Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Bucureti

Facultatea de Management Turistic i Comercial

Master: Managementul Afacerilor n Turism
Turismul rural s!ecific "ude#ului Bu$u
Coordonator tiin#ific: Masterand: %sar
Constantin
Conf& univ& dr& 'toian Maria

Bucureti
()*+
Cu!rins:
Ca!itolul %: ,re$entarea generala a "udetului Bu$au-----------------&&.
*&*& Ae$are/ limite geografice ale "ude#ului Bu$au&&&&&& &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.
*&(& Cadrul
natural----------------------------------&&.
*&.&
Clima---------------------------------------&&&+
*&+&
0idrografia-----------------------------------&&&&&1
*&1& Flora/ vegeta#ia i fauna&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1
*&2& Ci de acces&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& &&2
Ca!itolul %%: Turismul rural in "udetul Bu$au ---------------------&&3
(&*& 'curt istoric&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3
(&( Forme de turism rural&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&4
(&.& Arte 5i me5te5uguri&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&4
(&+& 67iceiurile&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*(
Ca!it!lul %%%: Anali$a fenomenului turistic rural din "udetul Bu$au&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*+
.&*& Ba$a te8nico9material&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*3
.&( 'ervicii de alimenta#ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&*:
.&.& Circula#ia turistic n cadrul unit#ilor de ca$are n $ona "udetului Bu$au &&*4
.&+& 'tudiu de ca$ reali$at la Casa cu tei &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&()
Ca!itolul %;: ,ro!uneri de !romovare i de$voltare a turismului rural din "udetul Bu$au &&(*
Concluzii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&((
Bibliografie--------------------------------------
--&&(.
Ca!itolul %
,re$entarea generala a "udetului Bu$u
*&* Ae$are/ limite geografice ale "ude#ului Bu$u
<ude#ul Bu$u este situat n sud9estul =om>niei/ ntre ++ ++? i +1 +4? latitudine
nordic i ntre (2 )+? i (3 (2? longitudine estic&
'e nvecinea$ cu "ude#ele Braov i Covasna la nord9vest/ ;rancea la nord9est/
Brila la est/ %alomi#a la sud i ,ra8ova la vest&
<ude#ul Bu$u face !arte din =egiunea de De$voltare ( 'ud9@st/ cu sediul la Brila&
*&( Cadrul natural al "ude#ului Bu$u
Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in acelai timp i
zone, intruct ele se extind, incepnd de la nord spre sud, una in continuarea celeilalte.
Intre zona subcarpatic si cea de campie se individualizeaza si o fasie de tranzitie,
formata din glacisuri si piemonturi.
*&(&* A6BA D@ MUBT@
Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua subunitati
principale: untii !uzaului si untii "rancei.
untii !uzului# afla$i in cea mai mare parte pe teritoriul jude$ului cu acelasi nume#
sunt constitui$i din % masive: &enteleu, &odu Calului, 'iriu, onteoru (i Ivne$u.
Masivul ,enteleu, delimitat de !sca ica (i !sca are, este cel mai important,
att ca dimensiuni ct (i ca altitudine )*++,m-.'ub aspect petrografic, este format in mare
parte din flis grezos )gresie de .arcau-, marne, marne calcaroase, fli( bituminos,
conglomerate.
Masivul ,odu Calului este cuprins intre rurile !sca are (i !uzu. Inl$imea
maxim este de *//0m. 1ocile predominante sunt gresiile, marnele, (isturile asivul &odu
Calului propriu#zis,intre vile Ca(oca,!sca are, 2ar$agu (i !uzu# asivul .e3ru, iar
la nord de 2ar$agu#asivul !ota.
Masivul 'iriu cuprins intre !uzu,Crasna (i 'iriu, este format din mai multe sinclinale
(i anticlinale, orientate 45#'".
asivul este alctuit din gresii dure variate .Cota maxim este de *667m, in Creasta
lia. "rful 'iriu, cunoscut (i sub numele !ocarnea are *6%8m.In estul aliei, pe o
larg suprafa$ cvasistructural,se afl 9acul "ulturilor, cunoscut (i sub numele de 9acul
fr Fund.
Masivul Monteoru este situat in partea de sud a mun$ilor 'iriului.
5ste format dintr#o creast principala semicircular, ce se men$ine la peste *000m,
inregistrnd valorile maxime in vrfurile 1stoaca )*,8/m-, onteoru )*7/%m- (i Ctia(u
)*0*/m-.
'ructural, prezint acelea(i caractere ca (i un$ii &odu Calului, de unde (i multele afinitati
morfologice. Interiorul arcului constituie bazinul de receptie, largit printr#o captare in
detrimentul vii 4e3oia(ului.
Culmea %vne#u orientat aproape est#vest)pe direc$ia cutrilor principale- si ia
legatura se afl situat la sud de valea !sca 1ozilei, fiind direct cu subcarpa$ii.
Ca aspect geografic (i strutura petrografic se deosebeste prea putin de celelalte
masive.Cele mai :nalte vrfuri ale sale sunt dispuse pe o culme neted, orientat 45#'";
acestea sunt:Ivne$u )**8*m-, <rsenie)***%m-, =boiul)***%m- (i 'lanicu)88,m-.
*&(&( A6BA 'UBCA=,AT%CC, cu altitudini intre /00#>00 m, ocup partea centrala a
jude$ului, alctuind o succesiune spectaculoas de culmi si depresiuni cu valori inedite de
peisaj
'u7car!atii din $ona Bu$ului sint grupa$i in patru unit$i deluroase ?rupa central
este cuprins intre vile !uzului (i 'lnic, cu altitudinile maxime in @ealul !lidi(el#>,* m
(i @ealul !otanul#+88 m.
Dru!a sudic de dealuri ia contact brusc cu cmpia (i se impune prin masivitate,
inl$ime, structur geologic fiind reprezentat prin @ealul Istrita )+%0 m-, din calcare (i
gesii sarmatice , (i @ealul Ciolanul Dru!a estic de dealuri este delimitat de vile 'lanic
(i 1mnic. <ici se remarc dealurile !isocii )8+0 m-, !ljanilor, !udei (i Cp$nei. grupa
vestic este constituit dintr#o serie de dealuri relativ inalte (i cu structur geologic
diferit ; Corne$el )>,+ m-, &riporul )>,7 m-, (i culmea 'alcia )+*+ m- care se continu :n
jude$ul &ra3ova.
9a 'ubcarpa$ii !uzului se adug depresiunile &trlagele, Cislu, &rscov (i :n
extremitatea
4ordic depresiunea 'ibiciu#9opatari, care separ 'ubcarpa$ii de zona montan (i
cuprinde a(ezri rurale infloritoare.
*.,.7. CEM,%A acoper sudul (i estul jude$ului printr#o serie de subdiviziuni
desprinse din Cmpia 1omn, (i anume : Cmpia ?3erg3i$ei, Cmpia !rganului de
ijloc, Cmpia !uzului, Cmpia Clm$uiului (i Cmpia 1mnicului )numite :n ordine de
la vest ctre est-.
*&. Clima
.eritoriul judetului !uzau se inscrie in regimul de clima temperat continentala, care
prezinta o serie de particularitati si nuante in raport cu zonele de relief.
1egimul termic se carcterizeaza prin valori maxime inregistrate in zona de cimpie, care
descresc pe masura ce ne deplasam spre zona montana.
'ub raport termic, particularitati interesante prezinta si fenomenul de ing3et. <cesta
apare cel mai devreme in vaile si depresiunile subcarpatice, datorita strtificarii aerului rece
si a aparitiei inversiunilor de temperatura, si persista aici pina in a doua decada a lunii
aprilie. Cel mai tirziu, datorita fenomenului de fo3n, ing3etul apare in cea de a doua
decada a lunii noiembrie pe pantele dealurilor cu expunere sudica, durind catre finele lunii
martie.
Etajul climatic montan caracterizeaz relieful muntos cu altitudini cuprinse :ntre >00 m
)800 m-#*>00 m, aceste limite altitudinale variind cu orientarea versan$ilor fa$ de principalele
componente ale circula$iei atmosferice (i :n func$ie de ambian$a geomorfologica.
=egimul !reci!itatiilor conduce catre valori medii anuale ce depasesc >00 mm.&loile
cele mai frecvente cad in intervalul aprilie#septembrie )'iriu#*60 mm-, cu un virf in luna
iunie )+,#*00 mm-.In cealalta jumatate a anului precipitatiile sint mult mai reduse )ianuarie,
sub ,> mm la cimpie ; ,>,+ mm la deal si 7%,7 mm la munte-.
.reptele de relief ca si pozitia judetului la Curbura Carpatilor determina o serie de nuantari
climatice locale pe fondul climatului temperat continental ce conduce la individualizarea a
7 tipuri principale declimat de munti, deal si camp.
