Anne Baudart, Franois Chenet, Jean-Paul Dumont, France Farago, Pierre Hadot,

Christian Jambet,
Franc,ois Jullien, Jacqueline Russ
I!"RIA FI#" "FI$I
%& '()DIRI#$ F")DA!"AR$
Coordonat* de Jacqueline Russ !raducere de Dan-Cristian C+rciumaru
univers enciclopedic
Bucure,ti, -...
Coordonatorul coleciei/ 0ro1& uni2& dr& 3AI#$ !")"I4 Redactor/ ABI)A D"R)$A)4 !ehnoredactor/
DA)I$#A )I54
6 Arm+nd Colin, $diteur, %778
!oate dre0turile asu0ra acestei ediii a0arin $diturii 4)I3$R $)CIC#"P$DIC
C4PRI)
PR$FA59/ '+ndirile 1ondatoare, de Jacqueline Russ I& '()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9&&&&&&
&&&&&&&&& %7
Presocraticii, de J&-P& Dumont &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7
Platon :;-<=>-8;>=?@, de A& Baudart&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 8%
Aristotel :8<;-8--@, de A& Baudart&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& A>
Filoso1ia elenistic*, de P& Hadot &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& <A
Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 7<
II& '()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I
CIJ#"CI4, de F&Farago&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%.A
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
$gi0tul
'+ndirea 0re1iloso1ic* Dn Ceso0otamia
Biblia&&&&&
Bibliogra1ie
III
& '()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9, de F& Farago
)oul !estament&&&&&&&&&E E E E F E E EGG'"
Philon din AleHandria :-. I&Hr&-A. d&Hr&@& &
P*rinii Bisericii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
1+ntul Augustin :8A;-;8.@&&&&&&&&&&&&&
ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
%.A %.? %.> %%>
%%<
%%< %-< & %8. & %88 & %8A & %8?
%8<
%8< %;%
IB)/ 7>8-7;8?-8;-K
I3& '()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I, de F& Chenet & &
IJ2oarele g+ndirii indiene &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Re2elaia 2edic* ,i Dnce0uturile s0eculaiei&&&&&&&&&&&&&&& i-LL
Dn1lorirea g+ndirii s0eculati2e Dn 40ani,ade&&&&&&&&&&&&&&%;<
Jinismul &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %AA
C4PRI) ?
Budismul originar &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%A?
Bhaga2ad-'it*&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %?-
ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%?;
Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %??
3& '()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I, de F&Jullien &&&& %?7
Introducere &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %?7
De la religioJitatea 0rimiti2* la con,tiina regularit*ii
uni2ersale &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %>.
Ad+ncirea eH0erienei morale Dn 2ederea desco0eririi Dn ea a
ordinii de 0ro2enien* cereasc*/ Dn2**tura lui Con1ucius &&& %>8
M"mulN O $ste el bunP $ste r*uP De la Cencius la KunJi && & %>?
Re2enirea la s0ontaneitatea originar*/ daoi,tii &&&&&&&&&&&& %<.
C+nd s0ontaneitatea e 0us* Dn sluQba ordinii totalitare/
legali,tii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %<8
A Dn2inge chiar Dnainte de a se angaQa Dn lu0t*/ strategi,tii &&& %<?
ConcluJie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %<7
Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7%
3I& '()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I,
de C& Jambet &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& %7-
Introducere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%7-
!rei mari 0robleme&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&%7A
)ote&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-%A
Bibliogra1ie &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-%<
C")C#4RI$, de Jacqueline Russ &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&--%
BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#9&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&---
PR$FA59 '()DIRI#$ F")DA!"AR$
Definiii
Descrierea emergenei marilor momente 1ondatoare ale culturii ,i ale g+ndirii, o incursiune 0+n* la surse, iat*
obiecti2ul 0rimului 2olum din 0reJenta Istorie afdosofiei, 2olum consacrat Sg+ndirilor 1ondatoareT, Dntorc+ndu-se
Dn trecutul s0iritului, c*tre 0eisaQul s*u originar, 2olumul de 1a* nu se ocu0* de 0roblema strict* a originii
re0erabile Dn tim0, ci de acele 1undamente care a0ar ca origine absolut* ,i a0roa0e meta1iJic* a unei culturi&
Aceast* eHigen* a 1ond*rii r*s0unde unei orient*ri decisi2e a s1+r,itului de secol 0e care-% tr*im& Carcat, Dntr-
ade2*r, de o criJ* acut* a 1undamentelor de tot 1elul :Dn domeniul meta1iJic, ,tiini1ic etc@, tim0ul nostru este silit
s* se Dnhame la sarcina re1ond*rii radicale a di2erselor domenii teoretice ,i 0ractice& "dat* cu Husserl ,i
Heidegger, a0are, cu toat* acuitatea, tema dubl* a Jguduirii 2echilor 1undamente ,i a re1ond*rii necesare& Ideea
1ond*rii b+ntuie e0oca noastr* ,i Dntreaga cultur*& )u e de mirare, deci, c* autorii acestei c*ri, dorind s*
construiasc* 0e baJe noi o Istorie afilosofiei, s-au a0lecat asu0ra g+ndirilor 1ondatoare&
Dar ce Dnseamn* Sa 1ondaTP A 1onda O act ireductibil la sim0la a0ariie Dn tim0 O const* Dn a structura cu
aQutorul anumitor 1orme, Dn a de0*,i 1*r+miarea 0rimar*, 0entru a aQunge la 0rinci0iile uni1icatoare, acelea care
con1er* 1iin* ,i s0irit caracterului cotidian ,i in1orm al 2ieii em0irice& "rice 1ondare este sal2atoare, c*ci ea
actualiJeaJ* categorii s0irituale inedite& SA 1ondaT Dnseamn* totodat* a inaugura, a Dnce0e ,i a trans1orma Dn
