Você está na página 1de 202

nmLIOCRAFIE SELECfIV A

J. ltlflissll Mirra - Mintca celulclor - Editura Herald, 1996.



2. Andersson Mary - Vindccarca prin culoarc - Editura A7.l1r.

3. Aristoicl- Fizicu • Editura Moldova, 1995.

4. Bergson H .• Energia spirituala. - Edituru Antct, 1994. '

5. Bernard E. Utilizarca ra\itlnalaa cfcciclor tcrapici cmotionalc, Edituru PJcI1Ulll

Press,IS><l1

6. Givoltuu Gregorian - Cromotcrrjiia - facsimil.

7. Brennan Barbara Ann - Hands of light, Bantan Books, 1987.

8. Capru Fritjof - Tuofizica - Editura Tchnicii, 1995.

9. Celrn E . .- Materia vi.e ~i Tlldiatiilc - Editura ~tiin(dicii ~i Enciclopcdica, 1995 J O. ConstJntm D. - Intchgcnlo matcrici - Edituru Militara, 1981.

II. Dc~~~i1 Swurni Vishnu - Dcst;opcrirea ~i disciplinarca Fortci Mcntnlc-Editura A1IIel,I993 J 2. Dra~hc: I. - Escnta vietii - Editura Militnra, 1987.

13. ~ranklin Jonathan - Minton ~i rcvclatiile in nona erii - Editura Contact International, 199)

14. :nctll,;llI-..::t.:h Carl Albert - Gfindirca vic ca IOt1ii crcatourc - Editurn Aldama)', J 996

15. Gheorghiu VI. Ciofu I - Sugesiic ~i sugcstibilitatc - Editurn Acadcmici, 1982.

16. IIoIJcVlo.:. I. - Elemcntc de p:;ih~\tcrapie - J :dilunJ All, 1995.

17. l loldcvici l. ~i Vasilcscu P. - Ilipnoz<l - hlilufll Aldornar, 1991.

18. Holdcvici I, - Autosugcstie ~i rclaxarc - Editura Ceres, 1995.

19. lioJ'<1ll Paula - Reiki - Edition Entrclacs, I C)<J I.

20. :('1TlCSCtl O. - Psihoternpia - Editura ~tiin\iridi, 1990.

21. :-./r.1mulu~ I. - Pnrapsihologia r,;i tirnpul - Editura Tcoru, 1996.

22. \1anok:l Aliodor - Manual dcrudicstczic - Editura Aldomar, 1996. '

23. MutHY de Conte -Elcctricitnte, Magnetism, Radicstczic- Ediiurn Casu Rndicstczici,

Pnns,]9J7

24. MiIHI.:II Zm'l - nibli,l \'itmllilll:l(lr - Edillim E1it. 1995.

25. OSlKl -lvkdilillill, Ill'la cxtnzului - Edilllf'n l Icruld, 1995.

26. Ozanicc N. - Llcmcntc de chakru • Edirura ItAO-II'(:, 1995.

27. Pfltrll; Adriun - De In normal Ia parunonuul - Editurn Sincron • Cluj Napocn, 1992

28. Peteu Castel - Introducere In Iilozofia ~i simbolisrica initierii - liditurn Ernincscu, 1995

29. Ruuga Viorcl - Tratut de uruuomia omului • Editura Mcdicnla, 1993.

30. Reid Duuicl - Medicine Tradilionnla Chinczfi • Edituru Colosseum, 1996. 3 L Steiner Rudolf - Misterclc prngului -Jucrarc Jaclilo.

32. Slc.ncr Rudolf - Univcrsul, PiillHinlul ~i Omul - Edituru Univcrs Enciclopcdic, 1995

33. Steiner Rudolf - Introduccrca in scricrilc gothccnc de ~liintll nntul'alii • Lucrurc dactilo.

34. Steiner Rudolf - Viola men - Editura Princeps, '1994.

35. Steiner Rodolf - Alia vmdccarn - Ednuru Aldomor, 1996.

36. Targovistc Constantin-Ioncscu - Tcoria si practice acupunciurii rnodcme - Editura Acadcmici Romfinc, 1991

37. Trismcgistus Hermes Mercurius - Filol.olia hcrmctica - Editura Univers Eneiclopcdic.1995

38. W. Hawking Stephen - SClll'tii istoric u timpului • Editura I Iumanitas, 1994.

404

POSTFATA

Lasii ca aceste lucruri sJ Ii se infli{i~ze ." ill/I!/ege ill chipu! aces/a :oi celelalte lucruri prill tine lnstut, ~ 1111 vei fi lnselat. lIE1lllIES 1I11-:RCURlUS TnlSllm<;tS'rus

Din intrega noastraexperienta ln healing, in cunoasterea energeticii subtile a fiintei umane am ales ~i v-arn prezentat uncle metode, procedee ~i tehnici care am considerat eli sunt un minimum necesar pentru cei eare doresc sa-si regaseasca starea optima de sanatate, vitalitate si, mai ales, sa se

regaseasca pe sine.

Dorim ca intregul bagaj de cunostinlepe care l-ati aeumulat din aceata

prezentare, sa fie 0 baza, un factor pentru comparatie. Consideram cli un element strict necesar pentru evolutie este cornparatia. Prin examinarea a mai multor lucrari, lucruri, fiinte sau fenomene se pot stabili asernanarile ~i deosebirile dintre ele. In aceste conditiise poate manifesta liberul arbitru, vola libera a fiecaruia ~i In acest fel nu putem fi unilateral, lncrttu~ati de 0 anum ita

cunoastere, de() anumita doctrina, secta, grup, etc. .

CU to{iisufcrim de Iimitlirile impuse de propria noastra minte, simtire si con~tiinti\;,din aeest punctde vcdere, ell to\ii ue aOam in postura de pacienli.

Ne exprirnam speranta ca dumneavoastra, eel care ati parcurs aceasta

carte, va vetiarninti miicar unele dintre tehnieile, metodele si/sau exercitiile prezentate. ~iaceasta, nu numai atunei can,d veti avea nevoie,

Incercati sa folosi]! In orice moment.detasarea cOIl!]tientizata fata de tot ceea ee observa]i ~i experirnentali, depractica vietii de zi cu zi. Va veti regasi mai usor.si veti trai cu rnai rnulta intensitate momenrul.Al'Cl ~i ACUM.

Sfarsitu] acestei carti sa fie pentru dumneavoastraidoar un prilej si 0 putinla de a relua lectura pentru a aprofunda canoasrerea.pentru a 0 restructura, observa, cali fica,' ~i compara. ~i toate acestea prin prisma proprie fieclruia, cu

. . .,'.

detasarc.

405

DIcere bucale afte IAmdic, Salvie ---- Mu~tii Smirna
Ten grastpori dilataji) !krgamntJi. I Jim.i" Chiparos, I\lU~IIi,lcnup;;t Camfor, Lenm de ocdru,
Lavanda Ylang-Ylang
Psoriazis Bergamots l.avanda ·
Arsuri solare Lavands ·
Supersensibilitate · Mu~'tel Insomie, Neroli. Trandafir
Revigorant, regcnerant Lrul13il! Lavanda, Izma . Frankincensce, lasornie,
Galbenclc. Smirna, Neroli,
Pachouli
Plagii Bergamots. Euealipt, Musetel. I>lu~lii. Isop, Benzoina, Carnfor,
Cirnbru Icnupiir, Lavanda, Frankincense. Smimii.
Pachouli
CArll1.
Miros neplscut al gurii Ikrgamo(li. Cimhru I .avands, :-'klltil. Rozmarin Smimii
Racculil Busuioc, Eucalipt, Lrumlie Pipe'!' ncgru, Maghiran, Benzoina
Iml'. ~1"'llii
C"I jundh'itA I-"m:iic . I\lu~Ld.:>'lu~atii. 1-"'3I1dii Trandafir
Otalgic Busuioc 1>.lu~d; lsop. Lavunda Trandafir
Cefalee Liimliie, Eucalipt, (Ia cetalee MU~'1d, 1>.kntii, Lavanda, ·
L'l~IRo-"'Iivli) la ccfalce dig..",li\li)
LaringjtA Uluuiic. Salvic, Cimbru Chipurus Frankincense, IAIUI de
santal
Migrenil Busuioc, Euealipt ~lu~'1cl. Lavanda, Trandafir
(pl. congestiv) Maghirau.Tzma, (digestiv).
Rozmarin
Tcniflant gingival (clstirea Lamsie, Salvie I\lu~'1d, Anason Sruirna
[gurii)
IEphuxis · Chiparos Frankincense
Sinusuri Busuioc, Eucalipt. Lsmaie Lavanda. ~k'ltii. Pin ·
Dureri ale giilului IkrS"lllllU. Salvic purilic .. 1-.IU'i'-'UIA, Lavanda Lenm de santal
Eucaiipt. l.iilllaie, Salvi"
Eruptie <ic:nlara · Musetel
Dureri dentare Salvie Piper negru, knupiir, 1I.klltii ·
Vedere slab! , · Anason, Rozmarin ·
MEjI;STRII.\L
Hernoragie putemica Salvie l\lu~ld, Chiparos, MU~lil, Frankincense, Trandafir
Ienupar
Neregulooritali rncnstruale Busuioc, Salvie ~lu~eI. Salvi" Galbenclc, Trandafir
Anason. Lavanda i1]lIii.
Men(;;
Amenoree Salvie purilic., Salvie, Mu~"Llsop. Anason, Imlil Trandafir
Cimbru
Leucoree Bergamots, Eucalipt Mu~t8.. Isop, lenupar, Frankincense, Smirnd
Lavands. Maghiran.
Rozmarin ~ '--'--'--'_
Mcnopouzii Salvie MU'i'-'1d. Chiparos. Anason, Galbenele
._ l\1~L!i --
[Mo.:ti. . ~.- I ,c..." •
u ... "- \'t fir Salvie ~!E!!ro> ·
Salvie -- MlI~e(d, Chiparos, Ienupar, Iasornie, Galhcnel~
Maghirau, Izma, M:nlii,
R07Jl1ar;n ------------
__ , 398

Alte terapii

--~--_---_---- IMlI~U. Izma
Sterilitate · lasomie, Trandafir
lritnli"vilginalii 1J"'fgnmotii !\,fu¥'lcl ·
SCALP
·A.lnnl.!ci~ Salvi.'. Cimhru Lavanda, R"ZIIIarm I.£mII de cedru
:'vl:ilrcalii · Rozmarin Lemn de cedru
Dcscuumure Liimait! Musetel, MU'iC3ti1 ·
Schor e .., · Ienupar Lemn de cedru
08EZITATE
CdllliliJ · :\nnson, Icnupiir.l..avandn, ·
Rozmarin
Cnng~1it! 1.i1mi\il!. Snlvie M\l~til R01lllarin ·
ROI<:tI(ie de lichide Eucnlipt .. Sulvie Chipnros, Anason. I\lu~lii. Padiouli
lcnupfir Lavanda, Rozmarin
Ed"'lll · :'1u~UL !cllilpilr ·
DiVlmSE
.\rtrith Lnnuiie. Snlvie Cimhru :-'·lll~c1. lenupsr Benzoins
IIIL'OlIt inclll" urinura · Chiparos ·
Cancer (terapeutic ~i Bergamots, Salvi" Chiparos, Mu~tA. Isop ·
preventiv) 'J
Gut a Busuioc :>'lu't!lci. AliOS<>!, Icnuper, Iknwinri
Pin Rozrnarin
Transpirajic (perspiratie) I3crgamnlii, Salvic purific., Chiparos, Pin ·
Salvie
, Doias-Elena & Aliodor Manolcn • Encrgcticn snhliJ.-, a Iiint<'i umau-

Cilltiti . ~J!ij Piper negru, Anason, Iknzoinil Frankincense,
Euealint Ienupsr, Lavands Pin Lemn de santal
Utiaa LamBi" AnllSOO, !sop, M~ -
lenupm-
Rinicili (general) .. Eucafipt.l.irruli.:, Savie, Anason, M~t4, Icnupar, Lemn ell! cedro
Cimbru Lavands, Pin Lemn de santa I
Diurc:1ic Salvie ( Chiparos, Anason, !sop, Camfor
lenupiir. Rozmarin Lemn de santa I
APARATlJL ~I<:R"OS
A,xic:Ute Busuioe, M~cl. Izrnii. Lavanda, l.cmn de cedru,
Ba-gamotA.. lmuplir. M~ Maghiran Frankincense, Neroli,
Cimbru Trandafir
Anatie Rozmarin c Iasornie
Depresie Busuioc.Bergarnota, Savio ~lu~1d. Lavanda, ~l~ta Camfor. Frankincense,
puritie., CimOru lasomie, Neroli, Padiouli.
Trandafir, Lcmn de santal,
Ylang- Ylang
C;xciUhilitatc LAmllie. Salvie, Cimbru Musetel, lsop, Chiparoe, Ncroli.
I,,,'uuptlf. Lavunda, f..lllJ.·;hiran ):llIlIg-Ylanl!
!JHormie Busuioc MlI(,<-'1d, lenupar. Lavanda, Camfor, Neroli, Trandafir,
I \taghiran Lenm de santal, Ylang-
Ylana
~ccnervos 171n •• ~"'njii Camfor, Neroli
Iriiabilrtate - I-.lu')<.101, Chiparos, Neroli, Trundalir
l.wunw\, :-"1~!;Ilirllll
Dd:i I nate neevoasa Busuioc, Salvie purifie., Lavanda, Ienupar, Maghiran Benzcina, Iasomie,
Salvie Galbcnele
T ensiuac nervoasa Busuioe, Berg.m1lllil, Salvie I\lu~e1. lzma, Museata, lasornie, Neroli.
purific., Cimbru lenupar, Lavanda, Maghiran Trandafir, Lernn de santa I,
Ylanz- Ylana
-lcwalgie faciala Eucalipt Mu~d, Isop. Lavanda, -
~lug)Jiran .
,oIC'V1'a'_gi~ Mlmatidl Eucalipt ~'l1,..:!d. hop, Lavanda, -
Maghiran
IStre. - Ienupar Lemn de eedru. Neroli,
Trandafir
i APAIUTIIL DI(;ESTIV
ive:z:ca biliari (erize) - ~1,,"t.O -
Colic! Bergam~ Piper negru, Ienuper, Lemn de santal, Anason.
La vands, ~ '",,13 Iseo
('<liM mt.ritA Iarhft ell! 18.mi i. Cimbru Lavanda, Rozmarin Galbenele
Constip.tie - Piper negru, Anason, Isop, Camfor
Maghiran
Di.bd Euealipt, Lan~ie ~lu~l8, Ienupar, Rozmarin -
Diaree Eucalipt. Salvie M~d, Chiparos, ~l~ Smima, Lemn de santal
Ienupar, Lavanda, Menta.
Rozmarin
Ratulc:n;~ Busuioe, Bergsmota, Salvie Anason, Isop. Ienuper, Camfor, Smimii
Lavands, Izmii. :-"I~.
, Ronn3rin . 400

Aile terapii

Intcxicajie nlim<ntBrii - Piper negru, AnaSt'" ..
I.it iazii hili"r. Bergarnota, Euealipt, ~ICfllli, Rozmarin, Pin -
Lamaic
Gastroenterita Busuioe, Bergamota, larbii Musetel, lsop, Lavands. Camfor, Oalh..:nele. Ylang-
J.: lanuli", Cimbru 1I.lwical8. Rozmarin Ylang
lndigestie (dispepsie) Busuioe, Ikrgamolli.. larba Piper negru, !l.lu~lel. Galbcnelc
de lam3i. Salvie, Cimhru Anason, lsop, Ioiupar,
Lavandii. Innii. ~'.:ntii,
Ronnarin
Ciroza (ficat in general) Lamnic, Salvie ~1.:n!Ji. lenupar Galbenele,
Rozrnurin Trandaflr
Lipsa de ap.:tit Bergamots Piper negru, l\lu,..:!d. Smimll
Anason. Isop, Icnnp.r
Greturi - Anason, Lavands lzma, Trandalir, Lemn de santa]
~lcntll
Dureri gastrice Bergamotii !\(u¥'tel, Anason, Levands, -
f..ICtllA Ronnarin
UICt.'f v,astric Lanuiic ~'us..1d. Muscata
Ran de transport . lIknt •
\'iif"ii(nri LAm"ic . \nason. ~r.:nta Trondafir
PIELEA
AUl\."C larb;; de liimiii 1I1u,><-1d I""uplir La"8ndli Camfor, Lemn de cedru
Sensibilitatc ~i tendinte - Mll~c1 Iesomic. Neroli, Trnndafir
alerzice
Muscaturs de animal Salvie Lavanda -
'Ooiirire Unaie, Cimbru }'I~<!I, Lavanda Smirna
Capilare rupte Lamsie MUl'<'ld. Chiparos, Galbenele, Neroli, Trandaflr
Lavanda, )'ll!I1t.O
Et.:himoze Salvie Anason, lsoo, Mazhiran Camfor, Gslbenele
Arsuri Eucalipt, Salvie Mu~el, Mu~1A, Lavanda, Carnfor, GMhI!I1ele
Ronnarin
Fisuri rl g ide - l\lu~d, l\lu¥'8t.O Benzoina, Pachouli,
Trandafir, Lenm de santa]
CO'1I,-",1ie Busuioc, Salvie !\lu~1il ~Imlil Rozmarin
Dermatita Salvie M~el.I""".}'lll~iI, Iknzoina
Icnupiir, Lavanda
Uscsciune - ~fu~cl. Lavanda, Mu~ta Iasomie, Neroli, Trandafir,
Lemn de sental, Ylang-
Ylang
Eczema (l!.c'l<!r~lii) Sahie Musetel, IsOP -
Eczema(uscatjj) - !\lll~eI, Lavande -
Eczema (urneds) lkygamolil Icnupar -
Mu.piluril do! inS<!ctii Busuioc, LamBie, Salvie, J .avanda, 1=/1 -
Cirnbru
il1ter>iiturli severs de in~t:ctA Busuioe, Eucalipt :-..luWll8, ~I""tii 1"'~1Ul de cedru
lritabilitate Se foloseae sub I ~;, ( de ex. M~ 1 ... 'Il1l1 de eedru, Iasomie,
5 piciituri I. SO ml.) Neroli, Lenm de santal
!lfaturitah, Salvie purifle, Chiparos, Lavands Benzoina, Frankincense,
Smima Nerol], Padiouli,
'--- Trandafir 40]

Doina-Elcna & Aliodor Mauolca • Encrgcticn suhlilii n liin\ci IlIllDIlC

28 ROZMARIN MEDiU Revigorant ~i BUS!JIOC(I) Debilitate gcneraln (nervoasa), I
(rozrnarinus reconfortant, CEDRl.1(2) pierdcri de funqii nervoase
offlcinalis} diure-tic FRANKINCENSE (4) (cpi lcpsie.paral izie )incordar~
LAVANDA(5) nt.:nt.l~; COil gestic limfaticii;
MEl\TA(6) colita, COIlstipalic, diaree,
llLEIURI CITRICE (J) Oatulcnlll liliazii biliara,
gnstroentcrita, dureri de storuac;
ccfalee,
f=-==_- migrcns, revigoreaza memoria;
SPATH.'L leucorce, lips. pcrioadelor
t-IEDlTERANEAJ'>; mcnstrualc, durcri musculure,
art c ";ti\. n .. xnuntism; rdcntic de
liehidc; astm. brOll}i\! uLtna.
<Tonica. tuse, grips; alopecic,
nllitrcnln. afeeriuni ale scall'ului.
sljl1lul~'ll nl piclii, pb)gi ull.! piclii.
-
29 SALVIE ilNALT Decon gestionanl IjERGAMOTA (I) in toate afcctiunile reumatiee,
(salvia ollicin.lis) circulator, tonitk ISOP(2) dureri articulnre; congestie,
nerves, diuretic LA}'IAJE (3) ret""l;c de lichide, lipsa
LAVANDA (4) tonusului I. nivelul pielii, ulccre,
ROD-IARIN(5) plsgi. I
ulci galben. miros NORDM.
3scmilrliltor MEDlTER'-\NEA.-':'"
camforului
30 SALVlli NALT inclil~t!~i IE:-'L~ DE CEDRl1 (I) Dcprcsic ncrvoasa; hipertensiune
PlfRlFICATA pANA relaxcazs. FRANKINCENSE (~) artcriala: dureri ale gatului;
(salvia sclarea) l.A nlrodisiac, tonic IASOMIE (5) ueregularitati menstruale, dureri I
MEDlt' nerves m:-''lJPAR (6) 13 ciclu: piele iatlaruata.piele cu
LA V,\''\'I);\ (7) ("udu,!;; de imbiitranire.
LE!'.!N DE S,'u'\TAL
(8)
ULEIURI c ITRICE_ill..
RllSL\. },oL\ROC.
S. fRAi\'fEl
31 SMIRNA JOS RiiL'()f~e~i C.\l\iFOR (I) Diaree, Outulcolii. lipsa
( commiphora l<mifiani LA VANDA (2) npetitului; hemoroizi; mires
myrrha) ncvliicut al gurii. UICt.TC bueale,
atle. . expectorajii, calmant
ORIENT 31 tractului respirator;
antiinflam.uor, revigoreaza
pielea, ulcere, pliigi.
-
J2 YLA."lG· JUS I1t!Ia~ilnl IASO:-rm(l) Depresie nervoass, insomnie,
YLA.'<O Ilcare a SA.'.;T,\L (2) tensiuni ncrvoase; hipertensiune
Ilorilor (canga FlI.lPINE. REU:-;ION arterialn; gastroeucrita; ten gras.
odorata) Alte terapii

UTILIZAREA ULEIURILOR ETERICE ULEIOASE CORESPUN7A TOR DIFERITELOR AFE(.TIVNI

.\FECrllll'E I PARAMETIU At t1LEIllRILOR AROMATICE
i:'<:\LTI MEI>U IlAZALI
.\PAIUTlIT. Mllsct'T.AR
Dureri Eucalipt, Salvie, Cirnbru Piper negru.Musqel, -
(allrp~! l.avnnd.\ Rozmnrin
Crampe Busuioc Chijl1lf"S, M~iroll -
Lumbngo - Mu~d, "!u~1A -
Reumatism Euealipt, LAmiiic, Salvie, Mu~e1, lsop, lenupar, -
Cimbru, Lavands, MarJtiron,
Rozmarin
Luxajii Eucalipt lsop, LwnnuA, Mnghirsn Camfor GAllxnele
Redoare Cimbru RonnlJrin -
Lipsii de ((lUS J"rbiitleljjmui Piper negro. Lavanda, ·
R07111arin
APARATlIL RL'SPlll<\TOR
Astrn Busuioc, LAmai e, Salvie, Chiparos, lsop, Lavanda, Benzoina
Cirnbru Maghiran, lzrn!, Men\!,
Pin, Ronnarin
Bron~it3 Busuioc, Bcrg;.m0(4. lsop, Lsvanada, [nllA, Bcn7.0inii
Euca!!r&LAm5ie.Solvie MenUi. Pin. Rozmarin Lcrm de santal
Catar Busuioc, Eucnlipi, Lamaie Pipernegru, lsop, Lavanda, Lam de cedro,
Cimbru Maghiran, M.:otA Frankincense, Iasomie,
Smirnj, Lemn do snntal
Tuse Eucalipt, Piper negro. Chiparos, lsop, Bcnzoina, Lam de cedro,
Cimbru Lavnnds. Rozmarin ISSOI11ie, Sntimii
Emfizem Busuioc, EucaliE_L Cirnhru a'~1r(lS, [sop Iasornic
adi''' Eucalipt. Lamaie, Salvie, Mu~el, Oliparus, lsop, i3clzoina, Carnfor,l.enlll de
Cimbru Levanda, M"'l\!, Pin, santal
Rozmnrin
Prevent iv IlTipii · Anason -
Febra de ran · ISIlfl ·
Sughil Busuioc An.S<JJl ·
APARA T CIRCULATOR
Hipertensiune 3rterialli S31vi< puritic., Lam.ie Lavanda, Mngjliran, Ylang- Ylang
Iznll~ara
}!!E_ertolsiwl<" nervoass Salvie, Cimbrn I~, R02111Srin ·
Vent! varicoasc Lam5ic Chiparos Galbenele
Limfii lal~ Sal vie Lavanda, Rozmarin -
Hemoroizi (pladute) · Chiparos, imllpar Frankincense, Gatbenele,
Smima
Degcrsturi linni'ti~ . Galbeiele
Anemic ,tamaie, Cimhru MlI~c\el -
AP.\f{ATITI. ExcnETOR 399

Doiaa-Elena & Aliodor MIlJlolca • Ew:rgl.:licli suhlilii II Iiintci III1HIIlC

)19 LEMNDE JOS Rel a: xant '. DENZOINA(I} Depresiune, tcnsiune nCfVOasii'
I &\NTAl. CIIJPAROS (3) colica, diRr~ gastritil. sughil. '
.. . . FRANKINCENSE (4) greturi, varsfiluri; catar, tuse,
PIPER NEORI.l (2) Iuringita, diverse dureri ale
YI.A:-IO • YI .• /\J'.JG(5) g.ilului: pentru tratarnentul pielii
! 11\'DIA (t>..f\'SORE) uscate, innalllale, iritabile,
pO MAOII[1{AN ME[)JU 'lnciilZC1-qi HERGi\t>.I01"A (I) Anxietate, calmant, debilitate
j(origam':llI majora) fortilicii. L\VA:>IJM(2) nCfvousiigcll.:rali!, insomaie,
! recoofort.an( ROZI-.IARIN (3) iritabilitate; scade valorilc
ridicate ale tensiunii arterialc;
constipatie, aruelloreazs :;paslllul
intestinal; rnC<!.1Ia, cefalee,
lipsit de cuhlre, SPA:-IIA, S. rnigreru; leucoree, eicluri
mirospersissem FRANJ'EI. TIJNISIA' durcroasc; toate durerile
musculare, echimoze, nevralgii,
I I !pasme, IUXlllii. elongajii: astm.
cat3r.
:
(21 Mt~E"fEL MEDlt~ R~Zli~ L-\\·A.'1).\(2) 'A.rn:i-..ute. <kpr<:s'e. rstene,
(.nhani! oobiIiI;) rei axea III arrI io<cp!ic xn.sc.vr., (I) msormie, iruabilitate, nevralgic,
(m"tricarn PATCIIOI;U (3) stari de supsrare, inci!pill,il1area
I dlemomilla) TIV\.l";DMIR (4) (la copii)), tooifiant nerves;
I diaree, Ilalul<llili. gastrit.a,
indigestie irif~nlilil, nf.:qiuni
hepatice, lipsa' apetitului, ulcer
peptic, ulcer gastric;
t'oojunuivitii, otalogie, eruptie
EUROPA, MAROC dentara, dureri dentare; hemoragii
m<!llslrunle..nrtrilii, reumatjsm;
acnee, antialergic, vene sparte,
arsuri, pl§gi,.dennatite. piele
uscata, hipersensibilitate • pileii,
! inflamajii ~J,eriielii, iritabilitate,
IJ2 IM~CAT,\ :\-fEDIU Rcimprospjj1ea~~ CU APROAPE TOAll:: Anxietate, depresii nervoase,
relaxeezs, tonilit\nl IJLEHJRILE ETERICE nev Tn I giit diareee, gastro-enterita,
al pielii III rsUIOC: (I) diuretic hland, litialll reallali!,
lJLEII TRI CITRICE (2) afeqiuni ale tractului urinar:
TRANDAFIR(3) infecjii alegdtului ~i gurii;
henoragie rnenopauzal ..
AFRICA. FRA1"'TA. leucoree, slerilitate; congestie,
SPAN1A,ITALIA. retemie de.lichide; dermaths,
CORSICA eczema uscata, inflnmntii ale
pi.:!ii, ten gras, len lil'sil de Ion us.
; ulcere, plAgL'
L ,< '.'< '_
, 396

,.

Aile terapii

23 MENTA MEDIU RAOOf*~i BENZOINA(I) Debilitate nervoasa gcneraill.
(mentha piperita) SI'RE reeooforteaza ROlMARIN (2) nevralgie, ~ nerves; diaree,
INALT f1atulen!A. litiazA biliara,
indigestie, dureri de stomae, rliu
de transport; miros ncpliicut al
gurii, rnoeaJA, eefalee, migrene de
EUROPA, SUA, origine digestive, sinuzitA:
ncregularilbli menstruale, dureri
JAPONIA In eiclu, cligomenorea; bronsita,
catar, tuse, gripil, inflamajii ale
pielii, ilep8turi de insecte, iritalii
ale pielii, congesiie toxics.
24 NEIWLI JOS ULTRA BENZOINA(I) Anxietatc. calmant nerves, in
(l1ori de portocal) RELAXA;,T, IvIU~CAT A (3) depresie angoase, isterie,
(neroli higarde) antidepresiv SALVIE (2) insorrmie, palpitalii, stMi de
LAVANDA(4) pnniea, soc nerves; diaree cl'<lnicl
datoratii stresului, flalUl<nl8;
FRA."l'fA. TUNISIA regenerator al pielii. in tratarea
)tuturor lipuriJOf' de piele, in
speci.tI ces uscaA, iritabil4,
: I ~bre sparte.
, I
25 PATCHOULI .lOS Relaxant ACE DE Pf:-J(6) Anxic:tote, depresie nervoasa:
HEROMIOTA(I) ret<nlie de lichide; vindccii piclea
LAVANDA(3) crilpatll, usuca ariile zemuinde
MU~CATA(2) ale pieJii, plagi.
NEROLI (3)
SM1RNA(4)
TRANDAFIR J2L
FIUPINE,
IND()NEZIA.
SINGAPORE
26 PIPER NEGRI) MEDILJ Stimulent FRANKINCENSE (I) Stimulcnl circulator colica,
LEMN DE SANTAL Ct-.u;tipalie; intocxicatii
(2) alimcntare, indigestie, lipsa
apetitului; dureri ale aparatului
excreter, arsuri; stimuleazs
mictiunea, cefalee cauzata de
vcrde-galben miros SINGAPORE, rileealii, dureri dentare, r4C<!8Ia;
piiLrun/.Ator NOSSIBE, COMORRO dureri museulare, analgezic
extern. (ipsa tonusului muscular.
cater, tuse,
27 PIN (are de ) MEDIU Reconfortant, LEMN DE CEDR( r (I) Debilitate gcneralii (navoasA);
(pinus silvestris) SPRE antiseptic R07..MARIN (2) litialll biliara, cistM. afectiuni
JOS SALVlE_(3) ale rinichilor, sinusuri; infecjii
RUSIADEN·E ale traerului respirator. astm,
llROLUL AUSTRIAC bron§itil, grip!. 397

Doma-Elena & Aliodor Manolca> Encrgetica suhlilii n liilllci IIIlUlIlC

po OALBEl'.'EU: l'NDECATOR' IENlJPAR (3) Anxietete, tlilc,ite af<X.'!ulli
(calendula tlJlc'T"C:jtc LWA.'lDJ.. (4) nervease, dcgl!fiituri. hcmoroizi,
I olfieinalls) LE:-.rNDE varice, cntcrilii. afeqiuni ale
SANTAL(6) \'CZicii bi1iare. g.'IslritA, illdigCstie,
ULEIlJRI ('!TRICE (I) congestie hepatica, ul= gastric,
1\IlJ.\iCATA (2) nacgulnriUlri menstrualc, dcluri
PIN(7) dureroase, IIl<:nop8uzi!,
EOlP'!" reumatism, Rltrito, ediiruozc,
anruri, deg.:riituri, intlamnlii.
revigomre, afc"\.1i1llli
tcglllllc'lltarc,luX8Iii,lIk"\.TC,
r1dgi.
I
'11 [SOP MED[U Decongcaionant LAVANDA (3) Calmant nerves, debilitate
respirator lJLElUm C!TRICE (4) gt:l1l!fsla. nomlalizca7i1 circulajia
ROZMARIN (4) sanguin!, lIatlll"'11a. lipsa
SAL\1E(5) 8pctitullli, laxativ usor,
PIJRIF (2) gttstT(1""!l!fitii. li(ill2ii r.:nlllii.
ORIENT Ieucoree, astrn,
bronsitil, eatar, (US':' febra de 13.1,
emfizem pulmonar, eciliI1107.C.
=ne,pliigi.
JNTERZ1S EP1LEPTICI[..OIt
II IASOMIE JOS RdaxC37ii ~i ULEIURI CITRIC£. Apatie, !<Iiiri depresive, do!
(jasminum calmc:a7ii I3UNA ""fIbaro. debilitate nervoasa,
grandiflorum) COIvII', \ TlBiUT,\ TE sedstiv ~i rc"",nCOI1<i111 in nf0<.1iul1i
ell TOATE nervoase, dureri menstruate,
ESENTEW ETERICE ale.:tiuni ale uterului, dificulUili
l respiratorii, spasm bronsic, catnr,
(UIIC, distonie, dcrmalilii, afccliuni
~ ale piclii In genernl,
13 IENUPAI{ MEDHl Stimuleaza, BENlOINA(I) Anxietate, calmant, toniliant,
(juniperis relaxcaza. CJlII'AIWS (2) insomnie, sires, stimuleaza
communis) reconfortant, LWAl'm.\(3) circulajia sanguine, colica,
I >Ulti""l'lic ~i diuretic SANTAL(4) indigesiie, cistitii,
reletl\i.: de lichitle, hemoroizi,
CANADA, EUROPA leueorec, dureri la ciclu,
dureri musculare
de lip rcumaric, ucnee, 1.:11 gras,
eezeme, dermatite, scooree,
lonilianl al pielii.
14 IARBA DE NALT Tonifiant si IASOMIE (2) Col itA, indigcstic, gnstrocntcritA.
LAM}.r reconfortarrt LWANDA(3) !tonus Il1IIlICUI.r slAbit, Icsutul
r,.,nJ~(,ATA (I) muscular slab; acnec ~ pori
arc culoarea MADRAS. ~L\LA Y, dilataji, 1"lIIlianl go!flcrul al pielii,
sll",,"u; sec ¥ mires I!>:DllLE DE VEST
IIS<.mIinAt<>r Mmai!!;
-_ Aile terapii

15 IZM,\ - ELlXIRUL MEDIU Tonifiant ~i 1...\ VANDA (2» l!<lc'fic. tensiune ncrvoasa, ~
VIETH - (melissa rc. . .'onfortant :-'lIJ~l'.\T'\ (I) nervos, scade tcnsiunea art.:rial.
ulfciaalis) :-'l,ROU (3» craniana, t11l\iliant nerves;
Yi.ANO -YLA:-':O (4) lilltulcnli- indigc:;ti.:. grcturi ;
SPATII1I. ecfalee, migrene, IcrnpcrnlUrii,
n<!f<1Iularitlili menstrualc, dureri
MEDITERANE. \:-J. la cidu. staililatc. it11qliiluri de
S(J,\ albinc'li viespe,
16 I.AVANDA MEDII) Recoofortant, !lUNA AnxidRk d"flr ... ie, debilitate
(lavendula vera) relaxant, terapeutic c()MPA'I1BIUTA1E go!flcrala a sislCffi\llui nerves.
general CtlTOATE iritabililat.o, palpitajii, scade
ESE:-'jELE tensiunca arteriala de valori
ULEIlJRIlF.. rnsri, congestie limJiltic! • colica,
CITRlCE(I) JJJIIUletll8, gastro .. n~
PATCHOULI (3) indigc.tic. grC{lIri. d",itll. miros
PIN (4). nep16cut 01 gurii. cmjuCli\'it!i, ..
ROZM.,\RIN (5) atalgie, cefalec, infl!<1ii
S .. U.V!E(2) ale galuJui ~ ale nasului;
neregularitlili Illdlwuale,
PIA'lTELE ALPll'.'E lcucor.:.; oligormeores ; dureri
AlE SPATIVLUI muscularc, R'tllnslislI1. IUX8{ii;
MEDlTERM'E.\N celulita. rdClllie de Iichide;
afeqiWli cstarale, gTip71; acnee
ruzacce, alopecic, mu~ de
animalc, opMir.:. arsuri,
dctmalitii, L'CUUr.; inn.malii
cutanatc. inlCfJlituri tk insecte,
psoriazis, llrsuri solare, revigorant
al pielii,
17 LEMNDE JOS Sedativ BEROA.\IOTA (I) Anxi<C.alc <:fOOicA. d"itii. durcO
CEDRII CIIIPAROS (2) ale sr . excretor; 8U1ce. len gras.
(cedrus stlaruica) IASOMLE(.I) slopecie, lllatn:a!A, scoorea
lENt IPAR (-I) scalpului, inlcpilturi de in.s.:ctc.
NEROLl(S) iritlliri ale piclii; hnJll~it4, catar,
ROZ~fAR1N (6) tuse,
AFRICA D" l':ORO
18 LAMAIE Itl':ALT Reconfortant. LWA.'lDA(I) Anemic, dcgcrAturi. circulajie
Stimulant FU)ARE DE !W1guinii precarii. vance,
PORTOCAI.(2) hipertcnsiune art.!rialit.. diabd,
viIrBiiluri; I>oli de rinichi;
coojundi\'ilA, laringitii. ulcerc
LllMEA ,\RAI3A, bucale; artrita, reurnatism,
oongestie IL,ul.rJJ; astrn, catar,
SICILI,\' rb<:olla. grirA: arsuri. capitare
C,\I.IFORNIA, TUple, !I!n gras, hares, inlCfJiituri
FU>RIDA, Cll'RI J J~ insecte. riduri. 395

Nr EsftIIf' CalltJ11 Ere«
("rt etertce uleloase ("allncatlv Ifrr,,,,..' <:ompatlblllULI Indl('1Jj_U
, A."IASON MEDnl Carminativ, LA VANDA. (2) Vedere sliihiUi, colitii,
(pil1l'inella) diuretic ~fiJ~CATA(I) <*Istipalie, flatulenla,
TRM'DAFIR. (3) Di!oxicalie alimentara, sughi],
GUST SPATIlIL SM'AL (4) gfejuri, V8rsaturi, litia]" r<nala,
DULCE MEDlTERA.""AN m,.pOpsuza. oelulitii. ret.mlie de
SAU INDIA,ARAlli A, li1:hide
AMAR AMERICA
2 BENZCJlNA JOS Ilnc!lle'jte ~ TRANDAFIR (I) Epuizare nervoass, emolionala,
(citrua bcrgamia) relaxeaza LEMN DE SANTAL(2) tensiune nervossa, stimulent
circulator, dstita, ~
reumatoidala, gutii, astm,
THAILA.NDA, hrm~ tusc, gripii, piele
SmlATRA cilipatA, uscata, d<flllatita, piele
iritanta.p lagi.
3 BEROAMOTA .INALT Tonifiant si CIIIPAROS(I) '\mci<tale, depresie nervoass,
(citrua bergamia} reeon fortant, IASOMIE(2) profilaxia ~ tratamemul
relaxant, antiseptic LAVANDA(3) cancerului, eolici, flatllienla,
puternic, l\'EROLI (4) gastrocnlerit.a, indigestie, cistita,
dezodorizant infectii urinate, mires neplaCUl
al gurii, amigdalita, dureri 81e
CIJLOARE ITALIA DE Sl II) gatului, hron~ii, acnee, seboree
GALBOIE CATRE a scalpului, herpes, psoriazis,
VERDE- ulcere, pl6gi ale pielii,
MARONf{r accentueazs Iotosenaibilitetea
pielii.
4 BllS17I(X' NAl,T Tonifiant, BERGAMOTA(I) Anxietate, dcpresie, isterie. lipsa
(ocinum reconfortant ISOP. (3) capacitalii de deeizie, debilitate
basilimm) M1J~CATA(2) nervoesa, tonic, actioneazs in
indigestie, \'ilrslituri. infectii
I' intestinale, atalgie, raceala,
sinuzite, migrene, spasme
ASIA, REUNION, musculare, astrn bronsie, eatar,
CIPRU, FRA.'J'fA, sughi], calmeazii lnlcpilturile de
SEYCHELlES ins.~e.. piele rara tonus, piele
congestion.til,
. Depresie, debilitate genemla,
5. CAMFOR JOS RA",*~ FRA,'lK.INCENSE (I)
(dnn.momum stimulcs?A, diuretic, iniihnllli". soc nerves,
camphora) ingredient 10 constipatie, flntulenl!'
infiltratie CHINA. JAPONIA, gastrllmterilij, aenee, echimoze,
artf!Ji.tcn gras, inflamaji]
SRI LA."IKA, reul114toidale, uloere, plagi.
CALIFORNIA ,I

" I'

!'

" I,

.u

Doina-Elena & Aliodor Manolea .EDer!_!etica suhlilii a fiintei umane

TABELCU ESENTELE ETERICE ULEIOASE

392

Alte terapii

6 CHIPAROS IvIEDIU Relaxant ~i IENUPAR. (I) Calmant nerves, In profilaxia §i
(cupressus CATRE recontortant, PIN (3) tratarnentul canecrului, cireulejie
sempervivcns) JOS tonifiant SANTAL(2) sanguine defidtsrn. diuree,
hemoroizi, laringita, epixtaxis,
hemoragii intestinale,
menopauzs, afeqiuni ovariene,
culoare user giilhui KENIA. gPANIA, dureri la ciclu, ernmpe
FRANTA, museu lare, astrn, tuse
GERMANIA spasmodice, Un gras, capitare
sparte, transirejic, vene vericcase.
7 CIMBRU IINALT Antiseptic, BERGAMOTA (I) Insormie, anxictste, debilitate
(thymus vulgaris) SPRE Tonifiant nerves, !Z~nJ~OAR.A (3) nersoasa, deopresie nervoasa,
lv!EDIU Stimulco7A LAMNE(2» stimulent circulator, hipotensiune
produqis de ROZMARIN (4) 8rteriala,. lipsa lonusului digestlv,
glohule albe, flatulenla. r"=tl!' grip!, cefalee,
diuretic 8inum!, dureri ale gatulu~
amigdalita, neregularutilli
menetruale, anemoree, lucoree,
reumatism, artrita, catar; tuse
convulsive, hron~ita, emfizem
pulmonar, 851m. caderea
parului.oparire,
8 EUCALIPT NALT Fcbrifug BENXOINA (I) Nevralgii, diaree, c.:istitA, rareli,
Clariflca psihieul, LAVAJ'-lDA (2) cefalee congestive, afeqiuni ale
diuretic. antiseptic PIN o» sinusurilor, infeetii la nivclul
gatului. dureri museulare, artrilA
AUSTRALIA. reumetoidala, rdmliu de lichide,
T ASI\IA.'lIA, astrn, hron~itii. eatar, tuse, herpes,
,\LOERIA. FRANrA ulcere, plegi,
9 FRANKINCENSE JOS Relaxant, III JS{JIOC (I) Anxietate, tenaiune nervoass,
(olibanum) InlinerC'jte C,\MFOR (3) cistit6. hemoroizi, eatar, afeetiuni
(lAmliie) LAVA.'IDA(6) 01" mueoasei aparalului
II.lll~C'\TA (5) respirator, piele inllamate, ulcere,
PIPER NEGR! 1(2) pl~gi ale plelii, revigorant 81
PIN (7) pielii.
{fLElURI ClTRICE (4)
SA. "'T:\Ll~
AFRICA DE EST.
lRA.."I. LlBA."i 393

Doine-Etene &. Aliodor Manolea • Fnergetica subtila a Iiiutei umane

• BAI

- 15 picaturi de esenta in cada eu 3/4 urnpluta eu apa la 0 temperatura convenabila, Se sta timp de eel putin 15 minute.

AFFCTIl TNI PRINC'IPAl.E: insomnie - tensiune nervoasa, afectiuni musculare, probleme eirculatorii, prohleme menstruale. tuse ~j raceala, cefalee, retentie de lie hide.

• (,OMPRE:SE

- 10 picaturi la 100 ml apa In care ~e introduce cornpresa dupa care se stoarce ca sa nu pi cure, se aseaza pe locul ales apoi se inveleste eu 0 folie subtire de plastic peste care se aplica un prosop incalzit si apoi un pled.

AFECrIl.TNI PFJNCIPAI F: probleme ale pielii, nevralgie, echirnrve, plagi deschise, dismenoree, luxatii, dureri rnusculare.

• ESEl'Ial'E ULEIOASF. APLlf'ATf (A A J ARE:: in eazul urgentelor, arsuri, prurir alergic, arsuri prin oparire, intepaturi de insecte.

• .\IASAJ

- pentru facilitarea miscarilor, esentele eterice uleioase sunt combinate cu uleiuri vegetale eu putere de penetrare a tegumentelor pana in circulatia sanguine (excipient) ulei de avogadro, alune, germeni de grau, de samburi de struguri, de rnasline, de samburi de piersica, de migdale dulci, de soia, de

flo area soarelui; .

- se adauga 15-30 picaturi la 0 cantitate de 50 ml ulei.

\" I

Aile terapii

-----_._--"-------_._-- -------- ----------'-------

if H:g ] lij~B ][Ui lit ll" iI
jH !it
v ~ . "
n !i l lH t ~1 H ~.~
-<!- l ,_
~J ~" ·n .IUi 1H~ ]Hlit jill !
2i ~.~ :l;",
~ .. s:s- ... c ,_Jo(~ :> -e x "'o(:l; )<o(:f. :I: 0(:1: ~"l:r:<~ 0(0'::>:1:
U~ ~ ~ & !! lJ
....
Ii ~ li .!I ! ~ ~
'" o :> ....
] I ..- l r I -~
8
<' -8 i! s ·A -=
"
.,. t!' -ll e a o:l 1l .!I ."
;z;
... 11
i :ll ., . .~ G
" .S o ~
;> 0 -II
.l! ~.~ 2 H ,g. :i !j
Hi ~ I 1 ~~-H
$. o ..!l ~ i1
-8~ !
£ e i
~U Iii . ~ ~ :J 1-1 .~ l! .,
1 ] i -J.
1 h ~ ~ ~ il
1 ~ -a.
>
:I:
....
-filu· {j~! IdIJ p' t1i
g :("1:11 1ifi ~
g ~ '3_
.a llf so!' gl
J .Ml] ',,:j ~Ij( liil Hj
t'. d-1t jut !l~fl ]v
1 .. 1'1 l~U !]
J. !11g
<
-J ~ j ~ ~ I 0( I
i ~ ~ ~
] ~ =
B
u 391

Doina-E11!I18 & Aliodor Manolea ·Ynerg!!lica suhtila a liin\!!i umane..

TABEL.CU LONl.U' RU'LEXOGENE ALE PALMEI, ORGANn.E (,ORESPO~DENTE $1 EFEC'TE OBTINUl'EPRIN MASAJ

13

Zoni palmi

Organul corespondent

La menopauza hipofiza dirijeazii toti honnonii din corp: prin masaj ovar, tiroic.la sisuprarenalelc incep sa fWlclionClUclIfIllOnios

IlipoliJ1i

Limfa

Ochi ~ rUlii umflate in cnz de raceala

3

Capul

Pentru stress. limpezirc cap; au cfecte usupradurerilor de cap, nervozitatii, insomuic, [rica

Stomac

Dureri de stornac. arsuri, balonari. senzatia deprea plin, Linistestespasmele stornaeale datorita stressuluisi nervozitatii

5

PI1im§nij ,

stare Uc'.nn.'<ictllle, raceale: Prin masaj se obtineo stare bUll1 ·le .,.in:ilate

Dureri Pcfond Ilc:TVO~ III stomac: sornn agitat., , Eleele dupii masaj: disparitia durerii, sornn linistit

7

Jnintatmdna st:inga) Ficatul (palma dreapta)

somn UMllil, probleme de circulutie. presiune m"I~L'Pt.

~,:- ;

boli de 119t, bulimic. rinite alcrgice (alergiu It. (un)

"

Umarul '

jntinde~.conlIuclii rue umarului, sinuzitc. gufurui,

Rinichii

cistitc. netritc, carcei (la pulpa piciorului)

I () Intestinul gros Constipalic sau diarec, raceli, gripa

II Ceafa I )ureri Uc cap, oscilatii ale tensiunii arteriulc: eleele obtinute asupra irillat ici .,allfluine

12

Sira spinarii

Dureri de spare acute, intinderi de ligarnentc .

14

Vcncii,

Intestinul subtire Problemede digestie ~i nervozitate

Vczica usor iritabila, raceala. simvllii gripa

15

~oIdul

Reumatism coxo-femural:

Iifccte • mentinerea supletii ~i vitalitatii scheletului O$M coxofemural prev inc aparitia hemoroizilor: calmeaza durerile datorita cclor existenti

16

Vertebrele lombarc

Dureri lombarc, constipatie. lombago, sciatica. dureri de sale

. ~ ,I

n'.llll.1e

388

Alte terapii

AROMOTERAPIA

Aromoterapia reprezinta terapia care are menirea de a vindeca prin utilizarea si aplicarea corecta a esentelor uleioase obtinute din plante.

In functie de volatilitatea esentelor uleioase aromatice, acestea se impart in urmatoarele categorii.

1. esente uleioase aromatice cu grad inalt de evaporare, de varf, deosebit de stimulente pentru corpurile subtile, minte si corpul fizic.

2. esente uleioase aromatice medii care sunt moderat volatile, influenteaza functiile organismului (digestia, ciclul menstrual, metabolismul general).

3. esente uleioase aromatice joase (bazale), care au un grad de evaporare mai lent, sunt cele mai relaxante si sedative; se folosesc ca atare sau in amestec cu cele din prima grupa.

Moduri de utilizare a esentelor uleioase aromatice

• ADMINISTRARE PE {"ALE INTERNA

- in suspensie in vin rosu in apa cu mierede albine;

- in suspensie in ceai.

Se administreaza 2-3 doze zilnic a care 1-3- picaturi de esenta. AFEqflJNl PRINCIPALE: tuse ~i raceala, flatulenta, indigestie, constipatie,

diaree, cefalee ~i dismenoree, cistita, depresie, varice, litiaza renala sau a tractului urinar.

• lNHALATII

- 10 picaturi pe batista, server, etc, si se inhaleaza propriu-zis;

- prin introducerea de esenta eterica uleioasa In apa fierbinte ~i se inspira

vaporii care se degaja .

