EI are un singur dezavantaj: datorit cresterii viguroasc, in caz de
productie mare se pot rupe ramuri. La pru na de cas, cele mai valoroase
soiuri In ceea ce priveste vnzarea si recoltarea, s-au dovedit cele cu fructe
mari. Propriettile gustative ale pnmelor din acelasi soi difer In functie de
pozitia In livad. In zonele mai inalte, care sunt mai pietroase, fructele sunt
mult mai dulci dect in zonele joase, cu sol profund. De asemenea, din
experienta mea pot recomanda si soiul .Anna Spt", care are fructe mari.
In aleile' de pruni, pentru 0 mai bun polenizare se planteaz amestecat
toate soiurile.
In ceea ce priveste visinul, nu am stiut ~i nirneni nu mi -a putut spune
care este cel mai bun portaltoi. Ghinionul a fcut ca visinii mei s fie
altoiti pe Mahaleb ~inu pe cires slbatic, ceea ce explic proeentul mare

60

61
mari, cu fructc gustoase si lipsite de viermi. Unii pomi au fonnat coroane
imprcsionante, acoperind fiecare cte 0 suprafat de pan la 17x 17 m.

Siimiintoase

Fructclc piersicului te imbic sii musti din clc,

de picrdcri. Jntt~etin:p am inlocuit cea mai mare parte din visini cu cei
altoiti pe clre:;;slbatic At'
d ..
'"
..
'
. ,.
."
~'.'
. ces SOl e vism, ca :;;1piersicn, sc prctcaz foarte
bine !a ta.Jen~~e Il1tI.uenre. Ast~el, s~ .Ob!~l pomi cu producti: mari si nu
pr~a ~nal!l, ceca ce influentcaz POZltlVrecoltarea. La piersie am ales In
~~lI~clpal, so.1.1I1
_prem~~ltan .Kerncchte vom Vorgebirge", pc lng ;ltc
teva .spe~ll tllnp~lm, la .~are s-au inregistrat frecvcnt pierdcri dc
product~c din cauza intempcriilor Tocmai la piersie si visin s-a constatat 0
ll1f1~len!abt~n .a ~lIltu?lor in~~calat~ cu hrean, condurasi, usturoi etc.,
asp~c: asupra canll~ VOI revem 111 capitolul "Mentinerea snttii livczilor
cultivnd plante sanitar".
.
.Corc?du:;;~le,.cai~cle :;;imiracozele (0 incrucisaro intre soiul de prun
Reg~l1aVI~tor~a.:;;1~01U~de c~reodll:;;cNaney) se afl intre meri si peri. In
a~ara d~ pl.ersl~l din .sarnbu~ arn cultivat, cu ani In IIrm , si caise din
smburi. Din pac~te din acesna am pastrat doar un singur pom. Acest pom
un exemplar impresionanr de circa 7 m inltime fiind admirat de toti
vizrtatoru.
.
,
.

a!ec de ciresi flancheaz latura vestic a terenului rneu

reprezentnd 0 foarte bun protectie. Acesti pomi produc an de an recolte

Pentru a asigura clientilor mere de bun calitate pe toat durata anului,

am plantat un numr mare de soiuri. De la soiul timpuriu Klarapfel, la
soiurile James Grieve, Geheimrat Oldenburg, Cox Orangen-Renette,
Parmen auriu, Gravenstein, Boskop, Berlepsch, Martini si Winterrambur
pn la Ontario. Am cultivat :;;ispecii mai rare cu trunchi pitic, mijlociu
sau inalt, cum ar fi Rheinischer Krul11l11
stiel, Laxton Superb,
Zuecalmaglio-Renette, Kaiser Wilhelm, Bohnapfel etc., amestecate in
rnduri cu alte specii de pomi fructiferi. Nu a trebuit s cultiv monoculturi,
deoarece nu folosesc solutiile chimice pentru stropirea mugurilor In
diferite stadii. Astfel c perii mei se gsesc intre ceilalti pomi fructiferi.
Cele mai timpurii soiuri sunt Lbecker Prinzessin, Klapps Liebling,
Gellcrts Butterbirne, Kstliche von Chameux, Gute Luise si Williams
Christ, iar cele cu durat lung de pstrare sunt Alexander Lukas :;;iGrfin
von Paris. Dac productia este foarte mare intr-un an, se impune rritul
manual al fructelor cnd acestea au mrimea unei nuci. Astfel sc obtin
fructe mai mari, care se pot culege si vinde mai bine. De exemplu, in cazul
soiului de pere Lbecker Prinzessin, am indeprtat patru fructe din cinci.
In acest fel fructele obtinute au fost de 3-4 ori rnai mari dect pe pomul
nerrit, De asemenea, prin aceast metod, copacul nu a fost foarte afectat
de povara fructelor.
S nu uitm de cele dou soiuri de gutui - in form dc mr, respectiv
par - pe care le cultiv la mine.

Alune, nuci, castane

Soiurile de alun, inclusiv soiul timpuriu cu frunze rosii - deosebit de
ornamental - s-au plantat toate intr-o parcel de 350 mp. In cazul alunului
este bine s orientm rndurile pe directia est-vest, iar in captul fiecrui
rnd s plantm un alun slbatic si anume In partea de vest, deoarece astfel
se favorizeaz polenizarea. Dac am ratat momentul, se pot lega de prima
turn crengi inflorite de alun slbatic. Pentru recolte mari si de calitate este
necesar din cnd in cnd
tiere de luminare. Pentru combaterea
viennelui alunelor, am imprejmuit acum ctiva ani plantatia si am

62

63
amplasat in interiorul ei un cote] pentru gini de ras pitic. Se spune c
aceste gini au vederea ager. Din primele ore ale diminetii, aceste gini
incep s caute larve prin iarb si s le mnnce inainte ca acestea s ajung
in sol pentru a se transforma in pup. Dac totusi a scpat vreo larv, ele
mnnc cu plcere si gndacul care iese din sol primvara. Prin aceast
metod am obtinut rezultate bune. Reeoltarea alunelor incepe cnd miezul
se separ usor de coaj. Pentru uscare ~imaturare intind alunele in pod si,
dup scurt timp, acestea se desfac usor din invelisul de fnmze.
Dintr-o plantatie eu diversi pomi fructiferi nu trebuie s lipseasc
nucul, dac asezarea permite. Eu insumi arn plantat sase nuci. Pe unul
dintre acestia I-am supus unui "experiment de ingrsare" cu pietrele de
conglomerat care se gseau pe terenulmeu, mai precis, in jurul copacului
am 3ezatun covor dens de pietre.
In alt ordine de idei, dac instalm 0 banc pentru odihn sub un nuc,
vom fi feriti de tntari.
Castanul comestibil, 0 variatie plcut in meniul de iarn, I-mnplantat
abia anul trecut si inc nu dispun de date suficiente pentru a trage
concluzii.

Vita de vie in "Paradis"

Aceste mere siint.?~se: din soiul "Geheimrat Oldenburg", nu trebuie splate sau curtate
de coaja mainte de a le mnca, deoarece nu au fost stropite chimic.
Lucru valabil, de altfel, pentru toate fructele din Paradis.

La sud de locuinta noastr am infiintat acum ctiva ani 0 nuca

plantape de vit de vie care s-a dezvoltat bine. De la bun inceput mi-am
propus s elimin tratamentele chimice ~irecoltez an de an struguri de mas
excelenti. Cererea de struguri crescuti biologie este att de mare, inct ar
merita pe deplin 0 extindere a plantatiei. Si in cazul vitei de vie, se
recomand UIl amestec ct mai variat de soiuri. 0 vie trebuie s semene cu
o grdin de flori. Pe rndul de plante anl introdus usturoi, care previne
atacul bolilor produse de eiuperci. Intre rnduri am cultivat alternativ
glbenele, crite si diferite specii de leguminoase. Astfel solul este
imbogtit cu humus, datorit rdcinilor si florilor eare mor si stimuleaz
viata din sol. Este important ca in parcela cu vit de vie s fie semnate
flori, care atrag multe insecte.
Tuturor intreprinderilor care cultiv vit de vie, le recomand soiul de
struguri de mas Muskateller, 1m soi cu boabe mari, de culoare
rosu-albstrui care, in afara rnarii productivitti, se remarc printr-un gust
aromat si printr-o durat lung de pstrare. Se pot pstra chiar si pn in
ianuarie-februarie. Pentru aceasta fiecare strugure este invelit in hrtie
satinat si pastrat la loe rcoros,

64

65
Element galvanic pentru vita de vie
Intr-o zi, am citit in .Jnformatii biotehnice", (revista Implosion,
editat de Aloys Kokaly, Neviges) un articol scris de Viktor Schauberger
despre utilizarea apei de udat in care s-a introdus cupru. Un tran uda
cmpurile sale cu aceast ap si intrebat de Schauberger, de ce procedeaz
asa, el a rspuns c a vzut acest lucru In sudul Rusiei si l-a preluat
datorit rezultatelor bune. Schauberger a dezvoltat 0 metod pe care arn
introdus-o imediat in intreprinderea mea: la 0 distant de 20 cm fat de
butucul vitei de vie, am spat 0 mic groap in care am introdus la nivel 0
oal de lut smltuit de 20 cm in diametm si 30 cm inltime. In oal am
introdus 0 bucat de cupm si una de zinc, fiecare in greutate de cte 1 kg.
Am umplut vasul cu ap de ploaie, in care am introdus putin fin din
eoame de bovine. Vasele au fost aeoperite cu un grtar de lemn, ca s
poat ptrunde lumina. Sipcile grtarului au fost prinse cu ajutorul unor
cuie de cupru la 1 cm distant una fat de cealalt, Am ales patru tufe de
vit, egal dezvoltate. Dou au fost dotate cu element galvanic, iar celelalte
dou au jucat rol de martor. Dup doar cinci sptmni, au inceput s
apar deosebirile, in sensul c tufele aflate sub influenta unui curent
electric de slab tensiune au inceput s depseasc vizibil in crestere tufele
martor. Explicatia lui Schauberger pentru acest fenomen este c impulsuri
slabe de curent provenite din oal, stimuleaz cresterea plantei. In anii
urmtori sute de vizitatori au rmas impresionati de acest experiment si
multi dintre ei I-au repetat in grdinile lor, cu aceleasi rezultate bune. in
viitor doresc s repet cercetarea cu vase ~i electrozi mai mari, amplasati in

livad,

Ungerea trunchiurilor la pomi

Experiente cu element galvanic la vita de vie.