Climatul: montan # caracterizat prin temperaturi medii anuale de /#6 grade cu precipitatii
bogate : de deal # caracterizat prin temperaturi medii anuale de > # *0 grade cu precipitatii
de 600#+00 mmAan : de camp # caracterizat printrun continentalism montan accentuat cu
veri fierbinti si ierni geroase cu viscole cauzate de Crivat.
&antele sudice ale Carpatilor de Curbura supuse descendentelor maselor de aer oceanic
generand vanturi de tip
odificarile antropice vizibile cu deosebire in jurul constructiilor 3idrote3nice unde au
aparut fenomenede relif antropic cariere, tuneluri, canale.
9antul carpatic un obstacol national in calea maselor de aer si a fronturilor atmosferice.
<cest baraj natural modifica directiile de inaintare a maselor de aer ca si a celor
termodinamici.
1egimul eolian in general este influentat de masele de aer din "est.
Iarna in zona de camp si la poalele subcarpatilor apare Crivatul. B caracteristica locala
prezenta fenomenului pe versantii !uzaului dar si#n zona dealurilor Istrita, Ciolanu
evidentiati prin cultura vitei#de#vie.
*./ 2idrografia
Coloana vertebrala a retelei hidrografice a judetului o constituie rul Buzau, care, din totalul de
325 km cit masoara de la izvoare la varsarea in Siret, curge pe circa !" km in limitele
administrative ale judetului#$zvorind din versantul rasaritean al %untilor Ciucas, dupa ce trece prin
depresiunea $ntorsura Buzaului unde face un cot de aproape &"', se indreapta spre sud, traversind
judetul de la nord(vest la sud(est, adunind numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sint ) in
zona montana ) Crasna, *alea +eagra, Siriul %are si +ehoiu ,pe dreapta-. /abratau, 0artagu, Casca
si Bisca 1osilei ,pe stinga-. in zona subcarpatica, pe partea dreapta Bisca Chiojdului si +iscovul, iar
pe stinga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Cilnaul# 2rmeza zona de ses, unde afluentii sint
lipsiti de importanta si cu un debit e3trem de scazut#
4l doilea riu important ca marime este 1imnicul, al carui curs pornit din coastele 5urului %are
strabate, fara afluenti importanti, cale de circa 2& km o mica regiune din estul judetului#
1.4.1 Lacurile
1eteaua hidrografica a judetului Buzau este armonios completata de un important numar de
lacuri diferite ca marime, geneza si stadiu de evolutie# 6intre cele situate in zona montana, cel mai
important si totodata cel mai cercetat din punct de vedere turistic este 7acul *ulturilor sau 7acul
5ara 5und de pe Siriu# 5ormat ca actiune a avalanselor repetate, intr(una din politele structurale ale
culmii %aliiei, la altitudinea de !2" m, 7acul *ulturilor considerat cel mai de jos lac de munte din
tara#
$n apropierea sa urmele unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si invadat de
vegetatie, alcatuieste ceea ce localnicii numesc %lastina *ulturilor#
2rmeaza 7acul +egru, din masivul 8enteleu si 7acul %ociarul de pe versantul estic al $vanetului#
9 alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenomenele de
dizolvare(tasare in zonele cu sare ,lacurile %enedic-#
$n zona de cimpie inregistram prezenta limanelor fluviatile :lodeanu Sarat, Boldu, 4mara si
Balta 4lba, cel din urma cu deosebita importanta balneo(curativa#
*&1& Flora/ vegeta#ia i fauna
area diversitate a cadrului natural buzoian, alturi de modificrile sale petrecute :n decursul
erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flor, vegeta$ie sau faun deosebit de
interesante
Flora, care numar aproximativ *A, din speciile ce cresc :n 1omnia, este caracterisc
zonelor de dealuri (i munte. 'ub aspect floristic, :n aceast zon se realizeaz o interferen$
accentuat a elementelor eurasiatice, pe fondul crora se grefeaz elementele circumpolare,
:mpreun cu cele central#europene, ca (i unele insule cu specii mediteraneene,
submediteraneene, pontice etc. Culmile :nalte ale !ucegilor, &ietrii Craiului (i Fgra(ilor
adpostesc numeroase endemisme carpatice dintre care mai deosebite sunt: garofi$a &ietrii
Craiului, obsiga brsan, macul de munte, crucea voinicului etc.
*egetatia judetului prezinta de asemenea variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei
zonele de relief e3istente#
7a cimpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silvostepei#
6aca in stepa vegetatia lemnoasa este rara, aproape ine3istenta, in silvostepa, pe linga terenurile
ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrinse, ramasite ale codrilor de altadata, cum
sint cele de la 1usetu, Bradeanu, *aleanca, Cringul Buzaului, 5rasinului, Spataru si cele de la nord(
est de orasul 1imnicului Sarat#
$n aceste paduri, in functie de conditiile ecologice, predomina stejarul pedunculat ,;uercus
robur-, stejarul brumariu ,;uercus 8edunculiflora- si stejarul pufos ,;ercus pubescens- la un loc cu
ulmul, parul, marul salbatic si asociatii de arbusti#
<ot in zona stepei si silvostepei buzoiene apar pe suprafete mai mici sau mai mari petice de
vegetatie legate de e3istenta saraturilor, a terenurilor cu nisipuri si a luncilor largi care sint in
discordanta fata de vegetatia zonala, constituind asa numita vagetatie azonala(intrazonala din
cimpia judetului#$n acest sens, mentionam vegetatia lacurilor 4mara, Balta 4lba si din jur#$n lacul
Balta 4lba, ale carui ape sint mai concetrate in saruri, domina alga Chara crinita care contribuie la
formarea namolului ce a adus renumele bailor#
8e vaile Calmatuiului, Cotofistei si :albenu, pe terenurile uscate intilnim ca predominante o serie
de specii rare ca . 8etrosimonia <rianda ,scirtiitoarea sau hericica- si hrean salbatic, iar pe terenurile
umede saricica sau ciurlan, iarba sarata si catina alba, singura planta lemnoasa adaptata zonelor
saraturate#
<ot in cuprinsul saraturilor amintite in zonele cu mai mica concentratie, de la obirsia
Calmatuiului se dezvolta padurile 5rasinu si Spataru, ambele constituind un comple3 de o deosebita
importanta ecologica(genetica(evolutiva#
4ici se dezvolta frasinul pufos, mojdreanul, iar in cadrul unei vegetatii bogate, specii endemice
ca ) galbinarea, iarba mare, stinjenelul si laptuca#
8adurea Spataru constituie singurul punct forestier din tara in care se observa tranzitia de la
frasinul pufos la stejar#
2n alt element caracteristic in cadrul vegetatiei cimpiei il constituie =Cringul Buzau># 4ici sub
umbra stejarilor multiseculari, este prezenta o interesanta vegetatie in care se remarca sica si laleaua
de cring, o raritate pe cale de disparitie#
/ona dealurilor subcarpatice si zona de munte sint ocupate de paduri etajate astfel ) etajul
stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subalpin#
2n caz interesant in flora zonei subcarpatice il prezinta regiunea vulcanilor noroiosi de la 8iclele(
Beciu, unde se dezvolta asociatii halofile de ghirin si arbustul endemic gardurarita#
FAUNA
5auna nu prezinta specii caracteristice, dar favorizata si de faptul ca judetul concentreaza in
limitele sale toate formele de relief, este foarte variata, este foarte variata alcatuind un interesant
tablou ecologic si cinegetic#
4jutate de e3istenta zonei intermediare subcarpatice, majoritatea speciilor de animale si mai ales
pasarile desfasoara un proces de migratie continua de la munte la ses si invers, dupa cum conditiile
de viata si adapost se prezinta temporar mai favorabile intr(o zona decit in cealalta
$n stepa si silvostepa, dintre pasari intilnim mai cu seama speciile cintatoare ) ciocirlia,
privighetoarea, mierla, graurul, pitigoiul, vrabia, rindunica, cucul etc . rapitoarele ) eretele, uliul,
bufnita, cucuveaua etc#
%amiferele sint reprezentate prin speciile comune de rozatoare ) orbetele, popindaul, hirciogul si
cirtita# 4laturi de rozatoare mai intilnim dihorul, vulpea, nevastuica si iepurele
*&2& Ci de acces
.uristii dornici sa ajung in Cude$ul !uzu pot alege una din cele dou modalitati
de acces, rutier (i feroviar

Trans!ort rutier
Cudetul !uzu se afla pe @rumul 5uropean 5>% 'uceava.D !uzu# !ucure(ti
Cudetul este traversat de @rumul national *0 !uzu# 'iriu# Intorsura !uzului# !rasov
Trans!ort feroviar
&entru a ajunge pe teritoriul Cude$ului !uzu pe calea ferata trebuie sa folositi:
agistrala !ucure(ti#!uzu# 'uceava ce trece prin municiupiul resedin$ de Cude$#
!uzu. Iar pentru a ajunge :n partea nordic a Cude$ului mai exact la 4e3oia(u
folositi calea ferata pe ruta !uzuD4e3oiau
&entru mai multe informa$ii contacta$i <gen$ia CF1 !uzu
Trans!ort aerian
<eroportul internaEional cel mai apropiat de !uzu este <eroportul InternaEional
2enri Coand din Btopeni, ora aflat la **0 Fm distanE.