AFECTIlJNI PRINCIPALE: tensiune, cefalee, raceli, sinusuri blocate, dureri cervicale, tuse.

389

Doiua-Elena & AhoJUI Mauolca • hl"'l gclicu subtila a liUlI.:i 111111111<:

37 - ZUlli de mass] pentru relaxarea orgauclnr abdominale. ~ sexuale, prostatci, redulu., nervului sciatic;

38 - Arueulajia coxo-Iemurule; 39 - Glaadele lirufarice deasupra diafragrnului;

40 - Glande Ilmfstice abdominale; 4 J - Ductul Iimfatic toracic;

42 - Organele de eehilibru din uredie: 43 - Sanii - picpt;

44 - Diafragma;

45 • Anugdale,

4(\ • Maxilarul inferior; 47· )'la~.llarul hu~ .. ior; 48 • Laringo-trahee;

019 • Rcg.uuea pelvraua; 50 - IJter-proslat.8:

51 .. Org.llle scxuale. vagin. urctl..'rB, p ... ::ni:-.: 52· R..:ct (hemoroizi):

5 J. Ccloana \·ert.~nola L ... rrvicala; ~.j • Ccloann vl!rt':Ornlii dorsala; 5$· Ccloaua vertehrala !"",haIA: 56· SJi.TUIlI. coccis,

I

\

(1 (

386

Alte terapii

Zouele reflexogene ale mfiinii

Traseele terminale ale retclei energetice a intregului corp se ana pe palmele nuastre.

Punctele terminale ale meridianelor energetice sunt in corespondenta ell organe interne sau glande ale corpului.

Energia blocata In situatiile de stress sau oboseala poate fi usor deblocata masand 'in mod regulat mainile, ajutand astfel energia sa circule 'in imreg corpul.

Zilnic se recomanda un masaj al tuturor zonelor reflexogene ale palmei.

Dupa acest reflexomasaj, durerile dispar ~i ne vom simti relaxati, energizati. Pentru 0 buna circulatie energetics un rol deosebit II are incheietura mainii ea ~i de altfel toate articulatiile corpului.

Mentinerea lor tIl stare optima se face practicand zilnic exercitii simple pentru toate articulatiile corpului, avand ca efeet un grad ridicat de mobilitate.

1. hipofiza 2.limlu

3. capul

4. stomac

5. pliimuni

6. plcxul solar .

7. iuima (uranu stanga)

7. fieutul (marta dreupta)

8. umar

9. riuichi

In. intcstin gros

11. ceafa

12. sira spinarii

13. intestin subtire

14. vczica i 5. sold

16. vertebrele lombare 17: ovarele

Zone reflexogene ale palmei

387

'··c

Doias-Elena & A.liodor Manolea • Euergetica slIbtilli II fiintei IIIl13nC

Diaree •

stomac, intestine. limlatice, plex solar,

Endcme

rinidri, urcterc, vezica, sunrarcnalc, limfaticc;

.chemu ll,encraiA .ri!tuUllu incenut:

Farinl1.iLA

maxilarul superior ~i maxilarul inferior;

Glaucorn

rinidri, vezics, sunrnrennle ochi. cn»;

GrinA

lirnfatice. nmigdale, splinii. nus. sinusuri:

Outl!

rinidri, ureterc. vezica, sunrarcnnle, zonaafcctnta;

lIemoroizi

reet, rinidii. uretere, vezics, sunrarcnale;

Henatitli

duoden Iicat, colecisi, limtatice;

Hinertensiune

rinidii, uretere. vezica, tical, hinofiza, nlex solar;

llipotensi WI<:

pancreas hipotiLll, tirtlidii. PiCK solar, c:JV;

Leaeemie

l>dJ<!IIUl go!llcrulA sau limfatice, arnigdale, spIina, organe de metabolism;

tillllplel<!, organ <I" echilibru, paratiroide, stomac;

rinidri urcterc, w7kii, organe de metabolism, cap;

limfatiee, rinidii, uretere, veziea, plex solar.

Otit!

urechi, limfatice, naratiroide:

stomac, pancreas. Iimfatice;

Parkinson

rinichi, uretere, vezinca, suprarenal". cap, Ceara, organe de metabolism;

rinichi, uretere, vezica, nrostatzl;

Psoriazis

'rillidli, uretcre, vezica, suprareanalc, paratiroids, orgaue tic metabolism, limfatiee:

Rc:umatism

rirlidli, uretere, veziea, suprareanale, paratiioidA. organe de metabolism, zona afeetata:

cap, I'.Ilt, bronhii lirnfatioe, hipofiza, paratiroide;

384

sinu7.itJi

Idtema g.!I1.nlii sau rinichi, uretere, vllZiCi!; organe de metabolism, parstiroide, eapul, eoloana v<rlebralii'

< sinusurile. lirnfatice, naratiroide;

_'

1 ulburari rcnale

Alit: terapii

1'1""T duodcnul

1 inidri, UI<1=. w.fka. ,upr~'''''.I<!. limtatice:

tru.:(ul gu,tm·intcMiJ1ul:

ruudu, Uf.:("'", vezica, ","omoc, illt...".tu,,,, licat, <..'01. ... ;"", limfaticc;

riniehi. urctere, vczica, sunnucnalc. coloana vertebrata;

rinichi. uretcrc. Vc!.fh..'It, c;lIpnm,n..tlc!. T)8r.Jtiroid~:

Il\iDEX DE Z.O~E REFLEXOGFl'4E

I - Crd<TUI mare: :: - Sinusuri;

,I - Creicrul rnic; -t -lIipllli.fa:

5 - ~<'I'\ ul trigemen - tlimpll; 6 - :-':Js:

7 - Ceafa:

R - Odri:

I) - Ureehi; 10 - (:m<,i:

1 I - \Iu~;hi trapez: 12 - Tiroida;

13 - Paratiroide;

14 - Plamani ~ bronhii; 15 - Stom a c:

16 • Duoden:

I"' - P31H."l.!a~:

IR -I icat:

19 - Vezica biliara: 20 - Plcx solar.,

21 - xuprarenale; ~~ - Riniehi;

2.1 - Uretere;

24 - Vl!nOl urinara; 25 - lntcstinul subtirc: 2() - • \pcndiL-elc:

27 - Valvula ileo-cecala: 211 - lntestin subjire:

29 - Colon transversal; ~o - Colon J..'SU!Ild"J1t: \l - Rc<1;

.12-.\nm:

.H-Inimd:

14 - 1-.pluui:

J~ - Gcnunehi:

16 - tililn"~ sexualc:

~~~~

I ...,~. . \,,:: -\

I ; l '.: \', \.... !

\. ," .. ",,'\":,:' ~;<~)

1:, '1',:),,1:\ I

..... \'./ / J' #

I . { ., )1 I.,'.! I " .... ' \ =r. 1:, /

I .~ ••... .1\ \.. f

1 r, \', ",1

1\ ,r . \ .~ ", _J

\ \'\ ~'::: I

; ,.\." '\ \ '. i

\ ~~:~ \\\

J:, ?( ) .:

! )V~C :'1;:

"-,'

/. " \.

( '.; )

\-..~ .. ./

\ \

-,

.. _ .....

385

Dorna-Ekna & Aliodor Mnnol<!a • Eut!rgdica ~Ilhtilfl a Iiintei 1I00an!!

-------------------------

Urn model sintetic de desfasurare a terapiei zonelor reflexogene II prezentam in continuare:

• pozitie cornoda si relaxanta pentru pacient, cat si adoptarea pentru terapeut a unei pozitii relaxante :;;i cornode pentru lucru;

• pregatirea pentru masaj a zonelor respectivejcele care transpira se vor pudra cu talc iar cele uscate se VOl' trata cu uleiuri continand esente potrivite organului in corepondeta;

• terapia se incepe cu 0 mangaiere usoara;

• zona in care incepe masajul este cea corespunzatoare rinichilor pentru a se stimula eliminarea toxinelor;

o in timpul tratamentului pacientul este constient, activ si va fi cointeresat In desfasurarea tratamentului pentru a fi In masura sa-si faca ulterior singur reflexomasajul.

• nu se va executa reflexomasaj in zonele care contin exeme, puroi colectat, tumori;

-pentru organele gipsate se va lucra pe zona reflexogena corespondenta;

Trecator pot apare efecte secundare cum ar fi: diaree, urinari dese cu schimbarea culorii urinci, marirea in dimensiune a varicelor, rani deschise pot deveni purulente, pot aparea boli din copilarie, crize emotionale de dis sau plans, poate creste temperatura. Toate acestea au un efect trecator si sunt ca urmare a eliminarii toxinelor din corp.

Actionand asupra zonelor reflexogene are loc 0 modificare a vibratiilor in zona respectiva, modificare care este transmisa organului at1at in corespondenta,

Durata masajului unei zone este de ordinul minutelor: de la cateva, optim ar fi cinci minute, panii la zece-treizeci de minute in cazuri grave.

Zona ficatului, pentru inceput, va fi maseta 0 durata mai mica de timp, circa doua minute, urmand ca intervalul sa-si mareasca durata progresiv.

. Frecventa sedintelor se stabileste in functie de diagnostic ~i de starea pacientului, fiind de obicei cuprinsa Intre patru sedinte pe zi si patru sedinte pe tuna.

Factorii care intervin la vindecare sunt in legatura cu: natura bolii tratate, vechimea ei, stare a generals a bolnavului, reactivitatea organelor sale la activarea zonelor reflexogene.

Durata tratamentului poate fi de la doar cat eva sedinte la luni de zile.

382

Aile Icrapii

.\FE( Til '''I<:

7.01'\.\ IlE J\I.\S.\.I Rn'LI'~X()(;f:~

suprarenale, rinidu, uretere, wries urinara, _ll_oratiroidelor.

Acoolism

hjpoliz.ii. suprarenalc, tical. pancreas. tiroids, gonade;

"''llrar.nak rinidli. urru.,._'2 vezica, paratiroida;

Amigdalita

nm~jdak. glande limfauce;

.'i'linli. orgsne de metabolism;

. \n_]j,inii pectoral.

suprarenale, rinidli. uretere, vezica, lItoma_s_ inimli'

Anorexic

sltnnac. inU!>tin..tiroidA:

:\rtrita

rinidii. ureicra, suprarenalc, Hniwlajii;

rinidii. urcierc, vezica, suprarenalc, plamsni, broohii.

Iimlauce, paratiroidc;

IJ;i1()t\ar"" pAriii inr.. ... ~ini.\rc u ahdom<Jlului

Il;i!'lt1Jr.:a pril1ii ~\lpi...-rin~"t.! " '\\hJorncnului

"{t>mdc.Out><I,,,,;

tiroida, hipolila:

..£!"III';ni. bronhii. limfatice, paratiroidc, sU_~.":Jlalc;

Cataracta

odii rmichi.urcicrc, sllprartnalc.' cap;

CduliUl

limfatice, ovare (testieule), ) inidti, urerere, vezice, pic" solar;

rinichi. ureterc.vczica (rnai mulu, limfuticc;

. C:"licistitil

duodcn. "';'J<X.;!,t. ficat, limJnlid::

inlc'S!uml gr<'+. limlatice;

zonclc intrc'g!J]ui trnicct gJlli(>oinlc"'1inal:

i)iuhct

383

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtile a fiintei umane

asupra pacientului.,

Terapia prin culoare p~ate contine toate metodeleptezentate mai sus in

scopul obtinerii efectului dorit. ,:'

REFLEXOTERAPIA

Reflexoterapia este 0 forma de terapie folosita de milenii. Ea are la baza corespondenta biunivoca si inrerdependenta functionala dintre diferite organe ale corpului urn an si anumite zone ale acestuia.

In practica, se poateverifica cii. 0 afectiune locali~atii. la nivelul unui anumit organ produce 0 senzatie de durere sau disconfort la nivelul zonei

corespondente. . ,

Aceste zone, sunt numite reflexogene deoarece atun~t,6ilnd se actioneaza asupra lor, sestimuleaza organul cu care se afla in legatu.(~.,

Zonele reflexogene din corpul uman se afla: p~;4!lnba, pe mucoasa internazala, pe intestinul gros.Iris, urechi, pal me, tal pi. ,~:,

Dintreac;este zone re~~xogene unele sunt coresP9ngente, in functie de organele perechi din corp: zonele refelexogene ale celor#,g~a rnaini, ale celor doua plcioare.ale celor doua urechi, ale narilor, pe cele dQ4~ zone ale spatelui,

zona solduriler. ' .: .

"~h"~:{

Efectele terapiei asupra zonelor reflexogene: .'."

• intensificarea circulatiei sangelui atilt in zonal"~t1exogenii cat si la nivelul organuluirespectiv~<

• intensificarea aportului de substante hranitoare'de.oxigen, anticorpi, hormoni, intensificandu-se totodata eliminarea toxinelor;.,.,

, • blocajele energetice'~unt inlaturate;,',;

• deficitulenergetic se.completeaza si, dupa caz, S~,lJ;pulsul energetic se uniformizeaza xealizandu-se echilibrarea energetics la nivelul zonelor de actiune;

• dur~rilese atenueaza, continuand tratamentul, iR\~mp,ele dispar;

• actio8~.du-se periodic asupra zonei reflexogene,d,~'cele mai multe on se obtine 0 st~rede sanatate optima, afectiunile fiind elimi~ate definitiv.

Zonele reflexogene supuse terapiei reflexogene,!l'l.rtimp devin foarte sensibile ;;i reflecta oportun orice perturbare intervenita. '."

Zona reflexogena a limbii pune in evidenta afectilJnile aparute prin

380

Y t.

AIle terapii

modifiearea aspeetului acesteia; la nivclul ochilor, afectiunile aparute sunt evidentiate prin modificarea forrnei si/sau coloritul irisului.

Controlul periodic al zonelor reflexogene poate oferi in orice moment o diagnosticare usoara ~i rapida.

Procedurile utilizate in reflexoterapie constau in masarea zonelor retlexogene :;;i ele au fost reunite sub denumirea de reflexomasaj,

Fiecare dintre noi, dispunand de cunostintele.acumulate panii acum, are capacitatea de a invaia ~i practica eu deosebit succes reflexomasajul atat pentru sine cat :;;i pentru pacienti.

in practica acestei terapii, pentru inceput se recomanda reflexomasajul talpilor picioarelor. Recomandam aceasta si drept 0 compensare necesara :;;i totodata eficienta la faptul di civilizatia modems a inlaturat posibilitatea naturala de a efectua reflexomasaiul. Soselele asfaltate, reducerea activitatii de mers pe jos, incaltarnintea moale !?i de multe ori incornoda a lipsit picioarele de masajul atilt de necesar.

fa incepatori In practica reflexoterapiei folositi 0 harta a zonelor reflexogene urmand ea din practica sa va Insu~iti amplasarea zonelor reflexogene.

Pentru usurarea insusirii hartilor reflexogene ale picioarelor observam ca, daca suprapunem pozitia unui corp fara membrepeste conturul celor doua talpi, asezate una langa alta, astfel incat varful degetelor ~ corespunda cu crestetul capului si partea inferioara a corpului cu extremitatea calcaielor, atunci pe zonele reflexogene ale picioarelor se vor suprapune organele din corp care Ie corespund.

" .

Activarea zonelor reflexogeneplasate pe talpilt picioarelor .

Reflexomasajul zonelor plasate pe tal pile picioarelor se poate face eu varful degetelor, cu fata ori dosul falangelor sau cu diverse obiecte din lemn, plastic, metal sau pietre sernipretioase.

Se recomanda masajul efectuat cu mana. Masarea partilor reflexogene se face prin apasari de durata sau eu intermitente, cu presiune mai mica sau mai mare, se va executa un masaj circular sau liniar.

381

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtila a Iiintei umane

TABEL CU VISCERELE AFECTATE ~I CULOAREA APELOR SOLARIZA TE PENTRU TRATAMENT

I ORGANE iMroTRlvA IMPOTRIVA iMPOTRIVA iMPOTRIVA
j AFECTATE (JMIDIT ATII CALDURII USCACIUNII FRIGULUI
J PRIMAvARA VARA TOAMNA IARNA
STOMAC AIJ1ASTRU RO,sU VERDE ORANGE
INTESTIN ORANGE VERDE RO!;)U ALI3ASTRlJ
SUI3TlRE
IN TEST IN VERDE ORANGE ALBASTRU RO,slJ
GROS
VEZICA RO,sU ALnASTRU ORANGE VERDE
URINARA CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE CULORILOR

·RO~U

antianemic, favorizeaza hemoglobina, este stimulent al ficatului si stimulent senzorial.

RO~U APRINS

afrodisiac, emenagog (provoaca menstruatia), este stimulent al

rinichiului, stimulent arterial.

ROZ armonizeaza emotiile, este diuretic, stimulent cardiac.

PORTOCALIU

este antirahitic, antispasmotic, stimulent respirator, carminativ (elimina gaze), emetic (provoaca voma), galactogog (aduce lapte).

GALBEN vennifug, colagog (declanseaza bila), digestiv, stimuJent motor.

GALBEN LAMAIE

este agent de rernineralizare, antiacid, expectorant, stimulent

cerebral.

VERDE

favorizeaza musculatura, este antiseptic, bacterial si dezintoxicant, stimulent pituitar.

Aile terapii

VERDE DESCHIS

detensionant cerebral, rezolva stari acute in dureri, stimulent al pielii, tonic.

ALBASTRU

este antalgic (calmeaza dureri), antiprurit (impotriva mancarimilor), calmeaza iritatiile pielii, diaforetic (produce transpiratii), febrifug (previne febra), stimuleaza vitalitatea.

INDIGO

anestezic, antalgic, astringent; detensionant at tiroidei si detensionant respirator, hemeostatic, sedativ, stimulent al paratiroidei.

VIOLET

este un calmant general, detensionant cardiac si Iimfatic, stirnuleaza splina, sporeste numarul leucocitelor.

PURPURIU

antalgic.antipiretic (combate ferba), detensionant renal, hipnotic (somnifer), stimulent al venelor, vasodilatator.

o alta metoda folosita In cromoterapie este respirarea culorii. Aceasta metoda consta in respiratie in stare relaxata a culorii deficitare; diagnosticarea si stabilirea acesteia facandu-se dupa metodele stabilite anterior .

Se vizualizeaza in minte culoarea respectiva sau se tine in mana un esantion al culorii pentru "memorarea" acesteia. Inspirati, mentineti aerul cinci pana Ja sapte pulsatii. Numarul de pulsatii este orientativ, el se mareste pe masura ce creste vitalitatea,

Recornandam sa se practice crornoterapia prin respiratie dimineata si seara, inainte sau dupa rnasa.

Crornoterapia poate fi practicata ~i .tara nici un fel de aparatura doar prin directionarea constienta a culorii necesare prin cele doua maini.

Pentru aceasta fiecare terapeut i~i face un cod propriu de perceptie al culorii prin intermediul degetelor de la rnaini. Va avea In considerare aspectul yin, al partii stangi (respectiv mana stanga) si aspectul yang al partii drepte (respectiv mana dreapta) si, de asemenea, pozitionarea In maini a centrilor energetici corespunzatori centrilor energetici majori ai corpului.

Se are in vedere ~i 0 dieta in fimctie de spectrul culorilor l?i influenta lor

379

Doina-Elena &. Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

pe uncle dintre meridiahele de acupunctura.

. Cremoterapia poate fj<utilizata cu eficienta ~i cD nummum de aparaturs, constientizand inforrnatiile cu privire la aceasta terapie ~i avand la indemana un index terapeutic pentru cromoterapie.

Aparatura necesara consta intr-o lampa retlector si/sau proiector cu diapozitive in functie de zona din corp care necesita terapie; filtre colorate; incinta intunecoasa.

Un posibil model al etapelor de lueru ar putea fi: • pacientul se intinde pe canapea;

.. se relaxeaza timp de 10 minute;

• se iasi se noteaza pulsul care ori creste I, on seade 1;

• se proiecteaza In ochi culorile de baza (cele sapte culori) timp de treizeci de secunde fiecare, prOiectia executandu-se in urrnatoarea ordirieiviolet, indigo, albastru, verde, gaJben, oranj, tara culoare rosie.

• dupa fiecare proiectie se ia pulsul si se noteaza culoarea care perturba;

• timpul de pauza intre proiectia unei culori si urmatoarea este de saizeci de secunde.

• dupa tabei se stabileste organulafectat.

• se trateaza proieetand culoarea cornplementara culorii care a perturbat pulsul.

"
CULOARE CARE TIILBURARF.A CULOAREPENTRU
J)ERANJEA .. ~A PULSln, OIWANlIL AFECT AT TRATAMENT
'VERDE OASE ROSlJ
, VIOlET C'RI I J:R INDIGO
, VIOLET (JI .ANDE ENDOCRINE PORTOCAI.1l1
, CiALBEN PLAMANI VIOLET
" GAI.BEN NERVI VIOLET
ALIM.STRU CIRe: SANCiE+ UMFA RO$IJ
PORTOCALIU INIMA Al.BASTRU
, f'\IDIGO PIELE RO~[J
" 11';1)I(iO RINICIlI RO,sU 376

1.

r~

, . I

.~

Aile terapii

Dupa tratamcnt estc neeesar ea paeientul sa stea 'in intuneric timp de eel putin treizeci de minute, iar loeul expus acoperit cu un pled de euloare inehisa.

Senzitivii diagnosticheaza culoarea necesara terapiei sesizand perturbiirile de culoare ale aurei celui investigat. Partea afectata din corp sau organul afectat este rcprezentat printr-o pata inchisli sau decolorata in aura plasata undeva in jur si/sau In dreptul organului sau zonei afectate.

Prin cromoterapie se corecteaza usor ~ dezechilibrele fizice ale corpului care se diagnosticheaza doar prin cJarviziune.

o aura stearsa ~i dezechilibrata se revitalizeaza imediat ce a fost inoculata culoara corespunzatoare vibratiei deficitare.

Apa solarizata

Apa reprezinta 0 components principala a organismului uman; ea reprezinta 65 % din masa corpului unui adult si 90 % din masa corpului noului nascut.

Ea reprezinta mediul in care se petree proceselebiochimice si biofizice din organism §i este indispensabila reactiilor metabolice.

Apa solarizata prezinta proprietati speciale fiind folosita ca remediu adjuvant cu efecte curative importante.

Apa de izvor solarizata poate actiona asupra intregului sistem digestiv. Prin expunerea la soare timp de minim patru ore intr-un recipient din sticla colorata, apa preia vibratia culorii respective. Expunerea la soare ce face §i atunci cand vremea este noroasa; 'in aceasta situatie timpul expunerii se mareste la minim sapte ore pe zi.

Apa solarizata se consuma inainte de masa, cu inghitituri miei. Culoarea ei se stabileste conform indexului terapeutic.

Apa folosita poate fi de izvor sau distilata ~i se adauga pentru fiecare litru de apa doua Iinguri de apa de mare.

Se poate pastra circa trei zile dar la intuneric.

377

.II'

~1

Doiaa-Elena & Aliodor Manolea • Energetica snbtila n fiintei umane

7!! STERlLlTATI: - indigo 2orl! organe genitale (rase)
,
.Ih"stn\ (suplimctnr) 20 omblic
79 SlIHDlTATE indigo 20 ell'
15 occipit
10 8 5-8 vertebrA dursalll
de origine indigo (suplinumar) 15 gal
CnJlioo81ii
~O SllSPENDAREA portocalie 30 corpul intreg gel
CICUfI.UI .
MENTRllAL
(pentru readueerea alha;trii (suplimentar) 20 ;wna gmita16 (rasa)
rnenstruatiei)
81 TETANOS violet 40 de corpul intreg gol
patru
ori/zi f
verde (suplimcntar) 15 crC';.tct
~:2 TORTK'OLIS alh.:;trii 20
a 6-. vertebra dorsal.
verde 15
Rol TUUERCU!..OZA portocalic 30 piept ~i spate .
+ violet 20 abdomen
CONS'nPATIE
gaibcna 5 trunte I
!
5 tample
+ FEBRA turcoaz '111 corpul intrcg gol
+ DACA FEBRA .Iha~trii
CRE~TE J
verde (suplimentnr) 15 cr~ct
F:.j TIILRURARI nlbastr;; 20 frunte I
EM(YflONALE
10 taJ1lple
85 TIJLRURARl rosie 20 haza eoloanei vertebrale
ALE
GLANDEWR
ENJ)(X'RlNE
Sf, TULnllRAHI violet 20 corpul inlreg gol I
l.JENTALE ! 374

Altc terapii

&7 lULBt:RARI indigo 25 oorpul inlreg gol
ALE MIROSULlJl
verde (suplimcntar) 10 cr~ct
88 Ttil.BURARI verde 2.0 corpul intreg gol
NERVOASE
10 plex cardiac
R9 ULCER alhastra 40 abdomen albaslril
DUODENAL trUndii
15
6 tliri1ple
verde (suplimd.ar) 10 cr~a:
90 ULCER galhena abdornen
GASTRIC 2Q
, spate
albastrs 15 frunte
5 lllinpk
verde (suplil1l""tar) 10 crC';.tct:
91 VARIOLA raze uhraviolete )0 tors (de flecare parte)
verde (suplimcruar) 10 cr~ct
92 VEZICA portocalie 20 vezics hiliaril
B1UMA
(AFEctnJNI) portocalie 10 plex prostatic
(suplimcntar)
93 VEZICA albastrs IS partea de jos a ~atclui
URINAI~
(AfECTJI TNI) galh"n~ alb.str8 in
verde 10 oopul intrcg gul cazd.!
incoolincnt6
purpurin
violet (suplimentar) 15 plcx cardia"
94 VOMA violet 10 corpul intreg gol
alh.str. (supli,llcrllar) zona fruntii Schema de lucru a culorii 'in organism la proiectarea ei 'in ochi este urrnatoarea: informatia fotonica din splina ajunge la hipotalamus si de aici la centrii energetici, la nadis-uri, iar de aici la sistemul nervos central, 1ji in final ajunge la glandele endocrine ~i In sange.

Este foarte important ca lumina sa fie rece.

Lumina se prniecteaza In ochi, pe zona bolnava, pe intreg corpul sau

375

Doina-E!J:na & Aliodor Manolea • Eaergetica subtila a fiintei umane
",
61 2ARALlZlE gelN1~ 15 ceafs :
indigo 15 col. vertebral"
s sacru-.
eoccis .:
gelbma 15 fiecare nerv scistic
indigo l~ flecare nerv sciatic
rt>~le omhilic
, (suplimcntar)
62 E'ARALIZIE -, gelhatii 20
FACIAL}.
.II,"~ 15
rosie (suplimenlllr) ornbilic
,
!!j 63 FLAMANI " rue uhraviolete JO piept :
spate
indigo (suplimcntar) 15 gal
64 PNEUMONIE \'iolet 40 piept
violct (suplimentar) 10 gal
65 rOL:OMEUTA indigo 50 de intreaga coloans vertebrala
trei ori
J><!zi
verde (suplimentar) 25 <T~et
M 1'ROSTATA indigo 25 pro<.talil
\iulct (suplimentar) 15 intre anus ~isex
67 flMIlTISM raze ultraviolete 25 piept
.Ibaslril (scplimcntar) 15 frunte
6R RA<''EAlA fiIra ro~e 20
f<bra corpul in~ gol
<!U hipertenaiune portoeal ie 15 ',;,.,
;:11 fdri ~i ... u cu verde 15 C3f'
wu1anlJllic 15
alhastJi .,,'
15
, ~.: plex solar'.;
:.;i 372

Alte terapii


69 REUMATISM alhom 30 verde (2
xcirr zona af<!ctatii pahare pe zi)
verde 25
70 REUMATISM galben 11Imilie 20 1~lI1a afectatii
CRONIC
portocalic 30
violet (suplimctar) 15 piepl
71 RINICIII albastrs 15
caz acut rinichi
portocalic
cazcronic gnlbcne 20
violet (suplimenlar) 15 picpl
72 mffiEOLA rosie 15 eorpul lntreg gol
galbcna
alhastrA 25 zona torsului
verde (suplimentar) 15 cr~et
73 SIFILIS verde 25/4 picpt verde
luni
albastra 20
galbcn citron 25/2 corpul intrcg got
luni
dupa
cele
patru
luni
74 SANOE rosie 25 corpul illtreS sol
(AFECfIONJ) rosie (suplimcntar) 15 plex solar
75 SINUZITA alb.slr. 10 • 3 -a vertebre dorsa Ih
verde 15 cap
albastrii 10 sinusuri
76 STAREDE~OC alhaslr8 15 a 6-a vertebra cervicala
indigo 20 picpt
albastrA 10 frunte
77 SPLINA gelh"Jlii 2 ore "PlioA
indigo
portoealie 15 ombilic
(suplimentar) ..
, 373

"

'I" III,:, 'ii

"')1

i

'il

I

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtila II Iiintei umane

45 HEMOROIZI -
rosie 15 a 5-. vertebra cervicals
.,.
albastra 10 zona lombara
10 zona sacrumului
gnlh<n,; (suplimentar) 10 zona anusului
45 HEPATITA albastra 25 corpul intreg gol
17 IIERNIE cal. acut alhastra 20
caz cronie galben lamaic 25 - 2 £(Jf1U afcctalA
slipt.
turcoaz 15
48 IiIDROPIZIE albastra 20 ZOIla· afcctala
ulhastru (suplimentar) 10 cr"'itct
"'9 HOLERA \'i"lct 30 de abdomen
2 pc zi
verde (suplimentar) 15 c.."'fC5tt.1.
!O lh'lMA stimutare rosie 20
l calmare corpul intrcg gol
~ Hlha~rll 15
palpitalii 15 plex cardiac
.
galhcn,; 15 abdomen
hipertensiunc alhastra corpul intreg gol I
hipotensiunc rosie 20
51 UJMBAGO gaJl>U1R abdomen
15
tJlhnstrll 15 spate infl..-riol
\inlct (suI'linMllllr) corpul intreg gol
,- MASTITA ovarc
_-'
10
)0 sani
.Ih""r;' u 5-01 ~i a 6-a \·t.:rt~hnj
dorsala - I
:, lruntc
j
dlcS Iiccarc t.impl. I
!
\'io:..:I (suphmcntur) 15 lOU" genital" ~i a anusului I
(rase) Altc terapii

53 MATREXrA indigo 15 pielea capului complet rasa
indigo (suplimentar) 10 1\<11
54 MELANC()UE rosie 2 ore oorpul intreg gol
rosie (suplimcntar) IS ombilic
55 MENINOITA \'iolc..1. )0 ccala ~i coloana vertcbrala
CERE13RO-
SPINAI.A verde (suplirncntar) 15 t,.co,tct
56 ~lliNOr AliZA albastra 25 ovare
galbena J5 rinichi
verde frunte
10 cr"'itd
57 MANCARI~,ll alhastra 15 zona afcctata
alha!.trii (suplimentar) gal
58 NAS indigo 15 n3S
SA.NGERARI
SPONTANE verde (suplirnentar) 10 cr~cl
A1.11:: .. indigo 15 nas
TIJLllURARI
verde (suplimcntar) 10 nas
59 ocm 10
INFLAMATII alhastre
MIOPIE 10
ochi desdrisi
STRABISI\.! galbcna 10
albastrs 10
indigo (suplimentar)
60 ORIllRE verde 30 de ochi desdiisi
dm.1i
ori P"
zi
violet 30 a 5-a vertebra dorsalii
indigo (suplimentar) 15 plcx laringean ('

371

Doiaa-Eleaa &. Aliodor MUIIUh:;,1 , Lucr getica slIbtilil U fiintei ll1l1l1lr~
27 IH.\REE .. lhasrra In 'lIIIIU 'lbdolll£l1ullll ulbalitr·jj
\'t rd,' f~upillurllhll') 15 ~rc~M
215 .DIFTt<:IU1( nlbll,lril JII tllu zonu plf:l:lllill solar, a
~ 'ill ~ j!ullllul. zonu inf er lnu..,j II
un' ~cfci
"<elk 1~ crestet
2-') IIWESTIE 2"lbe"a I!' abdomen I!ull,clli
DI~ICILA
ru~k ('lIl,lllllt"lIlnr) 1 !Ii pl~~ ",Iur
I SFI<:Crllr:'\1
I .>II ..Jb ... ,II"i; IS asupra ;!urii deschlse
Itl .1.1.<, IHNTILOR ulh ... lra
Ii .. ,,§I dim'M) "lb .. ,II'. III fnHlLt-
, (,upUIII~nlar)
"
J,1 DiTRF.lUIW \t'nh- l'J)Jth", I .. haJ_~ "'ultuanC'1
SPATE 15 ven,':hr.lle-
1 (I .lIlA,lra
:I (,upUrnenla")
Ii 32 EXF.:'IIA .!hll~tl·8 2S
lIs(.'.\TA
I Willi of.dati rosie
II; 111\11'.1).\ ... ~"prlns IS
tIl s:
vluh-t f">hi\UUU'uul1-)
r ;
I!'; n:tfIU:ZIS
i! 33 all);"I1'~ 211
,
! I;: frunte
'j
I II lIlx!
i I
i il vlulet ('""I'IiIllI'lIli"') IS 1111111 veztcll ~ II plexulu]
ii cardiac
.1 J4 JoJ'ILi':rSIF, .db,,,lI"iI Jil zuna capulul, col.
'II nrt<·brali. ple~ solar
. i ';
! Ii :!j 10 abdomen
! 1-
; " vr 1',1, !.lIl'liulfnl;Jr) cr('~.t
,.
! ': .15 ~lUJ.IPEL rH~il" )5
corpul intrrj! gol
:1 Jllhn~lJ A
,el"',- r~lIplllllenlll") 10 crestet
36 FEBIU\ .a:~hJlsC.·i 20 fnmle
i
d ; 13 ~Pl"~
"I ---_ ..
"","<if' (5Uplimenlllr) 111 ,....,~t
, I'
, Iii J1 rrsrin.r; .110 • .-,114 l!i lUlIlI: LI rN't.utA
! '
! i I 368 Aile terapii

3R FRIOlJ)l"l.\ 1 E dlh.>lra 20 I >ria ux.>.;,ului pcrtoealie
indig« 15 ">rI' sexuala ~i nnala (ruse)
.\9 n'RI''-;CI'f bdlh •. " ciuon 15 zona de sub omhilic
port Ilea I ic .10 luna alCtial1l
Sl'pl 'Il\TII grlloola 15
Pentru J)fll\'\ \IlI: ",nit: ICI
Wrc."O;11 5
.
verde (suplimcntar i 10 C"f"'itct
40 0,\/.1. purpurin 10 abdomen rosu inmi,
I"TFSTI'.\I.F.
rosie ('''rlilll''IUlr) 10 plc,< solar
41 (JO;-':OIII'1. alJlt"l~tr.r1 ·15 In /ona lomlMrti ~i ()f!~,lIlld~
2,(' sexu a It: (rase)
snptama
ni
verde 451a l
Ilk
\ ",k1 (M'rlimJl!ar) 15 zona g<!Oitaln
42 OR/".\T" .1Ih<t"lfa 25 abc'omo
.
a lba-tra ("'fllilll'-'lIIJ' I 10 1'1,,\ cardiac
4.1 (W5A albustra ~5 glandu tiroida
,,1I'd,1,U 10 lrunte
('"pfim""l.<r)
44 <H"llIR,\1 indigo 20 I"cpl indigo (2
1 'SC.\T pahare)
(T}"II]) portocrlic 20 pi,,!,! port-icalie
(2 pahare)
alhastru 15 tiunte
(suplimcnurr)
nrr:\1\' galbena 15 abdomen
dlhn"'r" 3() 70,,0 1~1""; ~i a riQl!ului
verde (suplimcntar) 10 cTI~ct 369

Doiua-Llena & Aliodor Mauolc ... lnci gcticu slIhlil<i II Iiiutei umauc

6 ,\!'I~i\'J)I("J I'll. • nllu"tl8
15 '''1U1 ItI,endkd,,1 •••
v r rdr-
8I1msl.,. 211 p!('~ ~uhH'
('''r.Umrlll.lI)
7 ,\WWHI _ ulba'tt"a 15
datorute ~iilduril rflrpullllirep. gul
knt.c tun'CIUJ
H ,\RSI'RI - <ulori eu "Ihmlll <oqllli illtrrg gnl
L1atlll'llU utllizar]] 1111.1 rapid" dellli
rndlumulul, rnze "('n 8 Iuminl] '1/Ihll,'
X
9 ,\R.'iI!RA ,IIU I'u~r 211 l'Hrpul illtl'('g I!(~I I
D1~(;ERA'WRA
,'IIU/ah' L1,' nig Hnle (,uptime"I"') IS <Te~"'1
J() _\R'IIUI ~ ro~h' 1~ ccufa J
'''~I,' ("'l'lhl1(11I.!I1') 2U pin ,,,la,' I
II .\ST:'.I,\llI'I.TI rH~It· IS !
dupa aliA lral"clI IS
po.1'''''IIU(' 15
corpu! Intreg 1!ul portocnlie
in (TIl' IlIclleu 15
, iclit-. IS
rn,}i('
12 ,\ST:'II HRO:'iSIC m~lr 15 zrmu ahdnmeuulul
13 ,\ST:\I rxu-n t' .. ~Ic' 2(1 ('0' pllilutrcg 2ul
II) pancreas
l.t HO,\L,\ 1.1'1 IlIl111s'ra -It) ,'orp"1 in. reg enl
r_\RKI;\!'IO:'\
caz acut \ III lei 25 parteu p<lSl('rillani II
c raniulul
('37. crunlc enlll1'l1 rill'oll 2(1 corpul inlrc'l! I!"I
\'I"lrl 25 partell p",I(,,'lulll'li 11
cranlulul
In<li!!11 III gill
( supllmcntar)
.. '_ 366

~
ifJ
,\1
,Ii
(1
-:
Aile terapii 1
_._------
13 Ilo,\( .. \ I \ 'I rll~i~ 10 lruntc
1'< rr r
.\0 zona spatclui
albastrn 20 corpul illli\!ggul
verde ("'I'''II'''ll;ll) 15 /AO," cr~ctului
1(, Ill!()'\'! II) indig» 20 t.:UI pul intrcg goJ
Pl\EI ;1\,101"11', indigo
·11I""l,. ('''l'lilllC1ll;1r) 15 partea de 'US" picptului ~i
a \1,\.TJlufiii
17 t'AI.Cl;r .I PUI10Cillil.! 25 ahdomor purtocalie
HIl.I.\"!
portoculic 10 ~'rWlth!-g\.l'ibtll.!
~ \lIplilll .. 'ltarl '.
IH (' \1 U II portoculic 20 corpul intreg gill
Kr.:>.,\1.1 , pcrtocalie
portocalic 211 plcx curdinc
'.~upJ;1l1l..1Itat )
19 C'.\I ,\ r!,IF. a1h-:t ... trn 25 /011'1 Gtrit par
,iuk1 I ~ rk.\ cardiac
20 (,,\T,\lL\(,I'A illtiiSIi 15 "'Ullra nUlilui iilUli~i
inulg,ll [!'-uplim ... ~1t.1I") II) haza #llIlui
21 CO\II)'[lE \'iok:'l 15 ~up
.. \ ... !tdl~ III , '<!.~ct
n ( ()~Sr:I':\'IIJ' ;\J1h",." 1 5 corpul intrcg ~~pl galhc"ii
23 CO:>' II 'Ii! 1(.\\U ilrrill~ 211 7,)fJa al:x.1.i.lla
r---
\\ .. '1'(.1,,: to crq,tc'l
2-1 ('O:-':\'l'! su .111'.",,1.11 I ~ /tAlii CIl:ciflil~liJ
h.,JI.' 1'.1 t,.;jt.:~\.1
25 IlFBlLrI.\IF porto, -, rlic Is lruutc
\io!...1 pk~ cardiac
2(0 PL\I1FT ~}!Ih':'(\n Is
corpul intrcg gol
gnlh'-,I citron
gnlh"ll'itlC~1 20 plex solar
(suphmcntar)
in l:ri/it ""cll>Ul. 15 /A".a gatului Doina-Elena &. t\(i(ldnr Mlluokn ~Vn.:r!!l!tio.:ll snhtilii :1 fiiutei 1I1J1anC '

---------=~------------ ....

[n terapia culorilor esre important de stint ca:

• atunci dad! se combina culorile de baza doua care dona se obtin culorile eomplementare. De exernplu: combinand rosu eu galbcn, obtinemculoarea coinplementara portocaliu si a~a mai departe;

• culonle de baza, rosu galben ~i albastru sunt culori de natura yang: .. culorile complernentare, porrocaliu, verde si violet sunt culori de natura yin;

.. siacum se vcrifica taptul cit yin-ttl ::.i yang-itlc;ul1t doua fete ale aceluiasi aspect; clestau "intotdeauna fata in fat~'\

• teoria.acupuncturii are la baza cele doua stariy,rtergetice yin si yang; .. punetele de acupunctura patogene (bolnave) In general, au un potential predominant de natura yin sau vang, functie de ~t.(l.l·ea celulei, organului

sau meridianului la care <;e refera; " "

• se poate stabili natura punctului patogen: daca pu,iietul este dureros (a apasare atunei el manifesta 0 stare preonderent yahg; daca punetul este insensibil la apasare <au hipoton (poate f amelioratla caldura) atunci el

manifests 0 stare preponderant vin; ,

In crornoterapie, regula de tratament tine seama de urrnatoarele aspecte:

• punctele durer oase yang se 1I ateaza cu culoarea complernentara yin;

• punctele de vid. de natura yin ~(' trateaza eu culoarea de balii yang;

• coresponderua meridiane - eulori de baza sunt urrnatoarele:

Rosu: intestin subtire (IS), vezica tn, rinichi I R). plarnan (Pl.

Galhen: trei focare ('f F). vezica biliara {\"I3), ticat (F), stomac {~). Albastru: cord (C), vase-sex (VSI, inte- .. tin gros (IG), 'iplina-panerea~ (SP).

I : j

, ,

,1

i! I!

1,1

I I

11

O alta ciasificare a culorilorile irnparte in trei grupe ~i anume: l , Culori primare: .. osu, verde, violet.

2. Culori secuudaret.galben, albastru, ma~c.;I1lta,,(cian), obtinute prin cornbinarea in urrnatoarele proportii a celor trei culori d~:J;>aza: 0,5 rosu 1?i 0,5 verde dau galhen; 0,5 violet ell 0,5 verde rezulta alba~tr~~!din 0,5 rosu si 0,5

violet rezulta magenta. >:~~-i:"

3. CUlori tertiare: portocahu (I.5 rosu ~t 0,5 vefd~); citron (1.5 verde ~i 0,5 rosu); turcoaz (1.5 verde eu 0,5 violet), indigo (h5,,violet eu 0,5 verde); purpnrin (1,0 violet eu 0,5 rosu :;;i 0,5 verde); ~taco.iiu;l·hO rosu, 0,5 verde si

0,5 violet). , "ii'<:

Alte eombinatii ale-culorilor in proportii egale d~'·~P% dau urmatoarele

,I,

.1

,I

1

II! i,! I' i

I

!: i

364

AIle terapii

culori:

• gri - rezuItat din alb eu negru;

• gri - rezultat din combinatia culorilor yin ~j cu eele yang;

• maro - rezultat din negru cu ro1;iU;

• roz - rezultat din alb cu ro~u;

• mov - rezultat din violet eu alb;

Actiunea vindecatoare a eulorilor i~iaf1a explicatia in domeniul vibratiilor caracteristice lor; efeetele curative sunt generate de gam a de frecventa a aeestora (de lungimea de unda a fiecarei culori) care rezoneaza eu centro I energetic responsabil eu zona sau organul supus terapiei.

Tlmpul Culoarea
~r Afr"clullra sau Culnurea tumlntl evpunc Suprafala de corp rlpus! apt'l
<1'( nr~all"l .. (<«II' f"ln.ltc rll !tunlnU 80taruAu
lUnk e
(lIlln)
I .\FONIE indigo IOlIlin, gat alhastrii • S<!
<lin 4 bea J!2
in 4 ore pahar din 2
in 2 ore
uthu$lril (suplimcntar) 10 frunte
1 AI.C()OLlSI-t rn~u 15 ombilic
cal. acut .Ihastrn 25 Irunte
eaz cronic g.1IhU1.him';i~ 20 ombilic
violet (suplimentar) 15 plex cardiac
.1 .. \l\!ENOREE alhastra 20 1.0Il. sucrnlii ~i parte'S
infcrioarii a bazinului
25 min plex sacral
delori
pc
siiptArruj
nii
4 ;\."JEMIE rosie 20 corpul intreg got
rosie
zona dorsals
10
rosie (seplimcntar) plex solar
S ,1 . .'\lOREXIE alhastrii 15 omhilic
- 365

de a f folosita .. \m~.,te~lll apa-planta 'le mentine fa temperatura camerei (la 15-20c Cr'iar tirnpul de rnentinere poate f de la 10-60 de minute la 3-6 ore. Dupa acest timp solutia oht.inutu -e tlItreilla.\tunci cand-se foloseste ca solvent alcoolul de diferire concenrratii. maceratul la reeepoarta denumirea de Tinctura. Macerarea la eald se realizeaza cu solventul.incalzit la temperatura de 40-60(). in acest caz solventii folositi sunt: apa, alcoolul, amestec de apa cu alcool sau ulei.

Vinurile medicinale: sunt forme medicamentoase preparate prin maeerare la reee timp de 7-8 zile a mareriei prune vegetale maruntite III amesrec eu vin de calrtate superioara ~i anume. eirca I litru de "in pentru10-50 g de produs, Se agita zilnic in perioada de macerare, se filtreaza iar liehidul se lasa la sedimentat 2-+ de ore. Se refiltreaza ~i.,e cornpleteaza eu vin pana la I litru

Pulberile: constau in maruntirea foarte fina a patti I (11' leI iene, a frunzelor, scoarrelor ~i uneori ale partilor subterane ale planrelorst administrarea lor ea atare.

Pfl\jl'RlI {I/'l:XTE.R~

Otetur ile medicinale: se piepara la fel ea vinurile medicinaie folosind insa solvent otetul din yin. Cantita; ile folosite sunr: .'i-lOg de produs vegetalla 100 ml. otet.

Caraplavmele(prisnitele, oblojelilejsunt preparate deconsivterua moale ee se obtin din plante pulverizatesi amestecate cu apa panii la obtinerea unei paste. Baile medicinale ~ obtin prin introdueerea plantelor medici nail" In apa fierbinte dupa ce in P' ealabil dU fost maruntite ~i puse intr .. un sac de pan.ld fina.

Se po ue foiuvi direct .nluzia <au Jllt1l!lIi, :i<;_ ,e toarna 11; ;1"'. ;'; naie. lnhalatiile sunt forme medicamentoase care utili"ed7a unele -pec.: de plante ce comin uleiuii volatile. Produsul vegetal rnaruntit grosier; <,e pune intr-un va') srnaltuit peste care se toarna apa fierbinte. T ratamentul consta in inhalarea aburilor rezultaii.

Aile terapii

CHOMOTERAPIA

Cromoterapia este tcrapia prin imerrnediul careia se restabileste starea at' sunatate ~i de echilibru cu ajutorul culorilor. Este 0 terapie la indemana oncur.

Tcrapeutul, in functie de sirnptomele prezentate de pacient, Ie verifies prin propriile lui observatii, aplica culoarea deficitara in zona necesara eventual aplica 0 culoare complemcntara si/sau !;e rccomanda apa solarizata.

o metoda slTnpJii pentru a preveni 0 stare depresiva este sa te imbraci ell haine de euJoare rosie iar 0 proasta stare digestiva poate fi inlarurata prin imbracarca personei respective 'in culoarea gal ben.

Un caz de tolosire neinspirata a culorilor este .cel al tanarului C.D. In yarsla de 1 <) am ce acuza 0 stare atipica, ell puseuri agresive. Aeesta a fost adus la noi pentru investigatii eu lenjeria de corp de euloare rosie, inclusiv eiorapii. Atunci am inteles preferinta mamei de a se imbraca In permanents in haine de culoare rosie. Agresivitatea s-a estompat dupa ce a fost eliminata aceasta culoare din imbracarnintea tanarului ;;i a rnamei. bolnavul a devenit ehiar tandru ~i afectuos.

in general, tratamentul eu culoare se practice proiectand 0 sursa de lumina colorata in ochi, pe zona bolnava, pe intreg corpul sau pe unul dintre punctele de acupunctura.

De exernplu, pentru a vindeca 0 artrita cervicala.dorsala sau lombara ori o brol1!?iti:i produsa de un exec" de umiditate, este suficient sa fie aplicata 0 doza de oranj :;;i 0 umbra de albastru pc zona afcctata. Cromoterapia este cunoscuta in popor si a fost transmisa oral de-a lungul generatiilor - de exemplu - este clasic tratamentul popular pentru pojar In situatia In care aeesta nu a erupt: se InTa~oara un fular IU:;iU in jurul abdomenului ~i situatia se rezolva.

La noii nascuti, icierul ,e trateaza prin expunerea la lumina albastra eare are efectul sa scada bilirubina din sange.

La schizofrenie pentru iesirea din crizaFolnavifor Ii se proiecteaza lumina albastra in ochi.

Este cunoscut ca atunci cand 0 raza de lumina traverseaza 0 prisms, la iesirea din prisma, are loe descompunerca lurninii albe in parti componente, formand spectrul natural ROGVAIV.

I nsumand doar rrei culori de baza: rosu, gal ben I;>i albastru, In conditii favoriz.ne. la trecerea prin prisrna 'it.' obune culoarea alba mitia!

363

I I

I· i i

I,

" I

r: I

Doina-Elena & A1iodor Maaolea • Energetics subtilii a fiintei umane

PRlNCIPALELE CORESPONDENTE INTRE PIETRE, CULOAREA ACESTORA, GLANDE ~I ORGANE ALE CORPULUI FIZ1C

Nr PlATRA CITLOARE GLANDE ORGANE sr srSTEME
crt FIXE
I CUill\ Iumuriu, Grana], ncgru ~I TO'i1i suprarcnulc anus. rcct, colon
l lcmatit, Obsidian, Onix
negru, Rodanit. Turmalin
negro
2 Carneol, Citrin. Chihlimbar. rosu, ovarc, cavitate pelviana,
Rubin, Vulfenit portocaliu prostate, organele de rcproducerc
tcsticule
3 Apatit, Citrin, Topaz portocaliu, splina cavitate abdominala,
galben ombilic, organe digestive
4 Avcnturin, Cuart roz. verde, roz timus cavitate toracica, inima
Dioptaz, Malahit, Morganit, plarnfmi
Peridot, Smarald, Turmalin
roz, T urmalin verde
5 Amazonit, Acvamarin, albastru tiroida, partea infeiionrii si
Celestit, Crysocolla, Gem paratiroida exterioara giit
silica, Turcoaz
6 Azurit, Ametist, Fluorit, indigo, violet pineala centrii supcriori ai
Lazurit, Salk Sodalit, Sugilit creierului
7 Diamant. Cuart pur. galben-auriu, pituitara ccntru1 ultim aI
Heliodor, Selenit, Topaz alb constiintei
verde 360

Alto tcrapii

FITOTERAPIA

Fitoterapia sau tratamentul bolilor cu ajutorul plantelor medicinale este cunoscuta si aplicata cu succes din timpuri imemoriale.

Tara noastra.datorita pozitiei sale geografice si pedoclimatice are 0 flora foarte bogata ce coniine peste 3.600 de specii de plante superioare dintre care 10- J 2 % sunt folosite de rnedicina ~tiintifica ~i traditonala.

Plantele medicinale ~i datoreaza actiunea terapeutica principiilor active vegetate pe care Ie contine, sarurilor mineralecomplementare, oligoelementelor, diastazelor, mucilagiilor, protidelor, lipidelor, a vitaminelor continute. Acesti factori se completeaza ~i se sprijina reciproc, gasindu-se inrr-un complex echilibru care are ea rezultanta efecte benefice asupra organismului uman.

in general, plantele medicinale se folosesc lie singure, fie in amestec de plante sau parti din plante combinate in diferite proportii pentru a obtine un efect terapeutic. Aceste amestecuri alcatuiesc ceaiurile-medicinale.

Plantele medicinale pot fi utilizate intern. administrate pe cale bucala, si extern, adica aplicate pe partite ext erne ale corpului uman sub diverse forme.

Pentru uz intern se foloseste: infuzia, decoctul, rnaceratul, vinul medicinal, pulberile.

Pentru uzul ext em se folosesc: oteturile medicinale, cataplasmele, baile medicinale, inhalatiile.

Pf.NTRU UZ lNTERN:

Infuzia: se pi epara prin umectarea plantei sau amestecului de plante bine manmtil inu-un vassmaltuit sau de ponelan ell piiqi apa ~i se lasa in repaos 5 minute. Apoi, ve adaugii apa inalzita la ficrberc dura care vasu] se acopera

~i ~e la!-.a acoperit pami la 10 de minute. aguand din cand in cando

Decoctul: csie opcr~\ia de cxuactie a principiilor active prin fierbcrea produsului vegetal maruntit In apa sau alt solvent. Aceasta fierbere se realizeaza intr-un vas ~Jllalluil sal! stici5 termoizolanta limp de 15-30 de minute.

l\1,lcerniul <au rli.lmaoil foloseste ca lichid de extractie a principiilor active apa, alcoolul, vinul sau oietul. Opcratiunea '5C efectueaza la rccc car ~i la cald (','ind se idose-;;tc apa penn \l macer atul Iii rcce, accasta if cbuic fiarta ~l riki:;.iinainte

Doma-Elena & Aliodor Manoka • En<!rgelica sublilii a fiinlei umane

-
39 TURMALlN NI\GRlJ negro slra lucitor
40 TlJRMALIN BICOLOR. uuante inchise de maron CII verde. UIIUIl\C de rozcu
TRICOLOR ~I albastru. roz CII verde. etc.
Mt 1I .'1"1 COl .on
-
41 CI III n .lMBAR reflexii aurii stralucitoarc
42 MURlf indigo, albastru-inchis
43 IlEMA"!"I"!" verde-inchi. rosu-inchis
44 CARNE<)L agat rosu-portocaliu
45 LA/,URIT albastru-regnl. iutunecat cu pete aurii stralucitoare
46 MALAiIIT vcrde-iuchis
47 MALAIIIT - AZlJRlT albastru-inchis cn nuan]e verzi
48 l\~AIIIT- vcrdc-inchis, albastru-scnin
CRYSOCOLLA
49 FIUNIT culoarea pietrei
50 SELENIT transparenta pura eu incluziuni liaiare fine
51 SODA1.IT alhatru-inchis
52 AMAZONIT verde
53 AP/\ nr galbeu
54 CALClT galben. verde, aurin
55 CEI.ESTIT alhastru-deschis
56 mOrTA/. verde
57 PERIDOT nuanta verde clara
5~ ORANAT dc.ln verde smarald la portocaliu si rosu-profund,
59 FrLnE~ culoare specifica . :
60 OPAL irizatii aserneuea unui curcubeu
r ... ! I l"~ :rc .. '\. I alb slucflll
62 ROJ)ONIT roz cu ncgru Alte terapii

63 SllLF galben
64 T<>PAZ galhcn-auriu
65 rpRCOAZ culoarea tllTCOIIZ
66 VOLFENIT portocaliu
67 At'VAMARIN alhastru
6ll I iELlO[)OR galhen-auriu
69 M()IWANIT roz
70 RUBIN f()~11
71 SMAI{AlJ) verde
72 SAFIR alhastru
73 DIAMANT transparent
74 J AD R ().I;O culoarc specifics
75 JAD AlJRIlJ culoarc specifics
76 lADElT jad dcschis
77 INDlCOLlT albastru
7ll IMPERIAl. jad Inch is I I·

359

I,

,j.

,

:j

I;

, I

I

~ i

I

I

i

,

! I

: I

~

I,

.1

, i

Doiua-Elena & Aliodor Manolea • Euergetica slIbtilii II Iiintci 1I11UIOt:

Cristalele a('Jioneaza ca un catalizator pentru a perpetua 1ii integra mai multa culoare ~i lumina in energiile subtile ale fiintei umane. Aceasta energie cu frecventa superioara dizolva !;'i Inlatura urmele energetice ale unor suferinte inabusite sau neechilibrate care intuneca celelalte componente ale corpului uman, fac mintea confuza :;;i imbolnavesc corpul, Cristalele pot neutralize aceasta incarcatura negativa iar encrgia este astfel eliberata din blocajul psihic ~i mental, Inacest mod obtinandu-se vindecarea.

In continuare vorn enumera 0 serie de pietre caresunt folosite in diferite afectiuni ~i culoarea acestor pietre pentru a putea fi identificate.

Nr. crt

CHART ROZ

llENUMIRE

('lJhQARE

• AOAT DE TIIRI3A

incolor (cu incluziuui vcrzi).

alh gri ~i trallsillcid~t.l;lmagilli en de Icrigii.

2

",

A(iATlIL ..••

culori variate i~IJio.!ll/i S,lU plauuri.

. AMETIST

violet, mVu.:'\·iolet pai,

. 'AVENHTRIN

verde, maro -lll!~n. CII irizutii.

5

6

BASANIT

lIcP.111 dtilclat

• CALl'EI>ONU!

alhiistnJi.~lh. gri.

7

CARNEO!.'

de la rosu strlllllcitorpillii la rosu maroniu.

CARNEOL - UNIX

rosu la buiL CII 0 banda.alba in partea superioara.

I)

:0

, < CREMENI:

opac ~i iuculori rcci.

II

CRlSOPAZ "

verde sau verde en marul.

12

CRISTA!. DE STANCA

de In alb In iucolor,

13

CHART A(JRIIJ (CfTRIN)

de In galben deschis la maron - aurin.

CHART DE CI JLO;\REA PRAll 11,( fI

verde ell prazul.

14

15

CUA.RT ALBAS'fRI J

albastru rcce,

de la TOI puteruic la roz pal.

16

356

Aile terapii

I'~'

t,

~'\".

"

'I.

,.

17 ClIART FUMlJRllJ gri Iumuriu. de la maro la ucgru,
18 ('(JART STEA cristnl de sland cc lasii sa se vllda 0 stea dupa
sletuirc.
I
19 I lELlOTR()J' vcrdeinchis cu pete ro~li
10 lAS!' toutc culorilc, cclc ami multc sub forma de duugi
sail pete
21 LEMN SILI(,IZAT gri, maron san negru
22 ocur DE TIORlJ de In gulbcn-auriu la marou-auriu
23 0('111 DE ~OIM de la alhastru-gri la albastru-vcrzui
2·1 0('1 II DE PISICA. alb. gri, verde. galbeu-ruurou
25 ONIX uegru In hazii Io:U odunga alha in partca superioara
2(1 OPAL eel prctios eslc gulhcn. opalul comul este r()~11 en
fO<.!111
27 PRASrOUT verde ca prazul
28 SARD rosu-maroniu
21) SARDONIX rosu In h,lI[1 cu nl1allilii alba in partca supcrioara
J() ()JlSIDIAN NH au I ncgru in tens
~ I nIRYS()('()U A culoare turcoaz .. albastru-inchis
(GEM SII,I(',\)
J2 FLI!ORIT alhastru. violet, aurin, alb
3J KIINZIT CII slri:r(ii pnrnlele, 1'01. luminos
It IWJ)()CRO/IT 1'01 ~i portoealiu en picrsica
J5 S( I(J( ILIT violet inchis dens, opac
(LUV{)UT. ROY AI.
L.\7.EL)
36 TIIRMALIN linii striate pal-alelc. albastrn multicolor
J7 TIIRMA.I.IN VEHDF \ cr:' .. '11" j)11111n ,;::1:1:: '([
3& TI fRMALlN I{()I rol. vibrant. de 18 rosu-iuchis III roz-deschis, pur
([<.IJBELlT) 357

I· i

;

Ooma-Eleua & Aliodor MnnolcH • Encrgctica subtila a lin(ci umnne

------------------------------

produca 0 unda preourn 0 piatra aruncata In apa.

Pacientul trebuie sa aiba incredere In terapeut, altfel nu se va putea trata, Asupra centrului energetic al treilea se actioncaza mental ~i In acclasi timp i-am amintit ca are un suflet; aceasta se face arnintindu-mi cum sunt eu.

Inainte de a incepe lucrul, terapeutul constientizeaza fundatia de la nivelul picioarelor, legarura sa eu parnantul, avand senzatia de plutire pur.si simplu.

Ma apropii bland de locul ales ~i se ramane astfel focalizand punctul ales pe corpul eteric, constientizand legatura cu corpul fizic prin interrnediul sistemului endocrin.

Se iese usor din carnpurile pacientului, se departeaza.

Se apropie, se activeaza centrii receptivi magnetici incepand cu bazinul §i continuand spre cap.

Se rarnane deschis, atent la ce face pacientul, ce modificare a manifestarilor prezinta.

Daca am senzatia ca am facut tot ce se impune, se activeaza zona coccisului eu concentrarea la glandele cu secretie interna.

Se iese usor din zona.

Se trece la centrul energetic al patrulea procedand In aceeasi maniera ~i pas cu pas se ajunge la ultimul centru energetic.

Se pastreaza echilibru static.

Rupturi in corpurile energetice, fisuri

In aceste situatii se porneste de la ideea ca trebuie sa existe un rnotiv pentru ea acestea sa se manifeste.

Daca boala nu se manifests la nivelul fizic, in aura poate apare 0 agtomeratie de puncte. Pentru a se echilibra apar fisuri in alte straturi. Daca se incearca deblocarea, apar fisuri in alte parti.

in aceasta situatie pentru a realiza un echilibru se lucreaza unde este neaparat necesar deoarece nu stiu de ce s-a format fisura iar atunci cand va sosi timpul optim pentru terapie vom :;;ti :;;i de ce s-a prod us fisura, golul sau gaurile

din aura. .

Fisurile, gaurile din aura se regleaza ~i In mod natural.

CAPITOLUL XXIV

Toate lucrurile sunt legate de 1111 lnceput :;i inceputul alami de eel ce este Unul :.t

singuru]. . ..

HERMES MERC!JRWS TRISMEc:JSTlIS

AL TE TERA.PII

CRIST ALOTERAPIA

Diferitecivilizatii, din cele mai vechi timpuri au invalat sa cuno.ascii ~i sa foloseasca fort a cristalelor intr-o mare varietate de scopuri si m~dun.

Astazi folosind tehnologia modems, cristalele sunt folosite pentru a transmite si a~plifica energiile. De exemplu, cristalele de rubi? s~nt ~olosi~~ in chirurgia microscopica bazata pe laser. Alte cristale sunt folosite In dISP?ZIUve ultrasonice, laceasuri, cipuri de memorie ale ca1cu~at~arelor ~lectro~lce,;- :a oscilator, transmitator de energie, etc. Ele pot fi folostte In practica medicala III seopul de a calma ernotiile foarte putemice, pentru a re~olva problemele mentale

~i pentru a remedia diversele dezechilibre ale. corpului. .

in practica vindecarii cu ajutorul cristalelor, acestea .devl~ forme ~e lumina cristalizata care sunt asezate pe centrele nervoase VItale In anumite puncte corespunzatcare plexurilor din corp.

355

Dcina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics suptilii a Iintei urnane

Deviza oricarei terapii ar fi: eu trebuie sa iubescalte persoane; trebuie sa-mi iubesc propria persoana; sa ered in mine insumi. sa a 111 incredere in mine insumi.

Problemele care Ie pune terapeutul sunt: - De ce suntem aici ?'

S-ar parea ca informalia transmisa de catre primul.centru energetic corpului fizic ar fi "supravietuire"; cea pentru eel de-a! ~ptelea centru energetic ar t1s~a de deschidere catre energiile superioare.

• Unirea celor doi centri energetici are semnificatia reamintiri pacientului cl~eeste (1-7) .

. .Reamintim pacientuhti cii este .:i sttflet. .

. in tot timpul terapiei gandurile vor f foldsite constructiv, constientizand sernnificatia acestora. Se va avea in vedere ca energia urmeaza gandul,

Semniflcatia unirii centrilor.energerici:

1. Unirea centrilor energetici I cu 7: nivelul superior se transpune in dorinta de existenta ( de supravietuire ).

2. Unirea centrilor energetic! 2 en 5: este necesar sa avem energii creatoare. Suntem creativi.. avem idei ~i planuri pentru toataviata care se traduc in practica prin aceasta unirevibrationala.

3. Unirea centrilor energetici 3 cu 4: are semnificatia iubirii neconditionale a altor persoane, a iubirii fata de propria persoana, a increderii

...... a • '" _

m msust persoana 10 cauza.

Se va constientiza eli totul este energie care trebuie miscata; daca nu este miscata, undeva exista un blocaj (ca un robinet blocatcare atunci cand se deblocheaza curge),

Pacientul nu se interogheaza: doar ce spune el este important pentru momentul acum; ceea ce spune.este urgenta nurnarul unu, reprezinta ceea ce iI suparli.

intotdeauna exista 0 corelatie intre ceea ce se intampla pe plan real !;'i eeea ce se intampla la nivelulsubtil.

Pacientul este eel care of era "pe tava" tot ce este necesar ~i in special ceca ce il deranjeaza eel mai.tare si care reprezinta prioritatea numarul unu; incet, apoi, apare.si a doua urgenta, a treia urgenta si presiunea scade treptat.

Se activeaza centrii receptivi magnetici,

\

I

352

Terapia interpersonala

Cu pacientul se va proceda cu blande; e pentru eli problemele pe care acesta Ie are ii sunt indeajuns.el trebuie ajutat in asa fel incat sa nu se strice echilibrullui momentan, armonia lui momentana. .

Posibilita]] practice de aplicare a staticii interpersonale

2

• Se porneste de la structura mentala.

• Nu se ocupa de carnpul global ci de un punct care nu este In ordine ~i legaturile acestuia cu punctele din jur.

• Se identifies obturarea si se actionem in acelloc.

• Se Iucreaza incercand transferul vibrational al energiilor.

• Nu se ia nimic de nicaieri.

• Nu se arunca nimic.

• Totul apartine de mine, este 0 parte componenta a energiei mele vitale ce trebuie transformata :;;i se ajunge astfel la alt fel de viata.

Se lucreaza in campuri foarte restranse; miscarile mainilor sunt reduse la cele strict necesare. Fiecare miscare a mainii trebuie sa fie ca 0 unda, care sa

353

I

-.1

-'

it 'il

If;

n Ii

II

Ii:

I I

,I

Doiua-Elcna & Aliodor Manolca • Fn..:rgt:li..:a suhlilii a linl..:i umane

Acest~a fiind constientizare, se poatc pune la un moment dat problenia de autoapreciere, ea am avea dreptulla 0 anumita consideratie

Pentru a depii.':ii aceasta problema este necesar sa consiicntizam Cd dara or iuhim pentru ceea ce suntem, evte necesar sa preluarn tOllta handat.le vihratie, sa preluam lema de "inta asa cum este.

. Trcbui.e sa ne uitarn ~i In jur. Este necesara 0 corelatie de la niv~lul ~orpllf11o: subtile la nivelul vibratiilor joase. Nu trebuie sa uitarn rolul ornului.de intermediar intre cer ~i parnant ~i sa ne asigurarn acest rol prin con~tien!lz~re. ~aca se practica 0 "piepliinare energetica a aurei" ~i se Iasa resturile energetlCe pamanului, am inlaturat 0 perdea, am creat un camp rezonant, conform principiului rezonantei acest fapt se va manifesta. 'i .

Daca se lucreaza autonom inseamna ca am libertate dar si celalaltare

Iibertate. . 'li'

Este necesar sa pornim de la ideea ca sensul existentei este la nivelul II. cel al corpurilor cauzal ~i spiritual.

La intrebarile mele ca terapeut: ce boala ?!, cand ?!. cum ?!, eu ca.' 0 rrnC\illnf a intreguJui pot rezona doar CII 0 portiune din celalalt ~i ~stc necesar sa ajungem la aceeasi frecventa. frebuie sa acordarn consideraiie c~lui aflat, in post~ra pacientuluipentru ca acesta joaca un rol deosebit pentfu mine: el vine la nor ca sa ne ajute.

. Aceasta maniera de abordare a problemei este 0 forma a faptului ca rnai

bine este sa daidecat sa iei . Dar in aceasta perspectiva, cine este eel ce da?! Acesta ~ste nivelul H. eel al corpurilor cauzal ~i sufletesc.

Intotdeauna lucrurile trebuie sa se desfasoare de la sine; sa se~i~lm corect daca pacientul trebuie sa treaca printr-o criza, sa se "coaca momentuI" optim pentru a interveni.

Trebuie sa ne sesizarn daca pacientul este pregatit sau nu de. a recunoaste tema sa de viata, Terapeutul, functie de optiunea sa, hotara:?te rnomentul in care of era ajutorul celui atlat In suferinta.

Am constatat ca nurnarul irnbolnavirilor psihice, in special nevrozele, sunt in continua crestere.

Multi dintre acestia manifests diverse perceptii extrasenzoriale dar nu sunt pregatiti pentru ele; ei au teama sa constientizeze existenta acestor capacitati (cum ar fi: clarauz, clarviziune. c1armiros, etc.).

Terapcutul trebuie sa invete sa lupte cu suferinta, cu bolile; acest lucru implies 0 mare responsabilitate dcoarcce el are acces la cele mai intime subtilitati ale bolnavului pe care acesta in mod obisnuit I1U Ie recunoaste si

350

Terapia interpersonal!

acestuia nu-i trebuiesc spuse, ci adus el in stare de a Ie recunoaste si constientiza singur.

Accesul la constientizarea energiilor subtile fiecare II va capata in rnomentul In care eI I~i va da seama ca acest acces reprezinta 0 mare rcsponsabilitatecare se rasplateste cu iubire neconditionala ~i prin respect area

"tinutului'' celuilalt. .

Reteaua rezonanta Intre nivelele energetice se amplifies prin purificarea acestora.

Cel care'si-a produs 0 anumita boala are nevoie de ani pentru a realiza purificarea; in-acest caz se produce interactiunea lntre corpuri pana Ia nivelul corpului fizic.

Dacase'inlatura blocajele, canalulde rezonanta-este Iiber si atunci se

produc acelevnrdecari miraculoase. -

Deci boala este un efect, manifestat la nivelul corpului fizic de un blocaj

energetic la nivel superior.

Cine este normal si cine nu este normal ?!

Cineeste in masura sa decida cine este bolnav si cine nu este ?! Fiecare om reflecta 0 fractiune din mine; atunci cand nu ne mai reflecta

nimic inseamna" mantuit sau iluminat.

Dar elisunt aici, rezulta deci ca mai am multe de invatat. TrebJi~'sa fim atenti la ce si cum discuta pacientul despre sine si despre boala si daca stint dispus sa receptez, avand In vedere faptul ca nu sunt mai bun decat el, in aceasta situatie se realizeaza rezonanta vibratorie. Eu trebuie sa-rni deschid inimacatre el, mai ales ca el imi va llj uta mie,

STATICA INTERPERSONALA

35]

l.Joiua-Eleua,~:A-liod()r Mauolea» Encrgetica slIhtilii a linlci 1I1ll~11~

~","?P l;ii fun~{~~;de acest seop actioneaza vibrational asu'~rli corpurilor inferioare ~ m~uentT~ corpul superior imediat urrnator. Pentfuli putea fi vazut el are nevoie deeef~1alte corpuri'subtile inferioare (mental.eiriotional, eteric, fizie ).

Cum 'apare boala privita din aceasta perspectivii a unui alt mod de

abordare a luerului eu energiile subtile".' •...• :

Sa presupunern ca [elul (scopul) Cll care am venit este ADEVARUL care poate fi exp~~at in ~la~uJ fizic prin activitati ca: orator politic, in intreprindere - manager. rrusronar, JUrist sau in alte diferite moduri .

In aceasta situatie sutletul cauta caile optime pentru a acumula cunostiinte; conditiile de ",iata pe planeta Parnant oferao adevarata scoala din acest punct de vedere.