Pentru ingrijirea pomilor fructiferi este rccomandat ungerea

trunchiurilor. Aceast operatie nu este necesar s se efectueze anual, dar ar
trebui fcut 0 dat la 3-4' ani. In magazinele cu produse biologice, se
gsesc substante foarte bune pentru vopsitul trunchiului pomilor, care pot
fi folosite att de grdinari profesionisti ct ~i de cei amatori. Eu insumi
folosesc in intreprinderea mea 0 past obtinut din caolin (un nisip pentru
portelan, bogat in acid silieic), baleg proaspt de bovine si ap de ploaie.
Obtin 0 past de consistenta smntnii, pe care 0 las in repaus cel putin 24
ore, apoi mai adaug ap de ploaie pentru a obtine consistenta potrivit.

67
pomii llU infloresc prea timpuriu si se evit pagubele produse de inghe],
Solutia pentru spoit se~poate utiliza cu succes si pentru a acoperi rnile
provocate prin tiere. In acest caz s nu fie ins prea Iichid, Nu orice
grdinar are noroc ca mine s gseasc caolin in apropiere. Cei care nu pot
achizitiona caolin in mod convenabil, pot folosi varul, cu mentiunea c in
laptele de var se va introduce fiertur concentrat din coada calului, care
asigur aportul de acid silicic. Acidul silicic intreste peretii celulari si
apr astfel pomul de diferite boli, cmn ar fi cele produse de ciuperci.

Mentinerea snattii livezilor cultivnd plante sanitar

Aceast ungere

trunchiurilor rezist mai multi

Hili.

~e~ltru 0 durabilitate mai mare a stratului de ungere, introduc 2-3 1 de

silicat de sodiu (ap de sticl) la 100 1 de past. Trunchiurile pomilor se
curt in pr~a~abiI c~ ~eria de srm ~i se sap la baza lor, de jur imprejur.
Pas~ se aphca cu bl?lI~eaua. Dac mai rmne past, se dilueaz cu putin
ceai de coada calului ~I se pot stropi coroanele. Aceeasi solutie 0 folosesc
pentru tufe.le. mele de zmeur, prevenind atacul ciupercii care produce
arsura tulpll~llor de zmeur. Aceast metod are mai multe avantaje: pe
parcursul amlor tnll1c!uul devine neted, astfel inct insectele duntoare nu
au U11des iemeze. In plus, prin intermediul cojii, siliciul din caolin si
substautele . din balega de vac hrnesc pomul. Apoi culoarea alb a
preparatului, datorat caolinului, reflect radiatiile solare favoriznd
mentinerea une i temperaturi relativ constante la suprafata scoartei. Astfel,

Dac covorul de sub arboretul pdurilor este att de important pentru

viata pdurii, acelasi lucru se poate spune si despre livezi. IntervaleIe dintre
rndurile de pomi, arate sau ierbicidate, sau zona de sub proiectia coroanei
lucrat cu cazmaua, sunt impotriva naturii. In nici 0 pdure nu 'vom vedea
nici mcar 0 jumtate de metru ptrat de teren lipsit de vegetatie. Nici un
pdurar nu va accepta s i se ia pdurii litiera. Prima conditie pentru 0 livad
mixt sntoas este alegerea corespunztoare a soiurilor si portaltoilor.
Odat rezolvat aceast problem, putem incepe s lucrm dup modelul
pdurii ce contine un amestec de specii. Pomicultorul este obligat s
intervin In ecosistem, deoarece el scoate fructele din circuitul biologie.
Ace~t intervernie nu poate fi evitat dac vrem s producem hran pentru
om, Inc de la infiintarea Paradisului, mi -a fost clar c aceast "sustragere"
din natur trebuie compensat intr-un anumit fel.
Solul din intreprinderea rnea era de proast calitate, iar stratul de
humus foarte subtire. Mai multe amnunte despre caracteristicile solului se
pot citi in raportul prof. dr. Dietmar Schrder, aflat la sfrsitul crtii. Mai
1nti am semnat printre meri urzica mare, care creste repede si sporeste
fertilitatea solului. De mai muIte ori pe an urzica a fost cosit ~i lsat pe
loc, oferind astfel cantitti mari de humus. Astzi, urzica din livad
. constituie ~i 0 surs pentru prepararea plmdelii de urzic, furaj pentru
psri sau ceai pentru noi. Toate asa numitele buruieni, cum ar fi morcovul
slbatic, slnicul (Piperul apelor, Glechoma hederacea - n.t.), urzica
moart, coada racului (iarba gstii, troscot, Potentilla aserina - n.t.),
piciorul caprei (Aegopodium podagraria - 11.t.),ppdia, coada soricelului
etc. Aceste .buruieni" imbogtesc solul cu 0 gam larg de substaute ~i II
mentin sntos, iar cu florile lor atrag multe insecte folositoare: bondari,
albine, viespi, muste pIanoare , fluturi etc., utile in primul rnd pentru
polenizarea pomilor fructiferi.
.

68

69

Priveliste din livad,

In plus, intervaleie dintre rndurile de pomi, le-am cultivat cu trifoi ~i

alte specii de leguminoase, pentru ca azotul din aer s fie transfonnat in
ingrsmnt. Din acelasi motiv am fcut 0 experient plantnd lng un
piersie 0 tufa de arin, care de asemenea fixeaz azotul atmosferic 'in sol.
Rezultatul a fost c, an de an, a trebuit s-i pun piersicului proptele
datorit productiei mari!
Cu ani in urm am fcut urmtoarea observatie: intr-o mic plantatie
de piersic, ctiva pomi rmneau mereu neatacati de pduchi, in timp ce
top cei din jur erau atacati. Care putea fi explicatia? Dup 0 examinare
atent am tras concluzia c singurul lucru care deosebea grupul de pomi
neatacati de restul pomilor, era faptul c acel grup crestea in mijlocul unui
plc de vetrice (Tanacetum vulgare - n.t.), plant care, de altfel, nu era
prea rspndit in plantatie. Intrucat solul era 1afel, iar pomii au fost tratati
identic, acesta era singurul motiv al rezistentei pomilor fat de pduchi.
Am extins cultura de vetrice in toat plantatia de piersie si rezultatele au
aprut dup doi ani. De atunci am inceput s introduc sistematic "plante
sanitar" in livad. Am inceput cu condurasii, 0 frumoas plant anual,
care prezint marele avantaj c se autoinsmnteaz. Recomand varietatea
urctoare, deoarece are frunze mari, rdcini adnci si se poate urca
linistit in pomi. In aceast situatie, vom spa pomii sub proiectia coroanei
si vom semna aici condurasi urctori.
Chiar mai eficace dect vetricea este pelinul, pe care I-am semnat nu
munai intre pomi, ci si intre arbustii fructiferi si intre trandafiri. In ultimul
caz s-a obtinut si un efect decorativ sporit, ca urmare a contrastului dintre
verdele deschis al pelinului si verdele inchis al frunzelor trandafirilor rosii.
Dac planteie amintite mai sus au efect de indeprtare a duntorilor
prin substantele putemice, respectiv amare, sunt ~i plante care protejeaz
pomii impotriva unor boli produse de ciuperci. Astfel, hreanul plantat
printre piersici, previne atacul de bsicarea frunzelor. De asemenea,
hreanul previne unele boli si la visin. Este de ajuns s plantm primvara
cteva rdcini de hrean, ca apoi acesta s se inmulteasc singur. Cu
sigurant c nu estAe0 intmplare faptul c intlnim hrean slbticit prin
podgoriile vechi. Inaintasii nostri cunosteau mai bine dect generatia
noastr, att de instruit, mijloacele de vindecare si aprare naturale.
Amt impotriva bolilor cauzate de fungi, ct si a duntorilor, ne ajut
usturoiul, pe care 11 putem lsa s se slbticeasc in livezi si vii. Acesta
mai are si avantajul c mirosullui nu este agreat de sobolanii de ap, care
prsesc astfel zona.

71

70

Cel mai bine este ca odat cu plantarea pomilor, lng fiecare pom s
se planteze cte 2-3 din speciile de vetriee, pelin, conduras hrean ~i
usturoi. Astfel a111realizat un lucru esential pentru mentinerea snttii
pomilor, Eficienta acestor plante se datoreaz in mare parte faptului c
resturile lor vegetale putrezesc la baza pomului si substantele active sunt
absorbite de rdcina pomilor, intrnd astfel in circuitul plantei. De aceea,
actiunea acestor plante apare cel mai devreme in al doi1ea an dup
plantare.

Arbusti fructiferi
Plantatia
, mea de zmeur

I
Condurasi, vetrice ~i hrean lng

UI1 piersie.

t
t

Zmeura, fruct de pdure, se dezvolt foarte bine la mine. In aceast

perioad cultiv cu succes soiu1Giganta, cu 0 crestere foarte viguroas ~icu
fructe mari si gustoase. Cauza restrngerii suprafetelor ocupate cu zmeur
In Gennania, este boala periculoasnumit arsura tulpinilor. Aceast boal
poate fi prevenit prin diferite msuri. Prima msur de prevenire este
plantarea zmeurului la cel putin 1,5 111distant intre rnduri. Distanta pe
rnd este de 50 cm, lsndu-se ulterior numai 5 tulpini la fiecare plant
mam, A doua msur este acoperirea constant si abundent a solului ~i
neutilizarea ingrsmintelor chimice usor solubile. Tulpinile care au rodit
se indeprteaz imediat, iar vlstarii tineri se ung cu aceeasi past folosit
la vopsitul pomilor. Continutul ridicat dc acid silieic intreste peretii
celulari si ii face mai rezistcnti. Zmeurul atinge uneori la mine inltimea
de 3 111,ceca ce ingreuneaz recoltatul. Dc accea, scurtez tulpinile la
2-2,30111.La zmeur este important ca inainte dc inmugurire ~i apoi in
timpul dezvoltrii frunzelor s facem mai muIte stropiri cu infuzie de
coada calului in concentratie de 3%, celmai bine dimineata devreme sau
pe inserat. Astfel planteie dezvolt frunze sntoase si de un verde intens,
ceea ce inseamn fotosintez intens ~iprin urmare se obtin fruete mari.
Adposturile pentru psri si pentru urechelnite sunt instalate si in
plantatia de zmeur. De aeeea zmeura mea nu are vienni. La mine,
reeoltarea zmeurei se face aproape exclusiv prin autoservire de ctre
clienti. Cererea depseste oferta! Speeific plantatiei mele de zmeur este
faptul c toate resturile vegetale din grdin le arunc intre rndurile de
zmeur, astfel inct pmntul este acoperit mereu cu diferite materiale. In

72

73
aeest mod, pe lng ingrsarea soIuIui, este inhibat cresterea lstarilor
printre rnduri, favoriznd dezvoltarea celor de pe rnd. Aeest Iueru este
admirat de toti vizitatorii! Pe rndul de plante, din loe in loe, am plantat
vetrice, eeea ce contribuie la sntateaplantatiei.