Trans!ortul !u7lic
Gn !uzu circul *0 linii regulate de autobuz, care leag zonele rezidenEiale de
principalele zone industriale )inclusiv de platforma industrial !uzu 'ud-, de
centrul oraului i de gar.
5xist cteva companii de taxi licenEiate de primrie i care opereaz :n ora i :n
localitEile apropiate.


Ca!itolul %%
Turismul rural in "udetul Bu$u

Cude$ul !uzau este cunoscut ca o important zon a turismului rural, ecologic (i cultural.
&entru practicarea acestui gen de turism este de mare importan$ cadrul natural, cultural, folcloric
:n care se afl localitatea care practic aceast activitate.
(&*& 'curt istoric
.urismul rural nu este un fenomen nou, avnd o tradi$ie de lung durat :n unele $ri
europene cum ar fi 5lve$ia, <ustria, 'uedia, unde legtura dintre lumea rural a gospodriilor (i
turism, a fost :ntotdeauna pronun$at.
&racticarea turismului rural s#a extins din ce :n ce mai mult :n a doua jumtate a secolului al
HH#lea, cnd tot mai mul$i turi(ti apar$innd clasei mijlocii prefer s viziteze zonele rurale, dect
s#(i petreac vacan$ele :n sta$iunile destinate turismului de mas. Bferta turistic rural vine
astfel ca o replic la turismul de mas practicat :n sta$iunile balneo#climaterice sau :n marile ora(e.
'tructurile organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate :n scopul realizrii
func$iilor pentru care au fost concepute, att din punct de vedere al cadrului construit ct (i al
serviciilor. In jurul acestor structuri se desf(oar activit$i de turism specializate, iar veniturile
ob$inute asfel au un caracter permanent, serviciile fiind oferite de un personal angajat specializat.
@intre structurile turismului rural, care se dezvolt :n spa$iul rural, fac parte: pensiuni
turistice, moteluri, campinguri, tabere (colare, tabere de crea$ie artistic, sate de vacan$, tabere
pentru activit$i ecologice. .urismul :n pensiuni (i case particulare din mediul rural are o autentic
tradi$ie (i cunoa(te un aflux din ce :n ce mai mare :n $rile europene cu tradi$ie turistic avnd ca
motiva$ie dorin$a de evadare :ntr#un mediu mai pu$in amenajat unde nivelul pre$urilor este modic,
caracterizat printr#o elasticitate mai mare a serviciilor care se pot adapta mai rapid, la o mare
diversitate de situa$ii sau preferin$e ale turi(tilor.
In 1omnia, spre deosebire de alte $ri europene dezvoltate, satul (i#a pstrat mult din
autenticitate rmnnd un organism bine integrat, :ntemeiat pe numeroase datini (i experien$e
comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte, astfel, turismul
rural s#a practicat dintotdeauna, dar sporadic, :ntmpltor, spontan (i mai ales neorganizat, forma
sa de manifestare reprezentnd ):ncepnd cu anii *8,0#*870- cazarea la localnici a vizitatorilor
ocazionali ai unor a(ezri rurale.
Gncepnd din *86+#*86>, :n mod organizat, s#au realizat primele ac$iuni turistice :n mediul
rural pentru grupuri de turi(ti afla$i pe litoralul romnesc al rii 4egre.
@in *8+, Centrul de Cercetri pentru &romovarea .urismului Interna$ional, printr#un ordin al
inisterului .urismului, a trecut la identificarea unor localit$i rurale reprezentative pentru satul ro#
mnesc cu scopul de a fi lansate (i promovate :n turism. Gn urma acestor studii s#a stabilit c pot fi
introduse :n turismul intern (i interna$ional aproximativ **> localit$i rurale, din jude$ul !ra(ov au
fost desemnate: !ran, Fundata, Iirnea.
Gn *8+/ s#a interzis cazarea turi(tilor strini :n locuin$ele particularilor, fcnd inaccesibile sa#
tele pentru turi(tii strini.
@up *8>8 primele gospodrii :nscrise :n turismul rural au fost :n zona oeciu#!ran#1ucr.
<poi s#au extins gospodriile :nscrise din zonele !rsei, @ornelor, aramure(ului, un$ilor <pu#
seni, Clujului (i marginilor 'ibiului.
(&( Forme de turism rural
Turismul rural :n "ude#ul Bu$au a cunoscut o important dezvoltare datorit poten$ialului su
natural (i antropic, fapt ce i#a determinat pe localnicii din zon dar (i pe al$ii s realizeze
importan$a acestei ocupa$ii.
&rin punerea :n valoare a ofertei de cazare (i servicii a turismului rural, prin programele
turistice, se dezvolt circula$ia turistic rural. Gn ultima vreme aceast circula$ie este din ce :n ce
mai mare, cauzat de noile extensii pe care le#a cptat turismul rural, ca de exemplu, cele
generate de noi forme de manifestare cu un pronun$at caracter de cultural (i ecologic. <par (i se
dezvolt :n mediul rural, forme de turism avnd un scop :n sine, forme prin care se :mbin
recreerea cu activit$ile practice.
<stfel se poate vorbi de turism rural cultural care valorific tradi$iile, me(te(ugul (i
artizanatul romnesc, turism rural ecologic care duce la o apropiere de natur, turism rural
ecvestru. <ceste manifestri conduc la cre(terea circula$iei turistice :n zonele respective (i conduc
la cre(terea circula$iei turistice :n zonele respective (i contribuie la ridicarea gradului de cultura,
educa$ie (i civiliza$ie a locuitorilor satelor (i implicit al zonelor rurale :n ansamblul lor, precum (i a
vizitatorilor.
civiliza$ie a locuitorilor satelor (i implicit al zonelor rurale :n ansamblul lor, precum (i a vizitatorilor.
Cazarea :n spa$iul rural este satisfcut :n majoritatea cazurilor de mici unit$i :n gestiune
3otelier. Jna din asocia$iile turismului rural din Fran$a, numita ,,Gites de FranceK propune :n anul
*88/ clien$ilor si, %0 000 de adrese la mare, la munte (i la $ar. <ceste spa$ii de cazare prezentau
urmtoarea clasificare:
gite rural # reprezint o cas sau o locuin$ la $ar, mare sau munte amenajat conform
stilului local. &rimirea turi(tilor se face :ntr#o manier personalizat, ace(tia putnd rmne
aici un LeeFend, una sau mai multe sptmni :n orice sezon dorit;
membre dhotes )camere de 3otel sau bed and breaFfast # !!- constituie o alt cale de a
descoperi multe din fe$ele Fran$ei. .uri(tii sunt primi$i la particulari care desc3id casele lor
pentru una sau mai multe nop$i, considerndu#i pe ace(tia adevra$i ,,prieteniK;
gites denfant )cuiburi, culcu(uri pentru copii- # :n timpul vacan$elor copiii sunt primi$i de
familii (i supraveg3ea$i de persoane competente. 5i profit aici de bucuriile oferite de via$a
de la $ar, de odi3n (i de aer curat;
camping a la ferme )camping la ferm- # terenurile unde pot fi instalate corturile sau rulotele
sunt situate :n apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a profita de lini(tea naturii;
gites detape # este destinat primirii cltorilor )pede(trii, clare, cicli(ti, etc.- care doresc s
fac un mic popas :nainte de a continua drumul este situat :n preajma traseelor de
cltorie;
gites de group # adposturi rurale de mare capacitate prevzute pentru familii sau grupuri
):n jur de ,0 persoane- cu ocazia sejurului sau a unui LeeF#end;
chalets - loisires )popasuri de recreere # odi3n- situate :ntr#un spa$iu natural ):n inima
naturii-. <ici sunt propuse activit$i diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc.
<ceste spa$ii de cazare sunt situate :n marea lor majoritate :n comunele din judeul Braov,
ele beneficiind de un standard de * sau , steleAmargarete. Bferta turistic este foarte variat (i se
adreseaz unor segmente de pia$ diverse. In paralel cu activitatea turistic rural se poate vorbi
de o preocupare general pentru activit$ile de salvare a patrimoniului ar3itectural rural.