drea0t* ,i Qust* na,tere O cu ade2*rat legitim* O sim0lul debut tem0oral& "rice 1ondare 0resu0une, deci, o
trecere de la o stare de 1a0t la o stare de dre0t, aducerea la lumin* a unui 0rinci0iu sau a unui 1undament, menite
organiJ*rii unei culturi, a unei g+ndiri sau a unei ci2iliJaii& Cu alte cu2inte, Sa 1ondaT Dnseamn* a con1eri unei
realit*i em0irice, date hic et nune, raiunea ei de a 1i& Chiar dac* S0rinci0iuT ,i S1undamentT nu sunt c+tu,i de
0uin acela,i lucru, dac* 0rimul termen trimite mai degrab* la 0unctul de 0lecare al unei deducii, Dn tim0 ce al
PR$FA5A <
doilea o1er* ideea de temelie sau de baJ*, de su0ort structural, totu,i ambii 0ar, din mai multe moti2e, s* in* de
ideea 1ond*rii& "are 1undamentele ,i 0rinci0iile nu dau m*sura 1iec*rui S1iindT Dn 0arte, re0erele adec2ate care
0ermit 1iHarea regulilor, delimitarea strict* a unui s0aiu social sau teoreticP
Ast1el, g+ndirile 1ondatoare eH0use Dn aceast* lucrare :at+t ale "ccidentului, c+t ,i ale "rientului@ desemneaJ*
cuno,tinele, cuget*rile care au dat na,tere la re0reJent*ri, idei, noiuni etc, 1urniJ+nd culturii tot at+tea 0ietre de
temelie s0iritual* ,i ghid+ndu-ne 0a,ii Dn 0ermanen*& Im0un+nd anumite 1iguri decisi2e, g+ndirile 1ondatoare
ancoreaJ* 0o0oarele ,i ci2iliJaiile Dn s0irit, Dn durat* ,i Dn tradiie& $le asigur*, din acel 0unct, continuitatea
tem0oral*, c*ci O o ,tim O nu eHist* s0irit 1*r* durat* ,i memorie& A 1onda Dnseamn* s* s0ui mo,tenitorilor ce
le re2ine Dn mod legitim, s* dai, 0rin testament, un sens celor transmise& SF*r* testament, sau, 0entru a elucida
meta1ora, 1*r* tradiie O care alege ,i nume,te, care transmite ,i conser2*, care arat* unde se a1l* lucrurile de
0re ,i care este acest 0re O, se 0are c* nu eHist* continuitate Dn tim0 ,i c* nu eHist*, 2orbind Dn modul
omenescului, nici trecut, nici 2iitor, ci doar eterna de2enire a lumii ,i, Dn ea, ciclul biologic al 1iinelor 2iiT
:Hannah Arendt, La Crise de la culture, 'allimard, col& Folio-$ssais, 0& %;@& Gndirile furitoare smulg
0o0oarele ,i culturile din acest ciclu biologic al 2iului, Dn ca&Ge se a1lau scu1undate, s0re a le iniia Dntru 0irit,
care, singur, eHist* cu ade2*rat& )umind acel ce2a 0e temeiul c*ruia lucrurile sunt, ele o1er* baJe nu numai
0entru 2ariile arii culturale, ci ,i 0entru unitatea comunit*ii uni2ersale/ alt1el s0us, autorii acestui 0rim 2olum al
Istoriei filosofiei se a0leac* asu0ra g+ndirilor 1ondatoare ale umanit*ii, Dneleas* nu ca gen uman abstract, ci ca o
comunitate uni2ersal* gu2ernat* de c*utarea sensului, ca Ss0aiu inter0ersonalT, ,i nu, 0ur ,i sim0lu, ca
QuHta0unere inert* de naiuni sau 0o0oare&
Prin conce0tul de comunitate universal 1acem, e2ident, re1erire la Husserl, 1*r* a Dm0*rt*,i, 0rin aceasta, un
euro0ocentrism 0e care Istoria filosofiei 0ro0us* de noi Dl recuJ* Dn chiar 0rinci0iul s*u, din moment ce ea D,i
0ro0une s* deschid* o cale c*tre g+ndirile nonoccidentale& 4rm+n-du-% 0e Husserl,trebuie Dntr-ade2*r s* u,ur*m
a0ariia acelei Sumanit*i ca unic* 2ia* cu0rinJ+nd indi2iJi ,i 0o0oare ,i a c*rei coeJiune e dat* numai de
tr*s*turi s0iritualeU ea include o multitudine de ti0uri de umanitate ,i de culturi, dar care, 0rin tranJiii subtile, se
to0esc unele Dn altele& Aceast* situaie este com0arabil* cu o mare Dn care indi2iJii ,i 0o0oarele sunt 2alurileT
:Husserl, La Crise de l'umanite europeenne et la
PR$FA59
philosophie, Aubier, 0& -7@& " 1rumoas* 2iJiune a 1ormelor s0irituale ale umanit*ii, care nu trebuie, totu,i,
centrat* 0e s0eci1icul euro0ean :c1& infra, 00& A ,i urm&@&
Chestiuni de metod
Demersul nostru 0are a ridica dou* 0robleme/ 0rima, re1eritoare la statutul acestor 1orme 1ondatoare ale
umanit*ii, a doua, Dn leg*tur* cu necesitatea regres*rii la iJ2oare multi0le& * enun*m ra0id aceste dou*
0robleme/ nu cum2a ne angaQ*m, Dn cercetarea noastr*, Dn c*utarea de uni2ersalii transculturale :c1& infra, 0& %%?,
0roblematica ridicat* de F& Chenet@ ,i abstracteP !rebuie oare ca "ccidentul clasic s* se a0lece asu0ra t*r+mului
multi0lu al Dnce0uturilor, din moment ce, du0* o tradiie Dm0*m+ntenit*, raiunea ar 1i o in2enie a $ladei, c*reia
i-am datora Dn eHclusi2itate constituirea unei 1iloso1ii ,i, la limit*, a unei g+ndiri autenticeP
Cai Dnt+i, 0rima chestiune/ cum s* 0ri2im re0reJent*rile sau noiunile de Fiin*, Dn 'recia, de MaM :Dre0t@, Dn
$gi0t, de Brahman :Absolutul im0ersonal@, Dn India etcP e su0ra0un ele unor uni2ersalii abstracte, unor idei
generale care ar 1ace 0arte din structura s0iritului umanP AnaliJa g+ndirilor 1ondatoare nu 2iJeaJ* s* relie1eJe
noiuni generale abstracte, transculturale, ci s* identi1ice, 0rin 0arcurgerea alterit*ii ,i 0rin eHaminarea 0unctelor
de 2edere, str*ine de 0ro0ria noastr* tradiie, 1orme s0eci1ice integrate Dntr-un uni2ersal concret, totalitate
obinut* la ca0*tul unui lung traseu s0iritual& De0arte de a Dncarna ideea unui uni2ersal abstract, re0reJent*rile de
baJ* ale g+ndirilor 1ondatoare desemneaJ* un uni2ersal concret, a c*rui bog*ie 0ro2ine din alteritatea
recunoscut* ,i acce0tat*& Dac* orice g+ndire trebuie, 0entru a eHista, s* su1ere mediaia di1eritelor simboluri, Dn
s0ecial a celor de natur* ling2istic*, atunci ea nu se 0oate actualiJa dec+t 0rin intermediul unui uni2ersal concret,
a0*rut Dn urma medierii Dntre di1eritele culturi&
Amnezii filosofice
$ste Dns* necesar* o deschidere c*tre multi0licitatea na,terilor g+ndirii, este necesar* acce0tarea alterit*ii
eseniale, ca ,i 0reeminena uni2ersalului concret al dialogului, Dn ra0ort cu cel abstractP Reg*sim
PR$FA5A
%.