Alte specii de arbusti fructiferi

Am plantat vetrice si intre plantele de coacz si agris, cu acelasi
succes. Dintr-o plantatie de coacz negru nu trebuie s lipseasc pelinul.
Coaczul ~iagrisul sunt plantati la mine sub form de tufe cu trunchi sau
tufe normale, sortimentul incepnd cu soiurile timpurii si incheindu-se
cu cele cu coaeere trzie. Este important s plantm mai multe
sortimente de coacz cu diferite perioade de coacere, deoarece
consumate in stare proaspt, aceste fructe asigur necesarul de vitamina
C pe 0 perioad mai indelungat. Pentru aceasta sunt suficiente 100 g de
coacze proaspete pe zi.
Nu am putut afla pn in prezent eUl11se poate combate pe cale
natural acarianul mugurilor la coaczul negru. Am realizat unele
experiente in acest scop, dar rezultatele nu sunt concludente. In mod cert,
un sol sntos bine aprovizionat in macro si microelemente, va creste
rezistenta plantelor la acest duntor periculos.
In cazul folosirii fonnelor de conducere cu trunchi, este necesar s
sprijinim plantele cu un trus bine impregnat, iar coroana se leag
deasupra locului de altoire; altfel, In cazul vnturilor puternice, coroana
se va rupe In acest loc. Exist In comert diferite feluri de trusi
impregnati cu carbolineum. Eu nu folosesc astfel de trusi, deoarece
carbolineumul duneaz vietii din sol. Pe piat exist ~i substante
nepoluante pentru impregnare. Dac un astfel de produs se poate folosi si
Ia impregnarea stupiIor, atunci 11 putem utiliza si noi.
Planuuia de cpsuni

A tt de inalt creste zrneura In unii ani

trebuind s fie scurtatii pentru a usura recoltarea.

Cpsunile sunt printre cele mai apreciate fructe. De aceea, le-am

introdus 111 cultur de Ia bun inceput. Am fcut acest lucru, deoarece
cpsunul aduce profit inc din primuI an de cultur. Cpsunii se dezvolt
exceptional pe terenul meu care initial a fost pdure ~idau productii mari.
Dintre numeroasele soiuri care se gsesc azi In comert, fiecare cultivator
trebuie s-si aleag soiurile care se preteaz cel mai bine pentru el si

74
75

I
Trebuie cultivate ct mai multe soiuri de coacze
pentru a acoperi necesarul de vitamina C.
'

pentm scopurile sale. De exemplu, eu plantez pe lng vechiul soi

Senga Sengana, care este foarte apreciat si soiul remontant Ostara, care
ofer continuu recolt de la mijlocul lui iunie pn la sfrsitul lui
octombrie. Pe lng acestea mai am Senga Litessa, Hummi fenna, Gorella
si Peltata. Toate aceste soiuri, care nu sunt ingrsate cu ingrsminte
chimice usor solubile, nu numai c au produs fmcte cu gust deosebit, ci au
manifestat si 0 rezistent sporit la putregaiulcenusiu si la alte boli.
Premisa unei pIantatii sntoase de cp~uni este acoperirea
permanent a terenului, asa cum vedem in pdure. In grdin, ca material
de acoperire, se preteaz foarte bine paiele care asigur si recoltarea unor
fmcte curate, iar pmntul de sub eIe rmne mereu umed. Se pot folosi si
acele de conifere sau coaja de copaci. Despre incercarea mea de acoperire
a solului cu granule de tuf vulcanic am amintit deja in capitolul
.Prelucrarea solului in Paradis". In lipsa unor materiale pentm acoperirea
solului, intre rndurile de cpsun se poate semna musrar galben. Acesta
nu numai c rsare si creste repede, dar are ca efect ~i indeprtarea
nematozilor, la fel ca ~i critele (Patula nana) pe care noi le plantm de
ani de zile printre cpsuni.
Dac se doreste producerea materialului sditor de cpsun in
gospodria proprie, se poate folosi urmtoarea metod verificat de mine:
intre dou rnduri de cpsun se face un san] de 20 cm ltime si 10 cm
adncime. Acesta se va umple cu un amestec format din compost si
granule de tuf vulcanic (cu diametm de 8-11mm). Top stolonii de pe
ambele rnduri 1ivom orienta spre aceste santun. Curnd se poate constata
c stolonii au format rdcini viguroase, astfel inct ii putem scoate si
replanta. Adeseori rdcinile lor ptrund in granulele de tuf. Cu ajutorul
acizilor secretati acestea dizolv microelementele din tuf si le absorb,
planteie crescnd astfel foarte sntoase. De asemenea, eIe absorb apa
stocat In granulele de tuf. Stolonii din soiul Ostara, produsi dup metoda
de mai sus si plantati in mijlocul verii, au produs deja fmcte dup doar 6
sptmni. La soiul Ostara, care are 0 inflorire bogat, se recomand 0
rrire a florilor pentm a obtine fmcte mai mari.
Din cele opt soiuri de cpsun pe care le-am cultivat In ultimii ani, pe
lng Ostara care are fmcte pn la sfrsitul lui octombrie, 0 comportare
foarte bun a avut-o si soiul Peltata. Acest soi are gust intens de cpsuni,
se recolteaz usor si este mai rezistent la putregaiul cenusiu dect alte
soiuri. U~ alt avantaj este c aceste fructe pot fi culese pe un interval mare
de timp. In urma testului organoleptic, acest soi a ocupat primul loc.

76

1i

77
Prin metoda recomandat de mine, se obtin stoloni apti de plantare
inc de la sfrsitul lunii iulie, inceputul lunii august. Dup constatrile
noastre, cea mai bun schem de plantare pentru cpsuni este 90x50 cm,
adic 90 cm intre rnduri, 50 cm intre plantele aceluiasi rnd. Este
important ca, imediat dup plantare s acoperim solul. Distantele mari de
plantare se pot valorifica foarte bine prin culturi intercalate. Se mai poate
semna ceap pentru arpagic, salat, fetic, spanac sau usturoi. Toate
legumele bulboase - usturoi, praz, arpagic (Allium schoenoprasum - n.t.),
ceap - contribuie la sntatea plantapei de cpsun. Dac plantarea nu se
poate face devreme, in primvara urmtoare se seamn intre rnduri
mazre timpurie, pentru a folosi optim spapul liber.
Dac se planteaz trziu, la sfrsit de septembrie - inceput de
octombrie ~i dispunem de suficiente plante, se pot folosi distaute de
plantare Injumttite, 45x25 cm. In urmtorul an, dup recoltare, se
smulge 0 plant din dou si tot al doilea rnd. Astfel revenim la distante
normale, avnd totusi inc din primul an 0 recolt bun.

Cultura legumelor pe valuri de pmnt

f
Criiite~e (Pa!ula n_ana)plan~ate intre cpsuni, tomate etc.
II1departeaza nernatozii (melcii fr cochiliej.

De 6 ani am inceput s m ocup cu accast mctod dc cultivare a

legumelor, astfel inct am cstigat 0 oarecare experient, putnd deci s 0
recomand oricrui grdinar. Prin aceast metod se mreste suprafata de
cultur cu aproximativ 30% ~i In plus mai are si alte avantaje. In primul
rnd putem valorifica superior unele resturi din gospodrie ca: iarb tiat,
paie, frunze uscate, carton, hrtie, saci, ciocli etc. In al doilea rnd se
imbuntteste microclima, dac se realizeaz cel putin dou movile la 0
distant de aproximativ 5 m una de alta si, in al treilea rnd, pe movilit se
poate planta mai des si se pot recolta fructele mai repede datorit unei
dezvoltri mai rapide. Aceast dezvoltare rapid apare in primul rnd
datorit cresterii temperaturii ca urmare a proceselor de fermentatie din
interior, in al doilea rnd datorit formrii si degajrii de dioxid de carbon
si, in al treilea rnd, datorit unghiului favorabil pe care substratul il
formeaz cu razele Soarelui. Valurile de pmnt se amplaseaz pe directia
nord-sud, ceea ce are ca urmare orientarea fetelor lungi spre est, respectiv
spre vest. Este interesant de observat c, pe partea orientat spre est,
planteIe inregistreaz 0 crestere mai rapid si mai bogat, ceea ce
inseamn c Soarele de dimineat este mai favorabil plantelor. lutre
valurile de pmnt se formeaz 0 zon ferit de vnt, favoriznd cresterea

78
79
topinambur, vreji de tomate etc., astfel inct s rezulte 0 movilit oval. Se
aseaz apoi un strat de frunze, iarb sau fn, peste care se aseaz un strat
de 25 cm de pmnt amestecat cu fin de lav. Dac avem gunoi de
psri la dispozitie, atunci il putem amesteca cu strand de frunze, iarb sau
fn ~i s adugm In plus si rme. Acum valul de pmnt este gata pentru
insmntat.
in urm cu ctiva ani, am avut ocazia s prime sc gratis 0 cantitate mai
mare de paie, pe care le-am folosit in exclusivitate la construirea unor
valuri de pmnt. Am fcut un san], ca de obicei, ~i am folosit doar paie
pentru umplerea Iui, aseznd la baza santului un rnd de baloti de-a
curmezisul, apoi alt rnd de-a lungul. Peste straturile de baloti, am adugat
paie vrac pentru a obtine forma semicircular. Deasupra am pus gunoi de
pasre, l-am udat bine si apoi l-am acoperit cu pmnt. Trebuie s
recunosc c acest tip de val a fost cel mai bun ~i cel mai usor de construit
din cele incercate de mine. Anul trecut am realizat un astfel de val din
fnul care mi s-a stricat din cauza ploilor. in acest caz am procedat astfel:
am stratificat fnul fr s mai sap Ull san], formnd un val de 40-50 cm
inltime ~i1 m ltime, peste el arn asezat strand de pmnt (25 cm) si am

Stolon de cpsun ale crui rdcin! au p<1truns.