In jude$ul !ra(ov se propun urmtoarele forme de gzduire specializate:
ferme specializate n primirea copiilor;
ferme specializate n primirea grupurilor;
ferme specializate de primire a claselor speciale de tiine naturale )botanic, zoologie,
biologie, etc.-;
ferme pentru pescari;
ferme hipice )ecvestre-.
'tabilirea tipurilor de sate turistice din jude$ul !ra(ov este necesar pentru a putea promova
:n fiecare localitate, zon, cele mai adecvate forme de turism :n func$ie att de principalele
caracteristici geografice, economice (i sociale, ct (i de principalele op$iuni (i motiva$ii ale
categoriilor de turi(ti care frecventeaz o localitate. <stfel se disting:
sate turistice etnografice D folclorice;
sate turistice de crea$ie artistic (i artizanal )!ran etc.-;
sate turistice climaterice (i peisagiste )Fundata, !ran, oeciu, Iirnea-;
sate turistice pastorale )!ranul-;
sate turistice pentru practicarea sporturilor )de iarn- :n general )Iirnea, Fundata, oeciu,
etc.-.
Agroturismul este practicat :n special :n zona satelor buzoiene zona ce constituie un areal
cu un poten$ial natural, istoric (i turistic deosebit,
<ceast form specific de turism rural este bazat pe asigurarea, :n cadrul gospodriei
$rne(ti, a serviciilor de cazare, mas, agrement (i alte servicii complementare acestora, fiind
practicat de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundar, activitatea
desf(urat :n gospodria sau ferma proprie rmnnd principala ocupa$ie (i surs de venit.
(&.& Arte 5i me5te5uguri
,relucrarea !ietrei
Focuitori ai unei zone bogate :n calcar, buzoienii s#au remarcat :n mod deosebit ca
me(teri pricepu$i :n prelucrarea pietrei. Crucerii de la 4eni, &ietroasele (i Ciuta D comuna
gura ,relucrarea lemnului
9emnul a fost lucrat din vec3ime, obilierul Ernesc este decorat fie prin cioplire , fie prin pictare
policrom a unor motive florale, antropomorfe sau simbolice. 'pecific !raovului :i este lada de
zestre, solid fcut i bogat ornamentat policrom..
Tehnica incondeierii oualor
$n general, in Buzau, ouale se vopsesc in rosu, iar cele incondeiate in alb si rosu# $n zonele de munte
ouale se vopsesc natural cu ajutorul sfeclei rosii, frunzelor de nuc sau foilor de ceapa#
2n mester popular al zonei este $oana %atei din *intila *oda ? +iculesti care incondeiaza oua de
!5 de ani# $oana %atei participa la 5estivalul de 4rta 8opulara @7ada de /estre A, <argul mesterilor
populari si multe alte festivaluri si evenimente#
Tehnica Macrame
8rin aceasta tehnica sau impletiturile in sfoara ori tapiserie innodata se pot obtine spre e3emplu
cosulete#
4cestea sunt confectionate din fire de iuta# Cosuletele pe langa rolul lor bine stiut pot fi folosite si
ca obiecte decorative# 2nul din maestrii acestei tehnici este doamna 6aniela *oicu, absolventa a
5acultatii de <e3tile si Confectii BB#
Confectionarea opincilor.
9pincile sunt confectionate din piele groasa# Sunt croite dupa forma piciorului si sunt finalizate
dupa tehnica cunoscuta numai de mestesugari#Cadrul didactic 6oina %usat doreste sa duca mai
departe mestesugurile specifice Buzaului prin organizarea anuala a Simpoziomului $nternational de
4rta 8opulara @ 4dela 8etre A si in cadrul cursurilor de confectionare opinci si tesaturi la ghergheful
vertical#
Confectionarea ciorapilor
Ciorapii se confectioneaza pe andrele , pe care se pun ochiurile necesare# Clena Stanescu,
invatatoare in comuna Chiojdu, lucreaza din pasiune si toti cei care vor sa deprinda aceste
mestesuguri, vor avea sprijinul dumneaei#
Cusaturi si crosetat
6oamna Clena Stanescu este e3perta si in aceasta tehnica# Cusaturile si crosetatul este un mestesug
practicat in special de batranele care in noptile lungi si friguroase de iarna stateau la gura sobei si
vedeau in in crosetat o metoda de rela3are#
Ia buzoiana
7ana se vopsea in culoarea grena cu ajutorul unei plante numita broci# 4ceasta planta este intalnita
in Bisoca, insa in prezent aceasta se gaseste in cantitate foarte mica# $a este croita doar de mesterii
populari pentru ca este realizata dupa o tehnica speciala
Tehnica cusutului la herhef !ertical
:hergheful reprezinta cadrul de lemn sau metal pe care se Dntinde o esEturE pentru a fi brodata sau
firele de urzealE pentru eserea covoarelor .
4ceasta tehnica este transmisa mai departe de doamna 4dela 8etre#
"ietraritul
Cste un mestesug specific zonei %agura# 4cest mestesug nu a imbogatit pe nimeni insa ii ajuta pe
localnici sa isi castige painea# $n prezent sunt cioplite doar pietrele pentru construirea zidurilor sau
gardurilor sau a obiectelor decorative#
Cioplitul in lemn
Cioplitul in lemn este foarte raspandit in zona Buzaului# 7emnul este cioplit in ateleriere si obiectele
rezultate sunt folosite pentru ornare si decorare, in special a gospodariilor#
Fieraritul
4cest obicei este pe cale de disparitie in prezent# $n trecut, fierarii confectionau de la potcoave
pentru potcovit caii pana la unelte agricole sau fier pentru constructii#
#laritul
Cste un mestesug ce se ocupa cu modelarea lutului# 8e teritoriul Buzaului, ceramica este
reprezentata inca de acum 5""" de ani# 9data cu tehnologia si aparitia unor noi materiale
inlocuitoare a argilei, ceramica siFa mai pierdut din importanta# $n prezent ceramica are in special
un rol decorativ#
$araritul
*araritul este pe cale de disparitie# 2rme razlete ale acestei traditii se mai pot intalni in zonele
<isau, +aeni, Ciuta# 8iatra de var impreuna cu apa era folosita pentru zugravirea pomilor, caselor#
(&+ 67iceiurile !o!ulare tradi#ionale:
Gn aria judetului !uzului, cultura popular romneasc prezint cteva trsturi
distincte date de vec3imea locuirii acestor meleaguri existen$a unui procent ridicat de
popula$ie rural, cu ocupa$ii me(te(ugre(ti specifice predominan$a credin$ei ortodoxe
adaptarea noilor tendin$e (i a noilor te3nici contemporane la :mbog$irea (i :nobilarea artei
populare.
<rta popular se poate defini ca fiind crea$ia unei comunit$i, :ntemeiat pe o lung
tradi$ie, :mpletind func$ionalul cu esteticul :n opere de art, :n care formele (i ornamentele
sunt gndite ca :ntreguri destinate s :ndeplinesc trebuin$ele materiale (i spirituale ale
indivizilor (i a colectivit$ilor :n materie de ar3itectur, organizarea interiorului, $esturi,
ceramic, unelte, podoabe, prelucrarea materialelor, pictur pe sticl etc. Gn satele din
judetul !uzului elementele de art popular se :ntlnesc frecvent constituind atrac$ii
turistice att fiecare :n parte ct (i privite ca un tot unitar.
!og$ia (i diversitatea peisajelor cu care natura a :nzestrat regiunea buzoian,
miestria (i 3rnicia oamenilor de pe aceste meleaguri, numeroasele resurse ale solului (i
subsolului existente :n acest spa$iu, fac din aceasta regiune a tarii , un areal cu un
remarcabil poten$ial turistic socio#economic valorificat :n bun msur, dar cu multiple
posibilit$i pentru o (i mai bun valorificare a lui.
<stfel, expozi$ia sudic (i sud#estic a dealurilor a permis apari$ia a(ezrilor
omene(ti care ulterior au evoluat in sate si comune . <ceste conditii au favorizat cultura
vieti de vie si aparitia podgoriilor renumite cum ar fi @ealul are# &ietroasele . 'atul
poate constitui o motivatie pentru turismul organizat sau pe cont propriu prin
originalitatea si bogatia resurselor spatiului geografic , prin specificul etnocultural si
etnografic.