aici a doua chestiune 0us* Dn discuie, ca ,i re1uJul oric*rei eHcluderi dogmatice& $ste, 0rin urmare, ade2*rat c*
1iloso1ia ,i g+ndirea nu sunt doar de sorginte greco-euro0ean*, ci c* ele se 0ot re2endica ,i de la tradiia Chinei ,i
a Indiei, deci c* 1iloso1ia nu 2orbe,te, cu alte cu2inte, numai greacaP " teJ* ad+nc Dnr*d*cinat* domin*, Dntr-
ade2*r, cultura noastr*/ aceea c* 1iloso1ia ar 1i Dn 0rimul r+nd 1iloso1ie greac* ,i 1iic* a cet*ilor grece,ti din
0erioada clasic*& '+ndirea greac* ar 1i dat na,tere, deci, conce0telor 1undamentale ale ci2iliJaiei& "0er+nd
trecerea de la mit la raionalitate, ea O ,i numai eaV O ar 1i creat discursul organiJat ,i raional, subordonat
logosului, discurs Dn cadrul c*ruia se 0etrece a0ariia s0eculaiei autentice, deJinteresate ,i autentic Dntemeietoare
a cunoa,terii ade2*rate&
Dntre marile nume ata,ate acestei idei a 0reeminenei s0irituale ,i 1ondatoare a 'reciei :0rintre care ,i Hegel@, Dl
reg*sim ,i 0e Husserl, ale c*rui analiJe trebuie reamintite& Acest g+nditor, at+t de lucid Dn susinerea altor teJe,
nu reu,e,te s* se ru0* aici de etno- ,i euro0ocentrismul care domin* cultura noastr*&
Iat* ce scrie Husserl Dn Criza umanitii europene i filosofia :%78A@/ SDntr-ade2*r, numai la greci, omul
1initudinii ado0t* Dn 0ri2ina lumii DnconQur*toare aceast* atitudine cu totul nou*, Dn care recunoa,tem un interes
0ur 0entru cunoa,tere ,i, antici0at, un interes 0ur teoretic :&&&@& "mul se las* atunci 0rad* acestei 0asiuni de a
cunoa,te, a c*rei tensiune de0*,e,te ni2elul de pra!is al 2italului, cu e1orturile ,i cu griQile sale de Ji cu Ji, ceea
ce 1ace din 1iloso1 un s0ectator care contem0l* ,i sur2oleaJ* o lume Dn care nu mai este 0rinsT :Husserl, La Crise
de l'humanite europeenne et la philosophie, Aubier, 00& ;>-;7@& Comunitatea uni2ersal* a 0iritului nu se
eH0lic*, deci, la Husserl, dec+t 0rin desco0erirea grecilor, care au subordonat 0ractica teoriei ,i care au 0ermis,
ast1el, decelarea identit*ii s0irituale a $uro0ei& De notat, aici, o dubl* 0reQudecat*/ Dn 1a2oarea 'reciei ,i Dn
1a2oarea $uro0ei& Helenocentrismul este dublat, la Husserl, ca ,i la Hegel, de un euro0ocentrism&
Aceast* eHcludere a "rientului se 0er0etueaJ*, adesea, ,i Dn Jilele noastre& Dn con2orbirile sale cu $mile )oel
"#ne $istoire de la raison, euil@, Francois Ch+telet nu eJita s* a1irme c* se 0oate 2orbi de o in2enie greac* a
raiunii& $ste raiunea inerent* g+ndirii sau a 1ost in2entat*P O Dntreab* $mile )oel& Dac* umanitatea a 1*cut s*
a0ar*, Dntr-un moment al e2oluiei ei, o g+ndire raional*, grecilor le-o dator*m O r*s0unde Francois Ch+telet&
SCred c* se 0oate 2orbi de o in2enie a raiunii& Bi, 0entru a Dnelege cum a 0utut 1iloso1ia a0*rea ca un gen
cultural nou, 2oi
%% PR$FA5A
alege s* m* re1er la o situaie 0ri2ilegiat*/ 'recia clasic*T :Fr& Ch+telet, op% cit%, 0& %>@&
Acesta este 0unctul de 2edere al unei lungi tradiii/ grecii au in2entat raiunea& C+t des0re "rient, str*in lo&osului
i fiinei, el nu se integreaJ* cu ade2*rat Dntr-o Sistorie a raiuniiT ,i a s0iritului& 4itarea Chinei, uitarea Indiei,
cum scrie Roger-Pol Droit Dn eseul s*u L''u(li de )inde :P4F@, marcheaJ* un Dntreg curent Dnclinat s0re l*sarea
Dn umbr* a g+ndirilor 1ondatoare multi0le ale ci2iliJaiei&
Primul nostru 2olum se str*duie,te s* Dnde0*rteJe aceast* amneJie 1iloso1ic* at+t de 2eche/ helenocentrismul, ca
,i euro0ocentrismul, sunt ast*Ji 1ie caduce, 1ie demontate& Dn numele c*rui 0rinci0iu am 0utea 0ri2ilegia raiunea
occidental*P
Desigur, aceasta din urm* a dat na,tere unei lumi ,tiini1ice ,i tehnice care tinde s* se im0un* lumii Dntregi& Dar
,tiina ,i tehnica modern* eH0rim*, du0* o0inia unor g+nditori, S0er1ecta absen* a sensuluiT :Heidegger@& Pe de
alt* 0arte, se 0are c* Dn Jilele noastre g+ndirile sau 1iloso1iile "rientului ne 1ac s* 0erce0em uneori, 0rin contrast,
limitele c*rora le este eH0us* aceast* rado occidental*& Dn India, China, $gi0t, 0e t*r+mul islamului eHist*
doctrine 1iloso1ice sau g+ndiri care trebuie desci1rate 0entru a lua Dn calcul 0uncte de 2edere di1erite ,i 0entru a
accede mai u,or la uni2ersalul concret al raiunii 2eritabile, raiune care-,i eHtinde domeniul de cu0rindere 0rin
intermediul comunit*ii oamenilor& igur, ideea de 1iin*, de 0ild*, 0are s0eci1ic euro0ean*& Ceea ce nu Dnseamn*
c* aceia care au in2entat 1iina, grecii, aQung la o conce0ie mai 0ro1und* ,i mai rodnic* dec+t aceia care n-au
1*cut-o, du0* cum recunoa,te Francois Ch+telet Dnsu,i "op%cit%, 0& ;.@&
Dincolo de aceast* amneJie s0eculati2*, care continu* s* eHiste la s1+r,itul secolului al KK-lea, 2olumul Dnt+i al
acestei Istorii afilosofiei Dncearc* s* ca0teJe re0reJent*rile eseniale ale ci2iliJaiilor occidentale ,i orientale, ,i,
deci, ale unei raiuni umane care se construie,te 0e sine 0rin recunoa,terea ,i acce0tarea al teri taii& $a 1ace
e1orturi 0entru a nu sacri1ica nici una din com0onentele uni2ersalului concret&
In ven ii &rece ti
Du0* cum recunosc chiar grecii, 1iloso1ia 0erioadei clasice este Dn mare m*sur* Dndatorat* $gi0tului& Chiar dac*