Daca stim ca tema este Adevarul, nu ne afecteazacand cineva ne minte este 0 experienta pentru noi, il iubim si astfel nu ne tteem probleme la nivel emotional,

Trebuie deci sa se c~tige 0 experienta.

. . Daca a avut loc un traumatism in copilarie, de exernplu indoiala ( mama a mtn~~t ); i~ aceasta situalie, la nivelul corpului mentafse blocheaza curgerea e~erglll.or ~J se .cre~aza un dop de energie de vibralie mai joasa decat vibratia nivelului ~spectJ~ ~J va r~z.ulta la nivelul corpului emotional 0 manifestare pe

. eorpul fizic a sentimentuluide teama, de neincredere cu afectarea orzanelor care sunt in legatura cu emotia respective ( in acest caz: rinichii ~i sisternul psi hie). . ~stfel,. la ~ivelult sisternului, apare 0 opacizare pe corpul unde se manifests blocajul, Jar la nivel fizic se manifesta ceea cenumim boala.

Problema principal~ care apare :de ce ani venitpe acest pamant ?! Din raspunsul la aceasta intrebare rezulta problema pe care 0 am de rezolvat.

Conform principiului rezonantei., trebuie sa invapntr-o forma oarecare I;li pentru aceasta este necesar sa interactionez cualte persoane la nivel emotional I;li mental . .\cea~ta experienta se realizeazal'ifrelatie cu ceilalti .

Trebuie sa stabilesc'o anumita legatura cu ceilalti'Jyentru a putea intelege

ce trebuie sa Inval . ......<

In situatia in careavem un interlocutor, ceva trebtii(-"l sa ne lege de acosta

!;ii acel "ceva't.nu este intotdeauna vizibil. fi

. i

"

. I

Tcrapia iutcrpersonala

.---

'~;.' '1

Mecanisrnul imbolnavlrii

Am acumulat a opacizare la niveluJ corpurilorsubtile; pomesc in lumea lnconjuratoare, cu acest pachet de informatii distorsionate si dad O1a gasesc intr-un colectiv care imi arata ca eu gresesc. atunci ell rna cred victima.

Am ncvoie de aceasta experienta pentrua-mi recunoaste misiunea personala. Ell trebuie sa constientizez problema.

Boala manifestata la nivelul corpului fizic are semnificatia experientei pentru nivclul corpurilor cauzal ~i spiritual.

Tema, scopul vietii, trebuie sa ne fie conducator in viata.

Rezulta ca trebuie sa parcurgem alt mod de viata ~i nu pot acuza pe altii pentru lectia dura pe care eu 0 primesc.

Cunoscand acestea inseamna dl eu imi potmodela viata de la nivelul energiilor subtile si pana la corpul fizic. Aceasta inseamna curatirea sau purificarea corpurilor energetice subtile.

Tehnicile si exercitiile pentru dezvoltarea corpurilor subtile au fost prezentate In partea intai a lucrarii.

Daca am cunoscut tema de viata de la nivelele subtile, atunci trebuie sa aetionarn astfel in cat sa rezulte elirninarea blocajelor energetice de la nivelul corpului mental; astfel energiile vor putea curge liber si vor curata corpurile subtile inferioare, rezultand un comportament normal, armonios.

Daca am acumulat cunoastere In energetica subtila a corpului uman, nu se pune problema tehnicilor,a clasificarii ~i analizarii lor ci apare urrnatoarea intrebare: Ce urmaresc prin folosirea tehnicilor !;ii metodelor cunoscute ?! Sa fiu supraom ?! Sa vindec?! . etc.

Raspunsul este: intotdeauna trebuie sa reprezint ceva.

Faptul cii un bolnav a venit la mine I;li mi-a cerut ajutor, reclarna principiul rezonantei; deci acel bolnav trebuie sa aiba 0 legatura cu mine ~i trebuie intotdeauna sa inva] ceva nou, sa lucrez.Intr-o anumita gama de frecventa necesara in acel moment, pentru acel bolnav.

Existenta campurilor energetice in spatiu a fost detailata; exista un camp de rezonanta datorita caruia suntem in acest moment in dialog eu durnneavoastra si la un anurnit nivel suntern cu totii egali.

In Bihlie se spune: Este mai bine sa dai decfit s~ primesti. Limita de a darui este infinita .

349

i

,I

I

I

,I

I !

!

:1

I I

I I

i

Doiua-Elcna & Aliodor Manolca • Encrgclicn sublila a fiu\ci umaue

nivele de vibratii; alegem 0 banda de vibratic pc care 0 reprczcniam sirnbolic astfel :

~~
HC
C:ORPtlL
SI'IRIT1'AL
('OH"!'!,
CAtl7~\I.
TEOHIA V,\HF!lLlJl DE LANCE CORPI!)'
MENT,\L
CORPI'L
ASTRAL
CORPIIL
ETERlr'
I CORPlI!.
FIZIC i\IVELl1L III

i'i1\'ELlH, II

:"-in'ELI 'I. I I

_j

NrvELUL I - reprezinta nivelul vibratiilor corespunzatoare corpurilor vital sau eteric, emotional sau astral, mental. Marea majoritate a clarvazatorilor vad aura la acest nivel .

NIVELUL If - nivelul vibratiilor corespunzatoare corpurilor cauzal ~i spiritual. La acest nivel sunt stocate inforrnatiile in legatura :?i cu scopul venirii fiecaruia pe parnant. Este Inscrisa Ja acest nivel :=;i motivatia pentru care actionam noi intr-un fel sau altul, Tot la nivelul corpurilor eauzale ~i spirituale se gaseste schema de viata a fiecaruia dintrc noi. Dintre clarvazatori , unii vad !iii acesr nivel.

NIVELUL III - nivelul vibratiilor corespunzatoare eorpului Atrnic (divin). Acest nivcl reprezinta sediul constiintei cosmice. Este nivelul care poate permite accesulla diferitele cuceriri ale stiintelor, artelor, etc. .

La fel se pot structura ~i in jos diferitele nivele. "Omul este interrnediar intre cer ~i pamant." Cu cat ne deplasarn pe schema In jos, vibratia scade iar cu cat ne deplasarn spre corpurile superioare, vibratia creste.

Daca din acest punet de vedere, totul este 0 banda de vibratie, totul se rezuma la ce nivel de frecventa, eu ca terapeut, actionez.

Daca totul este energie rezulta ca avem acces la orice nive!.

Daca avem acces la informatie si constientizez ca am acces la orice nivel

346

Tcrapia iutcrpcrsoualii

energetic, atunci rezulta un vast domeniu de lucru. Accesul la accst domeniu 11 are oriee om.

Pentru a obtine sueces in acest domeniu trebuie sa se depuna o activitate. de fundamentare, care consta In pareurgerea ~i experimentarca pas cu pas a cclor prezentatc paoa acum. Trebuie sa ne dezvoltam corpurile subtile; tehuicile

~i metodele pentru aceasta au fost prezentate i~ prima parte a lucrarii. .

Nu avem capacitati extrasenzoriale pentnf ca nu am dorit sa Ie avem, nu le-arn dezvoltat si am devenit dependenti de altii. De aceea studiului acestor activitati is-a. dat denumirea de EZOTERIC, "care poate fi inteles numai de cei initiati; ascuns, secret" (OEX)

Cel care a hotarat investigarea acestui domeniu, In prima faza se afla in postura unui copil care se teme; perseverii~d, pa~~urgal~d I?i ~xperimeI1tan~ ABC -ul acestui domeniu, intelegand rolul ;;1 functiile creierului cu cele doua emisfere, pascu pas rezulta un foarte mare interes pentru fenomenele apartinand acestui dorncniu.

Accesulla acest domeniu se obtine absolut individual, deoareee fiecare

persoana este unica. .

Problema care se pune este daca eu constientizez un anume lucru, ce VOL face cu aceasta, voi face un salt, rna voi instala In alta stare de constiinta ? .

Cu cat ne deplasarn pe banda de vibratii spre vibratiile superioare cu atat

perceptiilc noastre sunt mai diferite. , , . '...

Cu cele doua emisfere celebrale echilibrate, creicrul pcrcepe inforrnatii sub forma de: imagini, culori. sunete, constientizeaza fluxurile cnergeti~.e,

o alta problema importanta at unci cand se lucreaza eu encrgiile subtile este cunoasterea, intelegcrea !;>i folosirea principiului rezonantei.

La nastere corpul fizic este 0 rnasa care trebuie sa ~c pu:a.. .

In miscare corpului fizic Ii cstc necesar corpul etenc; pnn interrnediul glandelor endocrine, corpul fizic primeste inforrnatiile ~i mentine Iegatura cu celelalte corpuri subtile.

Noi suntcm aici, toate corpurile subtile sunt aici si problema este de a

Ie lua In stapanire in mod constient. . ,

Corpurile la nivelul I se dezvolta in trepte de la n~ter: aproxlm~tlv ~,a maturitate cand omul capata ceea ce cunoastem sub numele de personalitate , ( corpul emotional se dezvolta in jurul viirste.i, de apr~ximativ 3 ani)

Scopul vietii se gaseste la nivelul energiilor subtl,le ee nu pot,fi p,e:cepute decat de 0 parte din clarvazatori , Acest nivel al corpunlor cauzal !$I spiritual IlU poate f exprimat valoric, nu judeca, nu condamna, Arc un anumc [el.anumc

347

Doina-Elena & Aliodor Mauolea • Energetics ;:ubtiI3 a fiintel umane

Terapeutul illnvata pe pacient cum sa-~i induca singur starea superioara de constienta,

Pentru aceasta se poate folosi 0 bucatarnuzicala conditionata pentru interactiunea terapeutica, practicarea meditatiei cu perceperea senzatiilor din corp, ascultarea unei inregistrari a sedintei terapeutice.

Aceste metode folosite singure sau in combinatii ajuta pIasa rea constientei pacientului pe un nivel similar celui din timpul sedintei de tratament. Cat timp dureaza interactiunea, terapeutul poate Iucraecu orice material semnificativ oferit de pacient. Scopul nu este sa interpretezematerialul oferit ci sa arate pacientului legatura dintre rnaterialul oferit (vis, .presimtire, senzatii, etc.) lji realitatea exterioara, .• pentru ea aceasta legatura>dezvaluie nivelul

sablonului din constienta, ' '

Nivelul u~lonului"dincor~tiinta este in legatura .cuenergia materiei, a pamantului. Aceasta legatura.are semnificatia interactlunii'electromagnetice a sistemului fiin1a umana - parnant.

CAPITOLUL XXIII

C;lei lumea este IlIi~·;ltnare :J orisce miscare materials inseatnn-i generare; iI/siT stabilitatea intelectului impulsioneazii miscarea materials ill chipu! acesta. IIER~IF.S MERCIJRIFS TRISMEGISTI1S

TERAPIA INTERPERSONALA

<,

Omul ~i Universul au aceeasi origine, una ~i aceeasi structura Universala.

Universul si Viata sunt legate de evolutia materiei atlate in miscare, fiind determinate logic.

Indiferent de teoria acceptata In privinta originii Universului, traseul evolutiv al materiel, traseu reconstituit prin diverse ipoteze stiintifice, ramane acelasi.

Dupa cum spune Mirra, in univers, exista "aceeasi vibratie venind de la aceead .mrsii. care duce universurile .:>i pe noi insne".

Pentru a aborda un model sintetic de terapie interpersonala, vorn stabiIi, mai intai baza de lucru. Vom structura dateIe referitoare Ia corpuri si viafa in Univers, (date pe care Ie-am prezentat in prima parte a acestei lucrari), pe trei

345

,

. ,

I

·1

,

1!1

'.

Doina-Elena &. Aliodor Mauolea • Fucrgetica slIhlilii a fiill(ci umane

------~----.,.--------.-- _._--------. ------'---

lor, reflects propria stare de consticnjii ~i "buna stare".

Asistente.rncdici obositi sau nervosi - de fapt oricine se afla in preajma pacientului, inclusiv pacientul din patul alaturat - pot influent a persoana boln~vii.

Pe de alta parte. unii dintre ei pot avea energii vitalizante <lJlI(,rnd Ja vindecarea pacicmilor ell care \ in 'in contact.

Singura alimentatia naturals nu poate asigura un corp sanatos. Ila('ii oferi 0 alimentatie buna unui corp CII gandire impura, vei avea un corp impur; dar daca dai hrana impura unui trup cu constienta avans:ltihvei avea un trup hun.

Starea nostra de constiinta determina modul in care transmutam nivelele de energie reprezentaie de hrana, dar reciproca este neadevarata :

hrana nu determina nivelul de constieula, ",

Cand se lucreaza cu energiile corpului, starea de constienta necesara este IllBIREA Neconditiouala ~i Inspiratia.

Campurile energetice ale corpului sunt modificate de respir~tia controlata, iar modularea respiratiei moduleaza fluxul de cnergie al mainilor.

Modelul sintetic continfind faze de desfasurare ale terapiei (lin mod de abordare)

I) Terapeutu! intra in raport telepatic cu pacientul. Se realizeazaprin concentrarea :;;i sustinerea pulsatorie a privirii terapeutului in zona radaciii

nasului pacientului. .

2) Terapeutul si-a dezvoltat capacitatca de a-si ridica nivelul constiintei cand doreste.

Centrii sai energetici functioneaza intr-o stare de con~tiinta superioara srarilor de constiinta obisnuite. Terapeutul pregateste aceasta stare practicand una din tehnicile sau metodele adecvate scopului propus.

3) Terapeutul realizeaza faptul ca pacientul este 0 oglinda pentru constiinta sa ~i e! insusi devine 0 oglinda pentru pacient.

4) Constiinta superioara a terapeutului contine tot ce trebuie :;;tiut despre pacient, rarasa fie nevoie ca pacientul sa exprirne aceste lucruri in vreun fel: fizic, afectiv, verbal.

. Terapeutui este constient eli pacientul poate cunoaste in acelasi fel.tot

ce reprezinta ;;i simte terapeutul. . . .,' _

5) Terapeutul identified nivelu! de consteinta la care se manifests "problema" si creeaza tehnici, abordeaza metode de inspiratie pentru a debloca

'r erapie. l III model siutetic de-faze de lucru pentru terapeut

energia stagnata la nivelul respectiv ~i 0 repune in circuit; el se afla intr-o starr de claritare.

Deobicei pacientii sunt preocupati sa repete problema care-i preocupa nu numai terapeutilor ci tuturor eel or care vor sa-i asculte, astfel incat ramanand la nivelul problemci respective se produce intarireas] amplificarea sinelui artificial cuderularea In continuare a efecte!or arnplificate, create de sinele artificial.

St:ii·t'CI de claritate se refera la claritatea mentala, dependents de atentie, percepiie. indepartarea prejudecatilor, egocentrismului ;;i perceperea lumii incon_itlf~toare prin constienta sufletului (constienta de sine).

Ridicarea reala a constientei pacientului se produce prin procesul de inductie,

lnductia este procesul prin care un organism cu proprietati magnetice sau electri2e produce magnetism. 0 sarcina electrica sau un camp electromagnetic intr-un COl P invecinat, fara a avea contact.

I nteractiunea terapeutica nu este posibila pana cand pacientul nu depaseste ni~elul problemei in cauza.

Inducerea campului de energie prin chakra inimii, manifestand 0 stare de Iuhire Neconditionala, il ajuta pe pacient sa se ridice dincolo de nivelul afectat ~i sa abordeze "problema" respectiva. iutr-o stare de claritate.

Daca terapeutul se afla intr-o stare de Iubire Neconditionala si daca are loc inductia, pacientul nu poare ramane la nivelul initial al problemei.

Terapeutul induce starea de observator neutru atunci rand pacientul a ajuns intr-o stare superioara de constienta, de la care este capabil sa vada nivelul prohlemei Cll care se confrunta. fara sa reactioneze afectiv sau mental.

Cand accste conditii sunt indeplinite se trece la faza urmatoare prin inducerea stiirii la care urrneaza sa ajunga pacientul,

Da~~ pacientul accepts starea superioara de constienta, boala se va modifica proportional cu angajarea pacientului.

Terapeutul nu-si asuma nici 0 responsabilitate pentru aceasta.

Responsabilitatea prohlemei ~i realizarea ei revin in, totalitate pacientului.

At unci cand terapeutul si pacientul se afla impreuna in starea superioara de constienta, terapcutul induce pacientului importanta actului de percepere a intentiei sufletului sau. In acest caz terapeutul nu trebuie sa fie sfatuitor sau confesor, medic sau om de ~tiinta. ci artist angajat in procesul de creatie.

Dacaeste cazul, ierapeutul trebuie sa poata ajuta prin actul rnortii un pacient muribund,

Doina-Elena & Aliodor Manoleas Energetics subtila a fiintei umane

teoretica a circulatiei la nivelul meridianelor l?i prin exercitii practice repetate in scopu1 manipularii usoare l?i corecte a fluxului energetic precum si simtirea diverselor fluctuatii energetice la nivel de traseu energetic.

Aplicarea metodei.se poate face asupra propriei.persoane sau asupra

unei terte persoane.

Posibile tehnici pentru aplicarea acestei metode.,

• respiratie prin intregul traiect al unui meridian energetic;

• urmarirea senzatiilor Ja niveJuJ traseuJui energetic;

• palparea, perceperea ~i ghidarea fluxului.Ienergetic pe traseele meridianeJor constientizand interactiunea campului electromagnetic propriu cu eel at pacientului, respectiv interactiunile la nivelul,traseelor energetice, stimulareafluxului energetic prin intensificarea ciimpuh.ii magnetic, respectiv electromagnetic al terapeutului;

• S<lntemplarea imaginativa a divereselor,itiasee energetice ale «meridianelorprin coneentrarea atentiei In special lai!1ivelul punctelor de

inceput ale',~t'c¢stora; i:,

• s:thnularea ciculatlei energetice la nivelul m~ndianelor eu ajutorul plantelor rnedicinale in spiritul medieinei traditionale.

}ok Meridian Plante Is care reactioneaza 'j
. '.
c:rt. , -
. card(C) hamci, talpa 8~lei, leviinlicli; "(
- vase-sex (VS) isop. nalba mare, paducel, odolcaIr,pat1aginii;
3 SJijna-rencreas (SP) nuc, salvie, piipiidie, frasin, fasole;
4 j:Jiirnlini (P) ciubotica cucului, podbal; ..•..

5 rinichi (R) coada calului. troscot, soc;
, 6 ficat(F) sunatoare, anghinare;
i trei focare (TF) ciitinii alba, lemn dulce; pelin, coada soricelului;
8 intestin 5ub\ire (1S) roinila, plamanarica;
9 stomac (S) maghiran;
10 intestin gros (TO) cemetel, chimen, coriandru. crusin, mustar, ghintura;
II. vezica urinarii (V) " ienupar, merisor, pir, matase de porumb;
12 vezica \jliara (VB) galbenele. cicoarc, iarba mare, , I

340

CAPIT()LUL XXII

'" lntregacunoassere este netntpeascii, twa Ji,/mt'{Je GUIIlIct! drept i/l.I/I7lIIIt'III. asa CIIIII (/tilldul,loltMe1'1e Trupul.

flEHMF_'i MER( 'l'RlI 'S I'Hls"mGfS II'S

TERAPII::

(11'1 MOnEL SII'ITETI(, I)E FAZE HE LtTCRtT PENTRlf TERAPElTT

('ampurile energetice din preaima bolnavului, carnpuri create initial de zonele inconstiente ale psihicului persoanei pot vitaliza sau devitaliza persoana bolnava pe prineipiuJ rezonantei.

Persoanele eu trupuri puternice, sanatoasesi sentimente de bunastare radiaza energie ehiar daca nu sunt constiente de ceea ee fae. In Roma antica, persoanele bolnave aveau drept insotitori perrnanenti - la plimbare ~i somn - copii; romanii cunosteau existenta unui transfer devitalitate de la persoanele aflate in crestere la persoanele bolnave.

Majoritatea oamenilor sunt ignoranti In problema rnodelarii ciimpurilor energetice ~i a existentei lor; drept rezultat ei nu pot realiza importanta comportamentuJui lor fata de holnavi si irnportanta atitudinii lor exterioare.

Interactiunea ('amplIrilor energetice reprezinta eel mai profund adevar al sentimentelor umane. Modul In care se preocupa terapeutii de pacientii

341

1

1 I

.r.

1,I,'j ,

11 ,

i;I:'j I;i i.j

'I iUj

'jj

;11 ','j ,11 '! 1,111

Ill,

II ,:1

lil:\ ;::

: 'I : i,'i, i i 'p!

I t,l'

I III ; ! ~ ;,; :-,

I : 1:' '. ~

I ~ I'.' ': I ' , '

I ',,:

iL 'i: I " .,,1, ,

i I: 1 ~ I ' !

I " ,

I: ;' .,:

'I ' '

, '

Ii

" q.

"

i: :

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Eucrgetica subtila a fiintei uruane

si-i mancau murdari.

Intr-o zi pe una din insule, un observator a vazut 0 maimuta care a scos un cartof, a coborat pe tarm ~i I-a spalat inainte de a-I manoa. Si-a invatat mama' sa faca la fel. Mairnuta mama I-a invatat la randul ei pe nlascul si, curand, majoritatea maimutelor de pe acea insula spalau cartofii la Firm inainte de a-i

~ "

manca.

Watson a considerat aleatoriu grupul , format din 0 suta de maimute, ne cunoscand numarul exact de maimute. "Maimuta cu numarul 0 sum dezgroapa cartoful §i pleaca la [arm sa-l spele. in mod foarte curios, la interval de 0 ora, mairnutele de pe alte doua insule indepartate incep sa-§i spele cartofii inainte de a-i manoa".

, Felul in care campul informational al unei specii,al unui grup.actioneaza asupra indivizilor care apartin acelci spccii sau grup este fantastic si ne duce eu gandul la campurile informationale ale modelelor terapeutice oferite nearnului omenesc de catre lisus Hristos, de catre sfintii ~i apostolii neamului. Este necesar doar sa fim deschisi si treji pentru a ne acorda la aceste carnpuri energetice informationale de care dispune nemul omenesc.

CAPITOLUL XXI

Toate lucrurile sunt [saute dupi voia Gdndului.

HERMES MERCURIUS TRISMEGISTUS

METODA DE CONCENTRARE ~I GHIDARE A FLUXULUI ENERGETIC URMAND MERIDIANELE ENERGETICE

Caefecte ce se realizeaza prin aplicarea acestei met ode amintim:

• descoperirea blocajelor energetice de-a lungul traseelor ~i inlaturarea lor;

• aflarea punctului de plecare din planul fizic alafectiunii;

• efect preventiv: realizarea prezentei starilor deslabiciune la ghidarea fluxului previne boala;

• autovindecare prin metoda mentala de vizualizare a diverselor

meridiane energetice;

i - - Pentru aplicarea cu succes a acestei metode trebuiesc indeplinite cateva

conditii cum sunt:

: 1. cunoasterea teoretica a circulaliei energetice prin meridianele

'energetice precum si cunoasterea traseelor acestor meridiane;

r· 2. perceperea energiei care parcurge meridiane!e, ce se realizeaza prin

feeling, cu posibilitatea perceperii micilor fluctuatii energetice pe meridian;

3. perceperea mental a ~i sezitiva a traiectoriei principalelor douasprezece

meridiane cnergetice.

Cele trei etape se realizeaza de catre terapeut prin aprofundarea

1

,

339

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

de derularea acestor formulede prelucrare sau algoritrni.

La nivelUl orgnnismelor informatia pentru a clrcula are nevoie de un suport energetic.

in permaneneta are loc un schimb si un aport de"rnaterie, energie si informatie eu mediul arnbiantsi cosmos.

Informatiile din interiorul sistemului uman sunt''coruinute in codul genetic ce este reprezentat prin ADN-ul din celule; informatiile din exteriorul sistemului au destinatii structural-functionale sau consumative, indeplinind un proces rniraculos, pe care-I denumim "viata".

Pentru a diferentia.un sistem viu de unul fizic utilizam din nou principiul ald.oilea al termodinamicii care postuleaza'i" ... orice sistem macroscopic nu poate evolua dedit prin degradarea ordinii ee it caracterizeaza", Moleculeleoricarui sistem au tendintade a se dispcrsa in spatiu dezintegrandu-se ca sistem, ele tind spre dezordine. Dupa cum am stabilit anterior, marimea acestei dezordini este denumita II entropie".

Sistemele biologice seopun dezordinii, dezintegrarii. Am putea vorbi, din acest punct de vedere de "entropie negative" ca valoare absoluta a marimii dezordinii si "entropie pozitiva" ca valoare absoluta a marirnii dezordinii ~i dezintegrarii.

Considerand universul entropic, in acest univers viata reprezinta 0 ordine. Fiecare clipa a existentei unui sistem biologic reprezinta .0 victorie impotriva factorilor care concurs pentru dezintegrarea sisternului. Integritatea unui sistem biologic este meniinuta prin aport ~i schimb dematerie, energie ~i inforrnatie cu mediul inconjurator si mediul cosmic.

Cu cat gradul de nedeterminare al unui sisternreste rnai mare, eu atat entropia este mai mare iar cantitatea de informatiidin sistem este mai midi.

Putem concluziona urmatoarele: comunlcareareprezinta pentru orice sistem calea dezvoltarii sale prin reducerea gradului de nedeterminare a sa, prin micsorarea entropiei.

Pentfll un nivel superior de organizare ~i de schit11b de informatii eu mediul inconjurator bogat, sistemul corespunzator este u'nuf evoluat, eu mari

grade de cornplexitate. .. .•.•• . .. ;

intre 'gradul de nedeterminare a1 unui sistem, inf.oimatia ~i entropia sistemului respeetiv exista legaturi de interconditionare. '

" .•• entropia unui organism ponte fi eonsider~tii en entropie a constituentilor organismului, minus entropia informatiel: nccesare pentru

, !

336

sinteza organismului din componentele de echilibru en entropii eunoscute". (R.C. Raimond)

Este foarte imporatant sa nu omitem ea Informatia se naste odata eu structura unui sistem ~i cli nu poate fi disociata de semnificatia sa in

sistemul analizat, .

Desigur cii. pentru a analiza profunzimile pe care le cuprindcele afirmate mai sus 'in cazuI abordarii actului terapeutic ar necesita un velum de sine statator,

. Intentia noastra a fost si ramane dear de a puncta cativa din pasii de ghidare necesari a fi eunoscuti ~i experimentati pentru abordarea eflcienta a unor tehnici terapeutice, pentru stabilirea unor strategii de buna stare §i evolutie spirituala.

Semnificatia informatiei ~i finalitatea ei sunt cele care in cadrul unui

sistem nu pot fi disociate.

Calea care trebuie urmata va fi dietata de facrori care pot aduce in orice moment aspecte neprevazute.

In actiunile unui sistem viu exista .0 posibilitate de optiune cunoscuta ca "legea liberului arbitru".

Triada materie, inforrnatie, energie determina sursele de provenienta pentru procesele dupa care se desfasoara activitatea 'in lumea vie, ~i anume: mostenite sau dobandite pe parcursul vietii,

"Omul sfinteste locul" spune un vechi proverb; ernul este singura fiinta care in aceleasi conditii naturale a evoluat in permanentasi aceasta ~i eu ajutorul programelor dobandite pe pareursul vietii, programe de natura "rationala". Programele mostenite contin in ele experienta intregii specii, a intregului nearn omenese; au caraeter instinct iv, sunt'ioarbe", automate, obliga purtatorul sa Ie execute intocmai indiferent de conditiile ~i obstacolele aparute; ele dau inteligenta si logiea. Energia purtatoare a aeestor programe de "grup" 'cum putem sa Ie numim confera unui reprezentatnt al grupului, sau speciei respective comportamentul instinctual.

In acest caz barierele spatiale si temporale sunt inxistente; pentru a iotelege mai bine aceasta este interesant sa amintim aiei .0 poveste adevarata, sensa de Lyall Watson, poveste pe care 0 vern relata in continuare si a carer concluzii le veti sesiza durnneavoastra.

"0 specie de maimute care traieste in largul coastelor Japoniei, pe insule lndepartate, tara posibilitati de contact intre grupuri, a fost observata de cercetatori timp de mai mult de douazeci de ani; dupa atata timp se stia totul despre specia respectiva.

Pe langa hraria adusa de observatori pe insula, mairnutele se hraneau cu cartofi salbatici. Pe durata observarii lor, maimutele seoteau cartofii din pamant

337

I:

I

I

Doina-Elcna & Aliodor Mauolea • Energetics subtila a Iiintci umaue

Acestea din urma se deplaseaza cu 0 viteza mai mare sau mai mica decat cea a luminii, caracteristica ce reflects natura pluridimensionala.a corpulu~ ~man. Aceste carnpuri de energie subtila se comporta ca ni~te vortexun sincronizand vibratiile de energie cosrnica, vibratiile de euergie universala care sunt mai rapide decat viteza luminii, cu cele ale corpului care sunt mult mai lente. Ele joaca rolul de modele de rcfcrinta pentru structura I?i functionarea corpurilor.

Pe plan fizic, cu cat accstc campuri de encrgie sunt activate cu atat

fimctia lor organizatorica este mai eficace, '

Activand la diferite niveluri ele determina 0 functionare perfecta a sistel~ului de organizare ADN - ARN, a producjiei de enzime, a sintezei proteinelor ~i a refacerii celulare.

Daca la nivclul diviziunii lJi al functionarii celulelor se opereaza.in bune conditii, aceasta va determina cfecte benefice pentru glande, organe ~i [esuturi astfel incat se va obtine 0 buna stare de sanatate. Daca din contra, corpurile de energie subtila, sunt afectate sau sunt dezorganizatc sub efectul tensiunilor emotionale, spirituale sau de dezechilibru ale modului de vialli, ele vor furniza astfel un model de referinta imperfect, de un de va rezulta

boala, .

Afectarea acestor campuri deenergie si dezorganizarea lor activeaza procesul de imbatriinire care conform Jegii a doua a terrnodinamicii este 0 argumentare a actiunii entropiei'.

De asernenea. stimularea campurilor de energie subtila.~i organizarea care rezulta de aici este un factor de recuperare ~ide vindecare.

In acest caz, conform principiului termodinamicii are loc reversul procesului entropic.

In acest mod se realizeaza un aport de energie vitala care pennite aetivarea ~i reorganizarea campurilor de energie subtila, Cu alte cuvinte, inversand procesul imbatranirii se in~etin~te extensia progresiva a entropiei. Aceasta actiune se manifesta in mod direct asupra campurilor energetice si indirect asupra echilibrului centrilor energetici.

Daca acesti centrii energetici ~i corpurile subtile nu sunt acordate urmeaza un blocaj care determina un baraj in calea patrunderii in corp a

·Entropic"; marime care, in h .. mnodinamica, pcrmitc evnluarca degrndarii encrgici unui sistcm; cntropia UJJui sistcm ~";anu...1cril.t!.17.h grndul snu de dezordinc

114

energiei vitale. Daca Ie acordam, energia poate circula liber.

Fenomenul entropiei astfel inversat, permite obtinerea vindecarii emotion ale ~i spirituale.

Entropiesi algoritmi informationali; 'raporturi stabilite intre acestia.

Raportul stabilit intre entropie ~i cantitatea de informatie dintr-un

sistem determine starea de nedeterminare a sistemului respectiv.

Ce inseamna aceasta ?!

~ar mai intai sa stabilim semnificatia tennenului "informatie".

Intr-o acceptiune intuitiva, inforrnatia este considerate drept 0 "stire, "0 noutate" care poate proveni din orice domeniu al cunoasterii.

Poate fi 0 succesiune discreta sau continua de evenimente masurabile repartizabilein timp. Este considerata de asemenea un mesaj sau 0 suita d~ mesaje despre variatiile mediului intern sau extern. Mesajul, compus la randu-i din semnale, d~vine 0 inforrnatie dupa receptarea ~i decodificarea sa, deci dupa ce a devenitun fenomen de cunoastere " CD. Constantin).

Sursade inforrnatii sau ernitatorul poate fireprezentata ca orice structura. Un organism viu emite ~i primeste informatii fiind in acelasi timp ~i sursa ~i receptor, receptionand informatii atat din inteiorul sau, cat ~i din afara sa; .

. Din diverse surse (de la cosmos pana la surse emi\~toare de informatii create de omulcivilzatiei actuale), in fiecare secunda, mediul inconjurator este invadat de 0 multitudine de inforrnatii. Din aceasta multitudine de inforrnatii, organismul viu.va receptiona acele inforrnatii care au 0 semnificatie pentru sine ~ pentru care el este pregatit si dispune de organe de receptie. Rezulta deci cii funetie de. evolutia fiintei umane aceasta va beneficia de un corp

informational direct proportional. .'.

Faro .informatie nu ponte exista vlata, ceeace inseamna cii toate sistemelc vii au capacitatca de a recepta, transmite, prelucra ~i emite informatia pentru s!abilirea unui comportament adecvat.conditiilor de mediu in care traiesc.

. ' In organismele vii, functia de decodificare a informatiei este indeplinita

de sistemul nervos. (D. Constantin)

Integrarca la nivelul sistemului nervos a inforrnatiilor receptionate din interiorul si 'exteriorul organismului, la nivelul scoartei cerebrale, determina comportamentul denurnit rational. Procesele si mecanismele de actionare de acest nivel stint schitate la capitolul care face referire la creier.

Sistemele bioIogice utilizeaza informatiile sub diverse "formule de preIucrare"snu "aIgoritmi". Functionalitatea sistemului biologic este in functie

335

Doina-Elena & Aliodor Mauolea • Energetica subtilii a fiintei umane

In producerea si-menjtnerea starii de relaxare dar ~i ca metode independente de reglare si autoreglare, respectiv de influent are a cornpartimentului uman, il au sugestia ~i autosugestia,

)

i:'

,

,

! 'I

1 '.': ~ :::

,

CAPITOLUL XX

' .. Om III. dintre toate lucrurile care se ajU pe piimdm. este dublu; Muritor; datoritii trupului siiu. :;; Nemuritor, datoritii Omului substantial. Csc), de{J este nemuritor, {J are puterea tuturor lucrurulor, el indurs totusi lucruri muritoare, care sunt supuse Soanei ori Destinului. "

HERMES. MERCURI US TRISMEGISTUS

DEGRADAREA ENERGIEI UNUISISTEM VIU

Descrierea mecanismelor de actiune a metodelor prezentate in aceasta carte asupra diverselor boli care se manifesta in planurile: fizic, astral, mental, cauzal, arata lmportanta raporturilor stabilite intre diferite metode terapeutice cat ~i a implicatiilor spirituale pe care Ie determina.

Asa cum am mai aratat, in concordanta cll vechea cunoastere, fiinta umana este fermata din mai multe campuri energetice: corpul fizic, format dintr-o energie densa ~ corpurile subtile care au 0 energie gradual mai fina care au fost denumite campuri de energie subtile eu functii organizatorice (S.O.E.F.)"

"Gabriel Cousens - (S,O,E,F) champs d' energie subtile a function organisatrice,

111

Doina-EI\."1I8 & Aliodor Manolea • Energctica subtila a fiintci umane

• Sunt linistit f?i relaxat.

• Linistea si echilibrul ma impresoara,

• Mil las cuprins de tihna senina si necontenitul echilibru.

• Sunt In Intregime linistit.

• Sunt cu desavarsire calm.

• Intregul meu corp este relaxat, destins, inert.

• Intregu) meu corp este greu. .

• Simt In tot corpul 0 greutate coplesitoare.

• Corpul este greu ~i destins ca un arc In repaos.

• 0 caldura agreabila Imi cuprinde intreg corpul.

• Tot corpul meu este scaldat intr-o caldura placuta §i linistitoare.

• Simt 0 caldura placuta care-rni cuprinde tot corpul.

E.

INIMA

.• lnima mea bate linistit,

• lnima mea bate linistit si egal distribuind tot sangele in corp.

• lnima mea bate linistit §i egal.

• lnima parca lucreaza de la sine. e lnima bate linistit, calm §i egal. • Sunt perfect linistit si relaxat.

F.

RESPIRATIA

• Respiratia mea devine linistita §i rara.

o Respir liber si aproape de la sine aerul din jurul meu. • Respir calm ~i linistit, lara efort.

o Respir foarte calm §i linistit.

o Sunt perfect linistit ~i relaxat.

G.

ABDOMENUL

• Sunt perfect calm §i reJaxat.

• Sunt perfect linistit.

'l '2(\

Mctodc de relaxarc

" • Abdomenul meu este foarte linistit si rei ax at.

• Muschii abdomenului sunt dcstinsi, orice tensiune dispare.

• Plexul solar este cuprins de 0 caldura placuta.

• Plexul solar este cald si relaxat.

• Sunt perfect linistit ~i relaxat.

H.

CAPUL

• Imi simt capullimpede §i usor.

• Muschii fejei sunt relaxati.

• Barbia este destinsa ~i relaxata.

• Fruntea devine rece ~i tot mai destinsa.

• Simt cum acrul rece imi irnpresoara tiimplcle.

• Simt racoare in zona fruntii.

• Creierul irni este limpede ca un izvor de munte.

• lmi simt capul foarte limpede.

• Sunt perfect linistit si relaxat.

Pentru a facilita relax area va recomandam cain timpul aplicarii unei metode de relaxare sa se reduca pe cat posibil stimulii exteriori, perturbatori, astfel ca relaxarea sa aiba loc in conditii de liniste, de temperatura optima, constanta, in semiobscuritate.

Combinarea metodelor de relaxare cu formule sugestive, ca de

exemplu:

"sunt calm, satisfacut, rnultumit"; "sunt calm, atent, curajos";

"durerile dispar, rna invaluie 0 pace profunda";

" sunt. sanatos, corpul meu este plin de vitalitate", etc. _ .

Pentru a obtine mai usor 0 stare de relaxare, recomandam a se practica

una din urmatoarele pozitii:

- pozitie "vizitiului" care consta in pozitie sezand pe scaun, picioarele

usor departate, coloana usor aplecata din talie; - protopostura;

- pozitie culcat pe spate.

In absenta terapeutului se recornanda folosirea unei casete inregistrate

eu textul adecvat scopului urmarit,

331

Doina-Eleaa & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane












c.
:II •

IJ
:11 •
I' •
,I
:1 •
.,
"


• if

328

o .liniste placuta Ina impresoara. Calmul rna inunda'tot mai mult. Simt 0 liniste si apace interioara. Sunt complet calm.

Intregul meu corp este destins ~i relaxat.

!-Jmerii, bratele, rnainile, picioarele sunt grele,foarte grele. !ntregul meu corp este foarte greu.

lntregul meu corp este cuprins de 0 greutate'foarte mare.

Corpul meu este greu, greu ca de plumb. .

Linistea §i greutatea rna irnpresoara. Suntfoarte calm si linistit.

BRATUL DREPT

Odildura placutaimi cuprinde bratul drept. .

o caldura placuta imi cuprinde bratul drept, mana dreapta ~ ajunge pana la degete.

Vasele sangvine se dilata si simt caldura in bratul drept. o cildura inti cuprinde bratul ~i mana dreapta.

Bratul meu drept devine cald ca si cum ar fi cufundat intr-o baie calda,

Bratul meu drept este invaluit intr-o caldura odihnitoare.

Simt liniste, greutate, caldura. .

Linistea si echilibrul rna impresoara.



0. caldura placuta imi cuprinde bratul stang.

o caldura placuta imi cuprinde bratul stang, mana stanga si ajunge paua la degete.

Vasele sangvine se dilata si simt caldura in bratul stang. o caldura placuta imi cuprinde bratul ~i mana stanga.

Bratul meu stang devine cald ca si cum ar fi cufundat intr-o baie calda.

Bratul meu stangeste invaluit intr-o caldura odihnitoare.











Metode de relaxare



Simt liniste, greutate, caldura . Linistea si echilibrul rna impresoara.



PICIORUL DREPT

• 0 caldura placuta imi cuprinde picioruI drept..

• C! ~Idum placutii imi cuprinde picioruI drept, glezna dreapta

I?l ajunge pana la degete.

• Vasele sanguine se dilata si simt caldura in piciorul drept.

• O. c_iildura placuta imi cuprinde piciorul ~i glezna dreapta.

• Piciorul meu drept devme cald ca ~i cum ar fi cufundat intr-o

baie calda.

• Piciorul meu drept este invaluit intr-o caldura odihnitoare.

• Simt Iiniste, greutate, caldura.

• Linistea si echilibrul rna impresoara.

o ciildura placuta imi cuprinde piciorul stang.

o caldura placuta irni cuprinde piciorul stang, glezna stanga, talpa stanga ~i ajunge pana la degete.

Vasele sanguine se dilata ~i simt caldura in piciorul stang. o caldura placuta imi cuprinde piciorul si glezna stanga.

Piciorul meu stang devine cald ca §i cum ar fi cufundat intr-o

~e~~. . .

Piciorul meu stang este invaluit intr-o caldura odihnitoare.

Simt liniste, greutate, caldura.

Linistea si echilibrul rna irnpresoara.

PICIORUL STANG

















D.

Intregul meu corp este relaxat, perfect linistit.

• .0 ciHdura imi cuprinde umerii, brat ele, mainile, picioarele. 9 caldura placuta imi cuprinde tot corpul.

!ntregul meu corp este scaldat intr-o caldura placuta. In~regul meu corp este cuprins de 0 caldura placuta, ca

bate calda.









intr-o

329

. '

, ,

Doina-Elena & Aliodor Manolcn • Euergetica subtila a fiiutei umane

comandate, scade intercsul pcntru stimulii externi.

In stare de relaxare subiectii remarca instalarea unor stari afcctive aparte, de liniste, de calm si de destindere.

" 0 metoda de relaxare de larga circulatie este ~i relaxarea Schultz pe care o prezentarn in continuare.

Metoda de relaxare sintetica Schultz - antrenament autogen -

Metoda este bine fundarnentata stiintific, este verificata experimental ~i clinic. Are la baza 0 abordare globala, de ansamblu a personalitatii fiind in esenta 0 metoda, 0 tehnica psihoterapeutica.

S copul antrenamentului autogen consta in obtinerea de catre subiect a unor reactii psihice si psihofiziologice adecvate, inlaturarea reactiilor ~i comportamentelor neadecvate ~i realizarea pe aceasta cale a unei eficiente personate si sociale crescute.

Rezultate obtinute sunt: odihna si recuperare dupa efort, autorelaxare; autoreglarea functiilor auto nome, reducerea durerii, i'nUirirea· EU-Iui, perfectionarea in tehnica introspectiei. cresterea autocontrolului voluntar.

Se poate folosi ~i 0 caseta inregistrata sau, efectiv ne inducem singuri starea urmarita dupa urrnatorul program:

-Sunt in intregime linistit ;-i cu desavarsire calm.

• Toti rnuschii mei sunt destinsi si relaxati.

• 0 liniste placuta rna inconjoara. .. Calmul rna inunda .

.. Nimic nu-rni tulbura linistea.

• Simt 0 pace ~i 0 liniste interioara profunde.

• Sunt foarte calm si linistit.

A.

BRATUL DREPT

• Bratul meu drept este greu, din ce in ce mai greu,

• Bratul meu drept devine tot mai greu.

326

.,

! 'it

'~~.. B.

Metode de relaxare

• 0 greutate ca de plumb Imi cuprinde umarul, bratul, mana ~i ajunge pana la degete.

• Bratul meu drept este foarte greu.

• Bratul meu drept este ca de plumb,

.>: • Simt liniste ~i greutate,

BRATUL STANG

• Bratul meu stang este greu, din ce in ce mai greu.

• Brallll meu stang devine tot mai greu.

• 0 greutate ca de plumb imi cuprinde umarul, bratul, mana ;;i

ajunge parra la degetc.

• Bratul meu stang este foarte greu.

• Brattil meu stang este ca de plumb.

• Simt Iiniste ~i greutate.

PICIORUL DREPT

• Piciorui meu drept este greu, dince in ~e mai greu;

• Piciorul meu drept devine tot mai greu;

• 0 greutate ca de plumb Irni cuprinde soldul, coapsa, glezna ~i

ajunge pana la talpa si degete,

• Piciorul meu drept este foarte greu.

• Piciorul meu drept este ca de plumb.

• Sirntliniste ~i greutate.

PICIORUL STANG

-, j.

• Piciorul meu stang este greu, din ce in ce mai greu.

• Piciorul meu stang devine tot mai greu.

e 0 greutate ca de plumb irni cuprinde soldul, coapsa, glezna ~i

ajunge pana la talpa ~i degete.

• Piciorul meu stang este foarte greu.

• Piciorul meu stang este ca de plumb.

• Simtliniste ~i greutate .

177

Doina-Elena &, ~odor Manolea ••• Energetica suntila a f~tei umane

I

I ,

I

I

se diferentiaza net la scanarej'prin feeling, fata de un centru energetic care este doar "activ". Acelasi lucru se observa ~ prin clarviziune:

Un alt aspect legat de'cunoastere ~i mai ales de percepere a lumii subtile este eel care se refera la sensul de rotatie a centrilor energetici, subiect detaliat anterior.

Cei Care sustin cii centrii energetici se rotesc intr-un singur sens numai levogir sau numai dextrogir-- (si aceasta in functie de "$Coala" sau "secta" din care fac parte-declarat sau nu) - arata cl acestia au lacune serioase in ceea ce priveste circulatia energiilor, Ceicare sustin .exclusivist un anume sens de circulatie energetica ar iesi (qarte usor din dilema In car~,se afla daca ar putea percepe cu adevarat Iumea,subtila. Arata timp cat nu."vezi", poti rataci in

necunoastere, " <>'

Sensul de rotatie alcentrilor energetrci este in~us de fenomenul de polaritate; energia se transforma ~ se deplaseaza pe baia·campului dinamic, denumit si camp neutral. Ei rezulta din interactiunea-celor doua aspecte

contrare: pozitiv (yang) ~i negativ (yin). ' "

I'

I"

:. r • I

II

i ~

I'

, I

1.1 ! ~

, '

CAPITOLUL XIX

Cdnd Gdndul intra in/rout, Suflet pios, il indreaptscatre lumina cunoasserti HERMES MERCURIUS TRISMEGISTUS

METODEDERELAXARE

Relaxarea are semnificatia unei decontractari.generale a pacientului fata de realitatile exterioare.

Metodele de relaxare urmaresc realizarea unei decontractii musculare ~i nervoase urmate de un repaus eficient, economisire de energie psihico-mentala ~i fizica, diminuarea efectelor provocate de tensiunile acumulate in timp.

Relaxarea este 0 stare modifleata de con~tienta.

Metodele de relaxare au ca efect modificarea ritmului alfa paoli la aparitia Iji generalizarea ritmului. Din acest punct de vedere starea de relaxare se aproprie de starea de concentrare Iji nu de stare de somn Iji presomn cand se instaleaza ritmuri mai lente. In starea de relaxare se activeaza disponibilitatile latente ale fiintei, se constata 0 limitare a nevoii de a actions, de

miscare. . .

Apare senzatia de greutate si caldura in segmentele extreme ale

corpului, atentia se orienteaza selectiv in functie de sllgestiile sau autosugestiile

325

i

I

. I

L I I 1:·1 I; :.

t! 1 I ~ 1,1, ,

III: ;1

II!

\ I

I. '

! I'

1 "

'I i'

. i

1-1'1 i )1:1 :i! I ,!\ I

Ij !!

!:' 'II

It ',!

; : II

. ~

"

J '

I

I'

Doins-Elena & Aliodor M8110lea • Energetica suutila a fiintei umane

~

& Ii

I I t I I I

\

I

I I f

\i

\i



~ ' ..

Metoda de integrare prin partea neutrala

Figura nr, 61 Terapie in grup de integrare prin parte neutrala.

Am vorbit despre zone "trezite" sau "adormite" si centrii energetici "treziti" sau "adormiti".

Indiferent de gradul de evolutie spirituala, toticentri activi sunt in stare de functionare, Nefunctionarea unui centru energetic are sernnificatia nefunctionarii organelor cu care acesta este in legatura pe corpul fizic, implicit lipsa corpurilor energetice legate de centri respectivi. Acest aspect nu se poate manifesta la 0 fiinta urnana vie. Unii dintre cei sapte centri energetici vitali pot avea un nivel energetic scazut de functionalitate, dar acestia functioneaza.

Este gresit sa se sustina eli un centru energetic este "inchis", adica nu functioneaza absolut deloc. 0 asemenea afirmatiedenota ignoranta in ceea ee priveste functionarea ~i cinematica centrilor energetic],

La majoritatea oameniIor, activitatea centrilor energetici este legata In primal rand de planul manifest, de corpul fizic si de celirnediat urmator - adica matricea energetics a primului corp ~i anume corpul eteric(vital). Aceasta stare o numin "vegetativa" sau "adormita" sau "amort ita ".

Un centru energetic "trezit", care lucreaza la un nivel energetic superior,

Doina-Eleaa &. Aliodor Manolea • Energetics suntila a Iiintei umane

traseului amintit.

De asemenea, recornandam tehnica de respiratie 7x7x7x7 (7 pulsatii expir, 7 pulsatii pauza, 7 pulsatii inspir, 7 pulsatii pauzii)timp de 15 minute. Pentru a intelege fenomenele care au loc in desfasurarea acestui proces, sa remernoram urmatoarele aspecte:

• forta .vitalli care circula in corp are aspectul unui curent de viatii (Scarlat Demetrescu) de mare intensitate care intretine viata;

• pe parcursul traseuJui descendent ~i ascendent.pe care il are in corpul urnan care.la randul lui.se ami plasat in campul magnetic al pamantului, curentul de viata preponderent electric parcurge ~i zonele cu cristale de magnetite din corp;

• parcurgand traseul: baza nasului - zona coccisului,curentul de viata este preluat sl transformat de(catre fiecare centro energetic Incepand cu centrul energetic.al bazei. Acest lucru face ca fiecare centru energetic sa fie earaeterizat deovibralie speclflca. in functie de cat re~te sa 'il penetreze curentul de vi~taacesta i~i rIl0dificii vibratia, Legat destarea vibratorie realizata se d~termina stadiul de "trezire" a centrilor~~ergetici ~i prin interrnediul a>:e~tbra, stadiu1 de.Utrezire" at intregului corp.

Zonele IQ care curentul de.viatii are 0 intensitate foarterhica sau lipseste

sunt zonele "adOrnlite". . •.•..

Marirea jntensitatii curentului de viata are ca efecte:T. • dinamizarea partii neutrale;

320

Metoda de integrare priu partea neutrala

• activarea centrilor receptivi magnetici;

• activarea centrilor energetici;

• stimularea circulatiei energetice in intregul corp.

• folosindu-si campul neutral propriu, dinamizat, terapeutul scaneaza ~i induce aceeasi intensitate in carnpurile electromagnetice ale pacientului.

Nivelele pe care se orienteaza aceasta scanare pot fi:

1. Nivelele particulelor, organelor, zonelor din corp, intreg corpul; astfel se realizeaza mica integrare prin partea neutrala, care are sernnificatia refaccrii unitatii functionale si structurale a intregului corp.

2. Nivelele principalilor centrii energetici.

3. Nivelele om-pamant; orn-cer, realizand astfel rnarea integrare prin partea neutrala.adica integrarea omului ca "intermediar intre cer ~i pamant".

Figura nr. 59 Mica integrare prin parte neutrala.

321

I, I'

'J 1

:i· il.1 ii lill.ll: j

1.1 ... ,1,-.'

;i!, : I

I'! . ,
" ' .
,.
i; , I
j.
!I
t~ ,
I "
" .
I
!I
I
I
i,
I Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics suntila a fiinjei umane

aspectul unci miscari de concentrare, urmate de expansiune avand aspectul unei uriase si lente expiratii si inspiratii.

in univers exista "aceeas vibrafie venind de fa aceeasi sursii; i'are duce CII sine universurile §i pe not in .. sine" spune Mirra Alfassa.

Un exempli. pe care noi 11 prezentam la Cursul dePerceplii Extrasenzoriale ~i Bioterapie pentru a exemplifica existenta partiiiueutrale este eel al unui magnet. Polul nord ~i polul sud nu ar putea ex.ista daca intre ele nu ar fi partea neutrala care sa Ie separe in doua parti distincte.

Aceasta parte neutrala are si proprietatea de transfer intre parti. Daca 0 bagheta magnetics este rupta In doua bucati, fiecare bucata va deveni un magnet obisnuit cu pol nord si pol sud chiar daca provine din jumatatea nord sau jumatatea sud. Partea neutrala "I~i face datoria" transferandu-se incele doua jumatat].

De altfel, principiului contrariilor nu s-ar putea manifesta lara un mediu de existenta care sa permita acest lucru. Acest mediu de existenta, este partea neutrala, acel nimic, existent in toate, lara de care existenta nu ar fi posibila.

Impreuna, am stabilit urmatoarele:

• la nivelul fiecarei particule se creeaza un camp electromagnetic;

• componentele electromagnetice ale particulelor corpului

interactioneaza;

• din procesul de interactiune a acestor campuri electromagnet ice rezulta un camp dinamic in care are loc tranformarea si deplasarea energiei;

• conditia de interactiune este ca pulsatia sa fie identica iar diferenta de faza sa fie constants;

• acest camp dinamic l-am numit camp neutral;

• carnpul neutral este campul de coresponderua cu toata reteaua neutrala a universului, a tuturor versurilor.

Caracteristici ale ciimpului neutral:

• Mentine unitatea functionala si structurala a sistemului, legatura acestuia cu sisternele energetice vibratorii din toate versurile.

• Permite reactii Icnte intre partea energetica predominanta ~i partea

energetica minora din care rezulta si care produce cnergie.

• Este un ponderator al reactiei, un mediu de reactie.

• lndepline:?te functie de stabilizator dinamic al sistemului.

• Reprezinta parte? §i sistemul care nu perrnite amestecul partilor cornponente.

$ Este partea care mentine integritatea componentelor chiar ~i in timpul

'".I1R

Metoda de integrare prin partea neutrala

celei rnai dinamice reactii energetice.

//

'------_.. __ /

Figura nr. 58 Campul neutral

I.' • .Campul neutral este suportul vietii, reprezinta partea vitala a vietii.

" Este scheletul principal In c·are are loc deplasarea ~i transformarea energiei.

Aceasta parte vitala a vietii care este campul neutral este in stransa legatura si depinde strict de procesele vitale ale vietii: Caefect al desfasurarii proceselor vitale ale vietii rezulta unitatea functionala ~i structurala a oricarui sistem viu, deci ~i a omului.

I;' -Unul dintre aceste procese vitale, primordial pentru fiinta urnana, este procesulde respiratie, Circulatia §i transformarea fortei vitale in campul neutraleste legata de procesul de respiratie,

Reamintirn ca in timpul expiratici, omul inspira forta vita Iii iar in timpulinspiratiei, expira forta vitala transformata. Prin intermediul centrilor energetici, aceasta forta vitala circula in intreg corpul, dar exista un traseu de baza pe care il reamintim.

Stimularea curentului de viata (a fortei vitaler'se face prin practicarea unei respiratii corecte; recornadam practicarea tehnicii respiratiei cu rularea bazinului, tehnica respiratiei constientizate cu concentrarea atentiei asupra

319

: I

I

I

Doina-Elena & Aliodor ManoI~a • Energetice subtilA a fiintei umane

organul prin care.se mariifesta emotia respectiva. Sestransforma prin aceasta tehnica atat emotiile placute cat si cele neplacute.

Cum recunoastemsemotiile neplacute? , ..

. , Ne reamintim personajele mai putin simpatice, mai putin agreate si observam emotia care apare in corpul propriu, manifestata prin senzatii la acest nivel. In continuare se practica tehnica de concetrare a.atentiei ~i respiratia prin zona si/sau prin organele asociate emotiei. Cu emotiile pozitive, pia cute se procedeaza in acelasi mod.

Prin respiratia pnn organ si/sau zona, rezulta mai mult aer (prana).

Atentia concentreaza energia in zona, nivelul de vibratie din organul sau zona respectiva se echilibreaza-cu sistemul energetic gen~rr~1 al corpului rezultand antrenarea energiei.blocate. Nivelul de vibratie al 'qg[pului se armonizeaza rezultand un flux energeti9 continuu in intreg corpuLAcest fapt are ca efect 0 relaxare ~·.organului ~i/sa9a zonei respective, 0 circulatie energetica libera,

Tehnica prezent~~a este inspirata :;;i prelusrata din Arta tibetana stravecbe'numita KUM l'.NYE cunoscuta sub numele;de "mijloace iscusite" si exprimata .d.e Usus in rostirea 42 din Evangheliadupa Tomaastfel: "Fiti

. trecatorlpe.drum", . r

CAPITOLUL XVIII