~hiar ~i a unor Iegurne mai sensibiIe A

.
.
1mbulltli dac pe directia VA tuI . d '. cest mlc.rochmat se poate
protectie, fie din plante c~ de e~e u; 0111mantse re~lIzeaz 0 perdea de
urctoa_:c etc., fie din rogojini f:~~eud~~are~-soareIUl, tO?i~lambur, fasele
p!anta intre movi!e si Iegume exotice:
sau pa~ura. In plus, se pot
porumb dulce etc.
. ang unare, vmete, pepern, ardei,

pa:~

Curn inu constmiesc eu va!urile de mnr?

.
adanc de 25 CI11~i lat de 1 1-2
L
. P ant. MaI mtI sap un sant
di
"
,- 111. ungirnea santul . d .
.
hsponibil, de materialeIe disponibiJ . d
". I Ul epinde de spapul
tlI1U~cont c, 'in afara pmntului rezl~I~t d~nn~ce_san~1
de Iegume, Trebuie
cantItate oarccare de pmnr b
d
saptur, avem nevoie ~i de 0
I1Uobtil1em lll1 strat de aco ~, d e Impnl11~ut,pentru strand final altfel
penre e ce! putm 25
P fun
'
asezam rnai inti un strat de material
..
cm. e
du! ~antu!ui
gr0a:-e rezu!tate din tierea pomilor f] ~~~sl~r ca de exempln ramuri mai
a evita golurile, scurtm aceste rar ru~ ~en. ~n~rua se aseza mai bine ~i
Daca avem pmnt destu! an
_l1udn.111?ucap de aproximativ 50 cm.
VA.
,
incam 111cnd 111CA d
pamanr pnntre rarnurile din fi d ."
_ an cate 0 lopat de
. ramuri subtiri vreii d " in ane
grosier.
.'
.Urmeaz ma teri
ena Iu I mai putin
. ,
~ e mur, coceni (snato~i!) de varz, tulpini de
A

A'

'.

t,

A9a se construieste

Ull

val de pmnt cu ajutorul balotilor de paie.

80
81

,I

semnat imediat. Aceast constructie am terminat-o cel mai repede si am

folosit-o cu foarte bune rezultate pentru tomate, salat, telin ~i ridichi!
Bineintelos c valurile de pmnt s-au insmntat cu legume in
cultur asociat. Astfel, pe un val de pmnt de 10-12 m lungime, am
semnat 17 soiuri diferite de legume. Din experienta mea, pentru 0 familie
de 4 persoane sunt suficienti 80-150 mp de grdin in care se practic
cultura pe valuri de pmnt, pentru a asigura timp de un an necesarul de
legume si fructe de arbusti.
Durata unui val de pmnt, adic perioada de la construire pn cnd
nivelullui scade aproape de suprafata solului, este de 2-6 ani, in functie de
materialeie folosite si calitatea stratificrii. lntruct distanta dintre dou
valuri este de 5 111, inainte de epuizarea constructiilor initiale se pot instala
alte valuri in intervalul dintre acestea. Valurile vechi le putem folosi ca
surs de pmnt valoros pentru noile valuri.

Topinamburul

Un val de pmnt cultivat cu diverse specii de legurne.

Topinamburul este 0 plant inc putin cunoscut, Exist soiuri cu

tuberculi rosii si soiuri cu tuberculi albi. Planta creste in orice sol si are
cerinte modeste fat de clim. Topinamburul atinge inltimea de 3 m ~i
chiar mai mult, ceea ce 11 recomand cu prioritate la infiintarea perdelelor
de protectie impotriva vntului, contribuind la crearea unui microclimat
favorabil. Tuberculii, care se planteaz asemeni cartofului, sc recolteaz la
sfrsitul lunii octombrie, dar datorit faptului c rezist in sol pn la
temperaturi de -30C, ei pot rmne in sol peste iarn. Tuberculii de
topinambur se consum cel mai bine in stare proaspt, deoarece astfel an
cel mai bun gust si continutul lor in vitamine si minerale este maxim. Ei
StU1tconsumati cu plcere de toate animalele, de aceea sunt folositi ca
furaje pe timp de iam. Singurul dezavantaj este acela c tuberculii se
deshidrateaz repede si nu se pot depozita in cantitti mari. Pentru a avea
provizii ~i dac inghetul este puternie, iar rdcinile nu sunt usor
accesibile, se pstreaz in pivnit, stratificati in nisip umed.
Tuberculii de topinambur sunt recomandati in special in hrana
diabeticilor, deoarece pe lng conpnutul bogat in minerale au ~i un
continur ridicat de inulin. Inulina este foarte important pentru pancreas.
Aflu mereu de la clientii mei c bolnavii de diabet, dup un consum de 4-6
tuberculi pe zi si-an imbunttit vizibil starea de sntate. 0 client a
povestit c in timpul verii a obtinut un efect favorabil consumnd cantitti

82
mici de rachiu de topinambur. Acest rachiu
.
~i In Austri
este consumar rnar frecvent In

Grdina de legume in Paradis

sudul Gennal1iei

Topinamburul produce ~~ afar de n

'.
mas verde, care poate fi folos'C I
Ib~rcuh ~1 0 cantitate mare de
Inghetul a distrus part
.1a~ a acopenrea solului. Chiar si dup ce
' ~
ea aenana a plantei
~
b
su stant Iernnoas ca niste
.
' raman cantitn mari de
'1'
,'(
vreascun ce poate fi folosi ~ 1 '
va Iun or de pmnt, ca surs de foc etc:
10 OS1ta a construirea
P:rdeaua de prorecne din topinanlbur
.
recoltam anua] prea multi tub
I' f poate dura a111de zile, dac nu
desfiintl11 plantatia vom p'
,erc1uI. n momennj] in care dorim s
. "
' ,
une 111oe 0 cultur
sit
111mnuci restun de rdci .
.
pras; oare, deoarece cele
c
11!apart1l1alld plai t .
~
na~tere la plante noi.
,leI
premergatoare, pot da
A

de Ursula Venator

.
"

I
;

Cum cultivm noi legumele dup modelul pdurii de amestec?

Pomii fructiferi se pot asemna cu arborii pdurii. Dar varza, telina,
prazul, mazrea sau salata nu seamn deloc cu pomii din pdurel Cu
toate acestea si pentru legumicultur natura neatins de mna omului ne
d un exemplu. in fnetele naturale, pe 0 bucat de pmnt nelucrat sau
intr-un luminis din pdure, vedem aceeasi biodiversitate ca in pdurile de
amestec: 0 faun bogat in sol si pe sol, plante diverse una lng cealalt,
plante cu inrdcinare adnc si plante cu inrdcinare superficial lng
plante bulboase, plante inalte lng plante pitice, plante cu frunze late
lng iarb cu frunza ingust, flori de var lng flori de toamn - nu
vom gsi nici mcar un metru ptrat de teren fr 5-6 sau chiar zeci de
specii de plante cu crestere si dezvoltare esalonat si, de asemenea, nici
un metru ptrat de sol descoperit. Tocmai acest ajutor reciproc, protejare,
stimulare si acoperirea pennanent a solului incercm noi s le imitm 'in
grdin. Mai ales in legumicultur, unde vrem s recoltm produse
neotrvite, trebuie s tinem cont de legile naturii, s ne acomodm cu eIe
pentru a Ie folosi si, in nici un caz, nu avem voie s le inclcm.
Respectnd aceste legi ajungem la cultura asociat, numit si cultur in
amestec. Acest lucru l-am incercat cu multi ani in urm, cnd intr-o
grdin de 600 mp, amplasat la marginea unui mare oras, am inceput s
cultiv pentru familia mea format din 6 membri, legume si arbusti
fructiferi fr s utilizez chimicale. La inceput am practicat film nici 0
indrumare asa numita legumicultur .biologic". In curnd aJn gsit
brosura doamnei dr. M. Mller din Elvetia ("Indnllnar practic pentru
legumicultura organic-biologic"), crtile Mnstirii Fulda, iar 'in 1973
am devenit membr a Asociatiei .Pmnt ~i Sntate" din Langenburg,
unde mi-a czut in mn cartea .Grdina in amestec" a doamnei Gertrud
Franck. Doamna Frank a devenit modelul meu de urmat pentru cultura
legumelor in rnduri amestecate. Ea a descoperit 0 metod de a cultiva 0
varietate mare de plante intr-o grdin mic, astfe] inct s se poat lucra
si recolta ordonat. In anul 1974, cnd am devenit colaboratoarea
domnului inginer agronom Heinz Erven, am avut posibilitatea s aplic pe
o suprafat mai mare ca ceea ce verificasem in grdina mea. Astfel, in
urm cu ctiva ani, am avut voie s cultiv grdina de legume din Paradis,

84
85
ce ocupa 0 suprafat de aproximativ 0,5 ha, conform metodei verificate
de mine. Acest lucru 11voi descrie in cele ce urmeaz.
Acoperirea

solului - cea mai important msur

Grdina de legurne are aproximativ 120 m lungime si este imprtit

pe toat lungimea de 0 crare. Partea din dreapta cuprinde culturi in
rnduri intercalate, iar cealalt culturi in straturi intercalate. Premisele
reusitei pentru cele dou sisteme - rnduri intercalate, respectiv straturi
intercalate - sunt alegerea just a plantelor vecine, stabilirea corect a
culturilor succesive si acoperirea permanent a solului. Acoperirea
solului cu plante semnate intre rndurile de legurne se preteaz mai
putin, din cauza distantelor mici intre rnduri si a capacittii mai reduse a
legumelor de a suporta concurenta altor plante. De aceea, in
legumicultur vom acoperi solul dintre plante cu un strat de material
vegetal uscat ~i mruntit: urzic, ttneas, ferig, vreji de cartofi, rosii,
fasole, topinambur si tot ce rmne de la arpagic, leustean, tarhon etc.
Intr-o grdin mai mare, este bine s ne procurm un toctor mecanic cu
ajutorul cruia s putem mrunti ~i ramuri de pn la 4-5 crn grosime.
Intr-o grdin mic putern foldsi un butuc de tiat lemne si 0 seeure
mic, cu ajutorul creia putern mrunti cantitti destul de mari in timp
scurt. Iarba tiat si intins in strat subtire este la fel de bun ca si paiele,
pe care este bine s le inmuiem cu plmdeli de plante. In acest fel
aprovizionm grdina cu material organic divers care, impreun cu fina
de lav presrat in strat subtire, ofer plantelor substautele nutritive
necesare.
Combaterea buruienilor trebuie privit cu 0 oarecare flexibilitate.
Dect un teren descoperit, mai bine unul acoperit partial cu buruieni din
speciile mai putin rapace, ca de exemplu rocoina (Stellaria media - n.t.)
care rnentine pmntul umed in caz de secet prelungit,
Cultura in rnduri intercalate