anumii neo0latonicieni au su0radimensionat ,i su0raestimat originile egi0tene ale g+ndirii clasice
PR$FA5A
%-
%8
PR$FA59
grece,ti, aceasta nu re2ine la a nega a0ortul "rientului la constituirea Dnele0ciunii ,i a ,tiinei grece,ti&
Bi atunci, ce au creat greciiP Dn nici un caJ nu am 0utea, 0rin cine ,tie ce etnocentrism in2ersat, 0rin 2reo nou*
2iJiune care ar r*sturna euro-0ocentrismul, s* minimaliJ*m desco0eririle grece,ti& Chiar dac* 1iloso1ia nu Dnce0e
Dn 'recia, trebuie recunoscut* tendina s0re uni2ersal a culturii grece,ti, ca ,i 1a0tul c* ea a deschis calea, Dn mod
hot*r+tor, 0entru re1lecia 1iloso1ic* O iJ2oare ,i c*i 0e care ni le eH0un Jean-Paul Dumont, Anne Baudart ,i
Pierre Hadot&
Ionia este locul unde, ne arat* Jean-Paul Dumont, ia na,tere interogaia 1iloso1ic*& Aici sunt 1ormulate, Dnce0+nd
cu secolul 3I D&Hr&, marile teme ,i Dntreb*ri care 2or str*bate g+ndirea occidental*/ eHigena de inteligibilitate,
0roblema unului ,i a multi0lului, c*utarea 0rinci0iilor etc& Heraclit este 0rimul care 0roclam* 0reeminena legii
noncontra-diciei& Pitagora 1ace din num*r 0rinci0iul tuturor lucrurilor ,i eH0rim*, ast1el, 0rimatul inteligibilului&
Renon a0lic* 0entru 0rima oar*, ceea ce constituie un e2eniment remarcabil Dn istoria g+ndirii 1iloso1ice, metoda
dialectic*, al c*rui in2entator este considerat a 1i, de c*tre Aristotel& Democrit admite dou* 0rinci0ii, atomii ,i
2idul, ,i 1olose,te termenul de SideiT 0entru a desemna aceste realit*i inteligibile care sunt atomii& Dn 1ine, cum
s* nu-i menion*m 0e so1i,ti care, 0ractic+nd arta discuiei metodice, st*0+nind limbaQul, au realiJat un
1ormidabil tra2aliu cultural ,i au chemat la treJirea s0iritului re1leHi2&
Platon ,i Aristotel 2or 1ructi1ica aceast* mo,tenire 0resocratic*& Platon mai Dnt+i, 0e care-% studiaJ* Anne
Baudart& 3ocea acestui g+nditor r*sun* ast*Ji cu o acuitate uimitoare/ cel mai celebru dintre disci0olii lui ocrate
O care Jguduia, 0rin raionamentele sale, certitudinile atenienilor ,i Smo,eaT s0iritele, a,a cum Phainarete
:mama sa@ mo,ea tru0urile O este 0ro1und lo2it de moartea maestrului, Dn 877 D&Hr& Filoso1ia 0latonician*
eH0rim* mesaQul socratic ,i Dncearc* s* a1le m+ntuirea omului ,i a cet*ii&
Fidel manierei dialogale ,i schimbului 2erbal de care se 1olosea ocrate, Platon creeaJ* un gen 1iloso1ic O
dialogul O bogat Dn digresiuni, 1orm* de eH0resie su0l* ,i mobil*& $l de1ine,te aceast* metod* dialectic*, 0rin
care s0iritul se Dnal* 0+n* la modele sau 0aradigme O Ideile sau $senele O, ca0abile s* sal2eJe
1enomenalitatea ,i s*-i con1ere sens& Platon este 1ondator 0entru c*, Dntorc+nd su1letul c*tre realit*ile indi2iJibile
,i 2eritabile, o0ereaJ* o con2ersie s0iritual*& Dns*, intuiia intelectual* a ideilor nu ne 0oate 1ace s* negliQ*m locul
0e care Platon Dl acord*, Dn Banchetul, lui $ros& Prin toate aceste tr*s*turi, 0rin alierea
,i Dmbog*irea reci0roc* a conce0tului ,i meta1orei, a discursului raional ,i a mitului, Platon actualiJeaJ* un
mod de a 1iloso1 a care 2a 1ace 0arte integrant* din demersul occidental& Dn s1+r,it, Dnaintea lui Aristotel, Platon
a0are ca unul dintre 1ondatorii 1iloso1iei 0olitice&
Ce se 0oate s0une des0re AristotelP De0arte de a 1i r*mas, cum sugera #eon BrunschWicq, Sla ni2elul
mentalit*ii in1antileT, el este O ne arat* Anne Baudart O 0*rinte 1ondator Dn mai multe direcii& "mul care 2oia
s* eH0lice totul 1ondeaJ*, al*turi de Platon, cadrele logice ale g+ndirii occidentale ,i a0are, du0* cu2intele lui
Dan te, dre0t Smaestru al celor care ,tiuT& BineDneles, termenul de Slogic*T nu este aristotelic, iar tema unei
se0ar*ri riguroase a 1ormei de coninut nu reiese Dn totalitate din scrierile tagiritului& Cu toate acestea, odat* cu
ideea c* demonstraia trebuie s* se s0riQine 0e un raionament deducti2 solid, al c*rui model este silogismul,
1iloso1ul din tagira ne Dn2a* s* ne eliber*m ,i s* ne cur**m s0iritul ,i inteligena de subiecti2itate ,i ne
conduce totodat* 0e marea cale a deduciei raionale, 1ormatoare 0entru "ccident&
Dac* doctrina silogismului 1ace din Aristotel 0*rintele logicii, clasi1ic*rile s0eciilor animale 0e care le
Dntre0rinde 1ac din el unul dintre 0rimii naturali,ti& $l este, Dntr-un 1el, cel mai mare biolog al Antichit*ii&
Desigur, tratatele sale de etic* ,i de 0olitic*, studiile de retoric* ,i de 0oetic* 1ac din Aristotel 0rinul 1iloso1ilor&
Dn ceea ce-% 0ri2e,te 0e Pierre Hadot, el descrie 0erioada 1iloso1iei elenistice, care se Dntinde de la AleHandru cel
Care 0+n* la dominaia roman*, deci de la s1+r,itul secolului al I3-lea D&Hr& 0+n* la s1+r,itul secolului I D&Hr&
Pierre Hadot ne reaminte,te, cu aceast* ocaJie, inter-0enetrarea ,i amestecul di1eritelor culturi, reea de
inter1erene reci0roce 0rin care se mani1est*, o dat* Dn 0lus, unitatea g+ndirilor orientale ,i occidentale&
Filoso1iile 0erioadei elenistice, de0arte de a desemna s0eculaii abstracte asu0ra lumii, g*sesc Dn teorii Qusti1ic*ri
ale unei atitudini eHisteniale& Filoso1ia desemneaJ* o o0iune eHistenial*, o alegere de 2ia*& Acesta este caJul