Aona etnografic Bu$u
'atele de aici ocup strvec3i vetre de locuire atestate ar3eologic din paleolitic (i
confirmate prin comunitatea elementelor de etnografie (i folclor. &rivite :n ansamblu,
satele impresioneaz prin mre$ia gospodriilor cu fa$a spre soare (i zone desc3ise,
pentru ca vederea din fereastr s fie ampl (i plin de verdea$. Integrate cu mare
grij :n cadrul natural, gospodriile sunt a(ezate dup teren, dup soare, dup vale,
dup direc$ia vntului (i a ploii.
&unctul central al satului :l reprezint btrna biseric cu ar3itectur ce aminte(te de
casele tradi$ionale.
Cum satele buzoiene au fost :n majoritate mo(nene(ti, acestea ofer prin mrime,
ar3itectur (i tematica pictural, date socio#economice despre via$a (i tririle stenilor.
"ia$a modest, dar plin de mndrie a locuitorilor se cite(te :n pictura interioar a
lca(elor de cult. Gn afara scenelor religioase, la cererea enoria(ilor, pere$ii bisericilor
erau acoperi$i cu imagini din via$a sfin$ilor ocrotitori ai copiilor, vdanelor (i familiei.
<sezarile rurale de interes turistic se pot clasifica astfel:
# sate cu monumente istorice, de art (i ar3itectur cu valoare de excep$ie # 1te(ti # prin
mnstirea de aici, Cislu, ?rjdana, gura # nstirea Ciolanu
,ortul !o!ular
Jn element etnografic distinct este portul popular specific zonei. Costumul, :n
ansamblul su se :nscrie :n tipul carpatic a crui origine se gse(te :n portul popula$iei
dacice.
Costumul popular femeiesc, reprezentat mai bine datorit deosebirilor de la o zon la
alta, se compune din: ie cu decor :n MbrociK sau Mmu(teK, fot de ln cu fond negru (i
decor :n MvergiK ro(ii (i albe, purtat peste un fustar alb; pe cap se purta maram,
tulpan sau batic (i :n picioare opinci sau pantofi tra(i peste ciorapi albi din ln (i
bunbac.
Cu totul deosebit pentru zona 'ubcarpa$ilor !uzului este portul androcului )fust
crea$ din ln de culoare brun sau verde-.
&ortul brbtesc este mult mai simplu (i mai comun, asemnnduse cu toate regiunile
subcarpatice muntene(ti. 5ste compus din cma( )din croiuri drepte sau Mnem$eascK
cu platc-, pantaloni din pnz )maron- (i pantaloni din dimie )iarna-, ciorapi albi
)iarna-, bru lat, vest din dimie brun sau neagr, opinci iar pentru cap plrii maron
(i cciul, iarna. Costumele pentru copii sunt asemntoare celor maturi.
'ate de interes etnofolcloric
@in aceast categorie fac parte satele de la limita subcarpa$ilor cu mun$ii, :n care portul
popular, ar3itectura, mobilarea (i decorarea interioarelor, :n sil rustic, muzica (i coregrafia
popular predomin impunndu#se totodat (i ca :nsu(iri esen$iale ale satului respectiv
)C3iojdu, 9optari, nzle(ti, :mprejurimile 4e3oiului
Manifestri cultural artistice
anifestrile cultural artistice din Cudetul !uzului caracterizate printr#un bogat (i
variat program au un caracter ocazional (i treptat au pierdut din legturile cu vec3ile
ritualuri devenind evenimente artistice, distractive (i de spectacol.
@erularea unor programe turistice care includ astfel de manifestri constitue o
posibilitate de mrire a importan$ei lor.
anifestrile populare autentice se prezint ca un factor de atrac$ie deosebit, fiind
pentru turi(ti un element de cunoa(tere cultural (i :mbog$ire a propriului orizont
spiritual. Gn cadrul manifestrilor culturale din 'ubcarpa$ii !uzului un loc aparte :l
are cea dedicat marelui poet (i prozator buzoian "asile "oiculescu.
Gn fiecare an, :n 'ubcarpa$ii !uzului se organizeaz
manifestri cultural# artistice, cele folcloirice ocupnd un loc aparte prin meritulde a
conserva valori tradi$ionale de port (i cntec.
MAB%F@'TA=% CUFTU=AF@ '% 6B%C@%U=%F@ ,6,UFA=@ T=AD%T%6BAF@
# Colindatul de Crciun
# Jratul de <nul 4ou # &lugu(orul (i 'orcova
# 'nzienele ),/ iunie- # culesul plantelor de leac
# NFocul lui 'umedruK),6 octombrie-. In seara premergtoare zilei de 'fntul @umitru, copiii se
strng :n cete (i aprind crengi uscate (i rugii de la cartofii strn(i cu cteva zile mai :nainte (i
rostesc c3emarea N2ai la focuO lui 'umedru, cu mere, cu nuci c sunt mai dulciPK. ?ospodarii vin cu
daruri pentru copii. Ceremonialul se :nc3eie printr#un ritual care semnific puritatea cu ajutorul
focului: copiii sar peste foc de mai multe ori , apoi iau cte un tciune :n mn cu care se :ndreapt
spre grdina din gospodria fiecruia, :n ndejdea c pomii (i legumele vor fi ferite de NgngniiK.
&5 J15 @5 !<9<@QKla ?ura .eg3ii, :n ultima duminic din luna mai;
M.<1?J9 CJCJ9JIK la &trlagele, :n prima duminic dup &a(te;
MF5'.I"<9J9 '9Q4ICJ9JIK la eledic#nzle(ti, :n a treia duminic din luna
iunie;
MF9B<15 @5 CB9.K la Col$i, :n a doua duminic din luna iulie;
M.<1?J9 .1<@I.IB4<9 @5 'F<4.< <1I<K la Cozieni, pe data de *% august,
de 'fnta aria;
M&5 &9<IJ1I !I'BC545K la !isoca, a treia duminic din luna august.
MCB95C.I< &51<454.Q @5 <1.Q &B&J9<1Q CB4.5&B1<4Q @5 &5
"<95< '9Q4ICJ9JIK la nzle(ti#?runj.
Importan$a mare pentru turism a acestor manifestri const (i :n faptul c ele se
organizeaz :n zone care de$in (i numeroase alte obiective turistice importante,
constituind pentru turi(ti posibilitatea vizitrii a ct mai multor puncte de atrac$ie
)ex. MFestivalul 'lniculuiK de la eledic#nzle(ti-.
'erbarea folcloric tradi$ional N&laiul 4uculuiK de la 9optari
'rbtoare la "arlaam: KGn$rcatul mieilorK
Festivalul Carnatilor de &lescoi,
'arbatoarea vinului de &ietroasa D / septembrie&
Ca!itolul %%%
Anali$a fenomenului turistic rural din "udetul Bu$au
.&*& Ba$a te8nico9material
"alorificarea patrimoniului turistic al unei $ri, regiuni sau zone geografice etc. implic :n
prealabil asigurarea unor condi$ii minime pentru deplasarea, sejurul (i petrecerea agreabil a
timpului de ctre turi(ti. In esen$, :mbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea
fluxurilor turistice spre acele destina$ii care ofer vizitatorilor cea mai mare satisfac$ie :ntr#o
cltorie de vacan$.
&entru ca un teritoriu s poat fi declarat Nde interes turisticK, poten$ialul su turistic trebuie
s rspund la dou cerin$e esen$iale:
s dispun de resurse naturale (i de alte elemente de atrac$ie preferate de turi(ti
)istorice, cultural#artistice etc.-;
s dispun de posibilit$i de acces, de transport, de cazare, de alimenta$ie, de
unit$i comerciale, de instala$ii, de amenajri adiacente etc. , :ntr#un cuvnt de baza
material (i de infrastructura necesar pentru a facilita activit$ile turistice;
Cude$ul !uzau dispune de o baz te3nico# material foarte diversificat (i :n dezvoltare:
Ta7el nr&* 'tructura de primire turistica rurala
structuri de primire
turistica ,006 ,00+ ,00> ,008 ,0*0 ,0** ,0*,
,006A,0*,
R
total %% %+ 60 66 6> 68 +0 +>.%+
pensiuni turistice
rurale ,6 ,% ,> 7* 77 7/ 7% +/.,>
Sursa INSS Buzau
Ta7elul nr&( Capacitatea de cazare existenta in pensiunile turistice din Cudetul !uzau In
perioada ,006#,0*,

,006 ,00+ ,00> ,008 ,0*0 ,0** ,0*, ,006A,0*,
,ensiuni turistice
>0 8/ *,0 *() *7, *,+ *,+ 6,.88 R
,ensiuni agroturistice
.2+ .21 +(3 +:. /88 /86 >08 //.88 R
Sursa INSS Buzau
Drafic nr& *
Ta7elul nr&. Capacitatea de cazare in functiune in pensiunile turistice din Cudetul !uzau in
perioada ,006#,0**

,006 ,00+ ,00> ,008 ,0*0 ,0**
,ensiuni turistice ,7*8+ 7*/8+ 7>7>, /7>00 /+/+, /%+*8
,ensiuni agroturistice
*.*1+2 *.(:2.