Grdi na d.e legume, In fata cultur In rnduri intercalate

In spate cultur 111straturi intercalate.
'

Acum s trecem la fiecare cultur in parte. In primul an am marcat

capetele rndurilor cu trusi la 0 distant de 50 cm, iar rndurile lungi
de 10m le-am marcat cu 0 sfoar. Pentru moment acesta a fost un
volum mare de munc, dar odat fcut este pentru totdeauna. Avnd in
vedere c grdina este cultivat pe tot parcursul anului, nu este nevoie

87

86
s marcm rndurile din nou. In functie de timp si de puterea de
munc, intre dou rnduri de legume se seamn, asa cum recomand
doamna Franck, spanac ale crui resturi vegetale, dup recoltare se
sap ~i se mruntesc, rmnnd pe loc. Rndurile de spanac sunt
recomandate, dar nu obligatorii, pentru cultura 'in rnduri amestecate.
Important este alctuirea culturilor principale si rotirea lor anual,
astfel inct s nu se eultive de dou ori sueeesiv aceeasi plant - deci
niciodat telin dup telin, varz dup varz ete. In afar de asta,
rndurile se vor deplasa anual cu 25 cm, astfel inct rndul de baz s
devin rnd eomplementar.
Prezentm In eontinuare amestecurile eare au avut succes la noi.
Sunt formate din 4 rnduri diferite, care se pot repeta de cte ori dorim,
In functie de spatiu si necesitti.
Cultura noastr dc rnduri 111 amcstec cuprinde in total 32 de rnduri
de baz, adic fiecare din cele 4 rnduri se repet de opt ori.
Cultura intercalat

Rndul 1: Tomate. Acestca ocup rndul din mai pana

111 oetombrie.
lnainte de plantarea tomatelor, putem obtine 0 recolt de
crcson sau ridichi de lun. Dup reeoltarea tomatelor, vrcjii se
mruntesc ~irmn pe loc, adugndu-se compost sau gunoi
dc grajd, ca ptur aeoperitoarc de sol.
Rndul 2: Salat semnat devreme. Intre rndurile dc salat sc seamn
ridiehi dc lun. Salata protejeaz ridichilc de purieii de
pmnt. Dup rccoltarca salatei urmeaz varza de Bruxelles,
carc este aprat de albilita verzei de ctre plantele de tomate
din rndul I.
Rfindul 3: Bob, semnat 111 fcbruaric sau, dac se poate, in
noiembrie-decembrie 111 pat de iarn, Dup recolt, cel trziu
In iunie, urmeaz prazul de iarn.
Rndul 4: Conopid timpurie (eare este protejat de albilita verzei, de
ctre rosii), urmat de andive .

Cultura intercalat 11
Rndul 1: Telin. Inainte de aceasta se poate cultiva creson de grdin
sau
salat
creat.
Dup
recoltarea
[elinei,
111
octombrie-noiembrie prnntul se acoper bine.

Flori de dovlecel. Stnga: floare femel, dreapta: floare mascul.

.
d
'tic Dac termenul de
Rndu12: Gulii timpurii, urmate e. maz re .pI
.'..
~
.
insmn!are este mai trziu (sfrsitul lui .mhe - ll?eeputul lui
august) trebuie aleas 0 mazre nmpune. Dupa ~ecoltarea
mazrii, vrejii rmn pe loe pentru acopenre~ s~lulm.
Rndul J: Praz de var, In rnduri duble. Um1eaza spanac pentru

primvar.
~
Rndul 4: Gulie, urmat de mazre , ea la randul 2.

Cultura intercalata III

Rndul 1: Teltn (ea la eultura 11,rndul 1)..
.
~ ~ duri
Rndul 2: Mazare timpurie, urmat fie de femeul~ eu~tlv~t III .~ . _
duble sau de varz chinezeasc, semanata ~l apoi rnt.
Plantele rezultate din rrit se planteaz in strat sau pe val de
pmnt, In felul aeesta esalonm recolta.
Rndul 3: Telina (ea ~i rndul 1).
.
.. - . ~ durile
Rndul-l: Varz creat si varz alba, proteJate de albilit p~n~Ta? _
. 1 si 3 de telin. Dup recoltarea verzelor se seamana fetic 111
A

rnd dublu.

88
CuJtura intercaJat: IV
Rndut 1: Fasole oloagti, semnat cu 8

89

'I ~ ,
Sfil1pi de gheat (12-14
i) S Zl ~ l11all1te de srbtoarea
.
mal, e mal plant
-,
,
~
rasad, pentm a feri fasolea de d hii
~aza I elmbru din
Randul 2: Dovlecei S
_ _ ~
pa uc Il negn,
, e seamana 111mome n1 ~
(randurile I i 3) are primel TI n I cnd fasolea oloag
~
Inbu~it de dovlecei
e runze, altfel aceasta poate fi
Ral1dul 3: Din nou tas I 1
:
JL 0 e OlOaga,Dup recoltar
.. , _ ~
R ~ d 14 dovleceii au posibilitatea s se extind:' v!e~l~ra~lan pe Ioc, iar
an u : Porumb dulee,
pan 111rndul q

mod poate fi lucrat si 0 grdin mai mic, fr mult efort fizic. Numrul
uneltelor necesare nu este foarte mare. Ne putem descurca cu 0 sap
usoar, 0 grebl de fier, un cultivator de mn, un marcator si un
plantator. Pentru legumele care se searnn in rnduri dese (fetic,
spanac, fenicul), precum si pentru moreov, ceap sfecl rosie etc, este
necesar 0 splig ingust (12-15 Cl11) sau 0 greblut.

Cultura in straturi intercalate

Cu1tu~a~IV sc gsete acolo unde In

(prezentata In continuare) ad'"
I
anul precedent era cultura V
feti "
"'
, rca pe ocul unde p - ~
'"
rca, varza l spanac, deci straturil,'
~ "~na ll~ pnmavar erau
e exista pana rn mal,
C~Jtura intercalatii V
RanduI 1: Varz rosi
ti
,
sie, 1111pune sau semltIm
'
sern t- ~ b
pune Unl1eaza- C t' R~
"na
a in cnzi de dou randuri
'
re ica,
al1dul 2, Salat cu ridichi de I -'"
_'
,
unc..{, scmanate '11
',
varz ereata plantata- It
'
. apor rante Umleaza
~
, ,
c a ernanv cu teh 1l11potrivaalbilitei
. na pentru protejarea
Rndul 3: Fasole oloa ti'
'"
Rfuldul 4: ,SalaM cu /fdi t~~l1:tlde spanar. In rnduri duble.
e I ae un se1}1nate'
'" '
varz ereaja, identic cu rfuldul 2
sr apoi rarite Umleaza
Toatc acesto cxcmple din
"d'
gr~ini In parte, In funcpe de nC~~~it~:f 1~a~tr pot fi adaptatc fiecrei
culttva castraveti sau pcpcni (
b' I' tel, 11110c de dovlecei se pot
v~ t deci
porum u dulce Ie f ,
, an , ecr UI1 microclimat)
iar
'
,0 era protecpe fata de
llltcrsehimbate, De asemeJlea ' di lconoplda ~l varza alb pot fi
d'n"
a un Iveepotfi~
l'
,
1 ente vanetti de salat S 1 t
'
"
1 III OCUItecu Clcoare sau cu
p!antate sil11ul~n, ci la in~e:~ ~:12~~I~~e ~u t!e?uie semnate respectiv
r~d gata de recoItat si mereu avem c apta!l1al1l:~stfel, mereu este un
~I _:apld aIal1ate eu un cultivator
entruteva ral1dun hbere care pot fi usor
PlantuteIe rezultate din rrirea ~ tei a fi replantate sau reIusmfuHate
a~tfel avem recolt de salat e
er se, ~ot planta uHr-un rnd lib~r
ajunge mai repede 1a maturit:re d ~tm~1 lI1delung~t, Salata din smant
eca sa ata provemt din rsad. in ace~t
A

~~l:

G0

~i

Straturile au ltimea de 1,20111, pe eie cultivm altemativ sfecl

rosie, morcovi, ceap, fasole, cartofi, varz trzie, [elin, ridichi etc.
Unele culturi ocup un strat intreg - de exemplu: bobul, mazrea, sfecla
rosie, ceapa, morcovii ~i cartofii - caz in eare trebuie s fim atenti la
rotatie ~i la respectarea vecinttii dintre straturi. Ceapa din rsad se
cultiv pe stratul de anul trecut al morcovilor, sfecla rosie este lng un
strat de ceap, bobul lng cartofi. Varza cultivat impreun cu telina
urmeaz dup bob sau dup mazre timpurie, care las In unna lor
terenul imbogtit In azot.
Alte straturi cuprind concomitent mai multe speeii de legume, de
exemplu conopida se cultiv impreun cu telina (conopida protejeaz
[elina impotriva ruginii, iar telina protejeaz eonopida impotriva
albilitei); salata se cultiv impreun cu ridichile de lun (salata
indeprteaz purieii de pmnt); eeapa cu salata (ceapa 0 protejeaz
salata impotriva bolilor); prazul cu telina, prazul cu ptrunjelul de
rdcin, andivele cu guliile, feniculul cu varza chinezeasc, fasolca
oloag cu castraveti.
Acestea sunt numai cteva exemple de vecintti care s-au dovedit a
fi foarte bune. Dup observatiile noastre exist destul de puti ne legume
care nu se suport ca vecini, inhibndu-se reciproc In crestere: tomatele
nu cresc bine alturi de fenicul, gulia nu reuseste alturi de sfecla rosie;
fasolea oloag nu trebuie s stea alturi de ceap si mazre, iar salata
este inhibat in crestere de ctre ptrunjel. 0 alt observatie de anul
trecut m face s bnuiesc c si pstrnacul inhib cresterea verzei.
Lng pstrnac salata replantat creste destul de repede, dar nu a format
cptni, In timp ce aceleasi plante lng praz si respectiv gulii s-au
dezvoltat n0011al, Aceste relatii de vecintate trebuie studiate In
continuare, deoarece In aeest domeniu fiecare poate s cstige experient
in propria grdin.

90
91

ingra~amintele verzi in grdina de legurne

Mll~tar semnat intre rndurile de ciip~uni.

