Você está na página 1de 11

Metodu Peskiza Kuantitativu

Materi #03 Formulasaun Problema


Prepara husi:
Imelda Mainar Sari Bukit, S.Si., M.Si.
Liafuan Xave #3
1) Problema 11) Estrutura relasionadu
2) Fisibilidade/Feasible
3) Signifikativu
4) Etiku
5) Deskriptivu
6) Komparativu
7) Asosiativu
8) Variabel
9) Korelasaun
10) Validade
Definisaun Forulasaun Problema
• Formulasaun problema nudar perguntas peskiza (resear
ch question) nebe buka atu hatan liu husi kolesaun de da
dus.

• Briggs and Coleman (2007), nebe sita husi Sugiyono (20


18), afirma katak: “Research question are the vital first st
ep in any research. They guide you to toward the kind of
information you need and the ways you should collect th
e information. They also help you to analyze the informat
ion you have collect.”
Formulasaun Problema nebe Diak
Problema
Problemanebe nebeiha
ihabele
bele
buka
bukania
niaresposta
respostaliu
liu
Feasible husi
husifontes
fontesnebe
nebelos,
los,
Feasible
la-uza
la-uzafundus
fundusbarak,
barak,
ladun
ladun esforsa-anno
esforsa-an no
halakon
halakontempu
tempubarak.
barak.
Ema
Emahotu
hotubele
beleiha
iha
persepsaun
persepsaunhanesan
hanesan
ba Klareza
Klareza
baiha
ihaproblema
problemane'e
ne'e
rasik.
rasik.
Resposta
Respostaba bakestaun
kestaun
Signifika- nebe
nebeformula
formulabele
bele
Signifika- kontribui
tivu
tivu kontribuiduni
duniba
baiha
iha
solusaun
solusaunproblema
problema
Peskiza vida
vidahumana
humananian.
nian.
Peskizalaiha
laihaligasaun
ligasaunho ho
asuntu
asuntunebe
nebemai maihohokarater
karater Etiku
Etiku
etika,
etika,moral,
moral,valores
valoresritual
ritual
nonorelijioza
relijiozanian.
nian.
Forma husi Formulasaun Problema

1.
1. Deskritivu
Deskritivu

2.
2. Komparativu
Komparativu

3.
3.Asosiativu
Asosiativu

4.
4. Komparativu-Asosiativu
Komparativu-Asosiativu

5.
5. Estrutura
Estrutura Relasionadu
Relasionadu
1) Formulasaun Problema Deskritivu
Formulasaun problema deskritivu foka liu ba valor varia
bel independente, tantu ba variabel ida ou liu.

Ijemplu: (ida nebe hakerek ho letra Italik mak variabel peskiza)


a) Oinsa atitude komunidade nian hasoru universidade estadu?
b) Oinsa nivel satisfasaun no apresiasaun komunidade hasoru s
erbisu governamentais nian iha area bem estar nian?
2) Formulasaun Problema Komparativu
Katak perguntas perkiza nebe formula hodi halo kompa
rasaun ba variabel ida ou liu iha diferensia amostra ida
ou liu.

Ijemplu: (Variabel peskiza mak hakerek letra italik)


a) Iha kalae diferensa produtividade serbisu entre funcionariu pu
bliku ho funcionariu privada?
b) Hanesan kalae forma promosaun entre empreza A ho B?
c) Eziste kalae kapasidade no disiplina serbisu entre funcionari
u publiku ho funcionariu privada?
3) Formulasaun Problema Asosiativu
mak perguntas peskiza nian nebe formula hodi
husu konaba relasaun variable rua ou liu.

Ijemplu: (ida nebe hakerek letra italik mak variabel peskiza nian)
a) Iha kalae influensia sistema salarial hasoru prestasaun serbi
su?
b) Iha influensia kalae lideransa jestor nian hasoru dezempeñu e
mpreza nian?
c) Relasaun entre motivasaun dan prestasaun serbisu.
4) Formulasaun Problema Komparativu-Asosiativu
maka formulasaun problema nebe husu hodi kompara ko
relasaun entre variabel rua ou liu ba populasaun ka amos
tra nebe la-hanesan/diferente.

Ijemplu: (Variabel peskiza mak hakerek letra italik)


a) Eziste kalae diferensa korelasaun entre kualidade atendementu h
o valor de venda iha hospital ho ho hospital B?
b) Eziste kalae diferensa influensia lideransa hasoru disiplina funcio
nariu entre instituisoens publiku ho privada?
5) Formulasaun Problema Estrutura Relasionadu
mak formulasaun problema nebe sei husu hodi konfirma
validade estrura.

Estrutura katak relasaun entre variabel rua ou liu nebe e


ziste mos variabel intervensaun (intervening variable).

Ijemplu:
Sera ke estrutura relasaun entre variabel nebe afetadu ba iha produtivi
dade serbisu funcionariu nian iha Ministeriu X bele komprova ho dadus
empiriku sira koletadu?
Obrigadu!

Você também pode gostar