"Caci PiJllGnlul 1111 poate indura focul lntrucdt arde in lntregime lntr-o mica scan te ie, de aceea este rispGndili apa de jurul hnprejurul Pifmdll/lllui, ca 1111 zid de ap srarecpentru a suivilt flacsra foculni" . ImRMES MgRCUmUS TRlSMliGISTUS

METODA DE lNTEGRARE PRIN PARTEA NEUTRALA

In conformitate cu parerea unanima afizicienilor, natura luminii reprezinta unul dintre cele mai mari mistere ale ~tiinlei actuale,

Lumina vizibila este 0 monstra infima a radialiei electromagnetice,

. Natura radiatiilor electromagnetice caresinclud lumina, iradierea de

dildurn, razele X ~i undele radio ramane un mistercare poate fi legat de studiul stiintelor cognitive.

Toate teoriile fizice care incearca sa descriestructura universului nostru §i compozqia materiei, sunt de acord asupra unui punct: mj~carea ondulatorie este constituanta ~i fundamentul dinamic alr~alitatii fizice. Am putea concluziona eli miscarea ondulatorie este miscarea vietii,

Cele doua componente perpendiculare ale campului electromagnetic respectiv camplul electric ~i campul magnetic sepropaga conform unei unde sinusoidale infinite. Propagarea in spatiu a unui tren de unde sinusoidale are

317

Dcina-Elena & Aliodor Manolea • Energctice subtila a fiintei umane

TEHNICA DE TRANSFORMARE ~I ANTERENARE A ENERGIILOR EMOTIONALE CU AJUTORUL ATENTIEI ~I RESPIRATEI

L

"

o conditie esentiala pentru a pastrara starea de sana tate optima este obtincrea echilibrului emotional, echilibru care of era ~i posibilitatea unor rezultare favorabile In diverse practici spirituale.

In lipsa echilibrului emotional, emotiile vor absorbi intreaga energie interna temporala, anuland orice impulsuri ale intelectului.

Emotiile reprezinta 0 sursa irnportanta a enegiei umane; ele trebuiesc antrenate si transformate astfel incat energia blocata sa fie redata circulatiei energetice din corp.

De obicei acesteenergii in "miscare" sunt blocate, generand boala, Transformand §i antrenand energiile "in misacre" blocatc sc obtiue o extindere a capacitatii energetice, Aceasta implica 0 crestere a capacitatii de a trai anumite ernotii. Cu cat experimentam trairea unor mai multor emotii nedorite, cu atat mai put in se va sirnti nevoia de a fi exprimate prin boalii.

Ca urmare, pentru 0 stare de sana tate optima si evolutie spirituals, se impune 0 "igiena" a vietii noastre afective.

Analizand cauzele problemelor de sanatate pe un lot de 500 de persoane, am constatat ca in functie de nivelurile de vibratii la care s-au manifestat problemele, majoritatea (85%) j~i afla cauza la nivelul corpului emotional, (5%) la nivelul corpului mental si 10% alte cauze.

Indiferent de calitatea emotiilor, placute sau neplacute, "pozitive" sau "negative", la nivelul organelor asociate, ale zonelor prin care se manifesta prin aparitia senzatiilor pe corpul fizic, are loc 0 modificare a nivelului de vibratie.

Am stabilit ca "atentia este urmata de energie", unde este indreptata atentia, acolo este ~ energia. Am stabilit ca pentru intretinerea functiilor vitale, pentru desfasurarea activitatilor fizice ~i intelectuale se consuma 0 anumita cantitate de energie cc se obtine prin oxidarea substantelor organice de la nivelul \esuturilor. Astfel ca este nevoie permanent de un aport de oxigen ~i de eliminate de bioxid de carbon ca rezultat al oxidarii. Aceste schimburi de gaze se realizeaza prin intermediul aparatului respirator, format din doua componente principale: caile respiratorii ~i plamanii. Caile respiratorii sunt conducte prin intermediul carora aerul atmosferic este introdus in plamani si prin care este eliminat aerul alveolar; acestea sunt: cavitatea nazala, faringele, traheca ~i bronhiil.e. Caile respiratorii asigura aerului conditiile pentru schimbulla nivelul

J 1 II

Energia "in miscare" sau energia CUlotionali

alveolar, adica este purificat, incalzit si wnezit. Plamanul este organul specializat pentru respiratie. Datorita structurii sale - avand 0 mare suprafata de contact, o vascularizare bogata, un perete alveolar special adaptat, el asigura functia respiratorie care se realizeaza la nivelul pulmonar si la nivelul celular. Sangele este eel care transports continuu oxigenul de la plamani spre [esuturi ~i bioxidul de carbon la cei doi saci pulmonari.

Respiratia pulmonata consta in meeanica respiratorie ~i difuzarea gazelor,

Mecanica respiratorie este functia prin care cutia toracica I§i schimba volumul, marindu-se ~i micsorandu-se, realizand astfel doua faze ale respiratiei: inspiratia si expiratia.

in tehnica de transformare a emotiilor acest proces 11 imaginam desfasurandu-se la nivelul organelor asociate cu emotia respectiva §i la nivelul intregii zone care cuprinde organele respiratorii ~i asupra careia se concentreaza atentia noastra. "Concentrarea" este centrarea atentiei la nivelul problemei in discutie.

Imaginea actiunii de "concentrare" ar putea fi figurata astfel:

Atentia distributiva este cent rata la viirful conului.

Prin aceasta tehnica, care consta practic in concentrarea atentiei asupra zonei inure se manifesta fizic emotia (prin diverse senzatii: gol, plin, palpatii, val de caldura, de raceala, etc.): ~i imaginareaprocesului de respiratie desfasurat la nivelul zonei respective, se transforma atat ernotiile in actiune cat ~i cele stagnante, inabusite.

Pentru transformarea emotiilor trecute care s-au impregnat intr-un organ sau zona, antrenarea acestor energii blocate se face prin retrairea ernotiei in prezent (se induce starea emotiei respective ~i se observa organelesi zonele de manifestarc). Se concentreaza atentia ~i se respira prin zona ~i

. ;.'

315

~ ~ i ~

I J .. ,

HII'

IiI \

: Ii

I l' ..

r":'[ ",I

I·' I,:

.. ~

Doina-Elena & Aliodor Menolea » Energetice subtiJii a fiintei 1l,I11~ne

4) Coneentrarea excesiva, afect~ splina, pancreasul ~ stomaeul, organ asociat Ibr. Fenomenul de concentrarese refera Ia preocupare mentala: constanta, inclusiv orice ingrijorare cr0nicii. Afecteaza digestia, cauzeaza dureri abdominale, seade rezistenta prin reducerea energiei de nutritie.

5) Mahilirea extrema, lezeaza iniriia ~i plamanii, uneori ~ pericardulcu organuJ sao corespunzator "Triplul Arzator", Perioadele lungi de mahnireieXterna produce dispersie rapida a rezervelor de energie vitals a corpului, diminuand astfel sever rezistenta,

6) Team.a excesiva, afecteaza rini.c,l1ii producand scaderea energ:iei.<ieterrni.nand la <tcest nivel pierderea controluJuivezicii urinare ea organ cuplat.

Daca energia yang a rinichilor este dirniritlia.ta, se cade usor prada fricii cronice fapt ce predispune la insuficienta renala~i la lezarea permanents !i'

a rinichilor (copii care urineaza freevent in pat). . ..

7) Spaima, blocheaza intreg organismul, alarmeaza spiritul ~ face ea energia sa se imprastie. Spaima afecteazainima; daca ea persista ~ devine cronica are ca efect si lezarea riniehilor.

HERMES MERCURIUS TRISMEGISTUS Jo "Filozofia hermetica", numeste ernotiile " razbunatori " sau "chinuitori";' din a carer multime enumereaza: Ignoranta, Invidia, Tristetea, Lacomia, Desfranarea, Nedreptatea, Zavistia (Dezbinareaj.-Ratacirea, Invidia, jn~liitoria sau Viclenia, Mania, Nechiozuinta, Rautatea, toate elemente care prin "inchisoarea Trupului, silesc omul ce saJ~/lIie~e lndtmtru sa: sufere ingrozitor ':

Manifestarea acestor energii are drept rezultat aparitia de tensiuni pe anurnite zone ale corpului. Aceste tensiuni au semnificatia unor blocaje energetice ale organelor vitale, cu care aceste zone se afla in corespondenta,

Mai mult, oricebloca] al energiilor inimii afecteaza celelalte organe prin fluctuatiile pulsului, ale tensiunii ~i ale circulatiei sanguine. Energiile esentiale excesive deranjeaza balanta yang - yiodin sistemul organelor energetice si produce dereglari in ciclul de creatie ~ide control al celor cinci

aspecte ale energiilor elementare. i

Leziunile organelor afectate determina scadereaTezisten\ei organismului prin dirninuarea energiei.de protectie, permitand ine~enta energiilor adverse

asupra organismului. •.••.•. ./.) .

De cele mai multe ori, ernotiile se succedJn serii repetate datorita modificarii permanente ~.stimulilor externi cauzali. '(,/

Emotiile repre:tinta obstacole majore in .. c,~lea spirituala, a carei

312

Energia "in.miscare" sau energia emotionaU

practica solicita un calm emotional.

Emotiile produc in organism dezordine energetics avand erect daunator asupra trupului dar ~i a inimii, Patrunse in organe, emo\iile Sf autoperpetueaza prin tulburarea energiilor zonei in care se manifesta in corpul fizic ~i se ampliflca, tulburand mental chiar ~i atunci dnd no actioneaza stimulii externi initiali,

Reactiile emtionale necontrolate afecteaza vitalitatea si irnunitatea, lezeaza organele interne, prin dezorganizarea propriilor energii, distrage atentia si epuizeaza spiritu!.

Cu dit se inainteaza in varsta, in sustinerea vitalitatii, rolul preponderent n detine echilibrul emotional.

Manifestarea mentala a eehlibrului emotional ~i cerinta de baza

pentru dezvoltarea spirituala este stapanirea de sine. _ ..

Echilibrul ~i stapfinirea de sine sunt dependente. Fara echilibru emotional nu se poate mentine stapanirea de sine, iar fii.ra stapanire de sine, echilibrul. emotional este imposibil de obtinut.

Cultivarea stapanirii de sine necesita vigilenta, constanta ~i autcdisciplina.

Cultivarea echilibrului inseamna· transformarea emotlilor, impiedidind exacerbarea acestora: inseamna echilibrarea energiilor interne prin reglarea reactiilor emotionale fa\li de stimulii externi,

Ca forma de baza a energiei umane.remotiile reprezinta 0 sursa importanta dar ele trebuiesc antrenate astfel incfit sa sustina, nu sa obtureze dezvoItarea spirituala.

Scopul spre care se tinde este fuzionarea compasiunii cu intelectul.

Fam energia esentiala calda a compasiunii, a iubirii necondi\io~ale, intel.ectul este rece si calculat. Fiirii claritatea si perspicacitatea intelectului, compasiunea este doar 0 intentie ce nu poate fi pusa niciodata efectiv in practica,

Compasiunea este 0 forma altruista, dezinteresata a pa~iunii, 0 e~otie autotoleranta transformata de intelect in simpatie ~i lntelegere fata de suferintele eclor din jur. Energia emotionala a compasiunii este puterni<:a, in. rniscare, d~: in Ioc sa imprastie energia, sa tulbure stapanirea de sine p~n c~lze d~ ~mot~ nestapanite, compasiunea concentreaza resursele energetice ~l mobilizeaza intelectul in scopul ajutarii celor din jur.

313

,

! :

j' i.

Doina-Elena & A1iodor Manoiea • Encrgetice subtila a fiintei umane

Cauzele interne primare ale dezechilibrului energetic sunt reprezentate de ernotii. Sunt sapte emotii care, conform medicinii traditionale, lasa corpul prada bolilor ~i degenararii,

Fiecare emotie este asociata cu unsct pereche de organe vitale si eu emotiile elementare care 0 controleaza.

Energiile emotionale sunt dificil de controlat, iar atunci cand Ie este permis sa circule neperturbate, clc tulbura mintea, afecteaza imunitatea, submineaza vitalitatea, epuizeaza esenta ~i energia.

Energia emotionala ~i are sediul in inima ~i nu asculta de ratiune. Ea poate f controlata de forta deplina a vointei,

Energiile emotionale se manifesta pe corpul fizic prin senzatii,

o data ce sunt eliminate focarele disonante, intreaga structura cristalina 'r:

a corpului poate intra in rezonanta lasand sa circule liber energia universals.

Ca efect final al circulatiei liberei a energiei se usureaza trezirea energiei '

kundalini, a energiei spirituale de transformare.

Aceasta trezire accelereaza la randul sau eliberarea emotionala ~i mentala ..

Daca auzirnanumite cuvinte pe care Ie percepem ca pe 0 insulta, reactia instinctiva este mania.

Dad! vorbim despre ceva ce ni se pare atragator, raspunsul imediat va fi dorinta.

Tulburarile museulare indica 0 (ipsa a mobilitatii mintale. Tulburarile de inimii indica un aspect mental care se afla in oontradic.ie cu capacitarea de a penetra structura cu hrana vitala ~ieu patrunderea "vietii" in fiecare celula .. Ele sunt un factor emotional.

o atitudine rigida talii de circulatia libera a sentimcnteior dcterrnina

ingro§area arterelor. .

Tulburarile de ficat indica 0 inhibitie a principiilor active in; capacitatea de a continua mentinerea vietii.

Tulburarile vezicii urinare sunt indiciile unui conflict cu capacitatea de ~ a se elibera de tiparele ernotionale din trecut.

Tusea indica 0 iritatie mentala care provoaca ridicarea unor fluide nedorite - flegma - sau a unor emotii nedorite, inconstiente, Vrem sa scoatem din piept sentimentele pe care Ie infranam si de care nu suntem pe deplin constienti. Este de asemenea 0 rezistenta rnentala fata de exprimarea sentimentelor noastre,

310

Euergia "in miscare" sau energia emotionala

i< Gatul inflamat sugereaza 0 iritare mentala, o frustrare sau un eenfllct In intcriorul nostru legat de ceca ce facem sau suntem pe calc sa facem cuviata noastra. Poate fi yorba si de 0 rezistenta mentala la exprimarea verbala §i de 0 renuntare la sentimente.

I:, Infectiile urinare dovedesc un conflict emotional cu miscarea din viata, mai exact, dificultiiti in relatiile cu oamenii, poate furi_.e sau frustrare. Este 0 retinere emotionala, 0 lipsa de comunicare. Numeroase cazuri de cistita apar la femei atunci cand au dificulta]i in relatiile cu ceilalti.

,,, Atuncicand [esutul superficial estede 0 uscaciune extrema, aceasta poate indica un aspect emotional dezechilibrat, retinerea in interior a

emotiilor. . •..•. v . .". •

d " Pielea ingrQ§atii poate reprezenta conflicte cu mama sau cu capacitatea

de a ne concretiza deplin personalitatea, de a ne situa In lume.

Picioarele grase IIi umflate in care fluidul este retinut~xprima un execs emotional careprovoacii incordare sau un aspect emotional.care se loveste de

rezistenta mentala. , , •... ' .' .'.

Daca prirnim vesti tulburatoare reactionarn ingrijorandu-ne.

.'1 De fiecare data emotia este determinate de un eveniment extern ce ajunge la nive(~b~tient prin canale senzoriale si elibereaza un val de energie interna, caredfculli prin organism deregland energiile organelor interne, dernnjand echilibrul yin si yang, declansand raspunsurile de urgentil ale ritmurile extrogene, alertand mentalul.

Cele ~pte emotii sunt : i.

']('.t)Bueuria 1li riisul, lezeaza inima, risipeste spiritul. Spiritul fiind afectat, pierde controlul asupra trupului §i a. functiilor sale vitale.

.2) Mania, atunci cand atinge niveluri extreme, poate leza energia yin a ficatului, cnergia care controleaza sangele, bila §i alte fluidc asociate.

1" Accesele frecvente de manie afecteaza ficatul, fapt ce provoaca 0 predispozitie ;pre irascibilitate, rezultand astfel un cere vicios de energii emotionale distructive.

fl' 3) Anxietatea, blocheaza energia si lezeaza plarnanii ce guverneaza energia prin intermediul procesului respirator. Respiratia este supeficiala, cuinspiralii scurte in timpul perioadelor de anxietate intensa. Anxietatea afecteaza intestinul gros, splina, pancreasul si stomacul, cauzand indigestie si privarea intregului organism de energie de nutritie, diminuand astfel energia de aparare, respectiv rezistenta organismului.

111

Doina.;:~a & Aliodor l\1anolea • Energetics subtila a fiintGiillnane

recorrtandabil sa va c1atiti bine gura dupa spalar,~,dintilor si sa evitati pe cat

posibii$~ inghititi pa~ta de dinti, >,; .....

• ; fumatul poate reduce speranta de via.t~ nu numai cu sapte ani (America Cancer Society). Studii recente au-aratat eli aceasta reducere ajunge Ia optsprezece.ani,

. • borul (din mere, struguri, must, stafi9Y)~ este capabil sa impiedice decalcifierea oaselor fa femeile la menopauza, ajutala mentinerea de estrogen In sange la femeile carora li se adrninistreaza terapi,ige inlocuire a estrogenilor, • evitand cafeaua, puteti evita producerea unui cancer la esofag.

T aninul continut in ceai si cafea este un potential-agent patogen. Proteinele din lapte.pot neutraliza acest tanin impiedicand a~wrbtia lui in organism;

. • morcovii imBiedica formarea depozitelorpe peretii arteriali prevnind atacurile cardiovasculare la bolnavii de arteroscleroza, (1 morcov mare mancat zilnic va aduce.un aport de 11.000 U'I. de v~tamina A din beta-caroten).

CAPITOLUL XVII

... Supirarea ~ Plscerea se vars i ca 0 licoare din alcituirea Trupului, iar prin aceasta Sufletul, cdnd intra sau coboars; este udat ~ mdnjit de ele.

IIERMES MERCURIUS TRISMEGISTUS

ENERGIA "iN MI~CARE" SAU ENERGIA EMOTIONALA

Fiinta umana poate fi cornparata cu un cristal viu format din cristale lichide si solide animate de vibratii.

Gandurile ~i emotiile negative sau distorsionate emit vibratii de frecven\l'i joasa in structura noastra cristalina.

Prin tehnicile prezentate 'in aceasta carte se ridica ritmul vibratoriu ~i se reincarca capacitatile noastre potentiale de energie, Aceasta are ca efect inde~rtarea formelor gand cristalizate.fixate ~i eliminarea lor din corpul fizic ~sau corpurile subtile.

Daca noi adoptam atitudinea unor simpli observatori ai acestei eliberari, ftr~ a ne implica in programul desfasurat, sistemul nostru fizic va fi definitiv eliberat, Am putut observa si experimenta desfasurarea acestui proces prin practicarea meditatiei Vipassana' .



Vipassana- estetelmica meditative prin care Gotama a

iluminare.

309

"

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umauc

precadere In celulele sangvine, celulele nervoase sau creier.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: memorie slaba anxietate

insomnie, puis rapid si slab, digestie necorespunzatoare a lipidelor. '

9. Clorura de SODIU este 0 sare care regleaza cantitatea de lichide din organism si le transporta in celule.

Afectiuni datorate.excesului sau carentei: guturai, scurgeri apoase din nas si din ochi, nevoia de a manca sarat.

10. Fosfatul de SODlU are rolul de a mentine solubilitatea acidului uric in sange, emulsioneaza acizii grasi.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: icter, gust metalicsau acid in gura, respiratie rau mirositoare.

1 1. Sulfatul de SODIU are rolul de a stimula secretiile naturale ~i are actiune usor iritanta asupra tesuturilor.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: febra scazuta, ederne, depresii nervoase, afectiuni ale vezicii biliare.

12. Acidul SILICIC este 0 parte componenta a tesutului conjunctiv, a parului, unghillor, pielii.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: memorie slaba, furunculoza, caderea parului, cresterea unghiilor striate, a unghiilor care cresc anormal.

IMPORTANT DE ~TIUT ~I DE RETINUT iN PRIVINTA ALIMENT ATIEI

• 0 singura [igara distruge intre 25-100 mg de vitamina C;

o laptele care coniine si vitamina D sintetica (Iaptele pasteurizat din magazine) risca sa priveze organismul de cantitatea necesara de magneziu,

• locuitorii oraselor industrializate ~i aglomerate sufera de carenta vitarninei C din cauza smogului care absoarbe razele ultraviolete ale soarelui; • consumarea zilnica de bauturi alcoolice poate determina scaderea drastica a nivelului de vitamine B 1, Bo si acid folic;

• 18% din femeile americane sufera de hipocalcemie,

• 10 milioane de femei americane folosesc anticoneptionale orale Iara sa stie ca acestea pot fi cauza carentei vitaminelor B6, B 12, C si deficit de acid folic;

• in ce priveste starea de sanatate, barbatii americani se situeaza pe locul 13 iar femeile pe locul 6;

• copii au nevoie de 1,5-2 ori mai multe proteine pe kg. de corp

306

Dietoterapia

decat adultii tar nou nascutii de trei ori mai mult,

• cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au descoperit ca vitaminele C, E si cornpusii ce se gasesc in varza obisnuita, in leguminoasele din familia crusiferelor au aparent ~ singura actiune inhibatoare asupra anumitor prod use cancerigene.

• vitamia B 1 ajuta la prevenirea senzatiei de rau de mare, avion,

• dad! dieta zilnica este bogata In proteine, atunci aveti nevoie de

vitamina B6."

• ceapa, usturoiul, ridichile, prazul, contin un antibiotic natural numit alieina care este capabil sa distruga germenii patogeni fiira a elimina totodata ~i flora microbiana necesara bunei functionari a organismului uman,

• aspirina poate tripla viteza de eliminare a vitaminei C din corp

• consumarea frecventa a alimentelor ce contin arome ~i coloranti sintetici precum ~i alti aditivi alimentari, diminueaza activitatea ~i eficacitatca sistemului imunitar,

• alunele neprajite contin anumiti inhibitori enzimatici care ingreuneaza

, digestia proteinelor,

• tai'il.tele nu sunt un aliment complet !;>i echilibrat:

• pastele fainoase ambalate in celofan transparent i!;ii pierd In timp

elementele nutritive;

• aditivii obtinuti pentru dedurizarea apei potabile due la cresterea

periculoasa a nivelului de saruri din organism; . . v

• un ingredient principal folosit la fabricarea margannei - vegetala hidrolizata ~ poate fi mai periculos dedit grasimile naturale;

• murele, afinele si varza rosie sunt mai sanatoase dad! sunt consumate

gatite,

• ceapa, conopida ~i strugurii rosii contin cantintati importante dintr-un

nou descoperit agent anticancerigen - quercitina - despre care cercetatorii de la Universsity of California au demonstrat ca poate distruge celulele canceroase inainte ca acestea sa se lnmuljeasca formand tumori,

• uleiul de masline este unul dintre cei mai buni agenti naturali de

prevenire ~i combatere a bolilor de inirna: ..,

• eel rnai simplu mod de a scapa de excesul de sodiu (Na) din orgarusm

este ingurgitarea zilnica a 6 pana la 8 pahare de apa c.ar: nu contin~ saruri, . . • separe ca exista 0 legatura intre pasta de dinti care contme abrazivi alcalini, agen]i de spumare, aditivi, ~i anumite deficiente intestinale cum ar fi colita ulceroasa, boala lui CHROHN si sindromul de iratibilitate intestinala. Este

307

:,.' /'

::1 '

iii I ,:,

Ji, IJ i~

'I F 1

il· i' j.: II

i ~ :

, : I

I ii: I

I;'

.,.lli'. , 'I

. 1 :

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a ftitilei umane

Alimente bogate in acest oligoelement sunt cerealele, seminte de legume, mazarea, fasolea, fructe, radacinoase, lactate. '

15. Potasiul este necesar pentru buna desfasurare a tuturor metabolismelor. Este un element esential pentru crestere, regleaza activitatea neurornusculara, regleaza apa din corp (cu ajutorul sodiului), norrnalizeaza bataile inimii, favorizeaza oxigenarea creierului. Ajuta la eliminarea reziduurilor organice ~i la tratamentul hipertensiunii arteriale ~i a alergiilor.

16. Seleniul este un antioxidant, previne procesul de imbatrariire.

Ajuta la mentinereaelasticitatii tesuturilcr, asigurasprotecjia impotriva anumitor factoricancerigeni,adjuvant in tratamentul matretii, stimuleaza fertilitatea.

Se gaseste.In germenii de grau, tarate, rosii, ceapa, rinichi, ficat, alimente de originemarina.'

17. Sodiuljeste esential in procesul dect~tere. Impreuna cu potasiul participa la distributia apei In organism. Confera-o marire a rezistentei la efort fizic ~i nervos. Ajuiu la prevenirea insolatiilor. .

.Sursele naturale sunt sarea, molusrelesmorcovul, sfecla, anghinarea, carneade vita, creier, rinichi, sunca.

18. Sulful este prezent in toate celulele'corpului, are rol in procesele dedetoxificare, este participant direct la toatemetabolismele desfasuratein organism cat si la respiratia celulara. Stimuleaza.secretia gastrica, favorizeaza inlaturarea constipatiei, creste secretia biliara.vlirniteaza absorbtia toxinelor, stimuleaza secretia' de insulina, reduce concentratia de colesteroI, creste eliminarile de apa •• ' din organism, mareste reactivitatea sistemului nerves

"._ :';';. _', '

Imbunatateste apararea antiinfectioasa a organismuIui, scade sensibilitateaila

agenliialergici. Mentine tonusul pielii si confera.stralucire parului.

. . 19. Vanadilll inhiba formarea colesterolului in vasele sangvine. Este un l.ldjuvant in prevenirea crizelor eardiace.

», Sursa naturaJii in care se gaseste este p~t¢Ie.

20. Zincul este un oligoelement esentiarcl.}fe se afla pe locul doi, dllpa fier, Ill, ceea ce priveste cantitatea din orgarlism. Participa la activitatlle enzimatice ~i honnonale. Favorizeaza digesti.a<~i sistemul vascular. Este raspunzator de mentinerea apetitului. Are rqrjn protectia anttiumorala-in neoplasme, in apararea imunitara, Accelere~. oprirea sangerarilor. we actiune protectoare.impotriva fenomenului de,il11batranire. Esteadjuvantin

tratamentul sterilita[i] favorizeaza cresterea cap~citatii mentale. .: ..

Se gasestejn carne, ficat, ali mente deorigine marina, germenide grau, drojdie de here, seminte de dovleac, 04a, lapte, boabe de cereale,

304

"': , \.1

Dietoterspia

mustar.

VI. SARURILE SCHUESSLER (sarurile tisulare)

Sunt denumite asffel dupa eel ee le-a descoperit, dr. W.N. Schuessler. Aceste saruri sunt cornponenti minerali anorganici ai tesuturilor organice si in cazul unor deficite a aeestora se instaleaza starea de boala. Este deajuns ca aceasta deficients sa fie corectata si organismul are capacitatea de a se vindeca el insusi,

1. Fluorura de CALCIU se gaseste in tesuturile conjunctive. Afeetiuni datorate excesului sau carentei: varice, furunculoza, crapaturi ale pieIii, aparitia tarzie a dintilor si intinderi ale tendoanelor musculare.

2. Fosfatul de CALCIU se gaseste in eelulele ~i fluidele corpului, In oase, dinti, sucul gastric.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: apatie, hidrocel, transpiratie nocturna, respiratie urat mirositoare, extremitati reci.

3. Sulfatul de CALCIU in cantitati mici se gaseste in tesuturile conjunctive si celule hepatiee.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: ulcere cronice purulente, abcese adanci, eruptii cutanate,

4. Fosfatul de FIER se gaseste in sange ~i in celule, mai putin In celulele nervoase.

Afectiuni datorate excesului sau: carentei: constipatie sau diaree continua.

5. Fosfatul de MAGNEZIU se gaseste in oase, dinti, sange, creier, celule nervoase, celule musculare .

Afectiuni datorate excesului sau carentei: crarnpe, nevralgii, eolici, junghiuri.

6. Clorura de POT ASIU este existenta in tesuturile membranoase §i sub stratul cutanat exterior.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: eczeme eu pustule, aparitia negilor, pot fi cauza friabilitatii genelor.

7. Sulfatul de POTASIU interactioneaza cu ce1ulele care formeaza membranele pielii si care invelesc organele interne.

Afectiuni datorate excesului sau carentei: dureri in membre, eruptii cutanate, senzatia de greutate a mernbrelor,' coloratia galbena a bazei limbii. 8. Fosfatul de POTASIU este in to ate tesuturile organismului, cu

305

. . '

• t • ~

. I I

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics ~nbtilll n fiintei umane

organismului, la- refacerea potentialului de efort In perioada de odihna, influenteaza echilibrul mineral.

Se gaseste In sarea de bucatarie, masline, ape minerale clorurate.

4, Cobaltul este un oligoelement esential care are un rol important ln mentinerea integralitatii sistemului nervos si indeosebi a celui vegetativ _ simpatic, Intervine in procesul de crestere ~i i~i exercita rolul biologic prin intermediul vitarninei B 12 din care face parte, Previne anemia pernicioasa.

Se gaseste in came, rinichi, lapte, stridii, scoici de diu, alge marine.

S. Cromul contribuie la procesul de crestere, scaderea presumn arteriale, actioneaza preventiv impotriva diabetului, asigura protectie partiala impotriva arterosc1erozei.

Surse naturale: drojdia de bere, fie at de vitel, germeni de grau, came de pui, ulei de porurnb, oua, scoici,

6. Cuprul este un oligoelement in principal depozitat in ficat. Asigura absorbtia intestinala a fierului, mentinerea integritatii peretilor vasculari, favorizeaza pastrarea unci dinamici active a sistemului cardiovascular, participa la procesul de formare a hematiilor, exercita un efect energizant.

Celc rnai bogate in cupru sunt nucile, strugurii, legumele uscate ~i frunzcle legumelor verzi, prune, organe animale, alimente de origine marina.

7. Fieruleste un oligoelement esential prezent in toate cclulele corpului omenesc si un element nutritiv esential pentru organismele vii, neccsar pentru producerea hemoglobinei. Ajuta in procesul de crestere, mareste rezistenta la imbolnaviri, previne si vindeca anemiile cauzate de lipsa de fier, prelntampinii oboseala.

Se gaseste in ficatul de pore, rinichi, inima ~i ficat de vita, scoici ~i moluste crude,.: piersici uscate, galbenus de ou, nuci, fasole, sparanghel, radacina de patrunjel, spanac, urzici, salata verde, varza rosie, mazare, ridichi, morcov.conopida, ciuperci.

8. Fluorul este un oligo element care se afla In toate tesuturile, rnai ales in tesutul osos si dentar. Reduce frecventa cariilor dentare, int~r~e oasele.'

Surse alimentare cu fluor sunt vegetalele cultivate pe soluri imbogatite eu fluor, apa potabila fluorurata, ceai, alimente de origine marina.

9. Fosforul se gaseste in fiecare celula si dupa calciu este eel mai abundent element mineral din organism.

Asigura structura solida a oaselor si dintilor (echilibrul calciu - fosfor necesar este de 2 (2,S) la I), este important pentru regularizarea batailor

Dictoterapia

inimii, esential pentru functionarea normala a rinichilor, necesar in transmiterea impulsurilor nervoase. Asigura energia si vigoarea organismului. Ajuta in procesele de crestere si de vindecare,

Surse naturale: peste, pui, came, cereale, ouli,nuci, seminte, lapte, branzeturijpaine neagra, alba.

10. .Iodul este un mineral esential pentru buna desfasurare a activitatii organismului. Ajuta la dezvoltarea si buna functionare a glandei tiroide, ajuta la arderea;excesului de grasimi, mareste capacitatea rnentala, participa la dezvoltarea.si adaptarea eficienta a sisternului nervos la solicitarile mediului ambiant, are un rol important in mentinerea elasticitatii, cresterii ~i repararii tesuturilor..mentinerea supletii pielii, mentinerea inbune conditii a vederii. Este biologic activ, asimilat din apele minerale, este energizant.

Surse naturale: plante marine, apa de baut, ciupercile cultivate pe soluri iodate, ceapa.

I L.' Litiul este un mineral carese gaseste In cantitati foarte mici In organism. Ajutli la normalizarea dezechilibrelor starilor afective, a episoadelor maniacale.

Se gaseste in legume ~i fructe bogate in litiu .

12. Magneziul estc din punct: de vedere cantitativ, al patrulea din organism. Este un clement esential pentru bun a functionare a structurilor celulare. Provine accidentelc coronariene. Participa la apararea antiinfectioasa a organismului, Are aciiune amidepresiva.actioncaza ca un tranchilizant natural. Impiedica formarea depunerilor de calciu, a calculilor renali, si biliari,

Surse naturale: cereale neprelucrate, smochine, migdale, nuci, seminte, legume, banane, lapte.

13 ,.Manganul are 0 activitate catalitica importanta In desfasurarea unor functiivitale. Este activator enzimatic, energizant, irnbunatateste reflexele musculare.ccontribuie la prevenirea osteoporozei, rnentine echilibrul nervos. Este util th'formarea laptelui matem ~i mentinerea sistemului de producere a hormonilorsexuali.

Aportul alimentar este asiguratde cereale, prune, morcovi, banane, cartofi, nuci,vegetale cu frunze verzi, mazare, sfecla, lapte.

14. Molibdenul intra in cornpozitia unor enzime cu functii biologice importante.Actioneaza preventiv impotriva anemiei siasigura buna funqionare a intregului organism. Imbunatateste metabolismul . celular, formarea de hemoglobins, producerea de energie, in procesul de crestere, in prevenirea cariilor deritare.

303

Doina-Elena &. Aliodor l\1anoJea • Energetics subtila a fiinlci,umanc

sernintelor larece, soia, nuci, varza, spanac, faina,;jseminte de floarea soarelui, alune, cartofi pai, paine neagra, unt, oua.···

17. Vitamins. F (acizi grasi esentiali: ljr1,()leic, linolenic, arahidonie) este solubila in grasiru..'

Sursele pot Vde origine anirnala sau ves~t,ala. Se gaseste mai ales in uleiurile vegetale de!1oarea soarelui, porumb,spia, extrase din seminte, In

arahide,nuci, migdate, avocado, sof ran. C

Preintampina/ formarea depunerilor decolesteroI, are proprietijti vasodilatatoare si stimuleaza rnusculatura netedd, participa la eombaterea arterosclerozei, arerol in respiratia organelor-vitale, combate afectiunile

cardiace. .

18. Vitamins H (biotina, coenzima R}este solubila in apa si face parte din complexul B. Este esentiala pentI}i),metabolismul lipidelorisi proteinelor, are rol in'mentinerea starii de sanatat~a pielii. Atenueaza durerile

musculare. /'o.'i

~e gaseste in ficatul de vita, galbenu~':4e ou, soia, fasole uscata, ciupefci; drojdia de l')t;re, nuci, orez, lapte./o;'

"'<19. Vitamj~s K (menadiona, filofinon7I(',I, farnochinona - K2) este solu?\I~;in griisimi.i\re rol in coagularea sangel~; -, Vitamina K 1 se gasestein plante ~i, vitamina K?-este sintetizata de flora mic:r9biana.

? Bogate in vi'tamina K sunt: untura de 'p~te, galbenus de ou, lapte, iaurt, ulei de soia, ~fran, spanae, salata verdeurzici, rosii, mazare, cereale,

cartofi .• · ;"'y

20. Vitamins PP (nicotinamida, acid ~cpHnic, niacina, niacinamida) estesolubila in apa§i face parte din complexul·'!:l. Este esentiala in sinteza hermonilor sexuali, .~. cortizonului, tiroxinei si itl~linei. Este necesara pentru

buna'functionare a creierului si sistemului nervo~;\ ...•

Intensifica circulatia sangvina si redyke tensiunea arteriala, are proprietati energizante, reduce nivelul de cOlesterpl.

. Alimente bogate in vitamina PP: ficat, ditbe slaba, rinichi, came alba de pasare, drojdie qe bere, germeni de grau, ri,1azare, fasole, soia, cartofi,

tomate.icurmale, smochine, prune. . ....

.. 21. Vitamim(P (rutina, complex C, bioflavonoide citrice, hesperidina) este solubila in apa ~i necesara pentru absorbtia corespunzatoare si utilizarea vitaminei C. Maresterezistenta la infectii, este adjuvant in tratamentul edemelor si ametelilor provocate de afectiuni ale urechii interne.

Se gasestehiai ales in partea alba a cojji si miezul citricelor, caise,

300

Dictoterapia

hrisca, mure, cirese, macese,

22. Vitamina T contribuic la coagularea sangelui si formarea

cheagurilor de sange,

Se gaseste in galbenusul de ou ~i seminte de susan. Previne anumite forme de anemie si hemofilie.

23. Vitamina U se pare ca are un rol important in vindecarea ulcerului.

Se gaseste in varza cruda,

,<

V. MINERALE ESENTIALE

'. . Substantele minerale sunt componente importante ale organismului uman si sunt indispensabile echilibrului nutritiv. Unele minerale se gasesc in cantitati mai mari, asa cum sunt: sodiul, potasiul, calciul si magneziuI, iar allele, care nu depasesc 0,05% din greutatea corpului uman se numesc oligoelemente. Prezenta unora dintre ele este absolut necesara, obligatorie pentru buna desfasurare a proceselor biologice fiind numite pe acest motiv, esentiale. Sa Ie enumerarn: cuprul, cobaltul, cromul, fierul, fluorul, iodul, manganul, molibdenul, seleniul, sodiul, zincul.

o buna parte din oligoelemente intra In cornpozitia unor sisteme enzimatice cu roluri metabolice fundamentale. Excluderea lor din alimentatie determina tulburari care pot fi inlaturate numai prin aportul oligomineralului in cauza.

1. Bornl este 0 componenta care mentine echilibrul fosforic.

Favorizeaza somnul.

2. Calciul este prezent in organism in cantitatea cea mai mare comparat cu celelalte minerale.

Mentine buna functionare a organelor, are un rol determinant in transrniterea impulsurilor nervoase, este un tonica! sistemului nervos. Principala functie este ca impreuna eu fosforul sa mentinain buna functionare scheletul si dintii. Raportul necesar intre cantitatile de calciu ~i fosfor trebuie sa fie de 2 (2,5) la 1. Intervine in coagularea sangelui, mi~reaza amploarea proceselor a1ergice, amelioreaza capacitatea de distrugerea microbilor de catre leucocite.

Se gaseste in lapte ~i produse lactatezgalbenus de ou, legume, fasole, mazare boabe, morcovi, [elina, castraveti, varza, fructe.

3. Clorul echilibreaza balanta acido-bazica a singelui, contribuie Ia buna functionare a ficatului, ajuta la digestie.xontribuie la mentinerea supletii

301

I

I

'I

\ ' Ii t I·

, I I'.:

I· •

, ,

I

, ".' !

. ': I . ,'. I

Doina-Elena & Aliodor Mauolea • Encrgetica subtila a fiintei umaue

anticorpilor. Sursele . naturale: carne, rinichi, oua, ficat, inirna, carne de pui, drojdie de bere, mazare, soia, grau, porumb, raina, tomate, lapte,

5. Vitamina B6 (piridoxina, piridoxal, piridoxamina) este solubilain apa ~i contribuie la buna asimilare a proteinelor ~i grasimilor. Are ro! in prevenirea tulburarilor nervoase ~i derrnatologice. Aportul principal in ratia zilnica este asigurat de alimentele de origine animala: ficat, rinichi, galbenus de ou, si de: drojdia de bere, tarate de grau. germeni de grau, soia, pepene galben, varza, melasa de strugure negru, orez nedecorticat, ovaz, alune, nuci, cartofi.

6. Vitamina B9 (acidul folic, folacin, folate) este hidrosolubila ~i factor esential in forrnarea globulelor rosii, a produeerii acizilor nucleiei (ADN ~i ARN) si pentru diviziunea celularii Arc rol in procesul de utilizare a zaharurilor :;;i aminoacizilor, la fonnarea acidului clorhidric in stornac.

Sursele alimentarc sunt partile verzi ale plantelor, precum si in alimente de origine animals. De asemcnea se gaseste in pepene galben, caise, dovleac, fasole verde, fuina de sccara, drojdie de bere.

7. Vitamina Ill2 (eiancohalamina) este hiposolubila, eficienta in cantitati foarte mid, coniine elemente minerale esentiale. Se gaseste numai in proteinele animale. nu :;.i in cele vegetate. sinteza vitaminei fiind facuta numai de microorganisme. Stiuiuleaza crester ea, at e proprietati energizante, mentine starea de sanatate a sisternului nervos, mareste puterea de concentrare, imbunatateste memoria ~i echilibrul psi hie.

Surse naturale: branza. ouii, lapte, ficat, carne de vita, de pore, rinichi.

8. Vitnmiua B 13 (acid orotic) metabolizeaza addu! folic ~i vitamin a B 12, previne tulburarile hepatice ~i imbatranirea precoce. Se gaseste In zer !?i in radiicinoase.

9. Vitamins illS (acid pangamie) solubila In apa, antioxidant, mareste durata de viata a celulelor, stirnuleaza raspunsul imunitar al organismului, protejeaza ficatul, contribuie la sinteza proteinelor. Se gaseste eu precadere in drojdia de bere, orez brun, grau, scminie de dovleac, seminte de susan.

10. Vitarninn Ill7 (letril) elite una din cele mai eontroversate ~i se pare eli detine proprietati anumite de prevenire ~i tratare a caneerului, dar poatc fi otravitoare in cantitati mai mari din cauza acidului cianhidric pc care-l contine. Se g;t~t;;~t(; il. ~:UrJbw;; de caise, Il1~Ie, cirese, picrsici, prune, nectarine.

II. Colina face parte din complexul B si actioneaza ca agent de

298

Dietoterapia

emulsionare a grasimilor, stimuleaza memoria, protejeaza encefalul de variatiile bruste ale dietei zilnice, controleaza depunerile de colesterol, are actiune

benefica asupraficatului. .

Se gaseste in galbenusul de ou, creier, inima, ficat, legume, fiucte verzi, drojdie de bere, gerrneni de grau.

12. Inozitol este solubil in apa, face parte din grupul B complex, rnetabolizeaza grasimile ~i colesterolul, mentine starea de sanatate a parului, actionem preventiv impotriva eczemelor si are un efect calmant.

Natural se gaseste in ficat, creier si inima de vita, drojdie de bere, fasole. uscata, pepene galben, grapefiuit, stafide, gerrneni de grau, melasa nerafinata, alune, varza.

13. AcidPara-aminobenzoic (APAB) este de asemenea solubil in apa facand 'parte din complexul B. Are calitati de protectie irnpotriva efectelor razelor solare;: este factor important in utilizarea proteinelor, mentine pielea catifelata ~i sanatoasa.

Este continut in ficat, rinichi, drojdie de bere, cereale, orez, tarate, germeni de grau, melasa.

·14. Vitamina C (aeidul ascorbic) este solubila in apa, se procura din alimentatie. Segaseste in macese, ardei, patrunjel, marar, citrice, varza, tomate, cartofi, afine, mure, zmeura, conopida, ardei lute. Stimuleazasistemul imunitar impotriva agentilor cancerigeni, este un laxativ natural, asigurand coeziunea celulelor de proteina, mareste durata vietii. Seade incidenta cheagurilor de sange in vase Ie sangvine.

15. Vitamina D (colecalciferol, viosterol, ergosterol) este solubila in grasimi :;;i se obtine prin actiunea razelor soarelui (din aceasta cauza i se spune "vitaminasoarelui") sau prin alirnentatie.

Are rolin utilizarea optima a calciului :;;i fosforului, ajuta la tratarea . racelilor, conjunctivitelor, la asimilarea vitarninei A. Diminueaza efectele toxice acute. .

Provine numai din alirnente de origine animala: untura de peste, sardine, heringi, somon, ton, lapte si produse lactate.

16. Vitamina E (tocoferol) este solubila in grasirni ~i se depoziteaza In organism. Are ro1 important ca anticoagulant si vasodilatator. Faciliteaza eehilibrul SCXlIaI, nervos si muscular. Mareste rezistenta organismului, are efect diuretic :;;i h.ipotensiv.

Printresursele alimentare bogate in vitarnina E arnintim: germeni de cereale si boabele acestora, in uleiurile vegetale preparate prin presarea

OJ:

299

:/.,

I 'j

I :

I "

1'1

I,'

rI"

I:!

1;/

If

,.,

I I,'

: I

( ,

: '

. ,

,

l)()ihA.Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtilli11 flintei umane '

activitatea motorie, comportamentul, etc,; ••.• ..•.

Ca ataresalimeruatia trebuie sa fie cat mai echilibrata, sa contina to\l fact ori i nutritiv{ 'in cantitati ~i proportii conforme cu necesitatile re.ru.,e. ale '" . organismului, sa cuprinda pe langa caloriisuficiente I?i~anutnlte cantltatl de

proteine digestive, vitamine, saruri minerale, etc. -. .

Pentru o imagine surnara a principal~lor componente car: fac o~lectul dietei si a alimentelor in care sunt continuteacestea, prezen~m to con_un~are un rezumat referitor la principalele compo~e~te demne de retinut ale dietei.

1. PROTEINELE (substantele proteice saui~otate)

Proteiriele sunt substante organice formate din carbon,. oxigen, hidrogen ~i azot, uneoriapare §i sulful in cornP~nere. ~ceste~ intra in ~tfU~lura tuturor celulelor I?i iau parte la refacerea tesuturilor avand deci un ro~ plastic ... ln acelasi timp, proteinele intra In constitutia unor enzime cu rol In reactiile

biochimice din organism. • .. _.._

Proteinele sunt strict necesare in nutntta umana §l animala, Element~le esentiale suntarninoaclzii. Acestia, in combinatie cu azotul formeaza proteme diferite §i numarul lor se ridica la mii de tipuri. .., " . . .

Dintre cei 30 de aminoacizi, opt sunt esentiali §l nu pot fi s.tOtetl~\l de catre organismul uman: izoleucina, leucina, lisina, mentionina, ferulal~nma, treonina, triptofanul ~ valina, Un alt amino~~id, l~ist.idina es!e consl.d~rat esential pentru copii. Dintre ceilalti ~n?aCIZl ~m1Otlm: ala?1O<t, arg1O~na, asparagina, acidut aspartic, cisteina, cistrna, acidul glutamic, glutamina,

glicina ornitina, prolina, senna. .••.•• • .

' Proteinele se gasesc in came, p~te, oua, branza, fructe oleaginoase, cereale, legurne verzi, ciuperci.

II. LIPIDELE (grasimile)

Lipl~e1e (Iipoidele) sunt esteri aiglicerinei cu a~izi grasi ~i.au r~lul de a fumiza corpului urnan combustibilul e~~care a:e nev~le pentru _afiIn~~lOna.

.. Segasese in carnea de porc.mezelun~ sHimn~, untu~a}Oplta, ~nt, galbenus de ou, lapte praf, branza .grasa, svaner, ulei de mashne, ulei de

..• , arahide, margarina vegetala, atune, mlg(t~le, nuci. .

III. GLUclDELE (hidratii de carbon)

Dietoterapia:

, Rolul principaJ este de a fumizacorpului caldura de care are nevoie

de a fortifiea muschii carora Ie este principalul agent hranitor, Asigura energia necesara pentru funclionarea creierului t;;i a sistemului nervos central.

. Surplusul care nu poate fi convertit in glucoza sau glicogen se depozlteaza sub forma de grasimi.

Alimentele cele mai bogate in glucide sunt Iainoasele - grau, orz, ovaz, poru~b, secara, tubereuli de cartofi, rnazare, linte, bob, lactoza, miere de albine, dulceata,

IV. VITAMINELE

Sunt substarue naturale deosebit de active, continute in alimente. Ele sunt indispensabiJe vietii iar Impreuna.cu hormonii ~i enzimele fac parte din grupa biocatalizatorilor.

I, Vitamina A este solubila in grasimi. In alimentele de origine animala se gasesre In forma obi~nuita (retinol) .iar provitamina A (caroten) se gase§te stat in produs~ anirnale cit ~i vegetale: untura de peste, ficat, unt, branza, oua, lapte, margarma, morcovi, ardei, rosii, sfecla rosie, spanac, varza rosie, ardei gras, tomate, salata verde, fruete de culoare galbena,

Contribuie la marirea rezistentei organismului impotriva bohlor a

acuitatii vizuale, ajuta la functionarea normala a sistemului imunitar, '

. . 2. Vitamins HI (tiamina) este hiposolubila (solubila In apa) si este

&ntetIZati1 de plante Iii microorganisme, inclusiv ee1e din tractul gastrointestinal. Faciliteaza asimilarea glucidelor, echilibreaza sistemul nervos, da pofta de weare. Se gaseste in arahide, gerrneni de grau, grau integral, soia, drojdie de bere, orez nedeeorticat, porumb, secara, mazare, fasole, linte, sfecla, laptuci, spanac, prune, struguri, nuci, tarate, lapte, came de pore fara grasime.

3. Vitamlna B2 (riboflavina) este solu~i1i1 In apa §i U§Or as.imilabila, nu , poate fi stocata in corp (ca §i celelalte vitamine din complexul B) trebuind sa ;( fie furnizata zilnic de aJimenteie consumate.

-01./

'1 Surse naturale de vitamina B2: Iapte, albus de ou, ficat, rinichi, drojdie

de bere, branza, peste, nuci, caise, castane, fasole, rnazare, spanac, salata verde, rosii,

, 4. Vitamina B5 (acid pantotenic, patontetat de calciu, pantenol) este solubila in apa. Participa Ia eliberareaenergiei, ajuta procesul de formare a celulei, contribuie la dezvoltarea sistemului nervos central. Are un rol vital in functionarea normals a glandelor suprarenale, este necesara pentru sinteza

297

"

iii

I';

I'

f ,I

. '.

'I';'; ~., ,

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

aluminiulsi cadmiul din apa potabila, smogul,aditivii i!cHmentari chimicifumul de tigara.gazelc de esapament si oxidarea grasimilor artificiale (uleiurile vegetale hidrogenate) in tesuturile organice. Aceste grasimi artificiale se oxideaza In c1ipa in care intra In contact cu aerul ~i continua acest proces in interiorul organismului producfind till Ian] de rcactii de afcctare rnolecularacare distruge celulele \li functiilc vitale cu 0 viteza superioara capacitatii de aparare a organismului.

Oxidarea grasimilor nesaturate ill organism estc prineipala cauza a patologiei. celulare asociate procesului de imbatranire ~i nu numai. Se naste intrebarea:Cum ne aparam irnpotriva acestui atae?!

Serecornanda eliminarea pe cat posibil a tuturor surselor de radicali liberitgrasimi nesaturate, apa de la robinet, aparatele cu microunde, fumat) fortificarea organismului pentru ca acesta sa poata lupta In mod natural cu armele pe care Ie detine. In acest sens literatura de specialitate recomandil diverse substante nutritive, plante medicinale ~i 0 noua familie de prod use farmaceutice,

Pentru a putea intcrvcni ~i controla energetic fenomenuldeexistenta a radicalilor. liberi si a proceselor pe care le antreneaza in organism, trebuie sa controlamechilibrul energetic al moleculei. Pierzand un electron moleeula devine preponderent yin ~i carnpul electromagnetic generat este ~i el preponderent yin; interactiunea va avea loc cu campurile preponderent yin, rezulta astfel 0 reactie In Iant.

Tehnica neutrala of era posibilitatea detinerii controlului' echilibrului energetic actionand direct asupra cauzei producerii si desfasurarii actiunii radicalilorliberi.

Importanta eliminarii tcxinelor din organism este reclamata de obtinerea shirii de sana tate optima, de eliminarea blocajelor energetice,

Orice inceput in cunoasterea ~i practica ezoterica necesita . par - . curgerea unei perioade de purificare pe durata a douazeci si una de zile.

Sub efectul accelerarii ritmului vibratoriu al corpurilor energetice, energiile reziduale stagnante sunt eliberate. Asa cum materia este doar energie de 0 anumita vibratie, in acelasi mod ritmurile vibratorii ale blocajelor, ale schemelor emotionale si ale formelor gaud ancorate in campurile energetjce, au energie vibratorie, un ritm vibratoriu mai scazut, inferior celui emis de ganduri sau al acelor energii create de gandirea pozitiva ~i generoasa,

,

294

Dielol

Noi am constat ca un flux energetic pozitiv odata manifestat in .. fizic se mentine si i se ridica ritmul vibrator prin asceza.

in practica personals putem afirma ca orice tip de purificare adoptat sunt absolut necesare a fi indeplinite urmatoarele conditii: II sa fie efectuata gradual; corpul fizic sa nu fie lipsit de lie hide, de vita minerale si oligoelemente; zilnic sa fie eliminate rezidurile metabolic, clisme, bai sau alte metode. Este deasemenea neeesar sa se asigure un ~ benefic, eu anturaj cooperant.sa se practice zilnic exercitii de respiratie I?i se.faca multi! miscare in aer liber - in special plimbari in locuri cu multi a d¢'preferinta conifere.

Revenirea la alimentatia obisnuita se va face 0 perioada eg, dptata ascezei (acelasi numarde zile pentru revenire ca ~i pentru as: respectiind un program de introducere treptata a alimentatiei solide, rnent torodata ~i c1ismele care se vor rari treptat si apoi vor inceta pentru a m dependente.

De asemenea trebuie-avuta in vedere refacerea florei bacte intestinale.

. Metoda pe care noi am adoptat-o a fost cea graduala, incepar

posiuri de 0 zi , trei zile, sapte zile; noua zile, douazeci si una de zile §i patr ~idoua de zile,

Aceste procese de purificare care suntnecesare a fi practicate peri dar nici prea des, pot fi completate ~i cu-alte tehnici si noi recomai practicarea posturilor crestine.

DiETOTERAPJA

Alimentatia este unul dintre cei mai import anti factori de mediu influenteaza starea de sana tate a.ornului.

Sanatatea este afectata de un aport a1imentar insuficient In elen necesare organismului: proteine, glucide, lipide, vitamine, saruri mim etc. Excesele alimentare de orice feI sunt daunatoare.

Daca nu se asigura un raport corespunziitor intre necesitatile alime si sementine un timp mai indelungat, capacitatea de adaptare a organist secepuizeaza, apare un dezechilibru la nivel celular, iau nastere pre patologice. Acest dezechilibru alimentar afecteaza mecanismele fiziologi biochimicc de vdaptare. Mentinerea organismului intr-un echilibru din in raport de factorii interni ~j extemi afecteaza metabolismul, irnunit

:. f •

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtilKiI fiintei umane

rapicia.'·

Ren1arCabilele "puteri bioactive" al6',erizimelor se datoreaza "stropului" de energie vit~a (Qi), care a fost pusa ineWdenta cu ajutorul instrumentelor stiintifice care.idetecteaza radiatia emisa::.de enzimele in actiune. Enzimele necesare digestiei sunt produse in primul rand-de pancreas.demiile de canalicule digestive din stornac si glandele salivare din'gura. Unele enzime sunt prezente numai in alimentele proaspete, nealterates nemodificate, stiind caele sunt distruse prin supunerea alimentelor proceselor chi mice, microundelor, coacerii cu caldura intel1sa. Aceste enzime sunt cunoscute sub numele de "enzime alimentare". 'Cu cat se ingereaza mai multe enzime alimetare odata cu hrana zilnica, cu carmai putine vor fi extrase din. tractul digestiv, ec~momisindu-se astfel energia enzimatica pentru alte functii.