*+:)+
3
*3(24
1 *>*+88 *>*>*,
Sursa INSSBuzau
Drafic nr& (
Ta7el nr&+ 4umar sosiri ale turistilor in pensiunile turistice din Cudetul !uzau in perioada
,006#,0**

,006 ,00+ ,00> ,008 ,0*0 ,0**
,ensiuni turistice
*887 ,,,, ,*6% ,%70 ,,87 ,*++
,ensiuni agroturistice
2344 4*3( **.41 41)( >>8% 8/*/
'ursa I4'' !uzau
Drafic nr& .
Ta7el nr&1 4umarul de innoptari ale turistilor in pensiunile turistice din Cudetul !uzau in
perioada ,00%#,0**
())2 ())3 ()): ())4 ()*) ()**
,ensiuni turistice /06* 78/, 7770 7,>7 7/+, /%6%
,ensiuni agroturistice *))4) *123: *4(+* *32+. *%6,% *6%78
Sursa INS Buzau
Drafic nr&+
Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare
4r. Innoptri turist
Indicatorul ofertei S ############################
4r. 9ocuri disponibile
Ta7el nr& 1 Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare )nr. 9ocuri-:
Ti! de unitate de
ca$are
())2 ())3 ()): ())4 ()*) ()**
Bumar de ,ensiuni turistice /06* 78/, 7770 7,>7 7/+, /%6%
inno!tari ,ensiuni agroturistice *0080 *%6+> *8,/* *+6/7 *%6,% *6%78
Bumar de ,ensiuni turistice >0 8/ *,0 *,0 *7, *,+
locuri ,ensiuni agroturistice 76/ 76% /,+ />7 /88 /86
indicatorul
ofertei
,ensiuni turistice %0,+6 /*,8/ ,+,+% ,+,76 ,6,70 .1/4+
indicatorul
ofertei
,ensiuni agroturistice ,+,+, /,,8% /%,06 76,%7 7*,7* ../.+
Calculul duratei medii a sejurului:
Ta7el nr& 2 @urata medie a sejurului )zile-:
Ti! de unitate de ca$are ())2 ())3 ()): ())4 ()*) ()**
Bumar de ,ensiuni turistice /06* 78/, 7770 7,>7 7/+, /%6%
inno!tari ,ensiuni agroturistice *))4) *123: *4(+* *32+. *%6,% *6%78
Bumarul total ,ensiuni turistice *887 ,,,, ,*6% ,%70 ,,87 ,*++
de turisti ,ensiuni agroturistice 2344 4*3( **.41 41)( >>8% 8/*/
D
ms
G$ileH ,ensiuni turistice ,,0/ *,++ *,%/ *,70 *,%* ,,*0
D
ms
G$ileH
,ensiuni agroturistice *,/> *,+* *,68 *,>6 *,+6 *,+6
Calculul indicatorului intensitii turistice:
a !n raport de populaie:
Nr. Turiti
d
p
= ---------------------- 11591/432050= 2 turisti la 100 de locuitori
populaia total
b !n raport de suprafa
4r. .uri(ti
d
t
S ###################### 3a **%8*A6*07S *.>8
suprafa$a total
Calculul coeficientului de utilizare a capacitii de cazare:
Nr. nnoptri turist
! = ---------------------------------- " 100 # 1$539/ B!! G 3H5I
Nr. %ocuri disp. & 3$5 'ile
.&( 'ervicii de alimenta#ie
!uctria romneasc :ncepe s fie cunoscut (i peste 3otare, unele feluri de mncare
bucurndu#se de succes prin gustul deosebit, armonia sortimentelor (i c3iar originalitate, putand fi
definit ca un tot unitar, dar dac analizm structura mncrurilor din punct de vedere sortimental,
al modului de preparare, al condimentrii, al structurii (i asocierii diferitelor materii prime, vom
constata c exist particularit$i zonale (i regionale. Fiecare provincie istoric are un specific
aparte care s#a men$inut, s#a completat (i s#a :mbog$it din punct de vedere sortimental (i calitativ.
1e$etele specifice locului, sunt ca de exemplu:
# fasolea fiart :n lapte, :mpreun cu ceap, la sfr(it adugndu#se smntn (i con#
dimente dup gust.
# &strvul :n sos are la baz un pstrv copt :n folie, pe grtar, lsat apoi s pluteasc
:ntr#un sos din fin, lapte, smntn (i lmie, ct s#i dea un gust acri(or.
9a stnele de pe &enteleu se pregteau alte bunt$i& Coroni#a 7aciului era fcut special
pentru cel mai important dintre ciobani, dintr#un aluat fraged :n care se puneau pastram, brnz
de oaie, ardei ro(u (i ceap. .ot la stn se pregteau (i crna$i, numai din carne (i seu de oaie,
piper (i usturoi. Cu toate acestea nu se aseamn cu celebrii c>rna#i de ,lecoi. Mielul la
groa! se face dintr#un miel cu tot cu blan, cruia i s#au scos mruntaiele. 'e umple cu diverse
ierburi mirositoare, se :mbrac :n lut (i se coace :ntr#o groap cu mult jar. @up vreo patru ore,
cnd este gata, se desface coaja. Carnea este aproape fiart, dar foarte gustoas. .ot la "arlaam
se mai pregte(te mmligu$ cu multe, multe straturi. Gntr#un vas se a(az un rnd de unt, apoi
urd, brnz, mmlig mai moale, ou fierte, carne afumat (i u(or prjit, alt strat de
mmligu$, brnz frmntat (i unt. @easupra se bat ou (i se coace :n cuptor. Curcanul n
ca$anul cu #uic este iar(i o re$et vec3e de cnd lumea. Curcanul, orict de mare era, se
fierbea :n cazanul :n care, pe lng ap, se punea (i $uic. @up ce se scotea de acolo se frigea
pe grtar. 4u pstra totu(i gustul de $uic, iar carnea se frgezea foarte tare.
.&+& Circula#ia turistic n cadrul unit#ilor de ca$are din localitatea 'arata
Monteoru/ "udetul Bu$au
'tudiu de ca$
,ensiunea Casa cu tei din 'arata Monteoru
,re$entare
Cnd ti se face dor de mncarea de odinioarT a bunicii, cnd nu mai suporti nebunia
obositoare a orasului, cnd iti dai seama cT a trecut ceva timp de cnd nu i#ai mai zambit
naturii, atunci este momentul sT dai o fugT la 'Trata#onteoru.
&ensiunea Casa cu .ei este situatT c3iar langT pTdure, adevTratT terapie pentru minte,
trup si suflet.
Capacitatea de cazare este de ,> de camere , toate ec3ipate cu bai proprii si ." cu
cablu.
&entru a va reincarca bateriile, puteti profita de de !lim7ari !rin !adure si sauna .
&entru a veni in completarea vacantei dumneavoastra, va punem la dispozitie:
9 1estaurant traditional buzoian # *%0 locuri
# 'ala de sedinte # %0 de locuri
# Foisor langa padure # %0 locuri si veranda cu panorama asupra "aii 'aratii
# 9oc de joaca pentru copii
# 9ivada
# *% minute, pe jos pana la strandul cu apa sarata
# .able, remU
# 9oc de plecare spre "ulcanii noroiosi, .abara de sculptura agura si 4aeni, anastirile
Ciolanu si 1atesti, uzeul c3i3limbarului de la Colti.
6ferta s!eciala de ,aste:
&ac3et 7 nopti de cazare cu pensiune completa:
*- /%0 leiApers. loc in camera dubla
,- %00 leiApers. loc in camera dubla cu balcon
&ac3etul include masa festiva de @uminica:
# eniu masa festiva: ic#dejun traditional de paste; &ranz: #!ors de miel, Friptura de
miel cu cartofi cu rozmarin si salata verde cu leurda, &rajituri de casa; Cina festiva:
#?ustare, &astrav la cuptor cu garnitura de legume, @esert
# .uica,<finata,"inul casei, <pa plata,<pa minerala la toate mesele
&ac3et sejur minim: 7 nopti. @ata de intrare: *>.0/.,0*/. C3ecF#in: dupa ora *7, c3ecF#
out: inainte de ora *,.
Jnitatea se :nc3iriaza unui singur grup dar si individual.