1iloso1iei cinice, con1orm c*reia Dnele0ciunea este deta,are de orice constr+ngere, res0ingere a tot ceea ce 0oate
Dnc*tu,a& Cinismul nu D,i arat* oare ast1el 1ormidabila actualitate, ca ,i e0icureismul, care ne arat* c*ile eliber*rii
s0irituale ,i 0e cele ale m+ntuiriiP Dnele0tul e0icureu Sse 2a bucura Dn lini,te de 0l*cerea de a eHistaT& Dn 1ine,
stoicismul ne Dn2a* s* tr*im du0* )atur*, s* ne con1orm*m #egii uni2ersale, s* in1luen*m din interior e2oluia
lumii& Bcolile elenistice sunt 1ondatoare 0entru c*, 2*J+nd Dn om So 2ictim* a DngriQor*riiT, se
PR$FA59
%;
0un de acord Dn a a1irma c* omul are acces la 2iaa autentic*& Ast1el, se aQunge la acea conce0ie des0re
Dnele0ciune, 2*Jut* ca ameliorare ,i trans1ormare s0iritual*&
Mesa*ul (i(lic
Chiar dac* este ade2*rat c* structura intelectului occidental 2ine de la greci, ti0ul de s0iritualitate care a modelat
$uro0a :aliindu-se, Dn chiar inima Im0eriului Roman, cu limbaQul 1iloso1iei grece,ti@ 2ine din "rientul CiQlociu&
Dnc* din secolul I d&Hr&, du0* cum ne arat* France Farago, Philon din AleHandria, numit ,i Philon Iudeul, care
0rimise o educaie clasic greceasc*, dar care studiase de asemenea Biblia, o0ereaJ* o trans0unere a intuiiei
ebraice Dn conteHtul conce0tual grecesc& $l este acela care 2a da P*rinilor Bisericii cre,tine instrumentele
conce0tuale maQore, laolalt* cu Dm0rumutul metodic al conce0telor 0ro2enite din 0latonism ,i neo0latonism&
Cum atunci s* eludeJi re1erinele biblice, din moment ce 0retinJi c* 2orbe,ti des0re g+ndirea euro0ean*P Fiic* a
Atenei 0rin eHersarea raionalit*ii, a Romei 0rin 0ractica Quridic*, $uro0a este 1iica Ierusalimului 0rin s0irit&
Ceea ce a0are o dat* cu Biblia nu ine c+tu,i de 0uin de ordinea conce0tului, ci sugereaJ* acea PreJen*
ireductibil*, al c*rei sentiment omul Dl Dncearc* uneori/ aceast* PreJen* nu este oare 1ondatoare a dimensiunii
noastre s0iritualeP )u numai c* este 2orba aici de acel Princi0iu di2in, im0osibil de redus la o idee a raiunii 0ure
sau la un 0ostulat al raiunii 0ractice, ,i care, Dn de1initi2, este identic cu misterul eHistenei Dnse,i, dar ni se
re2eleaJ* ast1el singularitatea omului, ireductibil la orice ti0 de Sumanitate generic*T& Acesta este dublul mister
al unei PreJene 1ondatoare ,i al unei singularit*i absolute, mister c*ruia Biblia Di d* na,tere& 0re deosebire de
g+ndirea greac* :0reocu0at* de un demers discursi2 ,i deducti2@, Biblia se 2*de,te de nedes0*rit de o eH0erien*
eHistenial* re2elatoare&
$ristos i metafizica infinitului
)oul !estament cheam*, asemeni 3echiului !estament, la o desci1rare ,i la o inter0retare Dn cadrele g+ndirilor
noastre 1ondatoare& )oul !estament re0reJint* de asemenea o surs* de ins0iraie ,i re1erin*, nu
%A
PR$FA5A
numai 0entru "ccident, ci ,i 0entru acea umanitate, acea comunitate uni2ersal* a1lat* Dn c*utarea sensului, care
1ormeaJ* oriJontul oric*rei re1lecii&
Dn s+nul unei eH0eriene eHisteniale ,i re2elatoare, ,i nicidecum discursi2e, Hristos ne 1ace s* accedem, arat*
France Farago, la DntreJ*rirea unei noi esene a omului& "mul este m*sur* a tuturor lucrurilor, era enunul so1ist&
Dim0otri2*, 2a a1irma Platon/ numai o doctrin* a Fiinei absolute 0oate s* ne dea Dnelegerea a ceea ce este omul&
Dar, o dat* cu Hristos, o nou* conce0ie reJultat* din iudaism a,aJ* esena uman* Dntr-un s0aiu nou, neeH0lorat
de c*tre greci, acela al in1initului sau ilimitatului&
Dntr-ade2*r, s* ne reamintim dialogul +hile(os de Platon 0entru a Dnelege mai bine saltul radical 0e care-%
realiJeaJ* iudeo-cre,tinismul& Dn acest dialog, ocrate Dm0arte tot ceea ce eHist* Dn 0atru genuri/ in1initul
"apeirori,, limita -peras,, 0rodusul n*scut din amestec ,i, Dn s1+r,it, cauJa amestecului& In1initului, Dn 0articular,
Di a0arine ceea ce nu su0ort* Dncremenirea& "r, tocmai peras, limita, este cea care 1ace s* DnceteJe aceast*
mi,care neDntreru0t*& #imitarea in1initului 0rin limit* aduce acea cantitate eHact*, acea ordine drag* s0iritului
grec/ a g+ndi este Dn 0rimul r+nd a conQura iraionalitatea ilimitatului, aceast* li0s* de m*sur* 0e care trebuie s* o
st*0+neasc* peras, domin+nd in1initul sau ilimitatul& )u este chiar ReiaX aceea care, ne s0une Platon, 2*J+nd
r*s0+ndirea uni2ersal* a li0sei de m*sur*, a dat legea ,i ordinea, 0urt*toare ale limitei -+hile(os, -?b@P
Ade2*rul in1init al cre,tinismului/ in1initul Cu2+ntului se substituie ade2*rului indi2idual al omului :so1i,tii@, ca
,i Fiinei 1ondatoare, limitei :Platon@& " meta1iJic* a in1initului, Dn 0arte deQa 0reJent* Dn 3echiul !estament, d*
noul oriJont al g+ndirii& Aceast* meta1iJic* 2a o1eri, indirect, 1undamente 0entru matematica ,i ,tiina
"ccidentului&
Budismul fondator
Francois Chenet ne in2it* la iJ2oarele g+ndirii indiene, care se num*r* 0rintre marile realiJ*ri ale s0iritului
uman& Dn com0ania sa 2om medita asu0ra )edelor ")ecia Y Scunoa,tereT@ O nume dat Dn India celor 0atru c*ri
re2elate Dnele0ilor de c*tre di2init*i ,i care ar 1i coninut Dnele0ciunea di2in* O, dar ,i asu0ra lui Buddha
:cu2+nt sanscrit
X DiZe&
PR$FA5A
%?