Se poate concluziona ca regimurile alimentare bazate pealimente indelung gatite.si procesate cer corpului un flux de enzime, constant in tubul

digestiv penh a extrage substantcle nutritive de baza, .

Utilizarea energiei vitale pentru productia de enzime depaseste uneori chiar energia obtinuta prin alimentatie, rezultand 0 pierdere neta de energie.

Important este ca potentialul electromagnetic al produsului ingerat sa fie pastrat, pentru ca enzimele sa poata extrage energia din moleculele acelui produs.

Pentrua putea influent a si controlaevolutia acestui procesprecum ~ altele care se d.esfru;;oara in organism cunoseand mecanismele de actionare din punct de vedere chirnic, biologic, flziologic, este necesar sa fie raportatela . sistemul energetic uman, la aspectele electrice, magnetice, electromagnetice pe

care le prezinta.fiecare celula, organ, sistefi,l,'· .

Deja ~ stabilit impreuna urmatoaF(;!le:

ii. sistemul uman este parcurs,ln permanenta de 0 unda electrica,

'omul prezentand caracteristici preponderent electrice;' ..... existenta campului magnett<5 al pamantului;

I;. existenta campurilor electrofaagnetice ale fiecarei celule, tesut, 'organ., a intregului corp umah; .

'i.,. fenomenul de iI)terferenta~,acestor campuri;

i:. existenta polaritatii; .,:'c .

.••• ~ sernnificatia echilibrului eri~rgetic; ••..•

'. enzimele alimentare strabatute de un "curent" vital denumit ~i ,~nergie vitala aflata in cawtpul magnetic al pamantului au lea rezultat un camp electroma:gnetic propriu care interactioneaza .

, :."> >': '.

Dietoterapia

cu campul electromagnetic uman. Energia vitala a acestor enzime este antrenata influxul energetic uman; urmeazii partea neutrala rezultata din interactiunea campurilor electrornagnetice.

"Teoria radicalilor liberi in procesul imbatranirii", este teoria prezentata de medicul Denham Harman, teoriecare in decursul anilor a demonstrat necesitatea de a se acorda atentie acestui subiect.

Radicalii liberi sunt molecule Inalt reactive cu un electron imparsau "liber" pe orbitalul extern cea ce implica 0 conditie de dezechilibru care transforms aceste molecule fragment ate In agenti foarte instabili si periculosi din punct de vedere biochimic.

Compusii chimici complecsi ai structurii "mane, dobflndesc IltAbilitate prin echilibrare energeticatin cazul substantelor chimice, balanta depinde de paritatea eJectronilor. Atunci c.iind 0 rnolecula pierde un electron, ea devine dezechilibratl\_ din punct de vedere electronic, instabila biochimic ~i extrem de reactiva, cautand sa-si recapete stabilitatea prin sustragerea violenta a unui electron de la alta molecula. De fiecare data cand un radicalliber ataca: o molecula normals pentru a-i sustrage un. electron, el produce 0 cascada de noi radicali liberi, fiecare dintre ei atacand alte molecule, generand un lant necontrolat de reactii biochimice daunatoare pentru celule si [esuturi,

Doctorul Harman descrie, activitatea radicalilor liberi ca pe un fel de "iradiere interna" care ataca si distruge rara crutare celulele si tesuturile, provocand diverse simptome atribuite in mod obisnuit lmbatranirii: zbarcirea pielii, ingrosarea arterelor, pierderi de memorie, cataracta, artrita, cancerul !;ii alte stari degenerative.

Acest proces biologic este determinat de viteza cu care radicalii liberi distrug celulele, ataca [esuturile !;ii afecteaza functiile vitale.

r., . Radicalii liberi sunt subprodusiai metabolismului bazal urnan; ei joaca un rol important in sistemul de aparare celulara.distrugand bacteriile ~i viru~ii, descompunand poluantii chimici :;;i neutralizand toxinele .

Efectele colaterale daunatoare ale productiei normale de radicali liberi din organism sunt [inure sub control de enzimele de curatare, care indeplinesc acest rol special In organismul uman pentru acest scop.

Sistemul natural de control al corpului este coordonat de autoradicalii liberi, rezultati din vitaminele A, C, E ~foligoelemente asa cum este seleniul.

Viata moderns a inelus noi surse artificiale de radicali liberi pe care mecanismele naturale de aparare ale organismului nu Ie mai pot stapani. Aceste surse sunt: radiatia nucleara, razele X si microundele, metalele toxice cum sunt

293

, ,J ,

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Eucrgetica subtila a Iiiutei urnane

cantitati insuficiente cum ar fi: proteine (protide), glucide (zaharuri), lipide (grasirnij), vitamine, saruri minerale, etc. provoaca tulburari ale starii de sanatare. Excesele alimentare sunt :;;i ele daunatoare.

Un raport necorespunzator intre necesarul organismului ~i aportul fizic, este compensat de catre organism pentru 0 perioada scurta de timp de mecanismele fiziologice :;;i biochimice de adaptare. Daca dereglarea echilibrului alimentar se rnentine insa un timp indelungat, se epuizeaza capacitatea organismului de adaptare, la aivel celular apare un dezechilibru lli se manifesta procese patologice,

Afectate de catre dezechilibru alimentar sunt: metabolismul, imunitatca, comportamentul, activitatea motorie, homeostazia'

Pentru profilaxia :;;i patologia umana, de mare importanta cste adaptarea unci tactici alimentatie-sanatate care sa corespunda ncvoilor fiziologice ale omului zilclor noastre, eu conditiile concrete, adica 0 optimizare a structurii alimentatiei,

Omul contemporan care face un efort fizic, redus sau mediu, necesita o alimentatie mai saraca in calorii, dar bogata in substante biologice active, cu atat mai mult cu cat el este supus stress-ului si poluarii mediului.

Alimentatia trebuie sa fie cat mai echilibrata, sa contina toti factorii nutritivi in cantitati :;;i proportii conforme necesarului organismului.

o greseala grava in alimentatie 0 constituie limitarea hranei doar la unele preferinte, ocolind varietatea a'irnentelor, creand in organism 0 lipsa cronies a unor elemente nutritive :;;i un exces al altora.

o alirnentatie corecta presupune 0 mare varietate de alimente, Conform dietelor de specialitate, alimentatia corecta trebuie sa cuprinda, pe langa calorii suficiente (nevoile calorice fiind bine acoperite de grasimi si zaharuri) si anumite cantitati de proteine digestibile (100 - 150 gr.lzi), vitamine, saruri rninerale, etc.

Din hrana, organismul i:;;i acopera necesitatile zilnice si de clemente minerale. Dupa unii specialisti rornani hrana unui adult trebuie sa includa zilnic urmatoarele elemente: clor-og; sodiu-4g, potasiu-3,2 g, fosfor-O,8 pam Ia 1,2g; calciu-O,8 g; sulf-l,2g, magneziu-O,3 paoa la 0,4g; zinc-20mg; fier-IO pana la 18mg; mangan-Jrng, iod-O,3 pana la 2,5mg, cupru-2,5mg, fluor-Irng, cadmiu-2,5mg, cobalt (urme), s.a.

'lIom<lO!'la7j& • este proprictatea org;mismului de a se memine mtr-un ediilibru dinesnic (Iizico-d.inuc, fiziologic.etc.) in raport eu factorii mtcmi ~i cxtemi.

290

Dietoterapia

impreuna cu hormonii ~i enzimele, vitaminele sunt indispensabile vietii; vitarninele fac parte din grupa biocatalizatorilor.

In cazul unui aport insuftcient de vitamine se instaleaza In organism starea carentiala sau hipovitaminoza. Uncle vitamine ingerate In exees pot provoca fenomene de hipervitaminoza. In ambele cazuri starea de sanatate a omului este afectata, uneori chiar foarte gray.

Foarte important este sa se retina urrnatorul aspect: circa 2/3 din totalul caloriilor necesare zilnic omului trebuie sa provina din alimente de origin", vegetala ~i 1/3 din produse animale (carne, lapte, unto oua),

S-a constatat de catre nutritionisti, cii alirnentatia omului modern contine un exces de calorii. respeetiv de grasirni, de produse rafinate, concentrate, supraprelucrate (zahar rafinat, paine alba, paste fainoase, bauturi alcoolice distilate, etc.), bogate In cornpusi energetici, dar sa race In vitamine, saruri minerale ~i alte substanle biologice active, esentiale pentru buna desfasurare a proceselor rnetabolice. Acest dezechilibru alimentar sta la baza multora dintre maladiile civilizatiei actuale: boli cardiovasculare, obezitate, diabet, bali gastrointestinale, constipatii cronicc, etc.

Este de inteles ea atunci cand abordiim subiectul starii de sanatate pentru 0 persoana, vorn avea in vedere si subiectul optimizarea structurii alimentatiei, acordand importanta deosebita asigurarii din alimentatie a necesarului de elemente pentru 0 stare de sana tate optima.

In situatia in care dezechilibrul se manifesta la nivelul celular, ~i apar procese patologice, strategia adoptata pentru reinstalarea starii optime de sanatate va cuprinde un proces rapid ~i complet de nutritie celulara.

Nutritia celulara, functie de situatie va fiasigurata printr-un regim bogat in vitarnine, minerale, oligoelemente etc. obtinute prin alimentatie sau sintetizate sub forma de capsule.

ALiMENTELE - ESENTA PENTRll ENERGIE

In alchimia alimentara - substantele nutritive esentiale sunt transformate in energie prin intermediul activitatii enzimatiee. in functiile biologice §i proceseJe fiziologice care se desfasoara in corp, rolul important este detinut de enzime. Ele sunt implicate in digestie si metabolism, raspunsul imunitar si diviziunea celulara, activitatea cerebrala rnusculara, sinteza proteica :;;i activitatea antioxidanta. Fura enzime intreg corpul s-ar distruge prin uzare

291

· ':.1

'.: ,.

{)oms-Elena & Aliodor Manolca • Energdica subtilii a fiinteiunlane

Reamintim aifZi beneficiul folosirii unor tehnici extrem de simple, prezentate anterior si anume exercitiile de "conversatie" cu un organ bolnav pe care-l "incurajam" sa .se insanatoseasca folosind dialogul direct cu organul ill cauza ("emitator 1?i receptor").

Supunerea sireceptionarea mesajului de.catre organul In cauza s-a certificat prin examene eli nice si de laborator. .

.. Se poate afirma ca fiecare celula vie dip organism dispune de posibilitati de invl'i\are, de memorare, dereac\ie adecvate, de un "micro(lsihism" latent; celulele nervoase din creier sunt cele care of era 0 expresieconstientizaff

Sugestia terap,eutidi pe care 0 practicamsj'o recornandarn se bazeaza pe aceleasi reguli de aciiune practicate in psihoterapie, dar limbajul adoptat este limbajul-universal, Suportul acestui Iimbaj este campul purtator de informatii

mentale. .

, ..

".

CAPITOLULXVI

Este cu adevsrat un lucru greu sa pifrifse$li acele lucruri din prezent, cu care e$li obisnuit, :>i sa te lntorci spre acelea care sun! vechi :>i conforme cu ceea ce II-a aflat la origine.

HERMES MERCURIUS TIUSMEGISTUS

.:

DIETOTERAPIA

OPTIMIZAREA STRUcrURIIALIMENT ATIEI

Conform aprecierilor specialistilor, varsta omu1ui contemporan ar trebui sa fie de 115 ani, iar in anul 2005 de eel putin 140. de ani. Acest subiect credem eli intereseaza pe toti locuitorii Terrei. Vis-a-vis de acest subiect sunt emise tot felul de ipoteze, cea mai acceptata este urmatoarea: se pare eli imblitninirea ar fi accentuata de radicalii liberi din celula. In procesul de imblitranire un rol important TI au toxinele, care, eel putin partial ar putea fi evitate sau inlaturate.

Alimentatia reprezinta un important factor de mediu care lnfluenteaza starea de sana tate a omului. Studiile de specialitate arata ca in prezent, alirnentatia este implicata in toata patologia umana.

o alirnentatie continand elementele necesare organismului af1ate in

289

Doiua-Eleua & Aliodor Manolca • Encrgcticn subtila a fiintci IIJll811C

negativ. Aceasta reprezinta de eele mai multe ori suportul starilor depresive la multe persoanc care acorda 0 atentie exagerata experientelor negative.

Daca un pacient afirma ea este deprimat terapeutul va reface pas eu pas mecanismul de producere a starii respective, va cauta sa-l invcte cum sa procedeze pentru a obtine starea inversa.

Putem modi fica si starile afective ale unor experiente trecute procedand

astfcl:

. "
.: .q
.r
j: ',. t
:/ ! l
I'
! • Ganditi-va la un eveniment neplacut din trecut pe care-I vizualizati mental pana sesimte starea afectiva neplacuta; reproduceti apoi mental in acelasi timp ell reprezentarea mentala a imaginii negative 0 muzica vesela ~i ritrnata. Majoritatea celor care experimenteaza vor transforma stare a afectiva in veselie;

• 0 alta metoda de autoprogramare psihica 0 reprezinta modificarea perspectivei din care privim 0 anurnita situatie;

• Tot prin autoprogramare se poate diminua 0 durere: daca ne observant din afara cand simtim 0 durere aceasta tinde sa se diminueze.

Este important sa obisnuim psihicul cu aceste exercitii pentru ca apoi acesta sa preia automat programul, procedand la fel in orice situatie ~i cu toate amintirile .

SUGESTIA ~I AUTQSUGESTIA TERAI)EUTICA

Sugcstia f,ii autosugestia terapeutica este 0 tehnica gcneratoare de actiune curativa.

Pe langa semnificatia informatiei propriu zise ce este integrata 'in pacient In functie de nivelul sau de constienta, ea este un transfer energetic care produce actiune In organism.

Aceasta tehnica este responsabila de fenomenele de vindecare In cazuri de boala grave, cazuri 'inregistrate si incadrate la categoria "vindecari miraculoase" .

lnaplicarea tehnicilor de sugestie terapeutica un rol deosebit 11 are

gandirea pozitiva. .

Transferul de energie si informatie este continuu si se referalatot ce este .. mat erie in miscare; reamintim triada: energie, informatii, materie In miscare.

Tot ce este viu emite si receptioneaza Informatii pe un cod specific fiecarei specii sau propriu intregii materii vii.

286

Metoda de viudecare mcntala

Cunoscand codul acestui limbaj universal prin care se exprima viata am avea posibilitatea unei "conversatii" cu orice planta, vietuitoare, celula, grup de celule etc.

Ccrcetarile stiintifice efectuate au dcmonstrat ca undele implicate In procesul transmiterii gandirii la distants sunt cele cu frecventa medie de 10 Hz adica undele alta. Arnintim cil. undele alfa emise de creier sunt undele cu cea mai inalta energie.

I'" in procesul de influentare de la distanta, sugestie, telepatieetc. se

realizeaza 0 'cgiHurii bioinformaponala.

Oconditie printre altele pentru realizarea acestei legaturi biolnformntionale estc ca emitatorul sa fie intr-o stare de activitate psihica intensa iarreceptorul in stare de maxima relaxare.

Starea psihica intensa corespunzatoare bioelectric ritmului alfa se obtine prin tchnicide relaxare.

Conform cercetarilor referitoare la procesele care au loc in stare de activitatc p'sihicii intensa In aceasta stare scade rezistenta electrica cutanata iar aceasta aredrept rezultat cresterea activitatii electrice a pielii, relaxarea musculaturii, 0 respiratie ampla ~i lenta ca frecventa. Ca urmare, creste presiuneabioxidului de carbon in sange' ~i datorita acestui proces are loc 0 vasodilataQe'in circulatia cerebrala, celula nervoasa beneficiind de un aport energetic crcscut.

Campulhiogravitational este eel care'face posibil transferul de informatii pe

calc biologics la distante nclimitate ~i lara pierderi. .

Expcrientele intrcprinse in legatura eu acest subiect al transmiterii informatiei, au condus la concluzia ca, acest proces ar fi Q "radiocornunicatie hiologica" Intre un "emitator'' ~i un "receptor". In comunicatie, rolul important este detir1ut de sistemul nervos care emite ~i receptioneaza unde bioelecrromagnence ultrascurte.

Pehtru a stapani ~i a uza de acest fenomen, ca de aItfel de toate f,~nomenelesenzoriale sau extrasenzoriale este necesar sa cunoastem in ;'. intimitate f&gitati1e care Ie stau la baza.

!'. Fie2afe celula dispune de capacitatea de a se infonna. In mod indirect,

celulele sunfifuplicate ~i in procesuJ bioinformational; integrarea ~i deeodificarea informatiei revine ca sarcina creierului.

Sug~stia# terapeutica utilizata In scopul arrnonizarii functionalitatii celuIelor corpului, a unui grup de celule, a unor organe si sisteme, presupune ~i folosirea capacitatii de "intelegere'' a celulelor din corp.

287

,I'

t,!

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtila afl.Plei umanc

tipul exteriorizarii; eu mare influenta asupra pe"d;onalitatii.

Cortizonulin exees, injectat in fluxul sahguin este transportat in ,I1treg organismul, proc~s coordonat la nivelul cereb«al de hipofiza, glanda careeste fofosita in acest caz pentru distribuirea sernnalelor honnonale.

TEHNI Cf DE AUTOPROGRAMARE MENT ALA

Considerarri uti! a prezenta pe scurtunele tehnici simple pentru a modifica voluntar: experiente psihice de care nu suntem multumiti; aceste tehnici se bazeaza pe mecanismele de autoreglare ~i autoconducere ale creierului.

Principiileacestor tehnici fiind foarte, simple, ele pot fi abordate, completate ~i practicate de catre orice persoana.

Aceste principii se refera la modul de utilizare a creierului, respectiv a sisternului psihic, psihicul putand fi comparat cuun "perpetuum mobile". Daca nu utilizarn activ . ~i deliberat creierul, respectivsisternul psihic, el continua sa functioneze pares impotriva vointei noastre.

La 0 pers?ana aflata 'in conditii deabsenta a stimulilor senzoriali externi.el poate intepe sa genereze experiente interne. Atunci cand creierul nostru nu are nimic special de lucru, el va lucra oricurn, dar la Intamplare,

, Tehnicile <Ie autoprogramare mentala I1¢.invata cum ne putem modifica

voluntar trairile iriterioare si cum putem contfqh~ activitatea creierului nostru.

De exemplu, daca am avut 0 zi proast~, creierul nostru are tendinta spontana de a fe~duce mereu in campul c?wtiintei experientele negftive traite.in cursul 4jlei, (acest fenomen se expn~a prin proprietatea energiei

mentale de a atrage forta ad versa R). < '

'. Aceste experiente pot fi retraite zile in.#ir, saptamani sau ani. . ,

, Alte persoane au dispon.ib.ilitatea tll,~;ntaHi de a se autopert~.\-ba, i!t}2~g!pandu-~i ev~nimente neplacute sau ~itlP foarte deceptionate d~ un . eveniment pentrucare si-au creat imagini mentale anticipative eronate. '

, Toate acestea se petrec .daca lilsam~r~ierul nostru sa functioneze la

in~~plare. Prpgramand coreet activitatea p$yilca se obtine sanatate, energie

~,~fiqienta...;. ,;:,',' r.

., Fiinta umarta prezinta deosebite capacl~~ti de a invata rapid si eficl~nt 0

serie cje lueruri. Pr?blema care intervine este c:f!,ipvatam tot asa de usor 14fruri bu'~e .ca §i lucruri rele, in eazul unci fobii legqtede intuneric, de exernphieste

f~': ,,',-" >:··i-,.~<.

284 .

Metode de vindecsre menta~

extraordinar cum ne speriem de fiecare data cand ne aflam In Intuneric.

Foarte important este sa stirn cum sa dirijam in mod coreet ~i eficient procesul de invatare. Aeeasta se poaterealiza utilizand corect principiul

cazualitatii.

Va propunem atentiei urmatoarele tehnici de autoprogramare mentala

cu mentiunea ea fiecare om trebuie sa-~i analizeze propriul sistem de a reactiona la stimulii externi.

• Ganditi-va la 0 amintire neplacuta care va provoaci'i. 0 stare psihica proasta; vizualizati mental, 'in detaliu aceaamintire; stingeti apoi luminozitatea "irnaginii rnentale"; (se imagineaza pur ~i simplu ca se stinge un intrerupator, sau se acopera imaginea initial creata, aceasta estompandu-se, imaginea devenind alba). Ca rezultat se vor reduce trairile afective corespunzatoare.

• Tehnica pungii de hartie prezentata anterior.

Rearnintiti-va un moment cand v-a fost frica de intuneric; manm voluntar stralucirea imaginii pentru a vedea ce se intampla. Marind voluntar stralucirea imaginii constatam ea starea de anxietate se diminueaza. Indiferent de relatia dintre trairea afectiva §i imagine ea trebuie cunoscuta ~i aplicata constient si in avantajul subiectului.

Alegeti 0 amintire placuta si mariti voluntar dimensiunea imaginii

pe care 0 faceti tot mai mare, tot mai mare, apoi din ce in ce mai mica ~i observati cum se modifica trairile afective drept raspuns; reactia obisnuita tiind ea sentimentele sunt intensificate de 0 imagine mai mare si viceversa. In cazul in care imaginea este marita foartemult, reactia va fi de ras; reducerea dimensiunilor unei situatii neplacute va diminua trairea afectiva.

Este important sa descoperim cum functioneaza propriul sistem

psihic pentru a invata sa-l controlam. . '.<

Daca un pacient ne spune cli vede viitorulintunecat 11 vom sfatui

sA intensifice stralucirea imaginii.

Pentru a deprinde autocontrolul psihic . se ~ot face exercitii repetate cu propria minte ca si cum am regIa irnaginea unui televizor in functie de butoanele

disponibile.

Alegeti 0 imagine placuta ~i incercati sa modificati voluntar urmatoarele

aspecte ale imaginii: culoarea, distanta, durata, claritatea, adancimea, contrastul, raportul dintre dimensiuni, orientarea, etc. '

Practicand aceste exercitii fiecare i~i poate face un cod propriu a

tehnicilor si sa stabileasca timpul optim de aplicare.

In mod obisnuit, aceste tehnici-sunt practicate inconstient, in sen!

28~

Do~a-Elena & Aliodor ManolcH • Euergetica SlIh(ilii a fiintei umanc

--- ._------- --------.,...--

I
I; .:1
l; , !! ~
i
, Da~ se intampina greutati in realizarea imaginariva a fantomei, se poate apela ~a ajutorul unor planse anatomice iar pentru stabilirea controlului vibrational mai mum, se pot folosi diverse obiecte sau Iotografia persoanei vizate.

CeJebra Vanga, folosea ca intermediar al legaturii, pentru arealiza rezonanta eu eel vizat, 0 bucata de zahar cubic. Prin intremediul retelei.cristaline a zaharului, folosind astfel proprietatile eunoscute ale eristaleJor, celebra vindecatoare intra in rezonanta eu persoana vizata.

Metodele de vindccare mentala la distanta sunt cunoscute-si sub denumirea de tehnici ~i metode de tratament distale; acestea vor face subiectul unei lucrari viitoare.

in categoria tehnicilor ~i metodelor de tratament proximate se inscriu ~i metodele de vindeeare mentala in prezenta fizica a pacientului.

La inceputul folosirii terapiei mentale recomandarn a setealiza contactul directpacient - terapeut prin asezarea unci rnaini a terapeuiului pe mana pacientului, iar in cazul tehnieilor distale, tinerea in mana a unui obiect intim apartinand paeientului.

Schita unui model terapcutic de tip mental poate euprinde urmatoarele etape mari:

• terapeutul pregatit la un nivel superior de constiinta (acesta presupune

eentri energetiei "treziti"); .

• pacientul asezat intr-o pozitie cornoda, culeat, sau in sezut, total relaxat; i se recornanda practicarea respiratiei constientizate timp de 15 - 16 cicluri respiratorii, apoi constientizarea batailor inimii;

• se realizeaza contactul direct al rnainii terapeutului cu mana pacientului;

• terapeutul realizeaza starea de constienta extinsa;

La acest niveI, el efectueaza transformarea; subiectul investigat, este supus transeenderii care poate avea lac in prezent, treeut sauviitor, dupa care este readus In planul fizic;

• revenire, respiratie profunda.

*

* *

Corelat cu eele prezentate putem eoncluziona urmatoarele:

- daca pacientul constientizeaza luerativ eauza suferintei sale. ntunci efectul, adica boala dispare;

?R7

Metode de vindecare mentala

- expresia: minte sanatoasa In corp sanatos reflecta intocmai cele prezentate;

- de la regula de mai sus terapeutii nu fac exceptie; un adevarat terapeut, care cunoaste toate acestea nu are voie sa fie bolnav;

- proeesul de transformare este echivalent eu procesul de indeplinire a functiei de trezire a materieisi aprofundarea lui; in derularea acestui proees rolul primordial 'il are min tea;

- prin perceptie directa vom putea intelege ~i apoi vom putea realiza

ceea ce deja am inteles; .

- energia mentala se poate risipi in argumente inutile;

- forta eea mai inalta care ne propulseaza inainte este forta gandului;

- fiecare dintre noi trebuie sa studieze natura eu ochii lui, nu eu ai altora;

sA controlezecu sirnturile lui datele inainte de a le inmagazina in creier;

- izvorul cunostintelor omenesti il reprezinta experienta personals;

- adevaratii nostri invatatori sunt experienta §i simtirea;

- a-ti exercita simturile nu inseamna numai a Ie intrebuinta; trebuie sa

inve\i sa judeci bine prin ele; sa inveti sa simti, caci ornul pipaie, vede, aude, asa cum a invatat.

- trebuie sa controlam 0 senzatie prin alta, de exernplu cea vizuala prin pipait, pentru ca sa ne deprindem a raporta senzatiile In m ad exact.

Un caz tipic, rezolvat prin aceasta metoda este al domnisoarei L.G. in varsta de 23 de ani care prezenta un sindrom depresiv cu stari agresive, in special asupra marnei, pe fondul vinovatiei resimtite in urma primului act. sexual

voit.

Domnisoara manifesta 0 puternica depersonalizare, halucinatii ~i pierderea sirntului realitatii. Centrul energetic afectat a fast chakra Muladhara.

Considerarn necesar sa facem 0 mica prezentare a modului de influente

a energiilor subtile asupra corpului fizic. .

Investigand nivelul de influenta cu cauzele si manifestarile lui aplicand tehnica adecvata se obtine rezultatul dorit.

Energiile subtile luate sau primite de catre centrul energetic sunt transfonnate In semnale endocrine. Aceste semnale hormonale sunt asimilate de glandele suprarcnale care elibereaza 0 mica dar puternica si importanta cantitate de hormoni in fluxul sangvin.

in acest caz, s-a eliberat un exces de cortizon, care este un harmon steroid din categoria glucocorticoizilor produs de corticosuprarenala, exees care a produs tulburari ernotionale legate de aecelerarea ritmului alfa, tulburari de

283

Deina-Elene &Aliodor Manol~a • Energetics subtile a fiintei umane

Starea de rneditatie'sau starea. rnistica este certifjcata atat de misticii din Orient cat~idin Occident'ca 1;Ii de studiile psihologice ...

O;st~re a constiinte! este si constiinta ration~la.

Accesul direct lazona de dincoJo de granitele'intelectului se obtine nu gandind ci contempland; se obtine prin autoobservatie ~i prin observarea 10m ii inconj uratoare,

Experimentul ofera 0 apropriere de ~tiinta, of era fundamentarea cuno~teriip~ experientai]

La baza cunoasterii sta observatia. Cunoasterea este 'imposibila tara ooservatie CD care se aflirin stransa legatura.

Observatia include perceptia vizuala, este actiunea de "a privi" care intotdeauna transcede observatia pentru a deveni 0 exp¢rienta extrasenzoriala a realitatli, experienta care nu are caracter irepetabil.

Metodele de vindecare mentala presupunrelaxarea mentalului ~i deplasarea acestuia din zone de actiune a cunoa~terii rationale in zona de actiune a'cunoasterii intuitive.

Aceasta relaxare se obtine prin practicarea a diverse forme de meditatii. inmulte forme de meditatii, relaxarea se atinge prin concentrarea asupra unui singuraspect,· de exemplu concentrarea asupra.respiratiei, asupra unei mantre sau asupra unei mandale. Concentrarea poate fiefectuata spontan, tara controlul mentalu!ui in executarea unor miscari.

Miscarile ritmice ~i lente aduc starea de pace, caracteristica formelor statice de meditatie, stare ce poate fi provocata si prin practicarea unor sporturi.

Oricare metoda de meditatie abordata presupune urmatoarele lucruri esentiale: starea de destindere: niei un fel de ganduri, de concepte, de concentrare; 0 privire atenta si relaxata asupra a ceea ce se petrece, tara aprecieri, evaluari, clasificari, analize, deci de~lasarea rnintii in zona intuiliei.

" .. .Aeestea sunt cele trei lucruri esentiale: destindere, privire atentii; /ipsa de apreeiere ;i incet, incet, 0 mare ticere coboarii asupra tao Grice miscare din lsuntrul tall tnceteaze eu desiivdrsre. E#iclar. orice senzatie de "eu sunt" adispsrut - rsmdne doar 1111 spatiu pllr'~spune Osho in Meditatia

Arta extazului. . .. • ..•..•

Atunci cand mentalul rational ,este relaxat, intuitia produce 0 puternica trezire a constientei; realitatea este acum perceputa inIl10d direct, nefiltrata de ganduri conceptuale.

in.starea de meditatie profunda, mentalu! esteinstare de alerta; aceasta

280

Metode de vindecare mentala

stare euprinde perceptia non - senzoriala, cuprinde toate sunetele, imaginile ~ toate impresiile din mediul inconjurator, dar aceasta lara a Ie analiza san interpreta. Acestora nu Ii se perrnite sa distragaatentia subiectului aflat in meditatie,

Descrierile verbale ale realitatii sunt incomplete, aproxirnative.

Exprrienla directa este aceea care transcede spatiu! intelectului sl al limbajului. Tot ceea ce s-ar putea exprima in cuvinte nu e decat partial

adevarat. .

Omul percepe lumea inccnjuratoare prin prisma mintii. In functie de capacitatea de perceptie, energia mentala este blocata sau nu.

Concentrarea energiei mentale se produce prin procesul de gandire ~i perceptia fenomenelor eu care omul se confrunta.

Conceptul fundamental in vindecarea mentala este: perceptie incorecta a unei rnanifestari deja perfecte, in timp, inseamna boala.

Trupul ~i spirituJ nu necesita educatie,

Giindirea in raport cu trupul este supusa experientelor vietii (respectiv fortei adverse R).

Mintea anima trupul iar sufletul animamintea.

Ciind cele trei: mintea, trup ~i suflet, sunt in legatura, procesul de transformare al fiintei umane este aeeelerat.

Ceea ce blocheaza constiinta spirituala este gandirea, nu trupul fizic. Dintre ccle trei, mintea este singura eare poate fi tulburata. Mintea este limitata; ea nu poate depasi timpul si spatiul,

Mintea separate de esenta sa - sufletul este ca un trup separat de ereier. in cazul in care constiinta diurna impiedicii sufletul sa-~i manifeste misiunile fundamentale ale existentei (adica transcederea nive!elor de constiinta astfel inciit sa se realizeze acordarea la nivelele de supraconstiinta) stunci apar belile mentale, tulburarile afectivesi suferinta trupului,

Depasirea acestor efecte se realizeaza prinderularea uneia dintre cele doua procese: moartea sau transformarea In timpul vietii.

Instrumentul de lueru in desfasurarea uneia sau altuia dintre aceste procese este mintea.

Metodele terapeutice ale mentaluJui trebuie sa aiba in vedere raportul mental - fizic dar ~i integritatea minte - trup.

Metodele de vindecare rnentala fac posibila ~i vindecarea de la distanta: in aceasta situatie persoana supusa terapiei este irnaginata in fata terapeutului.

Aceasta este metoda folosirii asa zisei "fantome" a persoanei "[inta".

281

Doina-Eleua & Aliodor Manolea • Euergctica subtila a Iiiutei umane

Inforrnatie inseamna prezenta unor semnale purtatoare de informatii, deci un suport energetic.

in procesul de gandire odata cu formularea cuvintelor emitem un camp energetic. 0 data cu schimbul de informatie are loc si un transfer de energie. In acest context, ganaul este 0 forti! materiala, un camp energetic cu iruplicatli deosebite.

Mult contraversata "gfindire lara Iimbaj", capata urmatorul contur ipotetic: "elaborarea campului energetic purtator de informatie, cuprinde doua faze: 0 prima faza are loc la niveluri mai profunde §i filogeneticmai vechi ale creierului iar in a doua fnza ar avea loc codificarea sa in cuvinte la nivele superioare de catre formatiunile cerebrate de achizitie recenta",

Considerand subconstientul ca fiind anticamera constientei, zona in care "fermenteaza" ideile sau "sediul pregfindirii" ar fi nivelul la careeste generat campu! purtator de informatie,

Pentru a explica fenomenologia tjJ, am adaptat conceptul de limba] universal.reprezinta Iimbajul ncmediat de cuvinte si accesibil tuturor fiintelor, de la celule izolate si plante, pana la om.

Gandirea 'lara cuvfint, poate fi considerata ca un camp purtatcrde inforrnatie mentalacare precede cuvantul.' inaintc den deveni realitate fizica, totul a fost mai illtai gand. Tot ceea ce exista este creat mai Intiii In dimensiunea mentala, §'i!sau spirituala. Expresia: "Suntem ceca ce gandirn", prezinta functia de modelator in plan mental deterrninand planul fizic.

Pcntru a fi operabila, orice tehnica mentala, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

Atfita timp cat "ceva" exista in forma sa fizica, nil putem schimba acel ceva prin energia mentala .

Acel "ceva" pentru a fi schirnbar rrebuie proiectat inapoi in dimensiunea spirituala, in care este posibila folosirea energiei mentale

pentru a obtine schirnbarile dorite. ,

Instrumentul de lucru folosit este imaginatia: prin intermediulei se produce transferul intre planuri diferite.

Schimbarile obtinute In dimensiunea fundamentals pot avea loc In

dimensiunea fizica.

Imaginatiaeste un concept al acumularii de energie sau un mijlocpn .. care se va schimba tot ceca ce trcbuie sa se schimbe in dimensiunea fundarnentala, astfel incat schimbarea, corectia, sa poata avea loc ~i in lumea

278

Motode de vindecare mentala

fizica. Energia mentala este 0 energie care atrage, proprietate care-i determina vulnerabilitatea, deci posibilitatea atractiei cu forta adversa R.

Dad ne reamintim cea ce am denumit "Teoria virfuiui de lance", putem determina nivelele de operare ale energiei mentale.

Inainte de abordarea unei anume metode de vindecare mental a considerarn util a supune atentiei cititorilor, modul in care mentalul uman realizeaza formele de cunoastere pentru a putea sesiza cauza care se urmareste a fi eliminata.

Mentalul urn an poseda capacitatea de a realiza doua fenomene de cunoastere sianume: cunoasterea rationala(asociata cu stiinta) si cunoasterea intuitiva (am putea spune asociata cu religia).

Cunoasterea rationala se naste din experienta, din perceptia mediului Inconjurator \,1 a fenomenelor ce au loc In mediul inconjurator.

Apartine zonei intelectului si prezinta unele functii precurn: compararea, clasificarea, evaluarea, divizarea, sort area.

Aceasia forma de cunoastere este "relativa'', creand 0 lume a contrariilor.udistinctiilor care nu pot exista decat independent.

Cunoasterea rationala se structureaza ca un sistem de concepte abstracte ~i simboluri.icaracterizate printr-o structura liniara, secventiala, caracteristica modului nostru de a gandi precum si limbajului nostru.

Lirnitarea acestei forme de cunoastere este reclamata de cuvintele lui Werner Heisel1berg: "orice notiune sail concept, oricdt de clare arfi, all numai UII domeniulimitat de aplicabilitate. "

U~urh~la cu care mintea cuprinde reprezentarea realitati] comparativ ctl, realitatea insillii, confundarea acestora $i considerarea drept realitate a conceptelor ~i simbolurilorrwastre repreztnta un important punct de plecare in abordarea oricarei terapii mentale, inclusiv a terapiei co simbol.

Inte1eptul chinez Chuang Tzu spune: " ... E nevoie de cuvintc ea sa exprimi ideile.'dar ada/a ideile intelese, trebuie sa uiti cuvintele".

Experienta directa a realitatii care transcede intelectul ~i perceptia senzoriala au.ca rezultat "cunoasterea absoluta",

Ea nu.constitue obiect al rationamentului sau alcunoasterii bazate pc demonstratie:

Cunoasterea absoluta este 0 experienta a realitatii non - intelectuala, experienta care se obtine In stare deosebita a constiintei, numitii stare de meditatio saustare mistica .:

279

CAPITOLUL'XV

'"

... ~'i s s ne rugsm sa c:ipil/ilm Gdndul eel bun.

HERMES MERCURIUS TRISlIIEGISTUS

METODE DE VINDECARE MENTALA

r:

PRINCIPII DE BAzA.

UN MODEL TERAPEUTIC

. '.' .. -

Rezultat al cercetarilor si experimentelor de pana in acest moment in limitele notiunilor clasice cunoscute, putem afirma ca 0 dorinta de actiune, 0 lntenue, se illsote~(e intetdeauna de manlfestarea unui' camp energetic in apaliul care ne inconjoara,

Carnpurile energetice emise de organismelevii stau la baza functionarii fenomenelor de tel epa tie, influentare de la distanta, psihokinezie, materializare.etc,

r Deja §tim ca informatiile elaborate de creierul emitatorului se transmit

receptorului. Vehiculul pentru transmiterea informatiei este campul energetic .

Ideile, sentimentele, ernotiile emitatoruluf asupra carora acesta s-a concentrat pentru a Ie transmite pot fi formulatejsi in cuvinte iar ele sunt receptionate asa cum au fost transmise. Informatiaajunge In creierul receptor.

277

Ii .'.
,!!
"
; ~l
;"
L
! Doina-Eleaa & Aliodor.Manolea • Energetica subtila a fiiutei umane

, Dupa obtinerea unui flux continuu suntem constienti de existenta lui In fiecare minut ~i-I observarn astfel incat sa nu prezinte discontinuitati ~j sa tie sirntit permanent p(!fiecare zecime de milirnetrua intregului corp.

Aceasta metoda am definit-e metoda conducerii constiente a fluxului energetic ;;i reprezinta 0 metoda cornpleta.profunda. Aplicand-o se realizeaza aducerea din subconstient si manifestarea adica fltopirea" in constient, a cauzelor acU1l1ulate. Are ca rezultat vitalizarea si obtinerea-unei stari optime de sana tate prinfftrezirea" materiei, prin implementarea fieca~(;!i particule a corpului Iizic cu

forta vitala, numita~i curent de viata (FV). '

Figura nr. 56 Ghidarea fluxului energetic.

Metoda ghidarii fluxului energetic se po~te aplica de catre terapeut unui pacient. Acesta din urma poate sa stea culcatsau asezat pe un scaun, EI este activ ~ practic ~ conduce singur prin corp f1ux,.u1 energetic. Terapeutul trebuie doar sa-~i ridice nivelul de vibratie, in asa felincat sa induca celui din fata sa perceperea aparitiei fluxului si dirijarea. acestui flux pe urmatorul trascu: din paIme, pe brate, umeri, baza gatului, craniu. Dirlcr~tet senzatia se coboara din nou la baza gatului de unde coboara si se urnk1r~te concomitent pe piept,

omoplati, umeri, brate. ',i' '

Miscareadescendenta continua si fluxul "urnplu" efectiv abdomenul,

274

_.

Actiunea ~i controlul mini" in proccsul evolutiei

bazinul si coboara pe ambele picioare. Apoi se efectueaza miscarea ascendenta (picioare-crestet) a fluxului.Miscarea ascendenta si descendents a f1uxului se continua timp de circa 10-15 minute.

Figura nr. 57 Ghidareafluxului energetic

Dama-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtilii II fiintei umane

afla antidotul care este acceptarea.

Se impune 0 explicare a acestei "acceptari". Presupunem ca 0 persoana s-a angajat pe calea luptei fortate ~i inutile de a impiedica 0 supunere la forta R care deja s-a produs.

Supratensiunea s-a declansat si aceea persoana se identifica cu ea.

Raspunsul favorabil' este accept area. Supratensiunea prin natura ei implies nerabdare si agitatie deci antidotul este clam ~i rabdare. In loc de a bloca forta prin mai multa forta, este necesara adoptarea unei atitudini de detasare in ceca ce o priveste si se rarnane pasiv la orice tentatie de a amplifica lupta.

Aceasta tehnica nu reprezinta un exercitiu de energizare ci 0 reorientare a energiei.

Pentru a nu fi influentati, este necesara sesizarea ideilor false, analizarea corecta a sensului ~i Intelegerea acestora. De asemenea trebuie sa nu uitam cit atunci cand se manifesta sinele artificial stimuleaza tendintele negative.

Cum scapam de influenta fortei R ?

!

I

I ~, I f:

1" ,

Tendintele negative se pot reduce prin autoobservare;

Aceasta nu este 0 sarcina tocmai usoara deoarece tendintele se produc intr-o "stare de adormire" a corpului fizic, inclusiv ale simturilor iar sinele artificial mai mare face totul pentru a incuraja "somnul'isi sa se asigure ca persoana in cauza sa ramana "adormita" si sub influenta sa.

Autoobservarea se poate realiza in diferite ocazii cu ajutorul intrebarii: "sunt adormit sau sunt treaz?! ". Dupa care se observa senzatiile din corp pentru a primi raspunsul.

Daca "dormim" ne trezim ~i observam ce facem. Cum?

Indreptandu-ne atentia pentru a sesiza senzatii in diverse patti ale corpului, in intregul corp; in acele zone in care nu avem senzatii sau acestea sunt opace, -asteptam cu atentia fixata asupra zonei respective unu pana la zece minute in functie de durata de aparitie a senzatiei. Senzatiile sunt doar observate ~i nu se influenteaza In nici un fel.Atentie.dorinta pentru anumite senzatii (de obscei.pentru cele placute) ca si neobservarea lor are drept efect multiplicarea cauzei ~ patrunderea ei in profunzime, ascunderea ei.

Observatia este etapa cea mai importanta in procesul de eliminare a influentei fortei R.

Suntem "adorrniti" ~i sub influenta lui R atunci cand don ..

272

_______________ A_c:._lil_mea ~i controlul mintii in procesul evolutiei

Intreprindem actiuni dar nu facem ~i observatii asupra actiunilor pe care Ie Intreprindem.

In noi trebuie sa actioneze permanent doi factori :

1) - observatorul;

2) - actiunile observate.

Starea de autoobservare este echivalenta cu starea de autoconstienta;

Components principala a "starii de veghe" care ne indeparteaza de "somn" este constiinta de sine.

Manifestarea constiintei de sine' este echivalenta In indemnul cu "aminteste-ti de tine".

I

Dupa ce am lucrat la acest aspect, ne asiguram ca min tea nu este sub influenta forte! R ~j nu exista sine artificial.

. Lucrand . un timp in acest mod iar durata este in functie de fiecare persoana, se observa reducerea tendintelor sinelui artifical §i sesizarea "cum §i cu ce" instrumente actionem forta R asupra rnintii,

Atunci cand devine foarte clar procesul actiunii fortei R asupra mintii forta R actionem asupra rnintii printr-o serie continua de irnpulsuri sau asa zise "forte negative" R .. Am inceput sa vedem derularea acestui proces.

Mintea este in repetate randuri constransa sa se supuna dominatiei fortei adverse R; Aceasta se lntampla in mod continuu aproape secunda dupa secunda in viata unui om.

Lucrand asupra tendintelor sinelui artificial suntem capabili sa vedem cum sunt exercitate aceste impulsuri. Le putem observa. Functie de cum putem observa impulsurile ne putem abtine sa ne supunem lor cu mintea.

Sufletul este activ, acum poate reline mintea pentru a nu se supune, pentru a nu fi atrasa de forta R. Cand sufletul retine mintea, curentul de viata care luase forma supunerii mintii fortei R, se redirectioneaza si ia forma unui flux sporit directionat de la suflet la minte.

Orice restanta de sine artificial in minte se dirninueaza.

in acest mod se readuce complet rnintea in unitate cu sufletul.Lucrand asupra multor impulsuri R se obtine integrarea cornpleta. Efecte obtinute: creste vitalitatea, se realizeaza starea de sanatate optima.

Lucrul asupra rnai multor implusuri R se realizeaza observand corpul din crestet pana in trupl"scanfu1du-I" pe fiecare milimetru In parte ~i in profunzime. Efectul consta in obtinerea unui flux uniform care poate fi condus prin

concentrarea atentiei §i observare detasata. .

273

Doina-Elena & Aliodor Maaolea • Energetics subtila a Iimtci umaue

~

Prin influenta mintii asupra sufletului, omul I~i va da seamaca este

nemulturnit, In aceasta situatie el construieste 0 foria contrara propriei sale supuneri -jmpotriva "sclaviei" sale. Rezultatul este 0 stare de conflict mental. EI se poate razvrati contra persoanei "superioare" ~i in continuare isi poate manifesta nemultumirea fata de persoane nevinovate. In acest caz omul se supune unei piirti a mintii !?i se razvrateste cu 0 alta parte.

in situatiain care sinele artificial deterrnina actiunea, apar trei tendinte principale :

1) Identificarea: un om si-a pierdut constiinta de sine pe care 0 are numai cand mintea nu este in unitate cu sufletul si atunci el se identifies cu oarneni din jur sau din lumea imaginara a altei persoane.

2} Oamenii: un om se identifica cu alii oameni; el are tendinta sa imite carcateristicile lor de suprafata : modul in care acestia vorbesc, se misca etc.

o persoana se poate identifica cu ceea ce spune, deci considera cit ceea ce spune este eainsasi.O persoana a carei actiuni sunt determinate de sine Ie artificial "doarme"iar giindirea sa se poate numi "visare". Acesta este cazul in care persoana se idemifica eu propriile sale ganduri.

3) Grija fata de ceea ce gandesc sau vor gandi altH.

Consfiinta poate fi definita si ca indicatia data de suflet privitor la ceea ce este bine :;;i ceea ce este rau. Acest irnbold este tot ceea ce este necesar pentru a determina ce actiuni trebuie sa intreprinda un om.aici este bine sa analizam indemnul popular "asculta-ti constiinta". Daca persoana se afla sub forta R constiinta nu se manifesta si ea eade ill capcana de a lua in considerare parerea altor oameni despre ea. Ceea ce crede ca ar pretinde de la el 0 alta persoana, devine acurn un ghid de baza pentru actiunile sale. In mintea sa, cealalta persoana are functia de sine artificial mai mare sau persoana "superioara II :;;i devine judecatorul tuturor actiunilor sale.

Considerata acum drept judecator, celalta persoana preia functia detinuta de suf1etul mai mare: aceea de judecator real fata de care este omul raspunzator pentru actiunile sale.

indepartarea tendintelor ~i' aptitudinilor negative care Iavorizeaza ac~iunea fortei R

Ca surse principale ale acestor tendinte sunt emotiile si sentimentele; disperarea este supunere la forta R iar rezultatul este frica; opusul acestei situatii este unitatea cu sufletul :;;i rezultatul este Increderea.

-------'---------

;\clinnca ~i conlrolul mintii in proccsul evoilltiei

Inertia este 0 tendinta care favorizeaza derularea fortei R, de asemenea ; atitudinile negative, gandurilc negative (Injuraturi ~i glume vulgare, actiunea disperata de cautare a unci solutii, idei, etc.).

Pentrti a identifiea mai usor tendintele ~i atitudinile care favorizeaza derularea fort~i R cste necesar sa se constientizeze scopul acestei actiuni : acela de a spv;i aportul elernentului suflet ;;i de a reduce elementul R. Aceasta impune efor(dcvotament pentru sufletul mai mare, 0 viata etica, sa se pastreze simtul raspunderii, sa nu se abandoneze controlul asupra propriei persoane niciedata; intr-un cuvant trebuie sa se rcspecte "cele zece porunei" din invatiHura crestina.

Constiinta unci persoanei confuza :;;i difuza se datoreaza determinarii data de sinele artificial. Daca constiintasufletului este concentrata, aceasta situatie conduce la disciplina.

in acest caz importanta este detasarea ("fii trecator pe drum"), si increderea.

Pentru a evita caderea sub influente nefaste trebuie sa fii constient tot .timpui de corpul fizic, sa fii constient in acelasi timp de corp, de rnediu, de toate actiunile. Este necesar ca mersul sa fie controlat de centrul de miscare ce se identifica cucentrul energiei MULHADHARA; el trebuie sa implice 0 miscare circulars in abdomen si I1U doar 0 rniscare inainte, inapoi a picioarelor. Pentru 1CCaSta, In loc·sa ne concentrarn asupra (inrei din fata, sa ne concentram asupra unirii constiintei (mintii) centrate in cutia craniana, eu sufletul, cu baza eoloanei vertebrale. ~ceastii unire se realizeaza prin respiratie abdominala, profunda, co~ientiza.r1dJenomenul care se deruleaza.

De a$Clllenea., se poate combina relaxarea cu autocontrolul; in stare de mURre con~tientizam senzatiile care apar in corp farJ. a Ie influenta.

. Prin a~eastii tehnica se constientizeaza cantitativ si calitativ actiunea si

" .' ". controlul sl1f1e~ului asupra corpului folosind mintea.

•. " Ii'/ in zbnele din corp unde nu aparsenzatii sau senzatiile sunt opace se

mentine atenlia ~i concentrarea (rninteajpana apar senzatiile. in acest fel se . .. practica "scanarea" de la exterior la interior a corpului fizic, de sus in jos ~i de

.' jos in sus on _d{! cate on ne permitem cateva momente pentru a practica aceasta tdmica de relaxare ~i constientizare a corpului.

Esteimportant sa nu ne identificarn cu corpul, sa ne detasam de el, iOOsindu-1 doar ca instrument; sa sesizarn permanent tendintele de tensiune din

interiorul nostru, sa nu ne supunem la impulsul de a reactiona., .

'1' . Atunci cand se constientizeaza cii orice tensiune este neacceptare se

271

Doina-Elena & Aliodor Mauolea • Energetics subtila 0 Iiintei umane

Orice persdana aflatasub influenta fortei R exercita influenta ad versa

R asupra eelor din jur. " "

Aceasta influenta ea forma de manifestare, este 0 falsa presupunere sau

o falsa idee. '. -.

De exemplu: persoana X spune ceva persoaneiY pe baza unei false presupuneri, fiind tot timplli absolut convinsa ca spuhe adevarul. Aceasta exercita 0 forta R asupra persoanei X: persoana X este indusa in eroare de falsa afirrnatie, mintea se supunefonei R ~i astfel persoanaY intra in starea de "somn", "adormire". Interesant este ca mintea persoanei,Xse va supune fortei R si atu!1ci cand persoana X'nu mai este In anturajul sau'."

1 n cazul in care 0 persoana se supune uneiid~f~false pe 0 perioada indelungara iar aceasta idee-este importantil pentru aceaB~rsoana acest fapt 0 afecteaza penpanent In viatude zi eu zi. Se spune despre'~stfel de persoane ca

sunt "complexate" sau "handicapate". <,,"

Cand,o persoana se afl.a sub forta R, sinele nou apiirut, "sinele artificial" este cel carc~ reg1eazii activitatca aeelei persoane. Spl.mem regleaza nu contt'ol:sza.caci numai sufletul are capacitatea reala de.a.controla actiunea.

In consecinta, actiunjle persoanei atlate sub influenta fortei R, nefiind controlate sunt de fapt 0 seri~ de reactii,

Pentru areactiona lre~uie sa existe un stirnul, ceva.lacare sa reaqionezi. Reactionarn la dOllutipuri de stimuli :

. J - din propria noastra minte;

2- din exteriOf(forte R) care determina un;exces de tlux vital in minte ceea cedetermina aparitia sinelui artificial.

in ace,St~az, actiunile,noastt'e nu sunt rezultatui.'Y9intei proprii. Dar actiunea voirilei<este actiune~controlata de sutlet. In ace,s("caz reactionam la

stimulii 1 si 2.", •.••••

Actiunea'are loc sub controlul sufletuhi i'r reactiunea este determinate

de sinele artificial. s.: ':'i

in cazul acjiunii sinelui artificial, aeesta se integr~~a in sinele artificial mai mare la fel cum sufletulse integreaza in sutletul maimare, actionand ca 0 unitate. Iii acest caz sinele artificial regleaza actiunea iar,sineIe artificial mai mare determinafcontroleazajactiunea .Deci reactiile uneip~rsoane la diversele irnpresii sunt supuneri la sinele artificial mai mare. Acest sil1epoate avea diverse forme In viata de zi ell 7i.'

, ,

[ii

11:1

268

Actiunea ~i controlul mintii in procesul evolutiei

A. Ideea derularil unei actiunl,

-, . Avand ideea unei actiuni, in loc de a decide in mod deliberat punerea ei in practica, ceea ce ar implica actiunea vointei sutletului, omul pur si simplu rtaqioneaza la idee, si de fapt ideea este ceea ce controleaza actiunea sa si nu sufletul.

B.O persoana "superioara'{parinti, sef, conducator, lider, guru.ete.) Atunci cand primeste 0 comanda, omul, in Joe de a prelua comanda, de a analiza actionand apoi asupra ei cu propria sa vointa (actiunea sutletului) el pur si simplu se supune controlului persoanei "superioare", facand din aceasta un sine artificial rnai mare.

C. Imaginea unci persoane

Cand persoana "superioara" nu este eu el, omul I~i poate construi 0 "imagine" a acestei persoane in rnintea sa ~i toate actiunile sale vor f 0 supunere la aceasta imagine.

Astfel, chiar daca acea persoana nu este prezenta, el va trai supunerii imaginii acelei persoane.

Recapituland cele prezentate pana acum putem spune cii supunerea la un sine artificial mai mare este 0 adevarata sclavie mintala ~i doar actiunea vointei sufletului este libertate.

ideea unei actiuni

imaginea persoanei superioare

C

persoana superioara

B

A

sine artificial mai mare

s

(suflet)

269

Doina-Eleua & Aliodor Manolca • Encrgcticu snhlilii 3 Iiintei 1I1l13nC

sufletului (S) cu mirrtea (M) I?i cu corpul fizic (C), acest curent de viata prezinta UZl aspect ponderent electric.

Procesul de respiratie reprezinta rhein de legatura a subcnnstientului cu constientul,

Figura (U". 55 Circulatia fortei vitalc In procesul respiratiei

Curentul viral (FV) circula de la suflet (S) la minte (1\>1) prin cemrii energetici, decl prin intregul corp.