4umar minim de persoane pentru rezervare: ,
Copiii sub + ani: gratuit
Copiii :ntre + ani si *, ani au reducere de %0R din pret cu pat suplimentar
<vans la rezervare: 70 R
Ta7el nr& 3
%ndicatori ())3 ()): ())4 ()*) ()**
numar de inno!tari *00+ *0+/ *,%/ *7%> ,000
numar de turisti
romani
>8% 8+> 8+% 8>% *000
numar de tursti straini 70 /8 %% +8 >>
locuri de ca$are ,> ,> ,> ,> ,>
numar de locuri in
!ensiune
%6 %6 %6 %6 %6
se"urul mediu *,> *,8 ,,* ,,7 ,,%

'e$onalitatea
.urismul, fenomen sensibil la muta$iile social#economice, :nregistreaz :n evolu$ia sa o serie
de fluctua$ii: unele cu caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor factori de
tendin$ sau de sc3imbrile rapide (i spectaculoase :n domeniul te3nicii, altele au caracter
alternativ datorndu#se unor condi$ii naturale, specificului cercetrii sau influen$ei unor situa$ii
conjucturale. <ceste oscila$ii, de durat sau repetabile, cu implica$ii mai profunde sau superficiale,
mai greu sau mai u(or previzibile, se manifesta :n repartizarea inegal :n timp (i spa$iu a numrului
de turi(ti (i respectiv a necesarului de servicii.
"aria$iile sezoniere ale activit$ii turistice sunt cele determinate, :n principal, de condi$iile de
realizare a ec3ilibrului ofert#cerere (i se definesc printr#o mare concentrare a fluxurilor de turi(ti :n
anumite perioade ale anului, :n celelate remarcndu#se o reducere important sau c3iar o stopare
a sosirilor de turi(ti. Frecven$a mai mult sau mai pu$in constant a varia$iilor sezoniere provoac :n
economia turismului modificari specifice, mult mai pregnante dect :n alte sectoare economice,
sezonalitatea accentuat influen$nd cre(terea pre$ului de cost (i diminuarea rentabilit$ii,
provocnd :n multe cazuri o dezvoltare inegal a diferitelor zone de interes turistic. In ceea ce
prive(te caracteristicile varia$iilor sezoniere, acestea se produc :n perioada unui an calendaristic (i
:n contextul unui sezon determinat, cuprinznd una sau mai multe luni.
"aria$iile sezoniere :n turism sunt de dou feluri: varia$ii sezoniere artificiale (i varia$ii
sezoniere naturale. &rintre cele dinti pot fi men$ionate acelea care privesc mecanismul concediilor
pltite, al vacan$elor (colare (i care se disting prin caracterul lor economico#organizatoric. @in a
doua categorie fac parte varia$iile sezoniere cauzate de sc3imbarea condi$iilor climaterice :n cursul
diferitelor anotimpuri.
&roblemele legate de diminuarea implica$iilor provocate de sezonalitate sunt tot att de vec3i
ca (i turismul :nsu(i. 5forturile prestatorilor de servicii sunt orientate spre oferirea unor condi$ii
stimulative, astfel :nct s se atenueze pe ct posibil fenomenul sezonier. &entru aceasta este
necesar efectuarea unei analize minu$ioase, :n urma creia s se poat formula solu$ii eficace :n
legtur cu permanentizarea activit$ii turistice :n zon.
Ca!itolul %;
,ro!uneri de !romovare i de$voltare
a turismului rural din "udetul Bu$au
In 1omnia, turismul rural s#a practicat de mul$i ani, dar nu a existat o legisla$ie
adecvat care s permit diferen$ierea pensiunilor dup criterii de clasificare specifice :n
clase de confort, fapt ce s#a realizat ulterior (i nu erau agen$ii specializate :n cazarea la
ferme $rne(ti
,ro!uneri !entru !etrecerea tim!ului li7er in $ona Bu$aului
'e !ot organi$a drume#ii cu trasee de dificultate i !articularit#i diferite/ du! cum
urmea$:
In Masivul 'iriu:
*. !ile 'iriu D "alea 4eagr D @osul untelui D &oarta "nturilor D Bbr(ia Crasnei D
Culmea .tarutu D "f. .taru are D .abla !utii D &oiana 'tanei. arcaj banda rosie.
@urata + D > ore.
,. 'iriu D ?ura ilei D "alea ilei D Cabana si 9acul "ulturilor. arcaj triung3i rosu.
@urata % D 6 ore.
7. Cabana (i 9acul "ulturilor D 9acul 'ec D 'aua &oarta "nturilor. arcaj punct ro(u.
@urata V ore
/. !ile 'iriu D "alea !radului D Col$ii !lei D "f. !ocarnea D &oarta "nturilor D 9acul
"ulturilor D Culmea !lojii D 'tearpa D "alea 'iriului D ?ura ilei. arcaj punct rosu.
@urata 8 D *0 ore.
%. @osu untelui D "f. !ocarnea D &oarta "nturilor D "f. laia. arcaj cruce ro(ie.
@urata 7 ore.
In Masivul ,enteleu:
*. ?ura Cernatului D 'tana Cernatu D "f. &enteleu D "f. Crucea Fetei D "f. !lescu are
D "f. !lescu$u D usa. arcaj banda rosie. @urata 8 D *0 ore.
,. ?ura Cernatului D "alea ilei D rezervatia "iforta D parul Caseria D 'aua Caprioarei
D &iciorul Caprei D Iapte Izvoare D 'ecuiu. arcaj triung3i albastru. @urata 8 D *0 ore.
7. !rebu D 9acul 4egru D !rebu. arcaj punct ro(u. @urata * ora.
In Masivul ,odul Calului:
*. ?ura .eg3ii D &oiana .eg3ii D "f. &odul Calului. arcaj cruce albastra. @urata 7 ore.
,. ?ura .eg3ii D "alea Fulgerisului D "f. Ivanetu D &laiul 4ucului D 9acul ociaru D
9optari. arcaj cruce albastr. @urata % D 6 ore.
%n 'u7car!ati Bu$aului
;ulcanii Boroioi de la &clele ari (i &clele ici sunt situati in apropierea localitatii
!erca, din judetul !uzau si reprezinta o rezervatie mixta )geologica si botanica- fiind un
fenomen rar intalnit in 1omania si c3iar pe glob. @in craterele numerosilor vulcani, ies
gaze naturale din adancuri, infiltrandu#se in rocile fisurate si aducandu#le la suprafata sub
forma unui material vascos, de culoare alb#gri sau brun#cenusie. <cest noroi formeaza
conuri inalte de 7 pana la 8 m, revarsandu#se la intervale diferite de timp si alunecand pe
pantele usor inclinate rezultate din eruptiile anterioare.
Focul ;iu 1ezervatie naturala, situata pe teritoriul satului .erca, din comuna 9opatari,
fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in
bataia vantului, flacari ce se inalta pana la 0,% m. @aca presiunea gazelor care ies la
suprafata este mai mica, atunci flacarile se sting.
'area lui !uzau# ,latoul Meledic rezerva$ie geologic, zoologic (i speologic; se
remarc mai ales prin pe(terile de sare, printre care se numr (i cea de#a de a doua ca
mrime din lume)*,,%+ Fm lungime-;
Manastira Ciolanu
<re doua biserici, prima construita in anul *%80 de @oamna 4eaga , sotia domnitorului
i3nea .urcitu, iar a doua cu 3ramul 'fintii <postoli &etru si &avel in anul *>,> ctitorie a
episcopului C3erasie al !uzaului .
Biserica in !iatra de la Alunis Colti are 3ramul M.aierea capului 'f. Ioan !otezatoruK
sapata in stanca in anul *,+/ de doi ciobani , ajutrati de sateni . Imprejurul bisericii, in
munte, calugarii au sapat c3ilii.
Mu$eul c8i8imarului Colti
Gn patru :ncperi (i :n pridvorul de la etajul cldirii sunt expuse obiecte de etnografie (i art
popular ce reconstituie realitatea locuin$ei, modul de via$ (i ocupa$iile tradi$ionale ale
cuttorilor (i prelucrtorilor de ambr D cre(terea animalelor, agricultura, pomicultura,
munca la pdure. 'unt expuse piese decorative )macat, foaie de perete, batiste, (tergare-,
de port (i mobilier, de $esut )piep$ini pentru ln (i cnep-, uz casnic (i pstorit )opinci,
glugi, tri(ti de merinde, dsagi din pr de capr-, ct (i unelte agricole )plug din lemn,
coase, sape, seceri, spligi

'ta#iunea 7alnear 'rata Monteoru face parte din categoria celor ,/ de sta$iuni
din $ar care prezint interes mondial datorit condi$iilor de cur balnear.