Straturile noastre de legume se rotesc an dup an conform unui plan

bine stabilit. Exceptie fac tomatele, care suport monocultura ctiva ani
la rnd. Vrejii de tomate rmn pe loc ca material de acoperire a solului.
In rotatia celorlalte straturi se are in vedere faptul c, cel putin 0 dat la
4 ani, pe fiecare strat trebuie cultivat 0 leguminoas, deci 0 plant care
fixeaz azotul din aer si protejeaz solu!. In acest fel folosim pentru
culturile noastre continutul ridicat de azot din aer (78%). Deoarece in
acest scop avem la dispozitie suficiente soiuri pe care le putem cultiva
pentru hran - mazre, bob, fasole oloag, fasole ctrtoare - nu trebuie
s planificm utilizarea ingrsmintelor verzi. Pentru utilizarea altor
ingrsminte verzi trebuie s renuntm cel putin 0 jumtate de perioad
de vegetatie la recolta de legume. In functie de perioada de insmntare a
ingrsmntului verde, putem planifica in anul respectiv fie 0 cultur de
legume foarte timpurie, fie una foarte trzie, Un ingrsmnt verde
deosebit este facelia care mai este numit si prietena albinelor, pe care 0
putem semna incepnd cu luna martie ~i care prin rdcinile sale foarte
puternice si foarte ramificate inbus multe buruieni nedorite si afneaz
bine solu!. Ea produce 0 cantitate mare de mas verde, bun pentru
acoperirea solului si in plus preia mult potasiu din pmnt. Dac 0 lsm
s infloreasc - ceea ce putem face spre binele albinelor, atunci cnd a
trecut floarea pomilor fructiferi - ea atrage sute de insecte in grdin.
Un alt ingrsmnt verde valoros este hrisca, plant care, de
asemenea, inverzeste repede solul si, la fel ca facelia, absoarbe mult
potasiu din pmnt. Fiind sensibil la ingheturile trzii, se seamn ctre
sfrsitul lunii mai, deci se recomand semnarea unei culturi timpurii.
Un alt ingrsmnt verde care rsare si creste repede este mustarul
galben, care prin uleiurile sale eterice contribuie la mentinerea sau
ameliorarea snttii solului. Semnarea mustarului este indicat mai
ales atunci cnd un strat este liber sau toamna dup recolt, cnd vrem ca
stratul s fie acoperit cu verdeat inainte de inghe]. De exemplu,
primvara inainte de plantarea rsadului de telin, ardei sau tomate si
inainte de semnatul fasolei oloage, iar toamna intre cpsuni. Nu se va
folosi ca si cultur premergtoare inaintea speciilor vrzoase, deoarece ~i
el face parte din familia Brassicacee-lor (Crucifere), la fel ca si varza.
Pentru cele trei plante mentionate ca ingrsminte verzi, avem
nevoie de urmtoarele cantitti de smnt la 100 mp: facelia - 200 g,
mustar galben - 200 g, hrisc - 600 g.

92
In vara foarte ploioas a anului 1980 am avut parte de 0 experient
nou. In marginea grdinii noastre avem 0 suprafat de aproximativ
400 mp, pe care am semnat un amestec de leguminoase format din
mazre, fasole si mzriche, urmnd ca in iulie s pregtim terenul si s-l
cultivm cu varz creat, napi si varz alb, alternativ cu telina. Din
cauza ploilor indelungate, a trebuit s amnm insmntatul. Deoarece
rsadul crestea nepermis de mult, trebuia s lum msuri. Pmntul era
att de ud, inct 0 prelucrare a acestuia era imposibil, Ne-am hotrt s
cosim ingrsmntul verde pe care apoi I-am greblat. Dup care in
terenul umed, nespat si in plin miriste, am plantat rsadurile in felul
urmtor: 2 rnduri varz creat, 2 rnduri telin, 2 rnduri varz de
Bruxelles, 2 rnduri telin etc. Dup plantare am asezat masa verde
greblat intre rndurile de rsad ca ~i acopermnt pentru sol. S-a putut
intra cu sapa numai du p cteva sptmni de la plantare, cnd au incetat
ploile. in aceast perioad rsadul s-a prins foarte bine! Am spat si a
doua oar, terenul devcnind unul dintre cele mai frumoase. '[elina
plantat att de trziu a fcut rdcini de mrimea unui mr ~i arezistat
in noiembrie la geruri de _8C fr nici 0 pagub, Varza rosie si napul au
dat productii bune si tcrenul este ~i acum ocupat partial cu varz creat si
varz de Bruxelles. Dup ce vom acoperi solul in strat subtire cu gunoi
de grajd, primvara vom planta cartofi, iar printre ei vor fi dou rnduri
lungi de hrean.
\0'

Legurne acoperitoare

de sol

La baza legumelor de talie inalt (tomatc, ardei, porumb sau

topinambur) se pot cultiva legume pitice in vederca acoperirii solului. Un
soi de linte, Lathyrus cicera, care se numr printre plantele ce fixeaz
azotul din aer, poate fi folosit foarte bine in acest scop. 0 putem semna
In martie-aprilie inaintea culturii principale, in rnduri sau pe 0 suprafat
mai l11tiI1S.Deoarece nu are talie inalt, acoper in scurt timp solul ca 0
ptur verde in care putem planta direct cultura de baz, Aceast linte
pitic mentine solul umbrit ~i furnizeaz culturii de baz azot
suplimentar. Pentru diferite lucrri de intretinere la cultura de baz se
poate clca peste acest strat verde.
Ca acopermnt de sol, 0 leguminoas foarte drag mie este
spanacul de Noua Zeeland (Tetragonia expansa). Pe lng 0 recolt
bogat pe tot parcursul verii ~i pn toamna trziu, mai asigur ~i un sol

"

Facelia, numit si prietena albinelor,

atrage 0 multitue de insecte in grdin.

d . mbrit De exemplu fiecare al doilea rnd dintre tomate se

ume ~ll umoru,
de 'Noua Zeeland la distant de 50 cm,
poate p anta cu spanac
'd
I' d
c se
intervalul neplantat rmnnd ca alee ~e acces. ~sa u e spana ..
roduce in ghivece mici, la sfrsitul lunn martre - mceputul I.unn apnl~,
p t
avea 1a sfrsitul lunii mai, plntute relativ putcrntce, ~pte e
p~n ~lt aSemi~tele germineaza dup 3-6 sptmani. La inceput pl~ltutele
~r:~ca incet, d~ 0 dat plantate In camp, cresc repede acopennd tot
rndul.

Planteie medicinale ~iaromatice

Chiar la intrarea in grdina de legume am all1p1asat gr~dini~a Ic~
lante medicinale in care leu~teanul, tarhonul, prazu1, patrunJe u ,
p
.
I rarul hasmatuchiul vimantul (Ruta graveolens - n.t.),
bUSUiOCU, m
,
,
,
, ,1'17' I'
t) feniculul
. nbrul
mgheranul
roinita tMelissa 0JJ1CInaIS - n .. , .
~
cnnorur,
"
I' I
0 parte dm aceasta
ttneasa etc. formeaz un covor mu :ICO ~r..
~
categorie de plante 0 cultivm intercalat 111 gradlIla de legu.me. Mrarul
este semnat printre rBdurile de morcov pentru a favonza cre~terea

95
94
culturii de morcov; cimbrni protejeaz fasolea oloag impotriva
pduchilor de frunz (negri); busuiocul si usturoiuI previn atacul de boli

la tomate; glbenelele indeprteaz musculita alb; critele indeprteaz

nematozii din sol, iar menta cultivat intre rndurile de vrzoase tine
duntorii Ia distant,
In parcela In care vom planta cartofi, cultivm ca plant bianual
premergtoare chimion, care influenteaz pozitiv gustul cartofilor.
Hreanul cultivat intre rndurile de cartof previne atacul de boli. Acest
lucrn I-am constatat in anul 1980 cnd, desi conditiile meteorologice
erau in mod evident neprielniee pentrn cartofi (foarte mult umezeal si
temperaturi sczute), acestia au rmas sntosi. Musetelul previne atacul
de musca morcovului. Dar cu musetelul trebuie ins s fim atenti
deoarece se autoinsninteaz ~i se indeprteaz foarte greu! Toate
plantele medicinale ~i aromatice cu inflorire bogat pe eare le avem in
grdina de legurne - mai ales busuioe, levntic, isop, glbenele, limba
mielului (Borago officinale - n.t.) ~i floarea-soarelui semnat pe
margine - atrag In grdin 0 multinie de insecte polenizatoare. In felul
aeesta productiile la dovlecel, castraveti, pepeni dar ~i cele de mazre,
fasole si tomate vor fi mai mari. Cu ajutornl florii-soarelui, fasolei
urctoare si a topinamburului obtinem protectie fata de vnt si deci
imbunttim microclimatul.

Insectele in grdina de legume

~.

Ct de avantajoas este prezenta inseetelor, numeroase ~i diverse,

pentru 0 grdin de legume, reiese din experienta pe care am dobndit-o
in anul 1979. Cu tot amestecul de speeii praeticat, in luna septembrie a
acelui an, am eonstatat un atac destul de puternie de albilit - generatia a
doua - la varza de Bruxelles si Ia varza creat, Cnd spam, am observat
o grmad de omizi eare atacau varza. Am intrat putin in panic si
vedeam deja inaintea ochilor frumoasele si putemicele noastre plante de
varz mncate complet. In acele momente mi-am adus aminte de sfatul
domnului Heinz Erven: s ne pstrrn ealmul si s avem incredere in
natur. Totusi, intr-o dup-amiaz rull adunat toate omizile pe eare le-am
putut gsi. Le-am inchis impreun cu cteva frunze de varz intr-un
borean cu capacul perforat, pentru a putea observa in liniste impuparea
lor si s le art copiilor mei si vizitatorilor. Ins llU s-a ajuns Ia aceast
faz deoarece toate omizile, fr exceptie, erau parazitate de 0 viespe

A a depune crysopa oule, atrnate de un tiri~~1 de ~proxin~a.tiv~ cm lungime,

~
chi ar lng pduchii de pe lstarii pomilor fructtfen.