Sufletul (S) al unei persoane luate ca individualitate este parte a sufletului mai mare (SM). Acest suflet (SM) mai mare reprezinta sinele real, supraconstientul, supra-ego-ul.

Schematic, eele aratate pot fi reprezentate astfel :

Actiunea ~i controlul mih\ii in procesul evolntiei

La nivelul sufletului mai mare (SM), a supraconstientului, toti oamenii sunt uniti.

Atunci cand forta vitala circula corect de la suflet la minte, mintea este unita cu sufletul. in aceasta situatie oamenii sunt uniti in suflet la nivelul min\ii. Illtre ei exista un contact complet la nivel constient, exista 0 relatie de annonie, de cooperare, de dragoste. In acest caz, ei oamenii sunt compatibili.

Folosind In eontinuare aceleasi notatii, pentru a simplifica expunerea, vom analiza procesul de actiune a fortei adverse (R) asupra fiintei umane. Raul este produs In om de actiunea fortei (R) care asemenea unui magnet, at rage mintea (M) pcntru a 0 indeparta de suflet (S).

Mintea nu se poate indeparta de suflet deoarece amandoua sunt paf\i ale fiintei umane. Ceea ce se i'ntiimpia de fapt este 0 redusa circulatie a fortei vitale de la suflet la minte.

Initial sufletul controleaza mintea dar sub actiunea fortei R se impune 0 orientare in sensu I scoaterii mintii de sub controlul sufletului; in accasta situatie, cantitatea de forta vitala ramane neschirnbata. Daca circulatia FV de la sutler la minte se reduce, trebuie sa existe un surplus in alta parte care ia forma unci conccntratii 111 mime, ceca cc popular se exprimii a f "minte infierbantata". Accasta concentratie devine sinele nrtificinl (SA) cll.surplus de fortii vitals 111

minte.

Atat timp cat omul se alla sub presiunca fortei R, lipsit fiind de controlul total al sufletului, sinelc artificial ca un nOLI "sine" se asigura ca actiunea omului este reglata 1?i ca el este adaptat. Omul se adapteaza noii situatii cu un "handicap". Sincle artificial este negativ dcoarcce el este sub influenta fortci R

~ este opus sinelui initial. .

Forta R este negativa deoarece actioneaza impotriva sufletului (parte

pozitiva) tinzand sa rupa armonia sistemul.ui.. . .... . . .

In aceste condit ii, sub influenta fortei R ~I a sinelui artificial, viata omul~1 se va derula diferit fata de perioada In care se afla sub influenta sufletului. Aceasn diferenta inseamna nerealitate, 0 viala de iluzie, deceptie, un vis, tn cornparatie ell viata reala. In aceasta situatie corpul este "adormit".

Tot ceca ce face forta R este de a incerca sa convinga mintea ca "ceva" care de fapt nu este adevarat sau nu exista, este adevarat ~i exista.

in acest mod mintea trece intr-o stare de nerealitate ~i "somn".

267

Duma-Elena &:Aliodor Mallo]ca • t:lII:r[!ctica subtila a liinlci tU118ne

___ -------

S

(,OII!'I'1. :\11-:\T.\1.

M

.. \STR\1.

(,OHl'I·!. nZI('

C

Cand mintea se opreste asupra unui gand, se stabileste 0 anurnita vibratie caracteristica a materiei. Cu cat se produce mai des aceasta vibratie specifica, cu atat ea va tinde sa se repete de la sine pentru a deveni un obicei automat. Astfel corpul urrneaza mintea ~i ii iruita schimbarile.

Daca mentinem atat' cat dorim 0 stare de imobilitate aceasta are ca rezultar supunerca corpului. EI ne va ajuta; in interiorullui va rezulta 0 fOf\a deosebita astfel ca devine posibila transeedenderea sprepJanuri superioare de constienta,

A privicu atentie (a te concentra) este anti-mime, pentru ca atunci incetezi sa mai ai ganduri; daca privesti intens, intreaga taenergie se focalizeazii in privire ~ se dezvolta aceeasi forta deosebita care devinemiscare sau gandire.

Cand gandirea se opreste, esti doar tu; cand aetivitatea mintii inceteaza, cand gandurileau disparut ca niste nori, atunei intreaga.fiinta devine senina, Fiinta este arolo tot timpul,doar ca este acoperita eu Satlduri.

Trebuie sa devenim martorul mintii si astfeLam patruns in ea.

Identificandu-ne cu mintea 0 putem transcede. .

Favorabile pentru aeestea sunt meditatiile; recomandam rneditatia crestina sau meditatia eu observarea senzatiilor din corpul fizic, meditatia vipassana. Este de preferat ~se evite meditatiile abstracte,ln gol, concentrarea pe subiecte ~ec:unoscute. .

Imppr{ant este sallu se uite faptul en noi suntem AIel ~i ACUM, creati ·dup~chipul ~i asemanarea" lui Dumnezeu.··

i(

Ac\iunea ~i control"l mintii in procesu1 evolutiei

Creatorul nu a lasat nimic lntarnplator. realitatea inconjuratoare perceputa prin simturile fiecaruia este cea de la care-pornim, avand insa grija sa nu pierdem eontactul cu aceasta realitate.

Este bine de stiut ca mintea este "vehiculul trupului l;li sufletului" si daca de acest "vehicul" este despartit de trup nu-si mai indeplineste functia de "vehicul".

Pentru a intelege modul de actiune a rnintii, aspeetele determinate de actiunea mintii asupra eorpului, va propunem sa folosim urrnatoarele elemente simbolice ea instrumente de lucru: sufletul - not at cu S, mintea - notata eu M :;;i corpul notat cu C.

Sufletul (S) controleaza rnintea (1\'1) care, la randul ei controleaza corpul (C) prin intermediul creierului.

Sufletul (S) si mintea (M) pot fi simtite si observate In noi insine si nu in altii.

Mintea ~i sufletul au doi eentri principali, in corp. Principalu' centru al " sufletului este in osul sacru, la baza coloanei vertebrale; pentru mj!1)~':: ~i constiinta, principaJul eentru in corp este reprezentat de ajna.

Mintea reprezinta vehiculul sufletului. Tot ceea ce se Intilmpla in trup sc intampla si in minte. Reciproca este valabila.

Un corp nerniscat determina nemiscarea mintii. lotr-un corp nemiscat, imobil, mintea este imobila. in acel moment se poate spune ca esti focalizat, te poti disciplina. Diseiplina, in acest caz are sernniflcatie de n fi, de n cunoaste, de a invata,

Mijloeul sau combustibilului prin care opereaza sufletul si mintea asupra corpului este forta vitala san curentul de viata (FV).

Circulatia fortei vitale FV este indispensabil legata de procesul de

respiratie. Cand are lac expiratia, omul inspira, forta vitala. Atata timp cat omul , respira, traieste, cl inspira forta vitala. Aceasta forta vitala circula in tot corpul, dar exista 0 circulatie speciala a fortei vitale de la centrul sufletului la centrul mintii.

Prin respiratie se introduce in corp fof\a vitala, un curent vital numit curent de viara de catre Scarlat Demetrescu. in actiunea de comunieare a

265

Doma-Elena & Aliodor Manolca • Energetica subtila a fiintei UI1IMe

respiratla terapeutului, rclaxat, timp de 5 - 10 minute.

Aceasta metoda poate f practicata si individual, urmarind desfasurarea fazelor descrise mai sus.

Efectele aplicarii acestei met ode:

• se stimuleaza anumite meridiane energetice realizandu-se cuplarea acestora, atingandu-se anumite puncte energetice cu efect de reglare la nivel limfatic ~i nerves;

. • se stirnuleaza activitatea partii frontale a emisferelor cerebrale, parti responsabile de zona viitorului;

• activarea partii frontale a emisferelor cerebrale are ca efect

micsorarea vulnerabilitalii fata de forta adversa R;

• are loc relaxarea emisferelor cerebrale.

FORME GANDURI

! •

, .. I' ,

~I

Creierul fizic este considerat a fi un calculator bioneurochimic foarte complex ~i care joaca rolul de interfata intre existenta fizica ~i expresia sufletului.

Constiinta unui individ se poate deplasa si interactiona cu mediul prin intermediul corpului astral in timp ce corpul fizic este inactiv sau adormit.

La nivelul energetic astral, anumite ganduri, constiente sau nu, exista ca niste campuridirecte numite ~i forme de gand cu configuratie, culori ~i caracteristici proprii.

Anumite ganduri, mai ales cele de tip emotional (manic, ura.jnvidie, violenta) ajungsa aiba 0 identitate separata de creatorullor care autointoxica,

are loc ~ numitul efect de bumerang, . _ . ,. .

Anumite ganduri pot fi incarcate cu substanta energet~ca s.~btlla .~I. ~ot exista inconstient. Aceste forme gand pot fi vazute de clarvazatorii sen sibil I la fenomenele energetice cele mai inalte.

Faptul'ca, constienta noastra poate influenta anatomia noastra energetics subtila, are importanta pentru medicina ~i psihologia viitorului.

2G2

CAPITOLUL XIV

Sufletul Omului este purtat astfel: Gdndul este in Ratiune, Ratiunea ill Suflet, Sufletul ill Spirit. Spiritul ill Trup.

JlERl\tES l\IERCURIUS TRISMEGISTUS

ACTIUNEA ~I CONTROLUL MINTII iN PROCESUL EVOLUTIEI

I,

In aceasta lucrare se acorda 0 deosebita atentie mintii, gandirii. Mintea este forma subtile a materiei ~i sub aceasta forma ea testeaza mereu corpul fizic. Astfel este materiala numai in sensu I In care nu are caracteristicile matricei ponderale, Ea reprezinta un lucru grosier rezibil sau tangibil. Existenta ei nu se poate vedea iar marimea ei nu se poate masura. Poate fi privita ca fiind ~i materiala.idar este alcatuita dintr-o mat erie foarte subtila.

Sursa inteligentei este spiritul. Mintea ~i simturile i~i deriva principiul actlvitatii ~i vietii lor din sursa originalacare este spiritul. Ea se manifests prin interrnediulgandurilor ~i imaginatiei. hi are sediul in creierul fizie cfu;;tigand expericntudin universul fizic prin intermediul vibratiilor.din ereier.

" Conform teoriei varfufu! de lance, plaea h.1l]anta a functionalitatii

ansarnblului Jiinta urnana este corpul mental. Totul trece prin minte.

')(,1

Donta-Iilena & Aliodor Manolea.s Eucrgctica suhtila a Iiintei 11m ane

Organisrnul uman reclama prezenta grasimilor care in dicta moderna au fast inlocuite cu grasimiartificiale nesaturate, jar" n1gJeculele de grasime artificiala vor f incorporate in rnatrici celulare.in rho~">particular in celulele creierului si ln globulele albe care manifesta aviditate peJ.l~ru grasimi.

Ajunse in structure celulara. rnoleculele de gf~sime se oxideaza ~i elibereaza val dupa val radicali liberi corozivi care ataca-~.~Iulele, provocand in final fie deficiente energetice, fie ucigand celula,~;.jie inducandu-i un

comportement dezordonat .... · .. ;: ': -_

Oamenii de ~tiinta;.§.unt de acord ca acest me6/mism este unul dintre

mecanismele primare ce pr6duc cancerul. .-

Bu~a functionare a creierului este echivalenta cUf~~acerea si mentinerea echilibrului natural al energiei cerebrale, ceea ce are q~~~ezultat un echilibru perfect intresistemul nervos~i cel endocrin, echilibru caref~vorizeaza generarea energiei de sanatate ~i vitalitate umana."

Ectiilibrul perfect intre corp ~i creier este detel1!linat de interactiunea intregului sistem nervos endocrin, 0 interactiune de tip biQ,-: feedback (legatura

biologica cJdu.blu sens). . .

Tehnica ce stabileste acest echilibru corp-creier am numit-o Feedback bioenergetic si se.bazeaza pe stimularea tuturor zonelor magnetice ale corpului,proces care are drept rezultat interactiunea tuturor carnpurilor electromagnet ice ale sisternului uman. Aceasta tehnica are ca finalitate constientizarea curentilor energetici care circula in interiorul corpului, resirntirea aceswra.. restaurarea armorriei - corp - creier prin inlaturarea inhibitiilor ~i descarusareaifluxului energetic, intesificarea circulatiei energetice.

Activitatea cerebralagenereaza un flux constant de'curenti eJectrici care produc un camp electromagnetic in jurul capului.

Ca ferme de energie.pura, curentii electrici si dffipurile magnetice ale creierului influent ate de acestia interactioneaza cu oriceialt camp energetic eu care intra in contact ~i fatade care sunt indeplinite condijiile de interactiune. Printr-un aport energetic anormal creierul uman poate.fi scurcircuitat sau supraincarcat,

Pentru a evita sau a corija aceasta incarcare energetics dezordonata se stirnuleaza interactiunea cariipului electromagnetic al emisferelor cerebrale cu carnpurile energetice ale celorlalte segmente vitale ale eorpului, Iii respectiv carnpel electromagnetic aI corpului cu campul electromagnetic al parnantului.

Acest proces se realizeaza stimuland toate zonele magnetice ale corpului, realizand integrarea fiecarui element al sistemului, in "orbita

260

Metoda cO!I~tiell!ei extinse

microsistemului" si sistemul integrandu-l in "orbita macrosistemului".

METODA DE ECHILIRRARE A EMISFERF.LOR CEREBRALE

Terapia de relaxare se foloseste Iii ca metoda de echilibrare a emisferelor cerebrale. in aceasta situatie prin diminuarea activitatii electrice a cortexului cerebral ~i a intregului sistem nervos central se permite inductia campului electromagnetic terestru.

imprumutand un limbaj medical putem sa neexprimam 111 modul urrnator: cortexul cerebral care opereaza la frecvente Inalte trebuie inhibat, astfel incat intregul sistem nervos autonom sa se comute pe modul de lucru parasimpatic, reconfortant, ce opereaza pe frecventele joase ale electromagnetismului terestru.

Activitatea electrica excesiva a cortexului cerebral obstructioneaza curgerea libera a energiei In corp.

Calmand activitatea electrica a cortexului cerebral se permite senzatiilor, determinate de curgerea energiei libere in corp, sa fiepercepute, constientizate de catre pacient (practicant), fluxul energetic ghidat si intensificat astfel in mod constient de pacient (practicant), poate sa dizolve eventualele blocaje, sa echilibreze excesele si deficientele din reteaua energetica cat si de la nivelul corpuJui fizic, respectiv din organele fizice vitale. Acestproces respects reguli1e procesului cunoscut poate l$i de cititori sub denumirea de "biofeedback".

Cunoscand procesul care sta la baza metodei, se vor putea adopta diverse tehnici care sa foloseasca acest proces pentru a obtine antrenarea ~i

stimularea circulatiei energetice. .

Tehnicile care folosesc procesul de respiratie' realizeaza procesul de relaxare.

I. Prin aceeasi metoda obtinem indepartarea evenirnentelor dureroase dintr-o anume zona. 0 succesiune de faze In derulareaacestei metode ar putea fi:

• Pacientul asezat, respira constientizat 15 - 16 cicluri respiratorii, apoi continua cu urrnarirea pasiva a batailor inimii.

• Terapeutul aseaza 0 palma pe fruntea pacientului ~i cealalta pe ceafa; relaxat i~i urmareste respiratia, atentia fiind orientata asupra zonelor de contact ale palmelor eu capul pacientului.

• Prinzonele de contact ale palmelor se imagineaza ca se desfasoara

261

Doins-Elena & Ali.odor Mauolca • Ellcrgctica suhtilii II fiinlci IImanc

"1

. , . Mint.ea reprezinta vehiculul sufletului. Tot ce se Intampla se intamplii

!?l In rnmte ~I viceversa

. Un ~orp In stare de nemiscare determina 0 minte nemiscata. Intr-un corp nerruscat rruntea nu se poate agita; ea are nevoie de un corp In miscare. Daca deterrninarn corpul sa stea nemiscat - imobil, atunci mintea este imobila; In acel moment esti focalizat, te poti disciplina.

"Disciplina" are sernnificatia de a fi, de a cunoaste, de a invata. Tratamentele bioenergetice clasice nu au stabilitate In timp, dcoarece tuereaza la nivel vital, energetic. in terapie secretul este de a realiza legatura dintre subconstient ~i supraconstient, de a face UI1 pas spre nivelul superior de constieuta. "Poarta de jos, deschide poarta de sus si de pretut indeni".

~ Statica interpersonala foloscste legatura dintre C7 cu C 1 - poarta de sus

cu cea de jos :;;i (2 cu C5 - uneste vitalul cu rnintea (cu supraconstientul, eu ccrnunicarea ).

Greutatea consta In trezirea rnateriei la constienta fortei sale. Nivelul de ccnstienta atins la un moment dat este identic cu nivelul de eneraie

'='

corespunzator.

Dumnezeu este Binele Suprem, Constienta Superioara, Supraconstientul, Eserua fiinte noastre, Sufletul 110Stru, Centrul Cunoasterii noastre,

in Univers absolut nimic nu este independent, fiecare aspect partial nCtiollcaz.a ~i este influentat din exterior. Interdependenta (rezonanta) este o lege fundarnentala a Universului.

Tot ce exista in acest Univers exista numai in ~i prin Dumnezeu, Prin tehnica Constientei extinse, se aduce vibratia EU-ului cat mai aproape de vibratia SINE-ului (Id-ului), astfel incat sa se poata intra prin aceasta poarta, sa se treaca de paznicul ei,

Patrunderea In inconstient :;;i aducerea inforrnatiei la nivel constient se produce DIN INTERIOR.

Prin metoda constientei extinse, se blocheaza constientul si se deschid ecluzele inconstientului care se manifests In exterior tot prin intermediul simturilor constientului. De aid rezultii necesitatea maririi, extinderii garnei extrasensibilitatilor pentru a capata mai multe informatii, pentru a putea prclua o dH mai larga, rnai bogata .,;,i 1l!d1 diversificaia gama de vibratii.

Informatiile cuprinse in subconstient, care sc inscriu In corpul cteric ~i astral, respectiv toate cunostintele si gandurile noastre, din prezcnt sau

MetOda co~tienl~i extinse

ancestrale nu sunt altceva dedit forme vibratorii de energie ale fiintei noastre care au fost irnprimate si raman ca atare In Un ivers, de unde pot fi aflate atiit limp cat va exist a Universul.

Deci, "din interior, de la nivelul corpului fizic folosind simturile ~i vizualizareablocarii constientului, se patrunde In subconstient de unde se poate trece iara;;i in constient, deci In exterior.

Cel care aplica metoda, cunoaste scopul intregii strategii, in cele mai mici amanunte,

Daca se foloseste una din metodele de biodetectie, ale radiesteziei fizice sau mentale, trebuie neaparat, pentru a primi inforrnatii corecte sa se investigheze subconstientul, acolo unde sunt depozitate aceste informatii,

Prin Metoda constientei extinse, se aduc informatii din subconstient in constient pc care acesta Ie decodifica prin unul sau mai multe sirnturi.

Patrunderea din exterior este irnposibila deci ea se executa din interior "din adancul corpului omenesc", ceea ce inseamna sa-mi cobor mintea in inima, constientul in subconstlent, doar atunci se obtine acea stare care se numeste CON:)TlENTA EXTINSA.

eel care, locuind in toate lucrurile Este altul decdt lucrurile

Pe care lucrurile 1111-1 ~iu Csruia ele ii sum trup.

Care rdnduiesie dinliiuntrul lucrurilor

. Acesta este sine le uiu, rdnduitorul Liuntric NEMURITORUL

ECHILlBRAREA ENERGIEI CEREBRALE

T oate activitatile cerebrale necesita un aport substantial de energie cerebrala, asa cum un computer trebuie sa ramana conectat la 0 sursa electrica pentru a-si continua executia programelor.

S-a dernonstrat ca activitatea medie de functionare a emisferelor cerebrale reprezinta 0 infima parte din cornplexul posibilitatilor aferente acestora.

Creierul contine un procent mare de grasimi nesaturate, celulele acestuia fiind vulnerabile la atacul radicalilor liberi forma]i prin oxidarea lipidelor.

Doins-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila II fiiutei umane

EUL inferior. (subconstientul) are 0 sarcina deosebita, In afara de inregistrarea tuturor inforrnatiilor ~i a obiceiurilor, de el depinde starea noastra de sanatate. Este mijlocul EU-Iui superior cu cOI1§tient'a.diurna. Doar prin interrnediul EU-Iui inferior se poate obtine energia de la EO-I superior.

Subconstientul, daca nu se simte bine, daca informatiile primite de la constiirqa diurna sunt contradictorii, se inch ide in sine ~i rupe legatura cu EU-I superior. EI ia " ad litteram" fiecare cuvant, fiecare idee aconstientului Daca intr-o anurnita situatie neplacuta se exclarna "M-am comportat ca un prost", subconstientul.va cauta sa actioneze in.asa fel incat sa indepliueasca "dorinta" constientului si se cornporta si gandeste ca un prost. Deci, mare atentie In erice adresere referitore la propria persoana, Oare cum va fi comportarea unui om care tot timpul ~ va spune "Nu merit acest lucru", "Sunt un pacatos", "Sunt un netrebnic"?

Acelasi lucru se intampla ~i cu cei din jurul nostru carora Ie impunem efectiv - prin repetare si folosind fondul unei stari emotive - diferite "programe" daunatoare.

Este cazul parintilor care, batandu-si copii (fond emotiv: frica, spairna, senzaii fizice: durere) Ie spun "Nu esti bun de nimic, nu ~tii sa.faci decal prostii, nu esti capabil sa ... " etc. si, involuntar Ie irnprima. aceste sabloane comportamentale care '1i va afecta In viitor.

Mintea este vehiculul prin intermediul carora fiecarenivel se manifesta plen.ar. Astfel, exista 0 minte constienta, fizica; 0 mime subconsticnta, 0 minte supra-::~tienta'(SINELE REAL} care se manifests dinspre inte~ior catre exterior. Pe corpul fizic, la nivelul constientului, mintea se manifesH(prin ~enzalii.

Subconstientul reprezinti'i trecutul nostru evolutiv, apropiat ~i indepartat, cu toate amprentele noastrej-prezente sau trecute. El('jste cauza bolilor determinand aparitia acestora.El se manifesta In planul cauzal, mental, astral, vital ~ fizie.

Niveluli£izic, reprezinta forma de incon5tienta materia Iii a subconsfientului. Este produsul'evolutiei vietii In materia ciireia ii sunt gravate toate vechile ei obisnuinte -dintre care cea mai putefTlica este aceea de a muri, reflexele §i fricile sale, sunt inscrise protectiile-sale :;;i in special ob~nuintele de; a se Inlliri ca si cum ar f pasrrat memoria necesara apararii sale pentru a putea creste.

. . In strafundul acestei cb~iinle fizice se afla inconstientul care reprezinta somnut supracq#tientutui. Trezirea constiintei materieidegaja 0 clildura in celulele corpului avand ca rezultat degajarea unci forte In mate.ia insasi.

256

Metoda constientei extinse

Orice terapie de vindecare eficienta trebuie sa cuprinda toate nivelele .... care se afla sub actiunea subconstientului.

Supraconstientul prezinta §i el patru zone de constiinta: supraconstientul superior, lumesc, intuitiv ~i cosmic.

Pentru a ajunge la Supraconstient drumul trebuie sa treaca prin subconstient.

Intotdeauna eel care persevereaza intr-o actiune benefica (care nu afecteaza nici un sistem viu), integrata divin, invinge In final.

Ceea ce ne apropie de Binele Suprem, de Adevarul Universal nu sunt formele ci vibratiile luminoase; prin "vibratii" nu intelegem 0 oarecare mecanica ondulatorie rara coruinut, ci miscari de lumina care contin in mod inexprimabil iubire, intelepciune, cunoastere ~i toate calitatile (bucurie, frumusete) care lnsotesc in mod divers si la diferite nivele inaltele manifestari ale constientei umane.

Calitatea vibratiilor este cea care permite sa se deosebeasca un plan . de con~tiinta de altul.

Supraconstientul estc viitorul nostru evolutiv.

Supraconstientul se manifesta numai acelora care au inima curata, ale carer actiuni sunt pure Iii ale carer simturi sunt (inute sub control.

I, In descrierile ezoterice - supraconstientul, sinele, este privit ca un

calator, corpul fiind trasura, mintea fiind fraiele iar simturile caii.

Cel care are caii bine struniti, fraiele fiind puternice Iii fenn tinute in ffiina vizitiului (adica a intelectului), acela sigur atingetelul, realizand legatura eu Supraconstientul, cu Constiinta Divina. In schimb eel care nu-si poate controla caii (simturile) din cauza fraielor slabite (adica a mintii) se indreapta spre distrugere sigura.

, Este necesar a constientiza in orice moment:

- "Eu sunt singurul responsabil de destinul meu, de faptele mele bune si de faptelel mele rele. Eu sunt parte din Constiinta Divina, cosrnica, sunt cel Bunecuvantat"; gandurile contrare trebuiesc respinse en fenn;tate.· . - "Sunt liber, am fost intotdeaunaliber §i doresc sa ramiin de-a purun fiber".

- "Puterea izvoraste numai din adevar". ,.

- "Este necesar sa ne directionam energiile catre adevar, sa indeplinirn

~evlirul care exista deja tara a incerca sa cream noi adevaruri,

257

Doma-E1ena & Aliodor Manolca • Energetics subtila a fiintei IIm811C

------~--------------------

sa perceapa senzatii din cea de-a patra dimensiune.

ir---·--· -----;

EmlJlllor I

Sistcm n e xrronal

I I I

_j

Talamusul

Receptor

FonnaliWlOA ;relirulAIiI

Glanda pituitara

M/tdUVlI spindrii

Cerebel .

Bulb rahidian '

I

L _

Shlem control

METODA CON~TIENTEI EXTINSE

in univers, baza de organizare este TRIADA.

infiil~ea lui Durnnezeu "In unitatea fiintei sale ~i a Treimii ipostatice"

se regaseste si In structura omuluiin "duh, trup §i suflet". .

Dr. Sigmund Freud prezinta schema elementelor componente ale aparatului psihic - pe care noi am adoptat-o pentru a aplica metoda Constientei

extinse - astfel : .

- exista un SINE (ID) numit inconstient;

- un EU (EGO) numit constient;

- un SUPRAEU (SUPRAEGO) numit supraccnstient,

Sinele (lD-ul) este total inconstient, este Spiritul sau Duhul cum este numit in Biblie ~ reprezinta locul pulsatiilor instinctuale, rezervorul de energie numit in Biblie "inima" aparatului psihic; are sediul in diencefal si are raporturi stranse eu hipofiza.

Eul (EGO-ul) numit minte sau suflet are ca functie principala memoria ~ constiinta. Are sediul in emisferele eerebrale, numite rarunchi in Biblie. Este legat de constiinta si realitatea externa operand in mod inconstient 'asupra instinctelor. Are ca forme de manifestare constientul ~i inconstientul.

?'i4

Metoda constientei extinse

Lanastere, copilul nu are EGO ci numai SINE (ID) ~i din aceasta cauza el este strans legat de cei din jur, in special de parin\!, Cu cat inainteaza in varsta, au loc rnanifestari esentiale in SINE, El.l-ulincepe sa se formeze, iar dupa Freud, principiul placerii incepe pa fie subordonat. principiului realitatii.

Con~tiin\l1, una din functiile principale aleEGO-ului controleaza imobilitatea, perceptia, contactul cu realitatea,hiperinstinctele primare ale SINElui (ID-ult:!i).

Este nccesar sa facem precizareaca forma de Inima si rarunchi, termeni folositi in.Biblie ~i amintiti mai inainte se pot observa U~I' pe 0 sectiune mediala

cat ~i pc una' frontala facute pe creier. .

Rarunchi In termeni populari inseamna rinichiiarconform dictionarului inseamna"adiincul corpului omenesc", "rniezul" unui Iucru, E ceeace ne spune rugaciunea.isihasta cand ne indeamna sa ne coborarn mintea in inima, deci, constientul.in subconstient.

~t)PRAEUL (SUPEREGO-UL) numit si Spiritul Lumii sau Duhul Sfant reprezinta 0 fortainconstienta care irnprima EGO-ului :;;i SINE-lui (ID-ului) anumite scheme, el fiind forta prin care Spiritul Lumii actioneaza asupra omului considerat ca 0 fiintii cosmica.

EUL (EGOUL) decodifica informatiile, i:;;i manifests functiile prin cele cinci simturi.

SUPRAEU SUPRAEGO SUPRACON~TIENT

SINE ID INCON~TIENT

EU

EGO CON~TlENT

Se poate actiona asupra inconstientului doar daca se trece de constient care estc paznicul portii de trecere.

Constiiota diurna priveste deciziile noastre. La acest nivel se manifesta "Liherul arbim," al fiecaruia din noi, aici se iau deciziile pentru desfasurarea

255

Doina-Elena& Aliodor Mauolca. Enl!rgchca subtiHi 8 fiinlei IlU18.1lC

constientului: ea.prelucreaza informatii stocate In depozit~l memoriei de scum duratii si stabileste ce il1fonnatii ar trebui pastrate;~f1 memoria de lunga

durata, .,:;

S ... au i'nregistratmulte relatari ocazionale, dar de,fal1e de toata increderea, referitoare Ia.rezolvarea problemelor dificile in timpuljsornnului. Un exemplu de vis celebru este eel al chimistului Fredrich Kekule.yon Stradonitz privind

natura moleculei de benzen. ,

Cuhosdind structura catorva molecule organice.simple care prezentau atomii cornponenti legati urtii de altii In linie drepta, p6ttivit propriilor cuvinte, Kekule rnotaia intr-un tramvai tras de cai (era in anulTS65) si a avut viziunea , unor atomircare dansau in ~ruri lineare. Deodata, coada '$irului de atomi s-a unit eli capatuf acestuia, fonna,nd un cere care se invartea-incet. Cand s-a trezit, arnintindu-sivisul, a constientizat pe loc ca solutia problemei benzenului era un ciclu hexagonal de atomi de carboni si nu un sir drept.

~" relatat acest celebru vis pentru ca ni s-a parut semnificativ pentru a extrage oconcluzie deosebita: irnportanta este recunoasterea unei anumite structur! ~inu 0 activitate cerebrala.

Nu putem sti dad. tiparele sesizate de catre.emisfera dreapta sunt reale sau .irnaginare dedit daca Ie supunem verificarii de catre emisfera stanga.

Pede alta parte, simpla gandire critica, rara()patrundere creatoare ~i intuit iva, . lara cautarea de noi tipare este searbada ~isortitii esecului.

, in contextul unor lmprejurari mereu sch.il11biitoare, rezolvarea

problemelor complexe reclama activitatea ambelor en1isfere cerebrale: calea spreviitortrece prin zonaprofunda a creierului acolo', un de se presupune

a fi sediul subconstientului. "

In cazulsubiectelor noi, ca de exemplu tipul de comunicare la nivel subtil, de transfer energetic, sau alte subiecte.noi, gandirea intuitiva trebuie sa fie prudenta cu .ipotezele ~i teoriile pe care r~ avanseaza si pe car~ sa Ie adapteze explicatiilor pe care gandirea ratiopaIa le-a acumulat ~I cunoscut, astfel incat procesele gandirii rationale sa poata fi percepute In

contextul binelui ornenesc.:a evolutiei colective. .

~i aceasta lucrareconstituie un exercitiu de recuno~te~e. a tipare!?r continute de subconstientu] nostru; ne vorn bucura neTPus. daca mfor~atllie pe care am incercat sale oferim au facut ca multe dintre experientele

252

Metoda constientei extinse

dumneavoastra personale ~1 satisfaca gandirea rationala a fiecaruia dintre dumneavoastra.

In marc masura aceasta lucrare reprezinta activitatea emisferelor ccrcbrale drcptc. Valabilitatca cclor rczultate reprezinta ccnzura emisferelor noastre stangi, beneficiind si de favoarea "divina" am putea sa 0 numim, a muncii In echipa. Aceasta a perrnis ca informatiaintuitiva a unuia dintre noi slI poata f prelucrata, experimentata ~i supusa gandirii rationale a celuilalt.

'.~

Cateva concluzii referitoare la subiectul fCreier" pot fi rezurnate astfel:

I) Creierul nu opereaza ca 0 singura unitate,indeplinind 0 singura sarcina data; diferite parti ale creierului pot opera simultan, indeplinind diferite sarcini. 2) Receptarea informatiei venite de la sirnturi este realizata de zone izolate care actioneaza rara control delibcrat.

3) Senzatiile primite de la simturile noastre care pcrcep f?i reactioneaza la mediul exterior, trebuie sa treaca printr-un proces de "perceptie" complex, inainte de a fi receptionate de constientul nostru.

Zone diferite ale neocortexului sunt apte de a "inventa" senzatii in mod detaliat, ea 0 reactie la un stimul nespecific.

4) Proccsul acesta contine "portile" supravcgheate ale sistemului de control situate la nivelul eel mai de jos al creierului- sediul subconstientului.

5) Daca radialia electromagnetica poate striibate extradimensiuni, atunci se poate ca 0 imagine tridimensionala sa fie proiectata prin spatiu sau timp, dar ea va fi receptionata de catre mintea constienta a celui care percepe, doar daca mecanismul de cenzura ii permite informatiei senzoriale de la ochi sa ajunga la neocortex.

6) Informatiile care, din diferite motive,nu ajung la cortexul de "verbalizare" din creier pot fi ignorate total - creierulpoate refuza sa recunoasca existenta lor.

7) Functiile cerebrale sunt influent ate diferit de actiunea cenzorului, unele fiind mai putin afectate dedit altele, prin urmare informatia paranormala se poate exprima atunci cand acestea sunt mai putih afectate.

8) Senzatiile pe care Ie incercam depind de partea creierului ce recepteaza un stimul ~i nu neaparat de locul din dIre a pornit stimulul (care dintre simturi l-a detect at lntai).

In~itua!ia in care creierul este apt sa realizeze prin sistemul neuronal JegaturiJe schitate rnai sus, pc cortex se realizeaza 0 zona capabila sa emita ~i sa receptioneze, creand posibilitatea manifestarii celui de al saselea simt, capabiJ

253

DoiDs-Elens & Aliodor Msuole.t • Energ.etica subtili'i a Iiintci \llllaue Metoda coustrcntei extlll"':

partca stanga sau dreapta a corpului. De exemplu: cortexul vizual din dreapta interpreteza informatiile din partea stanga a campului vizual perceput de ochi, cortexurile motorii din creierul stang dirijeaza mana si piciorul drept, miscarile muscular.e intentionate din partea dreapta a corpului si asa mai departe.

lntre eortcxuri funcjioncaza un sistcm de intcrconexiuni la fel de important ca ~i functiile coriexurilor in sine.

Majoritatea fibrclor ncrvoase care transporta mesajele la ~i de la neocortex imprcuna eu celc care urea din restul corpului prin maduva spinarii au terminatii In talamus. El actioneaza ca un centru de transmisie care controleaza cornunicatiile dintre neocortex, eelelaltc parti ale corpului ~i restul corpului,

o demonstratie semnificativa privind modul in care aceste srsteme de control functioneaza, 0 constituie tehnica pshiatrica, numita terapie fundamentala.

Aceasta opereaza conform principiului ca stressul psihicsau mental (trauma) care apare foarte devreme cursul vietii - chiar din pe rio ada intrauterina - poate ramane inchisa la nivelele inferioare ale constiintei si pot cauza grave nevroze la varsta adulta. "Sistemul de control" - partile de control- impiedica aceste experiente sa ajunga la neocortex si astfel se evita ca acestea sa fie resirntite de catre constient. Pot fi necesare multe saptarnani de psihanaliza sau regresie sub hipnoza pentru a detennina acest sistem sa se deschida, astfel ca memoria durerii si a fricii sa ajunga la neocortex.

Readusa In memorie., trauma poate fi transpusa In cuvinte si deci inteleasa, neutralizand astfel efectul ei asupra pacientului.

o alta tehnica ee foloseste actiunea acestui sistcm de control este Dianetica - care va fi prezentata ulterior.

Prezenta acestor sisterne de control numite si parti de control ca si capacitatea lor de a intrerupe sau a reorient a mesajele vehiculate intre cele doua parti ale creierului mai ales intre constientul din neocortex si subconstient - care se presupune a fi la nivelul pro fund al creierului sunt esentiale pentru orice incercare de a intelege sau explica diverse fenomene paranormale.

Aceste parti actioneaza ca un "cenzor" care irnpiedica mintea constienta sa primeasca informatii "interzise".

Mecanismul de ceazura din creier va bloca in mod normal "'aced' informatie si 0 va impiedica sa ajunga la constient.

Hipnotizorul este capabil sa controleze anumite functii ale creierului pacientului. Prin fenomenui de hipnoza - impulsurile senzoriale pot fi suprimate

250

sal! reorientate Acest Icnomcn nu face obiectul subiectelor continute iii aceasta carte.

De rcmarcat estc faptul rei poate avea loc ~i procesul invers blocarii informatiei; accst proces poatc avea loc sub influcnta drogurilor halucinogene, in cazul leziunilor crcicrului, al transei, al expcrieniei religioase extreme, practica unor modele <It' gandin' sau practicarca tehnicilor de meditatio

o astfel de tehnica este ~i tchnica constiintei extinse care folosestc sisternul de control dintrc constient ~i subconsticnt

RobertOrnstein de la "Langley Porter Neurospyehiatrie Institute" din San Francisco face 0 analogie interesanta pentru a explica de ce contactul constientului cu emisfera stanga este atat de strans, iar cu emisferadreapra atal de slab. El sugereaza ipoteza conform careia capacitatea noastra de a sesiza functiile emisferei drepte se ascarnana putin cu abilitatea noastra de a vedea steleleziua. Soarele este atat de stralucitor incat stelele sunt invizibile in pofida faptului ca'ele sunt prezente ziua ea si noaptea. Cand soarele apune, putem vedea stelele. Astfel, stralucirea celor mai rccente cuceriri evolutive - capacitatile vcrbale ale emisferei stangi ne umbreste functiile intuitive ale emisferei drepte, care la strarnosii nostrii a constituit principalul mijloc de percepere a lumii. Omul angrenat de tumultul cotidian al zilei, poate sesiza modul de opcrare al emisferei drepte numai dupa ce emisfera stanga intra In repaus, ocupandu-se cu prelucrarea unor informatii stocate in depozitul de scuna durata, aceasta efectuandu-se in timpul sornnului iar modul de operare alemisferei drcptc poate fi aprcciat analizand visele,

Literatura de specialitate of era bogate informatiiprivind procesarea datelor In cele doua emisfere. Astfel, se cunoaste cert faptul ca emisfera stanga proceseaza informatiile secvential, din acest punct de vedere putand fi cornparata cu un calculator digital, rezultand constiinta diurna. Ernisfera dreapta proceseaza rnai multe informatii odata simultan ~i poate fi cornparata eu un calculator nnaiogic, accesand inforrnatiile gcnetice si extragcnetice acumulate In decursul timpului.

Tot literatura de specialitate emite ipoteza conform careia separarea functiilor eel or doua ernisfere este consecinta incornpatibilitatii fundamentale intre ele. (Sperry Roger)

Visele sunt caracterizate printr-o mare incarcatura slmbolica; subicctele unor vise pOI fi con fuze, iar allele extrern de bine structurate.

in timpul somnului, pe baza experimentelor, s-aprecizat ca emisfera st8.r:,nl nu este complet deconectata ~i indeplineste sarcini care 0 fac accesibila

,':

,,'.,

~..-:.

251

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics sublilll a Iiintei umane

Creierulcentralizeaza, condenseaza si coordoneazh'senzatia primita de

la organele specializate. .

Cu senzatia receptionata ereierul pregateste adele de gandire ~i de miscare iar proportional cu senzatia se dezvolta gandirea 1ji volnta.

Organele de sim] transforrna diversele forme de energie: fizica, calorica, luminoasa, de contact, sonora etc. in energie nervoasa, asemenea energiei electrice. La nivele diferite ale scoartei centrale, aceasta se transforma in alte forme de energie, careia obisnuim sa-i spunem gandire ~i vointa.

Edificiul cunoasterii, aspectul inteleetual si moral al omului sunt direct proportionale cu senzatia.

Rezulta ca necesitatea primordiala, ca ill orice tehnica de crestere a potentelor interioare ale omului, este reprezentata de cultivarea simturilor,

Deci, cunostintele ornului despre lumea exterioara se primesc cu ajutorul simturilor. Acestea dau creierului senzatii care sunt centralizatc si decodificate de catre acesta. Stirn 1033 ca procesele din creier sunt capabile sa manipuleze si sa modifice imaginea intr-un mod alarmant, inainte ca aceasta imagine sa ajunga in constientul nostru, astfel incat 0 receptionam doar prin propriile simturi.

Aceste aspecte, acceptate in psihologie, sunt relevant prezentate de catre Lyall Watson in citatul de mai jos:

"Ceea ce noi "vedem " de [apt este doar (ijrac/ilille a tuturor semnalelor vizuale posibile dill mediu! nostru. Ochii, Ct1$ camerele de luat vedcri, pol capta edt ilia; 11I11/(dil1 ceca ce se afls acoto, dar ~ et sunt selectivi pentru cil ateiuia ~ centrarea lor eS/1! dirijala de creier. imre perceptia interns §i realitateaextertui 1111 existi; 0 relatie simp/a de 1II111/a1ll1ll. Limbajul vizual a/ creieruluieste foarte complicat de procesele de potrivire, comparare, analizare ~\de 0 mare cantitate de sintezd creattviiLiterele ~i cuvintele vizuale sunt analizate piinii cfmd ajung .<;ii corespundii anumltor idei preconcepute asupra realitiui]. 0 persoanii care are 0 pereche de ochelari ce inverseazii imaginea va vedea lumea tnversatii; dacs i~mellfine ochelarii WI timp, creierul va prelua ~va reorganize perceptia, reinstaurdnd ordiuea, astfel incdt persoana respectivii va vedea din nou exteriorul ffa~ cum trebuie '~ Constructiaoireconstructia.au Ioc absolut independent-de ceea ce este, de fapt, tn lumea de afars: Orice fel de perceptie este in functie, nil numai de ceea ce in"4 in creier; dar ~ de ceca se afli1 dejaacolo ... ; structure ;' functia mecanisme/or perceptuale slIgereaz;1 eil ar fi mdiprecls din punct de vedere neurofiziologtc sii spill/em: N-s? fi vazut de loc'aeest lucru, daca IIU

248

Metoda constientei extinse

l-a1l fi crezut deja lnainte,"

Informatia senzoriala receptionata poate fi distorsionata sau interpretata gresit de creier sau in situatii extreme chiar falsificata sau obstructionata receptarea informatiilor adevarate de catre constient. In astfel de cazuri este ca ~i cum creierul ar incerca sa transforme 0 situatie de neinteles intr-una pe care sa 0 poata intelege.

Putem considera creierul structurat pe trei nivele, atdt din punct de vedere fizic cat si al "nivelelor de constiinta". La nivelul eel mai de jos, in centrul creierului se afla bulbul rahidian ~ alte organe formate prin modificari ale maduvei spinarii, Ele sunt responsabile cu activitatile vitale §i fundamentale ale corpului, precum: respiratia, bataile inimii, controlul temperaturii corpului, ~ alte functii care opereaza independent de orice intentie constienta; aceste organe sunt prezente la toate animalele sub 0 forma sau alta.

Acest nivel pare a fi nivelul subconstientului ~i ar contine "punctul de control administrativ" al creierului.

Nivelele superioare si exterioare ale creierului formeaza cortexul cerebral sau neocortexul - la aceste nivele se afla stadiul constientului, care interpreteaza ~ reactioneaza la informatia furnizata de organele senzoriale (ochi, urechi, etc.), Ele dirijeaza miscarile musculare deliberate.

Aceasta regiune superioara a creierului este i'mpiirtita in doua de un san] adanc, care se intinde pana la baza creierului. Ccele doua jumatati sunt legate una de cealalta la un nivel interior printr-o masa densa de conexiuni neuronale, cunoscuta sub numele de corp calos.

Aceste doua jumatati ale neocortexului pot actiona in mare. masura in mod independent una de cealalta fiind cunoscute ~i sub denumirile de creier stang si creier drept,

Suprafataexterna a neocortexului este subdivizata intr-o serie de zone separate (denumite cortexuri), dintre care fiecare dirijeaza 0 operatic specifica a constientului. Comunicarea intre diferitele cortexuri se realizeaza cu ajutorul impulsurilor neuronale electrochimice, care circula de-a lungul zecilor de fibre nervoase ce forrneaza un strat dens dedesubtul neocortexutui.

Fiecare impuls in sine este nedetectabil, insa totalul impulsurilor dintr-o anumita zona poate fi detectat cu ajutorul unui electrod asezat pe suprafata creierului . Variatiile inregistrate sunt sub forma de unde ale creierului iar inregistrarea lor se face pe encefalograf, aparat a carui tehnica permite cercetarea neocortexului cu precizie.

Multe din aceste cortexuri sunt dispuse simetric, dar incrucisat, fata de

249

\j
,;~
:i.'
%
.,'1'
:~
.'
~;
J
~~.
,.,
"
,
l''I
::1
'f
/
s:
,;):
,'I,'
~.
,
'"
t
\~,;
,.
"
;:1
:,,1'
.~-.
:i
.!,'
I
I
I "
" I E'
iii
1:}
>'~j
,"\{~
:~
~'!
t,
.lJ-
';,
~;l.
':~ CAPITOLUL XIII

. .. este cu neputinpi ca Galle/III sl se statomiceascs sail sA stea gol ;;i singur li1tr-1I11 Tl7Jp Psmdntesc; :;i nici Tl1IpIII PiJ1IIdlltesc 1111 este III stare sa poarte

In el aceastii nemurire; :;i prin urmare, ca sa poati • supona 0 virtute auit de mare, Gandul strange, ca

sa spunetn astfcl . .;.i i a la sine, Tl1IpIII trecstor al Suflctului, ca pe 1111 invelis ori ve~Yl/dnt. Jar Sufletul fluu! de asemenea, lntr-un fel, Divin, folose:;te Spiritul ca pe un Slujitor; lar Spiritul guvemeazii IUC11Irile vii,

IIt:Ul'.ms MlmCURIlIS TIUSMEGISTUS

METODA CON~TIENTEI EXTINSE

CREIERUL

Fenomenele paranonnale prezinta, in general, doua aspecte: un aspect fizic si unul mental.

Pentru a studia un fenomen sau un altul, este necesar sa luam In considerare ambele aspecte ~i legatura dintre ele realizata de simturile omului.

Din.acest punct de vedere, cunoasterea omeneasca este strict limitata !:J. dovezile obtinute prin intermediul unui simt din cele cinci ale sale: vRzul, auzul, pipaitul, gustul ~i mirosul. In acest fel, noi depindem total de exactitatea §i credibilitatea dovezilor fumizate de aceste simturi.

147



Doina-Elena & Aliedor Manolea • Energetica subtila a fiintei umane

fenornene, aspecte, "lTlanifestlif"iiar modelul elaborat nu "a descrie complet

realitatea." ;,

Caracteml 'aproximatival unei teorii sau a unui mode! a fost relevat de dr. Einstein, care.serla in acest sens: "Akita limp edt legile 1Ji~tematicii descriu realitatea, eleuu -sunt exacte ;dacii sunt exacte, a/unci nu-descriu fenomene

rea/e." ',':

Ceea ce vern prezenta in continuare, reprezinta modele eu un caracter aproximativ pentru restabilirea armoniei unui sistem viustoatc tehnicile ~i metodele abordate sunt rezultatul cercetarii ~i experimentarii proprii, Sute §i sute de oameni au putut veri fica eficienta celor prezentate in aceasta Iucrare.

Putem .rnentiona ca in acest volum prezentam idoar 0 parte din cunoastere apr~,?ia~a de noi drept absolut necesara pentru lltlJnceput de drum.

Scopul.. prezentarii acestei cunoasteri nu estc;de a satisface curlozitatea dumneavoastra ci de a oferi 0 alternativa pentru a ne reconstitui pe,noi Insine ~i p,entru a inocula sistemului nostru uman un semi care sa ne fie prielnic r~glisirii starii optime de sanatate, a starii de con~tiinta capabila sa ne integraze din nou in miscarea energetica universals, sa trezeasca materia fizicii prin patrunderea in fiecare zecime . de milimetru a fortei vietii, afluxului vital care transcede materia.

Acest volum are 0 finalitate practica; tehnicile, metodele, terapiile prezentate pot fi aplicate pe pacienti, ele urmarind obtinerea starii optime de sana tate ~ vitalitate.

La 0 prima lectura, aceasta cunoastere poate fi considerata banala, incomplete poate.

Din imensitatea de date, fenomene, procese, reacjii, transformari in leglUura cu subiectul fiinta umana suntem nevoiti sa alegemceea ce ni se pare mai important pentru realizarea .scopului propus.

Dupa 0 lectura repetata, cu siguranta se vor ivi nenumarate intrebari ceea ce ne va bucura nespus, avand certitudinea eli in functie de acumularea a cat mai multe "de ce"-uri, cititorii vor reusi sa faca un saltcalitativ deosebit; saltul calitativ realizat are semnificatia situarii pe un nivel superior de con~tienta.

In capitole anteriore am abordat diverse exercitii, tehnici, pentru "perceptii extrasenzoriale". Amprocedat Ia prezentarea acestor tehnici in ideea de a inVat8 sa ne stimulam capacitatea de perceptie, de simtire, de atentie, de observare a propriei persoane ~i a mediului inconjurator,

il

':l I,!

,;

244

Metode si tehnici pentru restabllirea armouiei unui sistem viu

De ce?!

Pentru ca in situatia In care simtim, percepem ceea ce simtim, ne antrenlim sa fim "treji". In aceasta situatie traimrnomentul "acum", ceea ce reprezinta sensu) existenti:e circulatia normala a energiilor, 0 minte limpede ~i 0 stare de Sana tate ~i vitalitate perfects.

In aceasta situatie, viata curge in sensul pozitiv al transfcrmarii, Transformarea profunda poate fi realizata numai eu participarea voluntara, directa, a celui in cauza, numai din interior spre exterior.

Doina-Elena &. A1iodor Manoles • Energetics subtilii a fiintei umane

secretului metodelor, tehnicilor 1ji instrumcntelor cu care lucreaza ci in gradul de trezire a propriei materii la constiinta,

In momentul in care materia terapeutului este trezita la constiinta fiintei sale, prezenta sa produce transformarea spontana a materici din preajma ;;i nu numai din preajma.

Consideram cii acesta reprezinta [elul spre care tindem cu totii, fiind echivaientul a ceea ce numim "mantuire", "ilurninare", "eliberare", etc.

In conforrnitate cu cele afirmate In capitolele anterioare, in conformitate ~i cu conceptul de medicina holistica, 0 persoana nu se trateaza ca surna a unor pal1i componente ci ca 0 unitate vie integrata perfect in mediul inconjurator, in spatiul §i timpul prezent si avand in vedere faptul ca In interiorul nostru exista capacitatea de a ne vindeca singuri.

Pornind de Ia acest concept vom incepe abordarea tehnicilor si metodelor terapeutice pe care Ie propunem.

Tehnicile si mctodele terapeutice propuse urmaresc 0 idee simpla si anume: marele tamaduitor este insa1ji viata; ea actioneaza ca 0 punte launtrica a materiei, numita curent de viatii, flux de via\a sau forta vieti] si care sustine schimbarea :;;i transformarea in interiorul materiei, fie ca este yorba de un co pac, o planta sau 0 fiinia umana. Orice stare a materiel, deci orice f~rma condensata a energiei, se ami. in permanents miscare, transform are. Intre fazele intermediare ale materiei aflate in transformare exista un volum de miscare,

FOl1a vietii este cea care face posibila manifestarea unei transforrnari launtrice fika nici 0 intervenlie din exterior.

Noi suntem constienta dezvoltata pc parcursul vietii, ca rezultat al tuturor influentelor existente In momentul conceptiei ~i pe parcursul vietii. Actiunea de transformare, mobilul miscarii cste insa~i viata,

Transformante, schimbarile au loe ca urmare a tranformarilor interioare, cu sau tara aport din exterior, prin puterea de transformare ~i irnplinire proprie. A Iucra cu forta vietii Inseamna a nu-ti impune vointa prin intermediul ei inseamna cu alte cuvinte, sa [inem cont de principiul actiunii si reactiunii.

In aceasta situatie, terapeutul isi canalizeaza energia spre pacientul sau, anihiland spatiul de manifestare a1 propriilor lui forte, constient fiind ca nimeni nu poate manoa sau respira in locul altcuiva ci poate doar sa-i explice celui In cauza elementele si necesitatile principale legate de actiunea in cauza.

Atitudinea terapeutului trebuie sa fie cea a unui catalizator care stie cii forta proprie vietii pacientului este cea care va actiona in sensul pozitiv

Metode ~i tehnici pentru rcstabilirea armoniei unni sistem viu

al trausformarii, al vindecarii acestuia.

Sensul pozitiv al tranformarii, al vindecarii este sensul de la ceea ee suntem spre ceca ce putem fl.

Dupa cum perfectiunea nu poate fi masurata, tot asa nici irnperfectiunea nu poate fi masurata.

Fiecare dintre noi estc ceea ce in\elege sa fie la nivelul de con~tientli pe care I-a atins; forta vietii din noi actioneaza, dand sensul pozitiv al transformarii, adica sensul implinirii potentialului nostru ell fiinte umane •.

Nimeni nu poate sti care este limita perfectiunii altcuiva. Forts vietii se indreapta in mod firesc spre implinirea potentialului nostru ca fiiote umane. Noi trebuie sa fim doar constienti de propriile noastre structuri, ~ Ie acceptarn ca atarc, stiind ca ele pot fi transformate din interior. Aceasta constienta si vointa de acceptare reprezinta cea mai buna actiune.

Cu alte cuvinte, esenta unci "terapii" nu consta ill "a lucra" pe pacient, ci a deterrnina pacientul sa lucreze pentru sanatatea lui mentala, psihica :;;i trupeasca. Terapeutul trebuie sa mobilizeze pacientul, sa-I faca sa fie participant activ, sa-l ghideze pentru a nu fi 0 masa inerta, Pacientul trebuie convins cli procesul de vindecare nu poate veni din exterior, forta de vindecare se afla In fiecare, cauza tuturor "relelor" cu care s-a confiuntat se gaseste in el insusi ~i nu In exterior. Motivatiile exterioare sunt doar acoperiri ale neclaritatilor, ignorantei, ale tensiunilor interioare. Fiecare incercare la care este supus este 0 ocazie pentru a constientiza ceva, pentru a elimina 0 stare de fapt interioara.

Dad acest conflict interior nu este constientizat, efectul resimtit pe corpul fizic al manifestarii acestuia se amplifica, boala se agraveaza, apar alte conflicte neconstientizate si, ca intr-o reactie In Ian], are loc intreaga fenomenologie a aparitiei tensiunilor, a transforrnarilor acestora In boala, boala se agraveaza din ce in ce astfe1, sensului pozitiv al actiunii de transformare i se substituie sensu I invers, al reactiunii, al cresterii entropiei sistemului respectiv.

*

*

*

A cauta sa construim un model care sa descrie un grup de fenomene, aspecte, manifestari, in toata complexitatea lor ar insemna sa neglijam alte

,)A'l

Metode si tehnici pentru restabilirea armoniei unui sistem viu

METODE ~l TEHNICI PENTRU RESTABlLlREA ARMONIEI tJNUl SISTEM VIU