%>
PR$FA59
semni1ic+nd Scel treJit din somnT@, cel mai mare maestru g+nditor al Asiei, ,i asu0ra Dn2**turilor sale&
"r, etnocentrismul ci2iliJaiei noastre contest* acestei g+ndiri a Indiei statutul de 1iloso1ie& 4itarea Indiei O
aceast* amneJie 1iloso1ic* amintit* mai sus O gu2erneaJ* un Dntreg strat al culturii occidentale& Dac* romanticii
germani, al*turi de cho0enhauer, au 2*Jut Dn India un t*r+m al s0eculaiei, Hegel ,i Husserl, du0* cum se ,tie,
au 0ri2ilegiat atitudinea teoretic* a 'reciei& Cum s* nu desci1reJi im0licaiile ,i 0resu0oJiiile de care este saturat
acest etnocentrismP Dndr*gostit* de Absolut, ci2iliJaia Indiei s-ar 1i distrus Dntr-o eH0erien* abisal*, unde 2a 1i
dis0*rut orice 1initudine Dn contact cu in1initulU legat* de autoritatea in1ailibil* a unei Re2elaii, ea ar 1i 0riJoniera
unei ortodoHii& Iat* tot at+tea critici sau eHcluderi sim0liste, 0e care trebuie s* le Dnde0*rt*m&
" dat* cu budismul, Dn s0ecial, se 0oate aQunge la 1ormele de baJ* ale g+ndirii "rientului& Dac* e2idena
"ccidentului este dat* de e&o, de co&ito.ul carteJian, budismul ne aminte,te c*, 0oate, eul nu desemneaJ* dec+t
o iluJie, c* subiectul 0ersonal este doar 2acuitate, c* nu eHist* un eu stabil sau substanial& Prin intermediul
acestei critici nemiloase, ne s0une F& Chenet, a subiectului sau a eului, ,i cu aceast* 0unere la distan* a
subiectului 0ersonal, 1*r* de care nu ar eHista nirvana, starea de senin*tate su0rem* legat* de dis0ariia tuturor
dorinelor, budismul 1urniJeaJ* una dintre cele mai im0ortante contribuii la elucidarea 1iloso1ic* a condiiei
umane&
/0ndirea chinez, descoperire a incontientului nostru filosofic
"dat* cu g+ndirea chineJ*, 0e care ne-o descrie Francois Jullien, a0are un uni2ers cu totul di1erit de cel
occidental& Ce ni se o1er* de 1a0t 0rin intermediul acestei g+ndiriP Dn nici un caJ lumea conce0tului, ci mai
degrab* neg+nditul 0ro0riei noastre ci2iliJaii& ChineJii nu-,i 1ormeaJ* ideea de 1iin*, ei nu obi,nuiesc s*
clasi1ice 0e genuri ,i s0ecii& "rganiJarea 0rin intermediul conce0telor, cunoa,terea cu aQutorul categoriilor, nu le
sunt c+tu,i de 0uin 0ro0rii& $i nu acord* mai mult* atenie nici 1ormaliJ*rii discursului& Pe scurt, China ne
arunc* destul de de0arte de 0ro0riile noastre categorii& Distincia dintre a0aren* ,i realitate, distincia dintre a 1i
,i a g+ndi, 0ostularea lui DumneJeu, ideea de creaie, toate acestea sunt str*ine ti0ului de re1lecie care 0ractic*
descrierea realit*ii
ca 0roces Dn des1*,urare, dar care se 2*de,te str*in* oric*rei idei de creaie :de c*tre 2reun Jeu@& $a elucideaJ*
e2idena unui uni2ers Dn continu* trans1ormare, cu at+t mai mult cu c+t ea nu construie,te o lume de re0reJent*ri
stabile ,i ordonate conce0tual&
!otodat*, g+ndirea chineJ* ne 0ermite accesul la 0ro0ria noastr* alteritate, la incon,tientul nostru 1iloso1ic/
SFrec2ent+ndu-i 0e 2echii g+nditori ai Chinei, c*0*t*m Dn s1+r,it acces la un 0unct de 2edere eHterior 0ro0riei
noastre tradiiiT :F& Jullien@&
1ilosofia islamic, e!presie a mentaluluipre&alilean
C+t des0re islam, el ine deo0otri2* de "rient ,i de "ccident, du0* cum ne-o arat* Christian Jambet& Pe t*r+mul
islamului, 1iloso1ia ia na,tere din dialogul cu 2echii greci, 0rin intermediul unei duble re1lecii/ asu0ra C*rii
s1inte O Coranul O ,i, 0e de alt* 0arte, asu0ra Dn2**turii neo0la-toniciene :Plotin etc@, Dn2**tur* des0re care
2om trata Dn 2olumul urm*tor din aceast* Istorie afilosofiei%
Coranul, cartea sacr* a musulmanilor, este un mesaQ re2elat unui 0ro1et :Cahomed, A>.-?8- d&Hr&@U 0o0oarele
C*rii sunt e2reii, cre,tinii ,i musulmanii, iar Cahomed nu este dec+t ultimul dintre trimi,ii lui DumneJeu, du0*
A2raam, Coise ,i Iisus& Dar de unde im0ortana ,i m*reia CoranuluiP De-a lungul acestui teHt ne d*m seama c*
totul este semn sau simbol al DumneJeului unic 0e care-% m*rturisesc toate& Dac* 2ersetele coranice mani1est*
un simbolism maQor, Dnelegem atunci de ce Coranul a suscitat o bogat* tradiie de g+ndire hermeneutic* O care
desci1reaJ* ,i inter0reteaJ* sensurile ascunse O, hermeneutic* 0e care Christian Jambet o leag* de !aina
DumneJeirii omni0reJente&
Filoso1ia islamic* O Dmbog*it* deo0otri2* de aceast* re2elaie coranic* ,i de meditaia de 1actur* neo0latonic*
O este hot*r+toare 0entru 0ro0ria noastr* re1lecie, 0entru c* ea este de ins0iraie 0regalilean*& e Btie, Dntr-
ade2*r, c* odat* cu 'alilei cunoa,terea ce as0ira la obiecti2itate a eH0ulJat din lume subiecti2itatea ,i 2iaa
s0iritului& Ata,+ndu-se Dn mod 1undamental idealit*ilor matematice, d+nd na,tere abstraciunilor ,tiinei,
g+ndirea galilean* a aruncat Dntr-un con de umbr* Dntreb*ri 1iloso1ice 1undamentale, 0roblematici originale, 0e
care Christian Jambet le
e
H0liciteaJ* Dn aceast* lucrare& $l insist* Dn mod 0articular asu0ra conce0iilor lui Al-
[indD :m& cea <>. d&Hr&@ ,i Al-F*r*bD :m& 7A. d&Hr&, considerat dre0t Sal doilea maestruT du0* Aristotel@, ca ,i
asu0ra
PR$FA59
%<
conce0iei lui A2icenna :m& %.8> d&Hr&@, care ne-a l*sat o o0er* uni2ersal* in1luenat* de su1ism O misticism
musulman a0*rut Dn secolul al 3lII-lea ,i care res0ingea raiunea Dn 1a2oarea intuiiei&
Ast1el, 0rin intermediul di2erselor in1luene, este schiat* na,terea 1iloso1iei ,i a g+ndirii& Dn 'recia, Dn India ,i
China, 0e t*r+mul islamului, a0ar iJ2oare uneori ocultate sau res0inse, se organiJeaJ* multi0le s0aii ,i c*i care
0ermit Dnelegerea e2oluiei 0ro0riei noastre ci2iliJaii& Acestea sunt c*ile 0e care le desci1reaJ* ,i inter0reteaJ*
autorii acestor Sg+ndiri 1ondatoareT&
E,u,& -s&&& /&G&//,-m\&W, JAC]4$#I)$R4
2re(uie aduse aici mulumiri lui 1rancois 3ullien i 4o&er.+ol Droit% Discuiile noastre colective ne.au permis
s aducem la lumin aceast idee a 5&0ndirilorfondatoare"%
CAPI!"#4# I
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