A anteles lomeratus). Aceast viespe l~i. depune ou~e:.cu ajutom~

( p.
g .~
"I albilitei verzei. In interiorul om1Z11
se dezvolta
unUlac numai 111om1Z1e
.
.
. ~ _
_
-~ micile iarve In timp ce ornida albilite1eontmua sa se ~raneascalll~cas~
erioad cu varz. Dar nu pentru mult timp. Aceste .a.r:v~se ~irane
~ .t' I
tesutul adipos apoi cu organele interne ale om1Z11,
rar cand su.n:
111lr1acu . nari 0 rsesc devorandu-i prtile laterale. Din unele ?m1Z1
des~:ul.de ~ la 26-25 de larve de viespe! Este interesant s obser;r1~un~
~~ 1~~~~le de viespe din omid, desi acest l~lc.mpro~uce scarba ~1
roaz Curnd dup iesirea din corpul omizilor, ~1cIl~ larv~ ~e
fmpup~az mai multe la un loe, Intr-un cocon galben, 111ll1tenom~C~~la
t
observa viespile adult de anul viitor. Am putut constata ca 11l.el?
~~1~~~de-a albilitei nu ar fi ajuns la stadiul de pup si deci nu ar fi iesit
nici un adult!
~.
ea
In anul 1980, am constatat un fapt as~manator la varza ~0$1e,~ar .
fost atacat de pduchii de frunz (probab1l~a ~lmlarea U:le~stopan ~ll~
crestere datorit deficitului de ap 111 sol). Inamte ca n?1 s~ putem ~e
msuri de combatere, am observat c mustele planoare $1-aU epus ou

97

96
pe varza rosie si vedeam cum larvele lor devorau pduche dup pduche,
In final, s-a inregistrat 0 pierdere de productie la varz din cauza
pduchilor doar de 3-5%, ceea ce este acceptabil, dat fiind faptul c nu
am cheltuit nimic cu combaterea! In plus, natura nu a fost deloc poluat
cu chimicale, Odat ce in grdinile si cmpurile noastre se reinstaleaz
echilibrul biologic, astfel de observatii ~i experiente vor apare mereu. Si
din pomicultur putem relata multe observatii asemntoare, mai ales cu
buburuze si larve de crysopa.
Nu trebuie s uitm faptul c, fauna folositoare se inmulteste doar
atunci cnd are mncare din belsug (pduchi de frunz, acarieni, omizi
etc). Aceasta inseamn c doar atunci cnd vor fi sufieient de multi
"duntori", insectele folositoare vor fi indemnate s se inmulteasc
suficient. Inainte s trecem la combatere, eare inseamn un efort
suplimentar - fic pulverizare cu fin de lav, fie stropire cu ceai de
pelin etc. - s asteptm un timp pentru a vedea dac nu eumva natura i~i
vi ne singur In ajutor. In nici un caz nu vom folosi substante otrvitoare,
deoarece cu sigurant, vom duna ~i insectelor folositoare. In plus, 0
parte a accstor otrvuri va ajunge incvitabil pe si In pmnt, distrugnd
astfcI pe durat indelungat premisa fertilittii solului: miliardele de
viepritoare din sol.
Dac va aprea vrcodat un atac mai putemic, putem fi siguri c 3111
fcut 0 grescal tehnologic. Acelasi efect il are si scceta prelungit,
compactarea solului din cauza ploilos puternice, lipsa substantelor
hrnitoare sau exccsul de ingrsminte, vecintatea nefavorabil etc. toate acestea sunt lueruri pe eare partial le-am cauzat noi insine sau a
cror influcnt negativ determin 0 slbire a plantelor. Administrnd
ingrsminte
chimice
solubiJe In ap, deci continnd
sruri,
dczechilibrm raportul substantelor nutritive din sol. Planta este obligat
s absoarb substautele dizolvate In ap, fr a putea alege. Astfel
transformm plantele in niste .rnasini de mncat", asemeni copiilor pe
care ii indopm de mici cu tot ce putem. In felul acesta planta este
supraalimcntat si predispus la boli. Aceasta este de fapt teoria
cultivatorilor moderni "altemativi"?! In anul 1906 un om de stiint, lU1
geolog al Universittii Telmice din Karlsruhe, dr. M. Helbig, a scris 0
carte .Despre ingrsarea in intreprinderile silvice" in care a semnalat
despre supraalimentarea plantelor. Citez In continuare cteva propozitii
din expozeul su : .Dac la dispozitia plantelor st 0. cantitate mare de

..
. I le absorb peste necesitti, dezvoltfu1du-~i
elemente nutnuve, atunci e e ~
. ~ 1 'url'ant scade rezisten!a la
. ~ 0 masa vegetativa ux
.
mult masa vegetatIva.
.
~ ~ amintelor chimice deregleaz viata
boli si g~r"~ Astfe~, folosl:e~ 1l1g~; stropirile cu diverse pesticide, care
din sol ~1dauneaza plantei, ~ar p~ .
t dezeehilibru Oare de ce nu
.
.t te nOI intanm aces
'.
I?
devin astfel 0 neces! a ,
d de cultivare sntoase ~l natura e .
folosim de la bun ~ceput m~to ~e ~ tatea solului, vom pstra ~1
Numai in msura in care. pastrrunl sand adaptare si de rezisten!,
~ ~
or '1 e
.. evitn
~ d as tue I
sanatatea
p 1an,tclor eapacltatea
.
da~ul1ton
~
~ b I ~ "1
<:1atacun e cu
,
I
Impiedicand 11n 0 navm e 't
ttor si fin observator a
~ '1
Goethe un mare cercetat
't
..
utilizarea otravun or. .
'..
bui ~ ne supunem legilor naturn,
..
~ 01 oanlenll tre Ule sa
~
naturn, spunea ca n
. . ~ nu ne a~teptn1 ca natura sa se
crora si noi le .suntem subordo~t~ :~~~ulat aceast idee astfel: "Natu~a
conf0n11eZe donntelor noastr~.
d
sincer intotdeauna serioasa,
.
I ~ Ea este mtot eauna,
."
nu sne de g um~. .
lile si rorile apartin Intotdeauna omulm .
Intotdeauna severa, rar grese 1 e ~l e
,

Semnatul

si plantatul

.
a In orice moment pentru semnat
Un sol pennanent acopent es:e gat rteaz rin greblare, iar solul se
si plantat. Ptura d~ deasupra s~ ~nd~pa nivel:az cu grebla de fier. S~
lucreaz cu un cult1vato~ de md,:nb~
si se ap sttut cel mai bine cu apa
~ ~ dipOl
sc u a me cu
,
traseaza ran u: care a
~ 1 distanteIe dorite. Rdcinile pl311telor s~
de ploaie. }.-POIse pl~teaza
~ ast format din pmnt galben, balega
ung cu put1l1timp inamte, cu P .
ti numit moeirlire. Gleata
,
,
.
. ~ de ploaie opera le
~
proaspt de bovl~e ~l apa ~ d I 1t I PI~ntele cresc mai repede fr a
cu mocirl se 111utade la un ran. a ~ ~. tru noi acest lUCnLeste foarte
mai fi necesar 0 irigar~ ~lt~nloara. t r:l;ativ putine (550-600 mm/an) si
.
rtant deoarece. preclplta!n~ e sun
,
nupo,
avem surse insuficlente de a~a.
'd I deschis cu coltul sapei si udat
Semnatul se efectueaza pe ra~ u ~ ~ ~ cat Acest lucru eu 11
. ~ ~ ta se acopera cu tarana us
~ ~
abundent. APOl, sman]
d P ~uprafete mari se recomanda sa
fac cu mna ~i merge f?art~ r~pe le. e~ ~ n tu pe care 0 folosim noi
.
~ d . I Bmemte es ca sam ,
.
folosim 111~tescan une C
~ t le actuale tratate chimic, nor am
~ l' ie
u semm e
,
.
este netratata c 11m .
. ' lucru care trebuie evitat.
introduce in pamnt substanle toxIC~, ,
tere cu plmdeal de urzic
Mai trziu, cnd stropim pl~~e ~~n ~crde~lav mai ales la rdcina
~
~
~ m q putma lama e
sau ttaneasa, presar
I l~ delii si a evita s atragem musca
vrzoaselor, pentru a lega mirosu p am

=r :

98

tz:

'lie~~~ legumele plantateym~uriu, cum sunt guliile sau salata se

~
mereu ca iepuru ~l psrile s rofite d
'
cauzandu-ne pagube mari. Pentru ale otoli
. p.
':. acestea,
stropim rsadul cu infuzie de el; 0;1 po~a,. imediat du pa plantare,
animalele la distant. La nevoie v~m s~roa~ carei ~su~stante amare tin

care~n an fost~ropite,anfostalaeatere!n~d~~;af~~~,:-:::le martor,

oate lucrrile d111grdin - afnare
~
.
recoltare _ se realizeaz la nOI'd ~ I' dsemanare, plantare, spare sau
A

upa ca en arul elaborat de Mari Th

cest calendar poate fi respectat att 'in
dinil
..
~ .~ a
t~n.
comerciale. Eu am ajuns la concluzia
gra 1111
e m~cl, cat ~l m grdinile
sernnatului chiar dac lle ar fi
d~a dr~nteazasa asteptm momentul
~
,
I greu 111 Iverse moti
N'
~
in fiecare an calendarul doamnei Maria Th
~ . rve. 01 cO~~ldam
numai mornentele optime d
un.' In acest calendar gasnn nu
e semnat ~l plantat
I
efcctuarea lucrrilor de intre ine ~
.
sau ce e pentru
sfaturi ~i informatii utile. In gr~di::ri~:l ~g~lm~cultu.r, ci si multe. alte
maximum toate impulsurile pe care l1l. le0 ogic
se impune
la
d nat
. ~sa folosim
c.
.
substantelc
chimice att
.
.'
,I de pt t enuce
cum ar fi ~ ura ~l sa nu 1010s1m
ierbicidele, fungicidcle si insecticidele C 1 ingrsmintele chimice,
forteie cosmice fat de care pI t l
. 1l!11am putea s neglijm
~
..
'
'
an e e sunt atat de de
d t ICh'
.
strmosu nostri. precum si popoarele
'
.
pen ~en e~
l~r ~1
legtura cu natur
.
..
care mal triesc mca 111strns
actual, foarte a~~~!~~~ ~~~ltlllltlatdedspre
acteste,infl~en!c. si legturi. Stiinta
.
.
,e
aces ~ ucrun m no cc
uitat ~~de puterea de vindecare a plantelor medicinale 1 re, asa cum a
Fiecare poate s realizeze experiente i ~ fa
sporesc atractia pentru natur si mai ales p~n~ :r~i~~~ observatii care
v

v'