Am intitulat aceasta parte a lucrarii: Metode ~i tehnici pentru restabilirea armoniei unui sistem viu, avand in vcdere: ca metoda reprezinta un mod de cercetare, de cunoastere ~i transformare a reatitatii obiective urrnarind un anume scop; reprezinta procedee sau un ansamblu de proecdee folosite In realizarea unui anumc seop .:

Tehnici - reprezinta totalitatea procedeelor intrebuintate in practica scopului respectiv; restabilirea armonici are sensul de potrivire desavarsita a elementelor unei intreprinderi.

In stabilirea unei metode anume se are in vedere desfasuratorul care conduce de la situatia in fapt ~i pana la cauza sau astfel spus: "ce se da ~i ce se cere".

o metoda se "creeaza", se rnodeleaza astfel indit actiunea ei sa radieze pe intregul parcurs (respectiv de la corpul cauzal. pana la corpul fizie). Actionand la nivelul corpului cauzal vor fi influentate toateeorpurile inferioare fata de aceste zone respectiv panii la corpul fizic ~iva fi influentat nivelul imediat superior acestuia, respectiv corpu! spiritual.

Secretul unei anume maniere de abordare, a unei anume terapii consta in a realiza eonexiunea intre subconstient ~i supraconstient, Aceasta se realizeaza in doua etape ~i anume: 0 etapa care realizeaza legatura subconstient-corp prin intermediul mintii ~i a doua etapa care aredrept scop unirea subconstientului eu supraconstientul,

Parcurgerea celor doua etape are drept rezultat trezirea materiei Ia co~tiinta fortei sale, aceasta reprezentiind scopul oricarei terapii aplicate unui sistem viu.

Terapia aplicata consta intr-un ansamblu de metode si tehnici care urmaresc ca scop realizarea celor doua etape amintite mai sus.

Complexitatea metodelor si tehnicilor abordate, numarul acestora pentru realizarea scopului propus depind de terapeut, de pregatire ~i nivelul vibratoriu al acestuia,

A~a zisa "forta", "putere" a terapeutuluinu consta in pastrarea

;;_,; ..

241

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

regiunea de deasupra pieptului creand astfel spatiul din partea superioara a coloanei vertebrale. Astfel se disipeaza tensiunile eorpului rezuItate ca urmare a unei activitati mentale sustinute,

EXERCI11U DE DESCHlDERE A !NeHrU TOAREr GA TULUl - Jalandhara bandha

1. In pozitia sezand (turceste sau lotus), eu eoloana vertebrala dreapta, va asezati palmele pe genunchi,

2. Se inspira adanc 1ji se tine respiratia.

3. Se .apleaca spre inainte capul tragand barbia in piept incordand gatul.

Se trag umerii in asa fel incat capul sa stea intre umeri. Se indreapta bratele si se lipesc coatele.

4. Se tine capul in centru ~i se inchide pozitia, Se tine respiratia cat mai lejer. Se expira ~i apoi se elibereaza inchizatcarea.

5. Se inspirit Se rep eta de trei ori.

P ARTEA a III a

METODE~ITEHNICIPENTRU RESTABILIREA ARMONIEI UNUI SISTEM VIU

" avfind deja intreaga putere a eelor muritoare, a Celor Vii, ~i a fapturilor lipsite de Judecata a Lumii, s-a aplecat ~i a aruneat o privire eare· a strabatut Armonia, ~i, razbatand dineolo de puterea Cerurilor, a infat~at astfel Naturii nascute Jos placuta §i armonioasa forma ori fata a Zeului, facand-o astfel sa fie manifestata."

HERMES. MERCURIUS TRISMEGISTUS

239

Doina-Elena & Aliodor Manolea .Ellergelica subtilil a fiintei umane,

a,lte ~vele decat cele normale. Astfel, corpul energetic nu este hranit normal

situatie care arerepercursiuni pe corpul fizic. ...• '

:raumatismul de la nastere a perturbat cele cinci forme de energie care n-au mal oeupat supr~fetele repartizate si s-a creat "un . conflict" energetic, 0 buiversare, car~ a deviat ,unele trasee energetice (inclusiv Ida si Pingala) si au

provo cat biocaje energetice .. ' .

I Aceste .forme d~e ene.rgie (prana), trebuie sa Imbrace.anumite plaje de pe corpui energetic formand sistemul energetic si informational,

iNCHlZA TORILE

( NODURILE PSIHICE )

. InclJiz:.f6!'ile sunt deseipnare prin cuvatul BANDHAdare are semnificatia de a lID:, a stran~e. El<;_ au ca e,.~ct 0 regularizare a circulatigj pranei prin nadis. Se realt~eaza 'p~n. strangereajusoara dar ferma a diferiteltk parti ale corpului care realizeaza.si eliberarea N0DURILOR PSIHICE (GRAN'f.HIS) care impiedica

circulatia pranei din chakre spre sushumna. ' ;'i;

Despre nodurile pshicerie vorbesc invataturile hindUse··~i ele pot fi gasite la chakra MUI:HAD~ARA ([jRAHMA BRANTHI), la ~~AHATA cat si la AJNA. Ele trebuiesc dizolvatepentru a permite energiilor ~volutive sa curga In sus. ~ceastA. dizolvare ~u _P0atefi tacutii cu forta si nodurilesnu pot fi dezvaluite eu ajutorul intelectului.Singura cale este schimbarea interioara eliberand astfel puterea de intelegere a eu-luiceea ce face sa dispara iluziil¢'de la fiecare nivel In parte.

~ceste. ~od~ri psihiceactioneaza 'in interiorul centrilor energetici ca a~~ton, ca ~ll~chise ~e nu permit cresterea energiei peste anunute praguri pana nu este gaslta chela de catre constiinta insasi.

Pe Arborele Sephirotic din Kabala, inchizatorile sunt In numar de doua ~i anume V_:\LUL ADEV ARULUr care corespunde deschizatorii diafragmei aflar sub ssera TIPHERETH~i care desparte LUMEA ELEMENT ARA de LUMEA,SFERELOR influentand.corespondenta chakrei MANIPURA (a plexului solar) §l ABJSUL (PRAPASTTA) CUNOA~TERlI cu echivalentul lnchizatorii barbiei (gsrului). Aceasta inchizatoate se afla la nivelul sferei ascunse CUNOA~TEREA sau DAA TH. Prapastia cunoasterii poate,~ trecuta numai p~ PODUL DE CURCUBEU al cunoasterii. Sfera DAA TH cQrespunde chakrei VISHUDA (chakra bazei gatului). Deschiderea inchiziit~arl!i de 1a acest

236

Centri energetici

nivel permite trecerea la un nivel superior: LUMEA ARHETIP.

iNCHlZA TOAREA BAZEI - Mulabandha

Este cea mai complexa dintre inchizatori. Ea actioneaza ell putere asupra energiilor aflatela baza coloanei vertebrale putandu-se elibera atunci cand se executa corect urmatorul EXERCITIU DE DESCHIDERE A INCHIZA TORlI BAZEI - Mulabandha

1. in pozitia sezand (turceste sau lotus) va aseza]i palmele pe genunchi,

2. Se expira profund dand tot aerul afara din plamani §i se contracts

muschii perineului 0 data cu impingerea acestora spre in sus.

3. Se trage partea de jos a abdomenutui inspre coloana vertebrala,

4. Se tine inchizatoarea (pe apnee) atata timp cat va . simtiti bine. S. Se expira si inspira, Se repeta.

INCHlzA TOAREA DlAFRAGMEI - Uddiyana bandha

Deschiderea acestei inchizatori imbunatateste circulatia si distributia pranei 'in intreg sistemul deoarece se stimuleaza chaka MANIPURA (a plexului solar).

EXERCITIU DE DESCHIDERE A INCHIZATOAREI DIAFRAGMEI-

Uddiyana bandha:

1.In pozitia §Czand (turceste sau lotus), cu.coloana vertebrala dreapta, barbia putin 'in piept, va puneti palmele pe genunchi.

2. Se expira profund golind abdomenul si pieptul.

3. Se ridica diafragma impingand organele in partea de sus a abdomenului ~i In spate spre colo ana vertebrata.

4. Se opreste miscarea ~i se rnentine pozitia atata timp cat va simtiti bine

(pe apnee).

S. Se expira si inspira. Se repeta.

tNCHIZA TOAREA GATULUI - .Ialandhara bandha

Prin actionarea acestei inchizatori se elibereaza energia blocata In

237

..

Doina-Elena & Alicdor Manolea • Encrgcticn subtilli R fiullci IUlIRue •

~i negativ.

"Precum sus, asa si jos".

Cand cele doua aspecte sunt unite, energiile cosmice sunt particularizate in interiorul persoanei ~i atunci constiinta este transformata,

Este starea in care identitatea de sine ~i campul constiintei sunt strans legate; diferentele intre "EU" si "TU" dispar.

Chakre la copii

Cauze, blocaje, devieri, canale energetice, tratamente

Un caz deosebit

Cazul dornnisoarei S.R. in varsta de 14 ani care prezenta surditate partiala ~ autism este reprezentativ pentru a prezenta consecintele blocajelor si devierile nadisurilor. Cauza acestor afectiuni a fost traumatismul mecanic Ia nastere cand s-a folosit forcepsul.

Nadis-urile laterale au fost deviate inainte de centrii energetici vishuda ~ a_lna.

La nastere.la copil sunt formate doar muladhara ~i sahasrara . Format, integral ~i structural 100% este canalul energetic central-sushumna. Traseele celorlalte doua nadis-uri importante, ida ~i pinga!a, sunt trasate vag, ca niste

234

Centri energetici

paraia~e care apoi sa devina fluvii. In acest stadiu, mica fiinta este foarte vulnerabila la traumatisme energetice, emotionale §i nu in ultimu! rand.fizice, Ordinea in care au loc poate fi ~i alta, nu neaparat cum au fost enumerate aici.

Orice traumatism, in functie de nivelulla care se petreee, influenteaza conform principiilor de baza ale modului de lucru cu energii,celelalte corpuri.

Traumatismele suferite de nou nascut la nastere se vor reflecta mai tarziu in procesul de formare a fiintei inansamblul fizic §i energetic. Aeele traume de pe corpul fizic pot determina devieri ale canalelor-Ida §i Pingala care la randul lor .nu vor mai putea determina rniscarea de rotatie turbionara ~i de functionare aehakrelor.

Acestedevieri datorate blocajelor aparute - indiferent in ce ordine, nu pot fi restabilite decat inlaturfind blocajele respective. Eliminarea blocajeIor, a barierelor poate fi facuta actionandu-se la nivelul fizic prin chirurgie alopata, I masaj sau alte metode adecvate in functie de caz si/sau actionandu-se energetic prin ceea ce numim generic bioenergie.

. 0 datablocajul eliminat se reface traseul nadis-urilor deviate tinandu-se cont de polaritatea sensului de curgere a energiilor, de viteza de curgere, de functionalitatea de indeplinit. Deblocarea ~i refacerea traseelor se face din punctul ce-I mai indepartat in sensul de' curgere a energiilor spre punctul unde curgerea energiilor a fost intrerupta. In acest mod este pregatit terenul, traseul, drumul de urmat de catre energie. Doar trebuie indepartat si ultimul zagaz ca aceasta sa curga pe albia nou creata. Aceasta curgere trebuie sa fie lina, sa se faca treptat pentru a antrena si alte fluxuri energetice pentru ca turbioanele chakrelor sa se.definitiveze iar distribuirea energiilor sa se faca in mod corect, natural. Mai.incet, apoi, proportional cu gasirea albiei, adunarea afluentilor, despartirea in.noi ramuri, combinarea cu afluenti, firicelul sa devina mai vijelios, mai puternicDin acel moment situatia este stabilizata §i energetic, tinde spre

normalitate, dec] vindecare. .

Blocajul energetic, pe corpul fizic se manifesta prin irigarea sanguina redusa la mini!11.o circulatie a limfei incetinita sau stopata iar, fluxul nervos este incetinit sau chiar intrerupt.

Pe corpurile energetice aceste blocaje se manifesta prin intreruperea canalelor, meridianelor, nadis-urilor prin care circuli! energia ~i pe 0 suprafata sau un .volum,ipare un exces sau un deficit energetic sau oqeyierc a circuitelor.

De as~inenea, pot provoca 0 amalgam are a diferitelor feluri de vibratii energetice care se filtreaza la nivelul fiecarui corp subtil.astfel incat la corpu! eteric (energetic) cele cinci tipuri de energie pot fi repartizate pe alte zone sau

235

Doiaa-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtila a fiintei umane

Figura nr, 53 Exercitii si poz\tii pentru activarea, incarca~ea si echilibrarea centrului energetic al sprancenei (chakra AJNA).

;"j.

7. Centrul energetic al crestetului (chakra SAH..ASRARA)

Specificatia de~iJJnirii: " de olmie de ori", "lotusul cu 0 nii_¢de petale''; Localizare c'l)t'jl;cr~etul c apului ; in palma: centru; 'in tall'l~: centru;

Functil: uniune;,.-:,' '

Elementul subtil:neaplicabil; Planeta: Pluton;

Constetatil. Scorpion;

Piatra: perla;

Simtul: neaplicabil;

Organe ~i fgnctii eontrolatexepifiza (pineala), creierul,

intregul corp ~corpurile subtile;

Disfunctiir instrainare;

Culoare: violet;

Petaler 0 mie de petale.

Chakra crestetului este reprezentata ca un lotus multistratificat, cu 0 mie

232

Centri energetici

de petale albe care se agala intim de corp simbolizand astfel fortele cosmice in legatura si in lucru cu fiinta umana,

Acest centru este unic intre centrii energetici,

Functiile ~i atributiile acestui centro sunt multiple (ele sunt In legatura cu cele 0 mie de petale).

Activarea si echilibrarea acestui centru confera persoanei respective urmato~ele ~alWiti: tacere, profunzime, atentie, bucurie, constiinta colectiva, personalitate integrata in armonia echilibrului universal.

Echilibrul acestui centru se manifesta in corpuI fizic printr-o stare de

calm, pace interioara, briza racoroasa. ,

)

~igura Dr. 54 Exercitii ~i pozitii pentru activarea, incarcarea si echilibrarea centrului energetic al crestetului (chakra SAHASRARA).

Centrul crestetului "trezit" face posibila ascensiunea fortei kundalini la cel mai superior nivel at traseului acestei forte.

Cauzele . care blocheaza acest centru energetic sunt: ateismuI, dogmatismuI, lipsa dorintei de integrare.

Acest centru este plasat la patru degete li'i\ime deasupra capului; la palpare ~i observat prin clarviziune el poate fi detectat usor.

La acest nivel are loc unirea antagonismelor celor doua aspecte: pozitiv

233

Deina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

Figura nr, 52 Exercitii ~i pozitii pentru "trezirea", incarcarea ~i echilibrarea centrului energetic al bazei gatului (chakra VISHUDHA)

Dintre cauzele care blocheaza acest centru enumeram: Iimbaj incorect, lipsa de respect, aroganta, agresivitate, dorninatie asupra altora, fumat, a huli, luare i~ desert a numelui lui Dumnezeu, sentiment de vinovatie, dominare de catre altii, false marne.

Deschiderea si dezvoltarea auzului interior atrag dezvoltarea procesului creativitatii.

Centri energetici

6. Centrul energetic al fruntii (chakra AJNA)

Semnlficatia denumirii: "a sti", Ita recepta", "a cornanda";

Localizare corp: deasupra radacinii nasului; in palme: degetele inelare; in talpa: aI patrulea deget;

Functii; receptarea directa;

Elementul subtil: lumina;

Zi: duminica;

Planeta: Neptun;

Piatra: diamant;

Simtul: neaplicabil;

Organe §i functii controlate: hipofiza, epifiza, ochii, cele doua emisfere cerebrale;

Disfunctii: dureri de cap, cosmaruri, defecte de vedere; Culoare: indigo;

Petale: doua: HAM, KSHAM;

Chakra ajna poate fi considerata centrul de comanda aI fiintei umane; viata este sub controlul unui nivel inalt de constiinta ~i cunoastere.

CentruJ sprancenei este localizat la intersectia rneridianelor ida, pingala ~i sushumna la nivelul sprancenelor. 0 data "trezite" cele trei energii confera daruri deosebite celui in cauza. De Ia acest nivel numai sushumna se ridica in crestet. La acest nivel ida si pingala ~i termina ascesiunea. Odata "trezit" aici functioneazacel de-al treilea ochi care confera individului in cauza simturi

neobisnuite. .

Trezita aceasta chakra, determina urmatoarele rnanifestari la eel in cauza: 0 constiinta fum ganduri, a absorbtie a ego-ului §i superego-lui, trecerea prin poarta cea ingusta care of era 0 noua stare de constiinta.

Blocarea acestui centru energetic poate avea urmatoarele cauze: riiu cauzat altor persoane, exces de planificare, individualism, griji, indoieli, ganduri excesive, presiuni impuse, proasta tovarii§ie, rau cauzat propriei persoane, frica,

posesiune, etc. .

La fel ca ~ centrul energetic al crestetului, centrul sprancenei este legat de cele doua glande importante din corp: hipofiza ~i epifiza; activitatea acestui centru este cenzurata de catre minte.

OoiDs-Elens & Aliodor Msnolea • Energetics subtil1i a fiinlci nmanc __ ' '-- _

-,

-.

\ I

~

{~

I,

Figura nr, 51 Exercitii §i pozitii pentru "trezirea", lncarcarea si echilibrarea centrului energetic al inimii (chakra ANAHATA).

Chakra anahata nu estc subordonata influentelor' .fortelor cauzale (karmjce).

La acest nivel incepe calea spre constiinta superioara iar forte cauzale nu mai actioneaza,

Activarea acestui centru face sa se accentueze simtul pipaitului, individul

228

Centri energetici

in cauza va putea decela zonele de blocaje si boala din corpurile energetice proprii sau a: altor persoane.

Energia vitala este dirijata spre maini.

Calitatea esentiala a acestui centru este iubirea neconditionala,

Cand aceasta chakra este activata §i echilibrata eel' in cauza are 0 capacitate unica de a da si a primi. Expresia naturala a sentimentului iubirii este dezvoltarea compasiunii fata de cei din jur.

5. Centrul energetic al gatului (chakra VISHUDDHA)

Semnificatia denumirii: "a purifica";

Loealizare corp: gatul (baza gatului) in scobitura clavieulelor, la nivelul ·glandei tiroide; in pal me: degetele aratatoare; in talpi: degetul al doilea; corespunde plexului cervical;

Functii: creativitate, eomunieare;

Elementul subtil: eter;

Zi: sambata;

Planeta: Saturn;

Censtelatia: Sagetator;

Piatra: safir;

Simtul: auzul;

Organe ~i functii controlate: tiroida, paratiroida, vorbire, auz.miscari, ochi, fata, urechi, nas, gura, corzi vocale, gat, brat, mana, glezna.

Disfunctii; gat dureros, glandc inflamate, raceli, probleme tiroidiene;

Culoare: a1bastru; .

Petale: saisprezece: A, A, J, Y, U, U, it, ~ L, L, E, AI, 0, AU, AM, AH.

Chakra gatului reprezinta capacitatea de acomunica verbal.

Sunetul este 0 vibratie; partea sunetului creator este deosebita: "La inceput a fost cuvantul., ".

Acestui eentru este atribuita functia auzului.

Deschiderea acestui centru energetic se rnanifesta la nivelul planului fizic prin urmatoarele calitati: blandete, respect fatade ceilalti, apartenenta la universal, nondominatie,

Manifestarile in planul fizic sunt: comunicare, seris, gesturi, mimics, lege, constiinta sociala.

229

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetica subtila 8 fiintei um811C

indicind faptul ca atunci cand se atinge acest stadiu, forta kundalini nu se mai intoarce la centrii inferiori.

in mod traditional, se spune ca trezirea acestui centru aduce puterea de a localiza comoara ascunsa - "stralucitoare piatra pretioasa". 0 semnificatie simbolica indica faptul ca realitatea spirituala insasi este comoara ascunsa.

Imaginea traditionala este identica cu imaginea obtinuta prin clar-vedere, prezinta zece turbioane interioare (petale), colorate verzui albastrui (culoarea norilor de ploaie). In centru se afla un tringhi de culoare rosie.

Cand aceasta chakra functioneaza echilibrat, emotiile sunt sirntite ~i exprimate. 0 disfunctie in cinematica centrului energetic manipura se manifesta prin ciscrepante mari intre emotii §i actiune, prin anorexie, nesineeritate.

Echilibrarea §i aetivarea aeestui eentru se poate face prin praetiea respiratiei abdorninale constientizate eu rularea bazinului.

Activarea §i echilibrarea energiilor chakrei manipura cu urmatoarea chakra, confers individului 0 stare de sanatate buna, un sens elar al autodeterminarii,

Centrulenergetic al inimii (ehakra ANAHATA)

Semnlfcatia denumirii: intangibil, "care nu poate fi lovit", chakra inimii; Localizare corp: zona plexului cardiac; in palme: degetele mici; in talpi: degetele mici;

Funetii: iubirea;

E1em-entul subtil: aerul;

Zi: vineri;

Planeta: Venus;

Piatra: rubin;

Simtul: pipaitul.

Organe §i functii eontrolate: timus, plarnani, inirna, sani, brate, maini; Disfunctii: astm, tensiune arteriala, boli de inima, boli de plamani; Culoarea: verde;

Petale: douasprezece: KAM, KHAM, GAM, GHAM, NGAM, CHAM, CHHAM, JAM,NYAM, TAM, THAM;

.' '" Calitatea, gradul §i forma iubirii acestui centru al inimii sunt diferite de

iubirea personala, .

Simbolismul inimii eu eel al iubirii este evident. Asocierea inimii cu iubirea sunt elasice In cultura noastra.

226

Centri energetici

lubirea presupunc multe calitati; ea este activa In principiu ~i dinamica in actiune. Ea da nastere unci vibratii superioare a energiei care vine din centrul inimii. Cream 0 senzatie fizica deosebita care pare sa izvorasca din inima. Cateodata aceasta stare se manifesta aproape ca 0 durere ~i aceasta deoarece la acest ~vel,este cenzurata ~i blocata prin controlul mintii,

In sitiiatia in care energia este transmisa spre al saptelea centrul ergetic I?i se intoarce, 0 parte fiind irnpinsa afara prin centrul inimii at unci sunt indeplinite c?nditiiJe pentru ca acea persoana sa devina un canal energetic

pentru iubirea neconditionala., .

In aceasta situatie acea persoana "radiaza din inima;'. Acest nivel al / iubirii este nivelul de legatura cu campurile de forta ale universului, este nivelul iubirii universale neconditionale.

Un flux continuu de energie vitala trece prin chakra inimii spre ceilalti, Aceasta energie vindeca si transforma. Ea reprezinta modelul fiintei altruiste,

atotiubitoaresi darnice. .

Acestcentru trezit aduce geniu poetic.

Pentru a "trczi" acest centru este necesar sa renuntam Ia perspectivele

limitate asupra realitatii care reduc fluxul iubirii. •

Meridianele inimii coboara pe bra;e pana la maini; aceasta confera centrului inirnii simtul pipaitului.

Miiinile sunt instrumentele de manifestare ale iubirii: ele se irnpreuneaza pentru a se [Uga ~i multurni lui Dumnezeu, elc rnangaie, alina, vindeca.

Deoarece energia vital a poate fi dirijatli din centrul inimii, meridianele mainii care leasa acest centru cu mainile, fac ca la nivelul mainilor energia vitala sa radieze mult mai usor [ala de restul corpului.

Dezvoltand simtul pipaitului se dezvolta simtitor ~i capacitatea de a simti energiile, campul energetic propriu si apoial altor persoane.

Aerul.este elementullegat de acestcentru ·energeti~. Respiratia adanca §i constientizata are ca efect stabilirea contactului cu sentimentele noastre.

Respiratia constienta insearnna vial~col1§tientii. ir1t~erespiratie ~i energia

vitala a centrului inimii exista 0 stransa legatura, " '.

lata Inca un motiv pentru care orice disciplina spirit~ala pune un accent

deosebit pepracticile respiratorii. ,..."

Ace~sta~ chakra are douasprezeceturbioane interioare (petale) de un rosu stralucitor, In centru domina 0 culoare fumurie care simbolizeaza blocajul psihic in interiorul acestui centru. Cand acest nod dispare se instaleaza 0 noua stare de c6n~tiinla superioara.

227

Doiaa-Eleaa & Aliodor Manolea • Euergetica subtila a fiiutci umane ,

Planete: Jupiter; Piatra; smarald; Sinnul: vazul;

Organe ~i functii controlate; pancreas, sistem digestiv.ficat, splina, stomac,

intestin subtire, nutritie, eliminiare toxine. .

Disfuctii: ulcer, diabet, tulburari digestive ca anoxeria ~i bulimia, hipoglicemia; Culearea: galbena;

Petale: zece: DA, DHA, NA, TA, THA, DA, DHA, NA, PAO'BHA.

Chakra Manipura radiaza energia sa tnflacarata. ca un soare stralucitor; ea este activata de elementuJ foe, expansiune energetica care da nastere rniscarii. Traducerea fenornenala a acestei expasiuni este cal dura. ,Lil

Sistemul digestiv transforma hrana In energie furniziind combustibiI pentru trup.

~ cum sistemuI digestiv at rage energia din alimentatie, tot asa chakra plexului solar at rage si stocheaza energia vitala care penetreaza intreaga viata.

Acolo unde exista energia vitala exista viata.

. Centrulplexului solar - este centrul care guvemeaza si distribuie intregului corp energie vi tala.

Tulburarile energiei vitale 'in corp sunt cauzele principale ale bolii. Energia vitala prezenta sub cele cinci forme ale saleeste unita in centrul

energetic manipura. •

Chakra p!exu!ui solar este locu! de dobandire a}ortei vitale, Ea este depozitul de cornbustibil per~onal al fiecliruia..l>i

Daca'depozitul este scazut, ne Iipseste forta carcia'ne dirijeze si sa ne prciecteze inlume. Astfel devenirn victime ale destinului'si ale imprejurarilcr.

Voint~e~te fundamental bunastarii ~i irnplinirii persgnale; este. cea care ne da putereafle a depasi situatiile dificile ale vietii, Dad! 1l.Il individ are vointa slaba atunci-: cruitati1e lui. de autodetenninare ~i de.· autodirijare sunt subdezvoltate.

EI deUn~ cu ~urinta~vaielnic sub influenta a1tor~ln orice situatie. eel care are 0 vointa puternica ll?i creaza propria realitate; puterea de a ;nfiunta greutati1e vietii este daHl. de sensul vointei sale.

Centrul energetic al plexului solar inglobeaza energiileinformationale ale

cauzei (karmei). . ~

Echilibru acestui centru energetic este darul, 111.,sensul de a-ti ajuta aproapele rara dorinta de recompensa. Dinamismul kaffi?~i:va fi echilibrat de catre dinamismul actiunilor de caritate.

224

Centri energetici

,,--- .

.~

~

Figura nr, 50 Exercitii fizice ~i pozitii pentru "trezirea", incarcarea ~i echilibrarea centrului energetic al plexului solar (chakra MANIPURA).

Fiecare dintre noi trebuie sa fie constient de actiunile sale pentru a

dobandi echilibru ~i armonie in viata. .

Cinematica acestui centru energetic determina stadiile de evolutie ale constiintei um-ne. Acest centru "trezit" are semnificatia "trezirii confirmate"

225

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energctica subtila a fiiutei umaue

~ I '

,

"

I

~I

'1.

"

i! 1 .

!

: .

Figura Dr. 49 Exercitii fizice ~i pozitii pentru "trezirea"

incarcarea si echilibrarea centrului energetic sacral(chakra·SWADISTHANA).

Progesteronul are rol in procesul de reproducere.

Acest centru energetic are legaturi profunde cu anumite stan mintale. Daca aspectul cinematic 11 acestui centru este preponderent pozitiv

..,..,..,

Ccntri energetici

atunci activitatca sexuala estc intensificata fiind 'insotitii de 0 imaginatie excesiva.

in situatia in care aspectul cinematic al chakrei este preponderent negativ (yin) at unci pot sa apara probleme sexuale, dintre care cea mai neplacuta situatie este impotcnta (frigiditatca).

Prin clarvedere se observa turbioanele interioare (petalele) colorate in rosu. Aceasta culoare de rosu stralucitor, putemic, indica faptul ca dorintele si impulsurile dar ~i ideile generate aici sunt stimulatoare pentru minte.

a relatie sexuala poate deveni sursa de creatie inspirata.

Elernentul apa, caracteristic pentru acest centru are semnificatia trecutului nostru ancestral, semnifica mintea colectiva omniprezenta; semnifica purificarea.

Botezul prin scufundarea total a sau partiala in apa sfintita reprezinta nasterea constient intreprinsa.

"~i Duhullui Dumnezeu plutea deasupra apelor".

Cand aceasta chakra se "trezeste", energiile profunde informationale ale acestui centru aduc individului puteri intuitive crescute, capacitatile psihice ale acestuia cresco

Energiile inforrnationale ale acestui centru contin fortele cauzei (karmei) la nivelul inconstientului colectiv; ele contin inforrnatii individuale indepartate §i stocate la acest nivel de vibratie ..

Pentru a asigura ascensiunea fortei vitale kundalini la acest nivel, fortele cauzei (karmei) trcbuiesc curatate.

Aceasta chakra aflata in echilibru, confera individului increderea in sine, creativitate, imaginatie creativa, acliuni in sensul deplinatatii r;;i integrarii individului.

3. Centrul energetic al plexului solar (chakra MANIPURA)

Semnificatia dcnumirii: "stralucitoarea piatra pretioasa", "orasul giuvaerurilor" sau "umplut cu giuvaeruri", "lotusul cu giuvaeruri'', "calea dreptatii" .

Localizare corp: intre vertebra a douasprezecea toracica ~i prima vertebra lombara; in palma: degetele mijlocii, In talpa: degetele mario

Functii: vointa, putere;

Elemental subtlk focul;

Zi: joi;

223

Deina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei umane

reiese natura universals apolaritatii, a uniunii elementelor intr-un impuls nest~ (procesul respiratiei), uniune ce aduce impreuna elemente ireconciliabil

opuse.

Forta feminina - este forta centrului poarta' pamantului iar forta masculina este cea a centrului energetic al crestetului.

Dualitatea dintre materie si spirit se rnanifesta prin atractia irezistibila dintre ele doaratunci cand sunt despartite,

Constiinta cosmica izvoraste din unirea lor. atunci cand forta fundamentala kundalini se ridica iar forta masculina §i feminina se unesco Kundalini - aflata in centrul radacinii, este forta cosmica ornniprezenta prin creatie, particularizata in interiorul fiintei umane.

Prin practica spirituals aceasta forta se "trezeste" si se ridica la constiinta cea mai inaIta.O persoanadominata de acest centru energetic, doarme intre zece ~ douasprezece ore, pe burta.

Acest centru este in legatura cu tineretea, iluzia, mania, avaritia, sexualitarea, atitudinea cinica, distanta.

Centrulenergetic al temeliei inmagazineaza informatiile legate de cauza (Karma).

Cand acest centru este "trezit", activ, echilibrat, persoana respectiva poseda un simt al intuitiei, alapartenentei Ia Iumea naturala, are responsabilitate rata de propriile fapte ~i actiuni.

2. Centrul energetic sacral (chakra SWADISTHANA)

Semnifica\ia denumirii: "dulceata'', salasul EU-Iui, propria locuinta. Localizare corp: la trei degete sub ombilic.in palma: degetele mici; in talpa: degetele mijocii.

Functie: placere, sexualitate, procreatie, creativitate. Elementul subtil: apa.

Zi: miercuri,

Ptasete: Mercur.

Censtelatia: Leu.

Platra: topaz.

Sim~: gustul:

Organe ~i functii controlate: digestie, gestatie, intestine, stomac, pancreas, ficat, splina,rinichi, tract urinar, uter.

220

Centri energetici

Disfunctiir impotenta, frigiditate, boli ale uterului, ale vezicii urinare sau ale rinichilor.

Culoarea: tonuri de rosu conti nand mult verde, portocaliu.

Petale: sase: BAM, BHAM, MAM, YAM, RAM, LAM. .

Chakra sacrala este legata pe corpul fizic de plexul nervului sacral. Are denumirea de "dulceata", facandu-se referire la faptul ca acest centru este centrul placerii fizice. Dar are ~i semnificatie de "eel care apartine siesi" unit cu "propria locuinta". Acest inteles din filozofia orientala se refera la faptul ca, intr-un timp indepartat, in acest sediu stationa fortafundamentala kundalini.

Semnificatia SW ADISTHANEI este salasul EU-Iui. Cele sase petale din reprezentarile grafice orientale se refera la energia provenita din sase dimensiuni si ele corespund la sase nervi importanti care se termina in zona sacrala.

Elementul Pamant aI centruIui poarta pamantului se dizolva in elementul APA. In plan fizic acest centru influenteaza curgerea fluidelor in corp.

Esenta vietii - apa- acopera trei sferturidin parnant; masa unui individ

este fermata din trei sferturi apa. .

Energia pranica din acest centru energeticguverneaza circulatia sangelui pe care il rnentine in echilibru cu toate celelalte fluide (urina, ciclul menstrual, cantitate de lichide seminale, etc).

Acest centru este legat intim de rinichi, vezica urinara si meridianul "trei focare".

Glandele endocrine care ii corespund sunt gonadele (glandele sexuale masculine si feminine).

Energiile vitale corespunzatoare celui de-al doilea centru energetic circum in sus spre ceilalti centri energetici superiori. Energiile de la acest nivel pot fi a1iniate energiilor centrilor superiori, in special celui de-al cine ilea centru energetic.

Testicolul este gonada rnasculina si are dow functii: functia endocrina sub controlul hipofiziei care produce testosteronuliactioneazaasupra dezvoltarii musculaturii ~ a scheletului) si functia exocrina care are ca final it ate producerea de spermatozoizi,

Ovarele sunt gonadele feminine; ele secreta trei tipuri de hormoni steroizi: estrogenii, progesteronul ~i androgenii. Extrogenii imprima caracterele sexuale secundare iar impreuna cu androgenii intervin in functionarea sistemului nervos central ~i a libidoului.

221

Doina-Elena & Aliodor Mauolea • Energetics subtila a Iiintei umane

..

Ceutri energetici

Orice organism viu primeste numai iuformatia pe care 0 poate folosi.

Centrul energetic al bazci (chakra MULHADHARA)

Semnificatia denumirii: "poarta pamantului" temelie, radacina

Localizare corp: zona perineului, Intre anus si aparatul genital; In palma: la baza pal mel or; in talpa, la calcai.

Functii: supravietuire, pregatire fundamentala. Elementul subtil: pamant.

Zi: marti.

Planete: Marte.

Constelatia: Capricorn.

Piatra: coral.

Simi: mirosul.

Organe ~i functii controlate: excretie, aparat genital, prostata, reglarea echilibrului fizic ~i psihic, orientare in spatiu, picioare, labele picioarelor, oase, intestin gros, suprarenale.

Disfunctil: obezitate, hemoroizi, constipatie, sciatica. Culoarea: rosu,

Petale: patru: VAM, SAM, SHAM, SAM.

Chakra bazei este curentul energetic al sistemului uman unde sunt adunate si trans mise energiile pamantului; este centrul care rnanipuleaza vibratia cea mai joasa; acest centru creeaza coerenta celor sase corpuri energetice.

. Poarta parnantului poarta informatiile lndemnului fundamental al omului, care este "supravietuieste"; reprezinta vointa de a lupta impotriva adversitatilor ~i de adaptare la noile situatii ivite.

Pe corpul fizic ~i in aura, acest centru apare colorat In rosu ca focul.

Aceasta culoare este atribuita planetei Marte care simbolizeaza forte dinamice, energetice si agresive chiar.

In spectrul vizibil de culori, culoarea rosie are frecventa cea mai joasa ~ sugereaza apropierea vibrationala de pamant de unde i~i trage si transmite energiile.

Este cunoscutasi sub denumirca de chakra radacinii. Ea constituie radacina ceiorlaite chakre.

Figura nr. 48 Exercitii fizice si pozitii pentru incarcarea ~i echilibrarea centrului energetic al bazei (chakra MULHADHARA).

PrincipiuI asociat este pamantul si reprezinta stabilitatea manifestarilor In planurile fizice.

Conform filozofiei orientale, din reprezentarea grafica a acestui centru,

"110

219

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energctica subtilli a Iiintci umane

Centri encrgetici

4. moment dat, se stabilizeaza. In momentul in care simtirn ~i 'in palma dreapta r aceeasi senzatie apasam bratul intins lateral. Daca sensulla care ne-am gandit este eel real, bratul va ramane la orizontala iar daca nu, bratul va cobora pe langd corp. Se poate continua pentru fiecare centru, inclusiv pentru cei dorsali.

iiU

l c o

Figura nt·.47 Chakra anahata. Vedere lateral-fata pe corpul eteric, astral ~i mental care formeaza aura viizuta de clarvazatori.

In fond, este yorba de chakra ce ocupa 0 anumita pozitie pe corpul eteric, astral, cauzal etc. ~i care sunt despartite de p1anurile subtile, separare care permite trecerea energiilor doar intr-un singur sens.dinspre planurile subtile spre corpul fizic.

Legaturile din chakrele eterice si chakrele celorlalte corpuri subtile este foarte stdtnsa; intre diferitele categorii de chakre corespunzatoare diferitelor planurilor vibrationale exista filtre formate dintr-un singur stat de atomi fizici comprimati 1?i impreganti cu 0 varietate specials de energie, Aceste filtre, adevarate bariere pentru impiedicarea intoarcerii diferitelor energii care au patruns din planurilesubtile spre fizic, dupa ce aceste energii si-au pierdut calitatile constitutive. Barierele formate din aceste invelisuri pranice actioneaza ca 0 membrana select iva §i permeabila doar lntr-o singura directie. Astfe1 este impiedicata oriee comunicare prernatura intre planurile subtile ~i planul fizic impiedicand trecerea in constiinta creierului a activitatilor din alte planuri.

Penetrarea acestui filtru uuisens seproduce in cazul unei ernotii violente ee pot provoca 0 anurnita implozie a corpurilor subtile, in speta a corpului astral; in cadrul sedintelor.de asa-zisa initiere sau optimizare fortata a chakrelor; in cazul anesteziilor, a folosirii narcoticelor, a drogurilor, alcoolului in execs.

o persona care interactioneaza cu Campul Universal, absoarbe energiile particulare eu care ea este In rezonanta si Ie filtreaza pe acelea care ii sunt straine.

Figura nr, 46 Testarea centrilor energetiei cu ajutorul bratului intins lateral

Aceasta metoda de testare se poate folosi si p~ntru determinarea procentuala a. functionarii centrului respectiv. -Atentie 1nsa, enrectitudiuea raspansului va fidirect prollOl'\ionalii cu gradul de cunoastere in domeniu a celui care face testarea. Considerand ca mentinerea bratului la orizontala are semnificatia de 100% iar bratul lipit de corp este 0%, pozitiile intermediare ale bratului pot daindicatii graduale.

Sensul.de rotatie at centrilor energetici este observatsi prin clarviziune.

Pozitionarea centrilor energetici pe corp uri.

Filtru prnlli~ nnisens

Centrii eriergetici corespunzatori corpurilor superioare contin centrii celorlalte corpuri prccum sunt paharcle de plastic puse unul in altul. De exemplu, chakra anahata de pe corpul atmic curpinde anahata de pe corpul spiritual care il contine pe eel al corpului cauzal care la randul lui il contine pe eel mental care .,. si asa mai departe pana la corpul eteric inclusiv,

216

Deina-Elena & Aliodor Manolea • Euergetica subtila a fiiutci umaue

prec~sie in ~n~ti~ de _pozi\ionarca. originii ~i are ca rezultanta unghiul pe un anu~t canal iar 111 interiorul canalului, daca este mai aproape sau mai la distanta de diametrul exterior al canaiului respectiv.

Figura Hr. 44 Chakra mulhadhara - prezentare schematica.

Sensul de rotntie a Iiecarui centru energetic este dat de canalele energetice din jur. Acest sens poate fi orar sau antiorar. Daca chakra ventrala are spinul' orar, cea dorsala 11 are antiorar si invers. Putem spune ca cele doua chakre au spinurile antiparalele.

in conditii normale, la biirbati, primul centru energetic se rotcste spre dreapta, cea de a doua se roteste sprc stanga (cea ventrala), cea de a treia, spre dreapta, etc. La femei, situatia este inversata, prima chakra avand sensul spre stanga, urmatoarea spre dreapta, etc.

Unele caracteristici ale centrilor sunt reliefate in tabelul prezentat mai departe.

Sensul de rotatie, prilej de controvcrse intre adeptii diferitelor scoli, se poate determina, rara tagada. 0 prima metoda este aceea de a folosi un intrument radiestezic, pendul, ansa, bagheta, etc.

in cazul determinarilor radiestezice (blodetectie) trebuiesc indeplinite cateva conditii dintre care, cea mai importanta este totala detasare rata de eventualul raspuns. Dad nu se indeplineste aceasta conditie nu facem decat sa obtinern un semnal de raspuns corespunzator dorintei noastre. ~i pentru a verifica rezultatele putem folosi un cristal de cuart, Acesta se poate line intr-o inana eu varful inainte iar pentru a sirnti pulsul,cu celalta mana se apuca

... spin := momcutul emetic propriu \Uh ... -1 particulc. in text SI! face 0 cxtrupolarc la ccntrii cnergctici,

Ceutri energctici

Figura nr, 45 Determinarea sensului de rotatie a chakrelor folosind pendulul tn~heietura mainii persoanei careia i se testeaza centrii. Se misca mana eu cr~stalul de~a lungul axului de simetrie a eorpului ~i put in lateral. Atunci cand cnstal~1 este tange~t unui centru energetic ~i varful indica sensul de rotatie a a~e~tUla s5 c?nstata ° usoara accelerare a pulsului iarin caz invers, pulsul i~i dlmmue~ ntmul. Aceasta aecelerare sau diminuare a pulsului se obtine, de fiecare data, pentru 0 scurta perioada de tirnp, circa una-dona seeunde.

Bin~en~eles c:a se p.oate folosi ~i 0 a treia metoda. Stand fata in fata Cll persoana.careia dorim sa-: testam centrii energetici,ii spun em sa intinda mana st~n.ga lat~ra1 la .inaltimea ume~.lor. Cu palma stanga pe umarul ei drept ~i pnv,~d-omtens III cent!U1 fruntii ° rugam sa spuna o.afirrnatie. 0 rugam sa spuna un DA hotarat. In acelasi timp apasarn cu mana dreapta bratul intins l~tera1. y?m o.bserva eli apasand cu 0 forta medie, nu putem sa-i miscam bratul dill FOZl\la,Onzonatala ceea ce, ca raspuns, va avea semnificatia de DA. Apoi rug:~ perso~na !estata sa _ spuna .0 negatie, sa spuna un NU tare, putemic ~i hou:ra.t. Pemasura ce repeta negaua seapasa pe brat cu aceeasi forta ea prima data ~1 bratul va ceda eu toata impotrivirea sa si se va lipi de corp.

Pana In a~est moment am pregatit "instrumentul" uman pentru lucru. ~es~arease f~ce m.modul urrnator: terapeutul i~i aseaza mana stanga la circa cmct-zececentrmetn de corpul persoanci testate, in dreptul centrului energetic pe care ildoreste sa il testeze.

In palma din dreptul centrului energetic apare 0 senzatie care, la un

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtile a fiintei umane

Faraday 'in secolul trecut rezt:ilta eli un curent electric poate crea un camp magnetic si invers. Dupa Richard Gerber, energiile magnet ice, eterice ~i astra le, care traverseaza chakrele, pot crea efeete de campuri eleetrice asociate, Doctor Hiroshi Motoyarna a pus in evidenta carnpurile electrostatice pe .c21.a~re ~r D~ctor Val:rie Hun.t de la Universitatea din Los Angeles, California, a mregrstrat pe piele, la nivelul acelorasi chakre oscilntii electrice.

Avand la baza experientele proprii privind biomagnetismul uman, putem prezenta cinematica centrilor energetici.

Centri energetici

Privit de sus, centrul energetic se poate imparti in trei zone:

• zona III este centrala, pozitiva, yang;

• zona n este circulara ~i include zona III pe care 0 delirniteaza de zona I ~i este NEUTRALA;

• zona I, cuprinde in interior celelalte zone si este negativa, yin. Aceste zone au forma unor conuri cu baza la suprafata de delimitare a unui corp - in accst caz corpul cteric - si cu virful.in canalul central sushumna.

Figura

43.Compunere chakra.

Caracteristici ale zonei neutrale:

a) are doua subzone de tranzitie energetica:

• subzona A se afla la suprafata de separare de zona I (negativa) si este incarcata pozitiv;

• subzona B se afla la suprafata de separate de zona III (pozitiva ~i este incarcata negativ).

b) are 0 mlscare pulsatorie indeplinind functia de supapa. Ea se contracta si se dilata intre anumite limite realizand circuite (canale) de transfer energetic.

Zona neutrala, la contractie preia energia incarcata negativ (-) de pe zona I si 0 conduce in zona II. 0 parte din aceasta energie ramane in subzona B pentru a asigura planul de separatie al zonei I.

La dilatare, zona neutrala atrage energie Iflcarcata pozitiv (+) din zona III pe care 0 aduce in zona II iar 0 parte din ea ramane in subzona A pentru a asigura planul de separatie dintre zona I ~i II.

Miscarea de turbion avand ca suprafata de separare canalele circuit de transfer este mentinuta de miscarea de rotatie a zonei I. Aceasta, la randul ei este antrenata de fluxul energetic ce curge prin canalele (nadis-urile) din vecinatate (stanga-dreapta).

Dupa cum se poate observa la acest centru energetic, canaIele circuit de tranfer energetic formeaza la randul lor patru turbioane sub forma unor conuri. Acestea sunt asa numitele petale ale ehakrei. Corespunzator nurnarului de petale, din centrii energetici iau nastere canale energetice. Din mulhadhara porn esc ida si pingala, saraswati ~i lakshmi.Varful conului este in capatul eanalului central sushumna. Chakra poate fi simbolizata ca un con cu 0 carnasa exterioara (de 0 anumita grosime), care se roteste lntr-un anumit sens, eu 0 anumita viteza (care sunt direct proportionale sau in legaturil eu frecventa de baza a luminii pe care reuseste sa 0 transforme sau pe care 0 transmite primita fiind de la 0 alta chakra - vezi splenica) ~i care are sau nu are 0 miscare de

212

213

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics subtila a fiintei urnane

astfel decupata §i scoasa se arunca spre parnant care preia si transforma usor energiile de tip deseu.

in portiunea ramasa libera, se introduce 0 cantitate necesara de energie cu proprietatile ~i calitatile matriciale initiale ale zonei, bineinteles eele de dinainte de a fi afectata. Aceasta energie sc obtine intre pal me, pc eoncentrare mentala, din energia cosmica universala careia Ii irnplernentam

calitatile dorite. .

Printr-o miscare de umplere a unui vas eu 0 materie densa, sc ocupa intreaga zona decupata, se netezestc, se Intrcpiitrund marginile prin uniformizarea campului ell cnergia introdusa. Eventual se executa operatiunea de coasere a rnarginilor cu ajutorului unui fir energetic care poate emana din degetul energetic folosit acum pe post de ac.

Aceasta tehnica se poate utiliza pentru coaserea rupturilor, a gaurilor, a fisurilor din corpurile energetice. Elc pot apare In principal ~i prin traume care au produs modificari structurale la nivelul fizic ca operalii chirurgicale, transplanturi, rupturi, zdrobiri, raieturi accidentalc. Aceste modificari pe fizic, produc implicit rnodificari ~i in corpul eteric. Prin sentimentele :;;i trairile care au loe la nivelul emotional, datorita proceselor mentale care insotesc aceste evenimente se influenteaza nivelul mental, s.a.rn.d.

CAPITOLUL XU

" ... Generarea Celor sapte s-a fscut ill chipul lIl71liI101:' Aerulfiind parte fenteiascs }i Apa, domics de lmpreunare, all luat de la Foe pdrguirea, de la Eter Spiritul, :.t astfel Natura a produs Corpurile dupiifelul ~ chipul omului".

IIF.R~fRS MERCURIlIS TRISMESGISTUS

CENTRI ENERGETICI.

CHAKRAS

ONEMATICA CENTRILOR ENERGETICI

Centrii energetic] (chakras) sunt vartejuri, turbioane eu rol de schimb energetic, fluidic ~i informational lntre univers si intregul fiintei umane.

Pentru exernplificarea cinematicii centrilor, am ales eentrul bazei (ehakra mulhadhara). Motivatia acestei alegeri este simpla: se realizeaza 0 intelegere facila a mecanismului de functionare, acest centru avand cea mai simpla structura.

Din studiile fcnomenelor electromagnetice efectuate de Maxwell si

')11

Doina-Elena & Aliodor Manolea- Energetics subtila a fiintei umene

De In blocaje energetice la boala fizic!

Deplasarea axelorcorpurilor fata de pozi\i~ de baza a.:e 0 consecint~ deosebita in energeticasubtila: chakrele corpunlor respective nu se mat suprapun. Circulatia energiilor nu se mai face In mod normal adica de la corpurile cu vibratii mai lnalte la corpurile mai joase vibra}ional, de ~a :e~e subtile la cele grosiere ~ serisul este si invers dar intr-o proporue mult mal mica.

Locurile de implementare a chakrelor de pe corpul astral - de exemplu - pe corpul. eteric nernaifiirid In locul obisnuit si .anume pe axul ch.akrelo.r si la nivelul canalului sushumna, pot apare deformari ale chakrelor, nor tranzite ale energiilor s~u blocaje ~nergetice care genereaza radevarate depozite sau surplusuri .energetice. Alteori pot provoca scurtcircuit~rii ale unor canale s~~ inversarea curgerii energiilor in altele. Cu alte CU'{lnte, au loc dereglan energetice majore atat .la corpurile cu nivele ener~et,ice apropiate cat si la

corpurilecu nivele energetice mai departate. .

2. Influenta exterioara care blocheaza, ebtureaza corpul eteric - partial sau in totalitate.

Din cauza imbacsirii corpului eteric eu energii de tip balast, a inchiderii acestuia inrr-o coaja energetics, sau acoperirea paf\ialii eu tampoane, suprafete energetice, integrarea corpului astralla revenire este Impiedicata, ingreunata sau defalcata cu toate conseciniele ce deriva din aceasta.

3. Impregnarea cu energii joase atilt a corpului astral cat ~i 8 corpului eteric.

4. Revenirea brusca a corpului astral in cazul unei agresiuni In plan III astral.

Retragerea din fata unui potential sau presupus agresor i'ntillnit ir planul astral are ca 0 consecinta imediata reimplementarea In graba, Tar~ pregatire si eu mai putina atentie care poate genera 0 decal are intre eorpuri.

5.Revenirea brusca a corpului astral in cazul unci acjiuni violentr asupra corpului fizic,

T ezirea brusca in cazul unei sonerii, a ceasului desteptator, zgomo puternic, cataclisme naturale sau artificiale, un efect luminos, auditiv, tacti puternic, a unui miros sufocant, al unci apasari bruste pe intreg corpul Sal numai pe 0 portiune a lui, etc. atrag brusc corpul astral Tara nici 0 pregatin prevestitoare, prin surprindere ceea ee poate provoca 0 reintegrare incornpleti si/sau decalata

CHIRURGIA ENERGETICA

Dupa ce s-a format mana energetica, pentru decuparea, taierea une portiuni dintr-un corp subtil, se foloseste doar degetul aratator intins, eelelalt

degete fiind flexate. . .

Prelungirea energetica a degetului fizic este folosita ea un bisturi care taie efectiv zona de interes dupa 0 linie curha inchisa. Adancime taieturii se regleaza mental lungind sau scurtand prelungirea energetica degetului foJosit.

Pentru eliminarea portiunii decupate se foloseste 0 mana sau p amandoua printr-o miscare de "adunare a apei" In causul palmei. Portiune

Figura nr, 42 Pozitionare corecra a ohakrelorcorespunzatoare pe corpul eteric si corpul astral.

208

20

Doina-Elena & Aliodor Manolea • Energetics ~lIbtiJi\ II fiintci 1Ill11111C

De III blocajc euergetice la boala tizicl

la dis:ant~ de. 10-1. 5 ~entimetri. lntre palme se simte corpul emotional ~i se efe~tueaza ~~an ?e dute-vino de-a lungul pianului orizonatal pana se obtine s~nzalIa de fixare, de ancorare. Ulterior se continua operatiunea In

seas vertical de-alungul planului vertical. !,

. .} \

\~ ... ,,~ '''~'\,

",.:..' •.....

. ,~ " -"'"-.

~' ••• "t

'''~.

'\

UNELE CAUZE DE DECALARE A CORPULUI ASTRAL

Cauze de dccnlare a corpului astral

.. '

1. Iufluentc exterioare ce lngrcuneaza corpul astral, ii micsoreaza starea vibrationala spre invelisul exterior (marginea exteriora), Acest fapt are drept ccnsecinta neputinta corpului astral sa se ridice la nivele superioare in timpul vnoptii'' atunci cand persoana doarme. EI ramane 'in planurile inferioare dercrminandcosmaruri pc care omul si Ie reaminteste uneori sau din care se trezeste brusc. Pe timpul sau dupa somnul cu cosmaruri frica este atat de intensa incat provoaca schimbarea temperaturii corpului, convulsii, transpiratii reci sau c~lde, atitudini de aparare, persoana scoate strigate de spaima, chemari in ajutor, etc. (are senzatii de sufocare, apasare).

. .. Planurile inferioare pot fi cele a animalelor iar in cosmaruri apar unagim de animale in atitudini violente sau care par a friza violenta atat prin atitudini, pozilii sau ca nurnar, Corpul astral avand un balast vibrational cnre il impiedica sa se inn1te In acele nivlele la care aspira, neintelcgand ce se intampla, are 0 stare de zbucium, de zbatere ~i de teama mai mult san mai putin intensa insa neputinta este intotdeauna apasatoare ~i generatoare de angoase. Aceasta stare accentueaza afectele negative. Cand aceasta stare ajunge la paroxism, (afectarea si a celorlalte corpuri subtile fiind. ~i ea palpabila cu atat mai intens cu cat nivelul vibrational este mai apropiatde al corpului astral) acesta face tot posibiliul sa scape. Smulgerea din planurilejoase se face intotdeauna cu efort, ca 0 dezlipire fortata de 0 masa lipicioasa.

Graba cu care se face operatiunea de reintegrare in corp face ca aceste corpuri sa nu se mai suprapuna perfect. La aceasta contribuie §i faptul ca ~i celelalte corpuri cu stare vibrationala apropiata sunt agitate, au 0 miscare dezordonata;: spasrnodica.

Suprapunerea imperfecta poate avea ca 0 consecinta imediata decalarea corpului astral in planul celor trei axe de simetrie.

Fatade aceste axe si a punctuluilor deorigine, corpul astral poate fi deplasat in : sus, jos, stanga, dreapta, inainte sau lnapoi. Urmeaza partile intermediareca de exemplu sus-stanga sau jos-stanga sau sus-inainte sau jos-inainte.jos-inapoi, etc. Pozitiile combinate se intalnescmai rar: sus-inaintedreapta, de exernplu.

Figura nr. 41 Calarea corpului emotional (astral).

Reechilibrarea energetica a corpului astral se face in acelasi mod ca la corpul eteric prin netezire cu palmeie energetice de la cap spre picioare, la 0 distanja de circa 10-15 centimetri de corpul fizic.

Atunci cand se intampina rezistenta pe anumite portiuni in operatiunea de reechilibrare, de netezire energetics se reia pieptanarea aurei. La persistenta sirnptornelor se decupeaza ~i se inlocuieste portiunea de camp in cauza.

206

207

Você também pode gostar