+resocraticii
Jean-Paul Dumont
Introducere: originile filosofiei
E 2eolo&ie6 si raiune% #a Dnce0ut a 1ost uimirea ,i DngriQorarea& Platon este cel care a1irm*, 0e bun* dre0tate, c*
1iloso1ia este 1iica 4imirii& Dar 4imirea este chiar numele unei di2init*i& 4manitatea 0re1iloso1ic* este
DnconQurat* de di2init*i care 0reJideaJ* ordinea ,i succesiunea celeste, Dnl*nuirea anotim0urilor, ritmul
tim0ului, 2iaa ,i moartea& Admiraia Dn 1aa 0reJenei at+tor 1ore, nicidecum oculte, ci mani1este, d* r*s0unsuri
oric*ror Dntreb*ri ce s-ar 0utea 1ormula/ Ce este lumeaP $ste ea etern* sau e1emer*P De unde 2ine ,i cine a creat-
oP Cine sunt eu DnsumiP Ce 0ot a,te0ta ,i ce trebuie s* 1acP Bi de Dndat* ce admiraia se Dncarc* de griQ*, teologia
:numele 0e care-% 0oart* mitologia@ o1er* r*s0unsuri de-a gata, care r*stoarn* dominaia 0ersoanelor di2ine ,i
transcendente& Poetul e0ic este 0urt*torul acestei 2estiri :0recum Homer sau Hesiod@&
Filoso1ia 0ro0riu-Jis* nu Dnce0e dec+t cu raiunea& Chiar Dnainte ca termenul S1iloso1ieT s* 1i 1ost introdus de
Pitagora, 0entru a desemna c*utarea ,tiinei sau a Dnele0ciunii, acti2itatea care se 2a numi mai t+rJiu S1iloso1ic*T
r*s0unde unei cerine de raionalitate& A te menine la o eH0licaie teologic* :adic* mitologic*@ nu ar duce dec+t
la o im0ietate mai de temut chiar dec+t ignorana :Keno1an, 7illes8 Heraclit B K#, K#II ,i #3I@& Aceasta nu
Dnseamn* c* raiunea ar a2ea r*s0uns la toate, nici
!ermenul SteologieT nu trebuie Dneles Dn acce0ia lui de ast*Ji, adic* de discurs dogmatic organiJat Dn Qurul unui nucleu di2in monom sau
multi0olar, ci Dn cel originar,
e
timologic, de Sdiscurs des0re di2inT :n&t&@-
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
2(1
c* ar deine 0uterea de a soluiona 0roblemele a0*rute din uimire ,i DngriQorareU c*ci, dac* a,a ar sta lucrurile,
interogaia ar Dnceta ,i 0rima soluie o1erit* ar trece dre0t de1initi2*& De 1a0t, sarcina raiunii nu const* dec+t Dn al
doilea r+nd Dn c*utarea r*s0unsurilor, 0rimul ei rol 1iind acela de a 1ormula DngriQorarea Dn termenii unor
0robleme, cu alte cu2inte, tocmai de a 0ro0une o interogaie raional*& Istoria originii 1iloso1iei trebuie s* reJide
Dn alc*tuirea unui tablou al Dntreb*rilor originare&
E Literatura presocratic% SPresocraticT este denumirea con1ortabil* O la care ar 1i inutil s* se cear* a se renuna
O utiliJat* de 1ilologi 0entru a desemna 0e 1iloso1ii anteriori lui ocrate sau 0e cei care i-au 1ost contem0orani,
1*r* a a0arine curentului socratic& Cu toii sunt greci ,i se eH0rim* Dn dialectele limbii grece,ti, dar 0rea 0uini
dintre ei sunt atenieni/ 0rimii sunt originari din Ionia :Asia Cic*@, urm*torii din sudul Italiei ,i din icilia, Dn
1me, din Abdera :Dn !racia@, ca de 0ild* Democrit ,i disci0olii s*i& C+t des0re so1i,ti, ace,tia sunt con1ereniari
itinerani&
De la toi ace,ti autori, cu eHce0ia cut*rui sau cut*rui discurs al so1istului 'orgias, nici o scriere nu a 1ost
integral conser2at*& )oi nu dis0unem, 0entru a le cunoa,te conce0iile, dec+t de dou* mari categorii de teHte/
1ragmente 0ro0riu-Jise ,i m*rturii& Fragmentele se datoreaJ* cit*rilor 1*cute de autori mai receni, Dntr-o e0oc* Dn
care eHistau ediii, cel 0uin 0ariale& C*rturiile constau Dn notaii ale unui 1iloso1 ulterior, Dn care acesta reJuma,
1ie 0entru a se ins0ira, 1ie 0entru a se disocia, cutare sau cutare 0*rere 1iloso1ic* atribuit* 2reunui mare antecesor&
Dn ambele caJuri, istoricul 1iloso1ic de ast*Ji este tributar, dac* nu haJardului, atunci cel 0uin O ceea ce creeaJ*
tot at+tea 0robleme O inteniei 1iloso1ice care a moti2at selecia doctrinei ,i a 1ragmentului res0ecti2& Ast*Ji ne
g*sim Dn 1aa unei literaturi luHuriante, al c*rei interes este Dndre0tat Dn s0ecial asu0ra 0rinci0iilor ,i cauJelor,
asu0ra lui DumneJeu, asu0ra ordinii lumii ,i a 1enomenelor cosmice, asu0ra su1letului, senJaiei ,i cunoa,terii,
a0oi asu0ra omului, animalelor ,i 0lantelor& De ce aceste Dntreb*ri ,i de ce Dn aceast* ordineP
S3inaT le a0arine celor doi 1iloso1i care urmeaJ* lui ocrate/ Platon ,i Aristotel :0rima Qum*tate a secolului al
I3-lea D&Hr&@& Dac* Platon se limiteaJ* la aluJii adesea 0olemice la adresa autorilor 0e care contem0oranii s*i Di
0uteau citi, Aristotel este creatorul unei metode de cercetare 1iloso1ic* 0e care el o nume,te Sdialectic*T ,i care
const*, 0entru a eH0lora c+m0ul unei 0robleme 1iloso1ice, Dn in2entarierea o0iniilor emise de eH0eri ai
domeniului res0ecti2, Dn 0rinci0al de c*tre Scei 2echiT
21
PR$"CRA!ICII
:Aristotel, 2opica I, %%-%;U %.;bl@& !eo1rast, ele2 ,i succesor al lui Aristotel la conducerea #^ceului, redacteaJ*
lucr*ri s0ecialiJate destinate eHamenului critic ,i l*muririi unor chestiuni im0ortante& crisul O arhi2ele ,i 1i,ele,
Dn egal* m*sur* cu o0erele unitare O 2a Quca un rol Dnsemnat& "rice lecie sau cercetare 1iloso1ic* asu0ra unei
0robleme considerate demne de interes 2a debuta, de acum, cu o eHaminare a 0aradoHurilor coninute Dn
bibliotec*& Ast1el, !eo1rast 2a 0une s* se redacteJe o culegere de )etustaplacita :S"0iniile cele mai 2echiT@, din
care D,i 2or eHtrage sursele ,i celelalte ,coli 1iloso1ice ,i, indirect, autorii 0e care-i citim ast*Ji, autori care citeaJ*
,i eH0un 0*rerile res0ecti2e& Aceasta antreneaJ* un mare incon2enientU noi nu cunoa,tem, din o0era
Dntemeietorilor 1iloso1iei, dec+t ceea ce a reinut atenia celor 2echi& $Hist* aici Dns* ,i un mare a2antaQ/ de0arte
de a 1i un discurs anecdotic al 2reunui cronicar eHterior 1iloso1iei, istoria 1iloso1iei este de la Dnce0uturile ei, ,i
eHact atunci c+nd 2orbe,te de aceste Dnce0uturi, o Dntre0rindere 1iloso1ic*& Cit+ndu-se, 1iloso1ia se recite,te, Dntr-
un 1el, 0e sine Dns*,i ,i reg+nde,te ceea ce a 1ost g+ndit, descriind o mi,care care este 2iaa Dns*,i a s0iritului,
ceea ce Aristotel 2a de1ini dre0t g+ndire a g+ndirii&