Caracterizarea

pedoclimatica a paradisului
de Dietmar Schrder

Paradisul este amplasat in apropierea satului Kirchdaun, la

aproximativ 6 km vest de or~elul Remagen, la marginea sudic a
a~a-numitei regiuni Grafschaft. Altitudinea este de 240 rn deasupra
nivelului mrii. Relieful este vlurat, avnd 0 inclinatie sudic cu panta
medie de 5%.
Din Paradis se deschide 0 priveli~te minunat spre coloanele de
bazalt "Landskrone", cu 0 inltime de 272 m, aflate la 3 km spre sud. La
1 km vest de Paradis, se gsesc coloanele de bazalt "Scheidskopf' , in alte
de 280 m. Imprejurimile l~i merit deci, din plin, demllnirea de
"paradisiac" .
Precipitatiile medii anuale (cca. 600 mm) Stillt relativ sczute,
deoarece Paradisul se afl in umbra muntelui Eifel. Cele mai multe
precipitatii cad vara (cca. 70 mrn/lun), iar cele mai putine iarna (cca.
40 111m/luna). Temperatura medie anual este destul de ridicat (+9C).
In lunile iunie, iulie, august temperaturile medii sunt de aproximativ
+ 170, iar in decembrie, ianuarie, februarie de aproximativ +2C.
Numrul mediu al zilelor de inghet (cu temperatura minim sub
00C) este de 80, iar numrul mediu al zilelor de var (cu temperatura
maxim mai mare de 25C) este de 20. Durara medie a perioadelor fr
inghe] este de 177 zile, deci perioada de vegetatie este destul de lung
In concluzie, condipile climatice sunt destul de favorabile. Acest
lucru este dovedit de cultivarea vitei de vie in zon, pan la 0 tnlpme de
200 m deasupra nivelului mrii, iar unii butasi se dezvolt foarte bine ~i
'in Paradis. Totusi, 'in unii ani, cu veri timpurii si secetoase, alimentarea
cu ap devine 0 problem. Dereglri de cre~tere sunt observate mai ales
la plantele aflate pe suprafete orizontale si care, datorit unei bltiri
trectoare a apei, si-au dezvoltat doar rdcini superficiale.

Geologia
Paradisul are 0 istorie geologica complexa. Face parte din zona
sisturilor cristaline ale Muntilor Rinului. Prin unnare, stratul geologic
din adncime
este construit din sisturi ardeziene
apartinnd
Devonianului. Pn In Tertiar aceste sisturi au fost putemic dezagregate.

101

100

parte din masa dezagregat a fost splat. In tim pul glaciatiunilor,

Rinul a inundat zona unde se afl Paradisul, aducnd aici 0 mare
cantitate de pietris. Peste toate acestea s-a format un strat de loess.
Solurile

Ca urmare a evolutiei geologice variate, solurile sunt si ele foarte

diferite. De aceea, este foarte dificil s se indice caracteristicile medii ale
solului. Se pot spune ins urmtoarele lucruri despre formarea,
intinderea, propriettile ~i clasificarea sistematic a solurilor.
In partea de sud-est sunt doar niste relicve ale stratului gros de lut
gri format in Tertiar in conditii subtropicale. Acest strat este srac in
substaute nutritive, este acid, impermeabil, srac in aer si deci nu permite
rdcinilor s se dezvolte normal. Corespunztor materialului initial s-au
format aici soluri care [in apa (pseudogleice din lut gri), a cror balant
hidric nu este constant, De la sfrsitul toamnei pn in primvar este
o suprasaturare cu ap, iar vara este secet si de aceea rdcinile
plantelor se gsesc doar la suprafat. Dup sistemul german de evaluare
a fertilittii solurilor, cu puncte de la 0 la 100, in Paradis acest sol a fost
notat cu 30 de puncte.
In partca de nord-est, in profunzime, pe suprafete mici, sunt soluri
de lut gri, care In timpul glaciatiunilor au fost splate, locul lor fiind luat
dc straturile mai profunde si care sunt deci mai bogate in substante
nutritive. Au un Jtrat subtire de locss care imbunttcste considerabil
conditiile locale. In loess sunt amestecate cantitti mici de pietris de pe
terasa Rinului. Marginea de sus a tcrasei este intins, de tip conglomerat
~i duce la acumularea apei peste msur, dar nu se intlneste in zona
cultivabil, In zona de nord-est gradul de pseudogleizare nu mai este asa
de accentuat, fcndu-si aparitia un strat subtire de loess. Aceste terenuri
sunt ,!lotate cu aproximativ 40 de puncte.
In partea de vest solul este acoperit cu un strat gros de 40-70 cm de
lut loessoid, ce contine pietris cu care a fost amestecat in timpul erei
glaciare. In profunzime se gsesc produsi rezultati in urma actiunii
curentilor turbionari submarini. Drenajul este mai bun ~i gradul de
pseudogleizare sczut, fr a fi eliminat complet. Tipurile de sol din
acest perimetru fac trecerea spre solurile brune si brun-roscate. Bilantul
hidric este din acest motiv mai echilibrat, substanteIe nutritive 'in
cantitate mai mare, iar rdcinile ajung mai in profunzime, Aceste soluri
sunt notate cu 50-60 de puncte.

Cercetri

privind

chimia si biologia

solului

Pe lng aceste cercetri s-au ffiAaifc~t in Pa~adis,.timp deo10 ani, ~~

alte studii biologice, in paralei cu 0 mtrepnndere mve~mata calAepractl~a
o agricultur conventional. Mentionm in continuare cateva din
rezultatele obtinute.
.
Gradul d~ aprovizionare cu fosfor si potasiu a solului din livad est~
ridicat pn la foarte ridicat (15-40 mg/lOO g de sol). Valoarea ph-ul~l
dominant al solului este de 4,9-6,6, fiind insuficient pentru multe cultun.
Cu toate acestea, printr-o bun aprovizionare suplimentar cu
humus activitatea biologic din sol se mentine la cote mai ridicate dect
In solul vecin, care a fost srcit si acidifiat datorit influentelor
antropice. Ingra~mintele minerale naturale, folosite la inceput (fosfat
Thomas, potasiu si var) au fost inlocuite ~1ai trz~~1cu f!n~de bazalt,
respectiv cu fin de dolomit ~i tuf vulcanic ..~tudll.le ara~ ~a, deoarece
pomii fructiferi consum putine elemente nu~ntlve dm so~ ~l m p~us s~lul
a fost ingrsat cu fin de bazalt, s-a putut ajunge la un nivel satisfctor
al principiilor nutritive pentru planteie cultiv~te. ~
.
Activitatea biologic din sol, expnmat
pnn procentul de
descompunere a celulozei, este redat in tabelul de mai jos.
Tabelull
Descompunerea celulozei (%) in solul gospodarit conventional ~irespectiv biologie

Gospodrirea solului
conventional
biologie (Paradis)

Celuloza descompus
54,9
69,4

Acestea sunt valori medii multianuale si eIe ne arat capacitatea

ridicat a solurilor gospodrite biologie de a descompune materia
organic,
.
~ .
Intensitatea activittii biologice din sol este expnmat ~l de
intensitatea activittii dehidrogenazei. Datele obtinute in acest sens
demonstreaz 0 activitate biologic mai intens in solul gospodrit
biologie, comparativ cu solul tratat cu ingrsminte chimice si pesticide.

102
Tabelul2
Aetivitatea dehidrogenazei (TPF/IOg sol/24 ore) 'in solul gospodrit conventional ~i'in eel
gospodrit biologie.

Gospodrirea solului

Activitatea dehidrogenazei

conventional

439

biologie (Paradis)

708

actrvitate biologic semnificativ mai intens in solurile

gospodrite biologie poate avea mai multe cauze. Cele mai importante
sunt aprovizionarea mai bun a solurilor cu diferite substante organice si
renuntarea la folosirea mijloacelor de protectie a plantelor. Multe studii
au aratat c ingrsmintele organice stimuleaz att numrul, ct si
activitatea organismelor din sol, in schimb, aceste organisme sunt
inhibate datorit diverselor metode de protectie a plantelor.
Rezumnd acest capitol, se poate spune c natura a inzestrat
Paradisul cu 0 clim favorabil, dar cu un pmnt de calitate slab pn
la mijlocie. Ins omul, printr-o activitate constient, l-a arneliorat foarte
mult, considerndu-l un organism viu si fiind in deplin unitate cu el.
\,.

Cuprins
~refata
Infiintarea Paradisului
, , ,
Animale In .Paradis"
Cum un cine a salvat viata altui cine
Cresterea ginilor.,
Milioane de colaboratori In .Paradis''
Protejarea psrilor
Amplasarea cuiburilor
Numrul cuiburilor..
Importanta pasan
- -'1 or rpitoare
-'
Mica furnic rosie de pdure, ca aiutor in pomicultur.,
Urechelnita
Ariciul ~i alte ajutoare
Importanta rmei
Humus pretios obtinut rapid prin cresterea rmelor..
,
Lucrarea pmntului In Paradis
Pmnt virgin transformat, intr-un an, In pmnt de grdin..
Prelucrarea solului In Paradis
Experimente cu fin de lav..
TufuI vulcanic granulat..
F o I'osirea p 1"I or diIn p 1ante
ama- deu1'1or ~I' ceaiun
Urzica mare
Ttneasa
Pelinul.
Coada calului
Ceapa, usturoiuI si hreanul.
Plante cultivate
Pomii mei fructiferi
Samburoase
Smntoase
Alune, nuci, castane

5
7
17
17
19
21
25
26
30
32
34
37
39
42
44
47
47
48
49
51
53
53
55
55
57
57
59
59
59
61
61

104
Vita de vie in

.Paradis"

Element galvanic pentru vita de vie

Ungerea trunchiurilor la pomi
Mentinerea snttii livezilor cultivnd plante sanitar.
Arbusti fructiferi
Plantatia mea de zmeur
Alte specii de arbusti fructiferi
Plantatia de cpsuni
Cultura legumelor pe valuri de pmnt..
Topinamburul.
Grdina de legume in Paradis
:
Acoperirea solului - cea mai important rnsur
Cultura in rnduri intercalate
Cultura in straturi intercalate
Ingrsmintele verzi in grdina de legume
Legume acoperitoare de 501.
Planteie medicinale si aromatice
Insectele in grdina de legume
""
Semnatul si plantatul.
:
Caracterizarea pedoclimatic a paradisului
Geologia
:.~
Solurile
Cercetri privind chimia si biologia solului

63
65
65
67
71
71
73
73
77
81
83
85
85
89
91
92
93
94
97
99
99
100
lOl