'arata onteoru este statiunea preferata a buzoienilor un sat al comunei erei alcum
printre coline la poalele dealului Istrita , infiintata ca statiune balneara in anul *>8% a avut
o decadere dupa *8>8 cand bazinele si 3otelurile s#au paraginit , apoi au revenit trentat la
viata datorita unor investitii private . !azinele cu apa sarata, amenajarea zonei de
promeneda si reasfaltarea drumurilor principale au atras din nou vizitatori . In prezent este
o statiune de interes local fiind c3iar singura din judet.
'arata onteoru este o statiunebalneoclimaterica )la *> Fm de !uzau, la >6 m altitudine-,
inconjurata de dealuri impadurite si terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de
un climat moderat, vara numarul zilelor insorite fiind mai mare, iar precipitatiile reduse.
Factorii terapeutici naturali sunt reprezenta$i de izvoare cu ape minerale srate,iodurate,
bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare total de *>>#%*7 la mie,
nmolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de cru$are.
1ezultate remarcabile sunt ob$inute in special la tratarea afec$iunilor aparatului locomotor
)reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice-, afec$iunilor ginecologice,
gastrointestinale (i 3epato#biliare. Caile de acces sunt: rutiere#@4 *! cu deviere *0 Fm de
la popasul turistic erei, feroviare#gara !uzau.
=AFT%BD ,@ =AUF BUAAU
Coborre pe raul !uzau, :n brci speciale cu capacitatea de 6 D > persoane, pe traseu de
*# , ore.
In primavara, apele !uzaului se incadreaza la gradul III de dificultate )mediu-, fiind ideal
pentru incepatori dar si pentru practicantii cu experienta medie.
<sistenta si instructajul vor fi asigurate de catre o ec3ipa de instructori cu experienta in
raftingul sportiv si de agrement.
'e asigura ec3ipament complet: costum si incaltaminte de neopren, casca, vesta de
salvare.
9ocatie
.raseul porneste din vecinatatea orasului 4e3oiu, de la confluenta cu raul !asca si se
intinde pe o distanta de *, Fm, pana la podul din localitatea C3irlesti )@4 *0-.
Calarie la 0erg8elia Cislau
&ursangele 5nglez poate fi admirat, calarit sau c3iar cumparat in Cislau.
<aa, nu stiti sa calaritiW Invatati totul aici...
Infiintata in *>8/ cu scopul obtinerii de armasari si iepe de prasila, 2erg3elia Cislau este
singura din tara care produce si creste cai din rasa &ursange 5nglez, considerata
superlativul raselor de cai la nivel mondial.
Motocross %$voranu
.raseu omologat de motocross in lungime de ,000 m, situat in Izvoranu , comuna .isau,
peste deal de manastirea Ciolanu si .abara de sculptura de la agura.
@co Aventura 9 Montain BiJe 'arata Monteoru
&rin padurile de pe dealurile din jurul statiunii 'arata onteoru sunt marcate doua trasee
de ountain !iFe, cu plecare de la &unctul de informare turistica. @e aici pot fi inc3iriate si
biciclete speciale
Turism montan i cinegetic
&ozi$ia geografic a acestor mun$i la circa %0 Fm de !ra(ov (i >0 fa$ de !uzu, :n vecintatea
unor areale des populate, (i faptul c sunt strbtu$i de o arter de comunica$ie important
faciliteaz accesul (i le asigur o perspectiv frumoas :n practicarea turismului.
asivele 'iriu, &enteleu, &odu Calului (i Culmea Ivne$u, :n cadrul crora exist mai multe trasee
marcate, se afl :n partea central#sudic a regiunii, ele fiind separate de vile !uzu, !sca ic,
!sca 1osilei.
Conclu$ii
<spectele turismului :n ariile rurale se :ncadreaz cel mai bine turismului cultural, cu
accent pe :n$elegerea stilurilor de via$ contrastante (i a intersc3imbului de cuno(tin$e (i
idei. @e aceea, turismul rural :i atrage pe cei :n cutare de contact personal (i interac$iune
cu diverse culturi, medii (i grupuri de oameni.
&rintre aceste manifesta$ii se numr: turismul recrea$ional cu accent pe solicitare
fizic (i pe activit$i legate de mediu )ciclism sau drume$ii montane-, turism ecologic cu
accent pe natur (i vizitarea peisajelor contrastante )vizite :n parcuri (i rezerva$ii
na$ionale-, turismul mo(tenirii istorice care se concentreaz pe locuri sau evenimente
istorice, adesea cu scop educa$ional. .urismul rural poate, de asemenea, s includ
cltorii de o zi dintr#un loc :n altul, :ntr#o manier secven$ional, :n contrast cu turismul
urban unde accentul cade pe destina$ia urban ca focus pentru activit$i turistice urbane.
In planificarea turismului rural este necesar o cooperare :ntre toate organiza$iile, co#
misiile (i organismele implicate :n aceast activitate. In area !ritanie, CountrUside Co#
mmission )forul care se ocup de dezvoltarea spa$iului rural, mai ales din punct de vedere
turistic- considera :n *88> c turismul rural capabil s se autosus$in vine ca o solu$ie
pentru a minimiza impactele negative asupra mediului, culturii (i vie$ii sociale.
In $rile 5uropei Bccidentale, destina$iile rurale ocup o pondere tot mai mare din to#
talul destina$iilor de vacan$. 'tresul cotidian al vie$ii citadine :i :ndeamn pe locuitorii
marilor metropole s caute lini(tea mediului :nc netransformat radical de civiliza$ie. Ii
dac :n $rile superdezvoltate din vest acest mediu rural a :nceput s se modernizeze din
ce :n ce mai mult, la noi :n $ar, tradi$ia (i obiceiurile sunt :nc foarte bine conservate. In
:ncercarea de a cunoa(te o alt $ar (i oamenii si, alte tradi$ii, numero(i turi(ti strini
aleg ca destina$ie 1omnia, mai ales ca urmare a promovrii ofertei turstice rurale
efectuate de <4.15C la trgurile (i expozi$iile organizate peste 3otare.
Condi$iile socio#economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale sta#
$iunilor de tradi$ie de pe litoral sau din zona montan. @ar :n timp ce 3otelurile altdat
moderne sunt lsate s se degradeze, au aprut alte baze de cazare, :n mediul rural, de
dimensiuni mai mici dar mai u(or de :ntre$inut (i adaptat la nevoile actuale ale turismului.
Casele $rne(ti au luat locul complexelor 3oteliere :n topul preferin$elor turi(tilor. @intre
motivele cele mai importante avute :n vedere :n alegerea ca destina$ie a pensiunilor
turistice, enumerm:
confortul din ce :n ce mai ridicat pe care :l ofer fermele (i pensiunile agroturistice
pe fondul preocuprii constante (i permanente a gazdelor pentru satisfacerea
cerin$elor clientului;
:n sta$iunile tradi$ionale, de tip citadin, turistul se sim$ea doar o parte a unei mase
de turi(ti :n timp ce :n sate el este privit individual (i tratat aparte; de dorin$ele lui se
$ine cont :n alctuirea meniului, spre exemplu;
intimitatea sporit conferit de faptul c pensiunile sunt de dimensiuni incomparabil
mai reduse dect 3otelurile;
crearea unor rela$ii de prietenie cu familia gazd (i men$inerea legturilor ani de
zile, cu revenirea :n aceea(i pensiune mai mul$i ani la rnd;
oferta de produse proaspete din gospodria $rneasc, preparate de turi(ti sau de
gazd la cererea turi(tilor;
un mediu mai pu$in poluat.

Bi7liografie
*. 4icolae 4eacsu, Bscar 'naF, &etre !aron, 5conomia .urismului, 5d. &ro Jniversitaria,
!ucuresti, ,00+.
,. BsFar 'nacF, &etre !aron, 4icolae 4eac(u, X5conomia .urismului Y, 5d.5xpert, ,00>.
7. Cristiana Cristureanu, X5conomia (i politica turismului interna$ional Y, 5d. <beona.
/. ?abriela Zigu D coordonator, X 1esurse (i destina$ii turistice pe plan mondial Y, 5d.
Jranus, !ucure(ti ,007.
%. 4icolae 4eac(u, <ndreea Cernescu,X5conomia .urismului, studii de cazY,5d.Jranus,
!uc.,00,.
6..urismul 1omniei !reviar statistic, C.4.'. ,00+.
+.Ion Ionescu,"iorica Ionascu, anoela &opescu, X5conomia :ntreprinderii de turism (i
comer$ Y, 5d. Jranus, !ucure(ti, *886
>. LLL.google.ro
8. LLL.g3idulturistic.ro
*0. LLL.buzau.insse.ro
**. LLL.insse.ro
*,. LLL.g3idulturistic.ro
*7. LLL.prefecturabuzau.ro
*/. LLL.cjbuzau.ro
*%. LLL.biblioteca.ase.ro
*6. LLL.e#calauza.ro