Marile probleme
E In cutarea principiului material% Interogaia 1iloso1ic* ia na,tere Dn Ionia la Dnce0utul secolului al 3l-lea I&Hr&
'+ndirea 1iloso1ic*, Dn c*utarea raiunii de a 1i a lucrurilor, 1ormuleaJ* chestiunea originii ,i a cauJei tuturor
lucrurilor Dn 1orma lui arche, termen c*ruia Aristotel Di 2a da mai t+rJiu sensul s0ecial de 0rinci0iu/ 0rinci0iul
este at+t ceea ce este 0rim, 0unctul de 0lecare sau materia 0rim*, c+t ,i element 1ondator al eH0licaiei cauJale&
#a !hales, cel care a introdus acest termen :A KII@, arche este, meta1oric, substratul tuturor lucrurilor, acel
Sce2aT nedi1ereniat de la care Dnce0e orice generare, Dntruc+t nimic nu na,te din nimic, iar lucrurile trebuie s*
aib*, toate, o aceea,i origine& Acest 0rinci0iu unic este a0a, sau alt1el s0us, elementul umed Dn general& Ast1el,
P*m+ntul este un disc care 0lute,te 0e a0*, a0a este materia metalelor, care sunt 1uJibileU orice su1let este alc*tuit
din 2a0ori, 1ie c* e 2orba de animale, de astre sau de 0iatra de Heracleea, acest SiubitorT care atrage 1ierul&
Postularea unit*ii unui 0rinci0iu material ,i eH0licarea restului 1enomenelor Dn 1uncie de
e
l sunt su1iciente
0entru a 1ace din !hales un 1iloso1& $l a 1ost de asemenea
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
22
astronom :a 0re2*Jut ecli0sa de soare din -< mai A<A D& Hr&@ ,i un bun meteorolog :a antici0at o bogat* recolt* de
m*sline asigur+ndu-,i mono0olul asu0ra 0reselor de ulei@&
AnaHimandru,ele2 ,i 0rieten al lui !hales, 2a merge mai de0arte 0e calea abstractiJ*rii, a1irm+nd ca 0rinci0iu
ceea ce el nume,te SIlimitatulT sau SIn1initulT :A IK@& $l a introdus de asemenea termenul de SelementT,
elementele lu+nd na,tere 0rin disocierea contrariilor& P*m+ntul, a0a, aerul ,i 1ocul cores0und 1rigului, umeJelii,
uscatului ,i c*ldurii ,i sunt tot at+tea mani1est*ri sau Sst*riT ale elementului material iniial din care ele deri2*
0rintr-o serie de schimburi reci0roce Dn con1ormitate cu legea dur* a necesit*ii :B I@& Fa0tul c* ilimitatul e
considerat un 0rinci0iu di2in este sugerat at+t de subJistena Dn el a unei 1ore ca0abile s* 0roduc* aceste
schimb*ri de stare, c+t ,i de utilitatea de a c*uta Dn a1ara materiei un 0rinci0iu care s* 0oat* Dnde0lini rolul de
cauJ* e1icient*& uccesiunea Dn tim0 a 1ormelor actuale ,i contrare, 0ro0rii 0rinci0iului, Dl trimite 0e
AnaHimandru, ca ,i 0e maestrul s*u, la studiul mi,c*rilor celeste ale c*ror re2oluii ,i cicluri, echilibrate ,i
balansate, 1igureaJ* caracterul necesar al Dre0t*ii& Ast1el el 2a in2enta cadranul solar sau &nomon,9a desco0eri
Jodiacul, 2a trasa 0rima hart* a lumii ,i 2a 1ormula o i0oteJ* cu 0ri2ire la e2oluia lent* a umanit*ii 0rimiti2e
din 0e,ti&
AnaHimene, ele2ul ,*u :miQlocul secolului al 3l-lea D&Hr&@, 2a renuna la caracterul abstract al ilimitatului ,i 2a
ridica aerul la rang de 0rinci0iu, asemeni lui Diogene din A0ollonia un secol mai t+rJiu& Aerul este mediul Dn
care P*m+ntul ,i astrele 0lutesc ca ni,te Sca0aceT, este Dn acela,i tim0 ,i materia su1letului ,i a g+ndirii :A 3I,
3II@& Pentru Diogene din A0ollonia, dac* su1letul ,i g+ndirea O 0urt*toare ale cu2+ntului ,i ale 2ieii O trebuie
considerate 1orme 0e care le ia substana aerian*, atunci germenul este o 0articul* din s0uma amestecului de
s+nge ,i aer, ceea ce eH0rim* etimologia numelui A1roditei, Jeia dragostei ,i a 1ecundit*ii, nume ce 0ro2ine din
aphrous, Ss0um*T :A KKI3@&
Dn $1es, Heraclit 1ace din 1oc 0rinci0iul tuturor lucrurilor& Acesta este singurul element constituti2 al unei lumi,
una ,i nelimitat*& Ast1el, tot ceea ce na,te din 1oc trebuie s* se Dntoarc* Dn 1oc& Heraclit este de acord cu
AnaHimandru Dn a s0une c* Stoate se nasc ,i 0ier du0* discordie ,i necesitateT :B #KKK@& Dn acest mod
eternitatea 0rinci0iilor genereaJ* 2iJiunea unei de2eniri uni2ersale& Du0* s0usa lui Platon, cit+ndu-% 0e Crat^los
heracliteanul/ S$l s0une unde2a c* totul trece ,i nimic nu r*m+neU ,i, com0ar+nd cele ce eHist* cu scurgerea unui
r+u, el s0une c* este im0osibil s* te scalJi de dou* ori Dn acela,i r+uT :A 3I@& Dar, cum
23
PR$"CRA!ICII
1ocul este Dn acela,i tim0 Lo&osul :B I@, cu alte cu2inte raiunea ,i g+ndirea, o0oJiia material* a contrariilor
de2ine contradicia dialectic* Dn sens modern& Drumul care urc* se con1und* cu drumul care coboar*, iar
0arcursul elicoidal al ,urubului de la 0iu* O elicea 1iind curba descris* de c*tre soare, care este 1ocul cel mai 0ur
O este deo0otri2* dre0t ,i curb :B #IK@& Heraclit este de asemenea 0rimul care 0roclam* 0reeminena legii
nonconradiciei&
E :!i&ena de inteli&i(ilitate% C+nd Keno1an din Colo0hon :a doua Qum*tate a secolului 3I D&Hr&@, alungat din
Asia Cic* de in2aJia meJilor, 2ine s* caute re1ugiu la $leea :Dn sudul Italiei@, Dn2**tura 0itagoreic* se a1la Dn
0lin* Dn1lorire 0e *rmul 2estic al Cediteranei& F*c+nd din num*r 0rinci0iul tuturor lucrurilor :Bcoala 0itagoreic*
B II@, Pitagora a1irm* 0reeminena inteligibilului& Pentru c* nu s-a 0*strat nici un 1ragment de la el,
consider+ndu-se uneori c* nu a scris nimic, ne este greu s* d*m un coninut 0recis Dn2**turii sale, c*ci doctrina
0itagoreic* nu DnceteaJ* a se Dmbog*i cu s0eculaii ulterioare& Figurile cele mai im0ortante ale 0itagoreismului
sunt Alcmeon :s1+r,itul secolului 3I D&Hr&@, Philolaos :s1+r,itul secolului 3 D&Hr&@ ,i Arch^tas, acesta din urm* nu
cu mult mai Dn 2+rst* dec+t Platon& Problema care se 0une Dn leg*tur* cu inter0retarea 0itagoreismului este aceea
de a ,ti dac* num*rul, care este m*sur*, este de asemenea materia lucrurilor, ceea ce ar Dnsemna c* 0itagoreismul
ar 1i o 0re1igurare a atomismului, numerele constituind un reJer2or nelimitat de monade materiale& Poate, Dns*, ar
1i mai con2enabil s* 2edem Dn 0ita-goreism un dualism Dn care num*rul este 0rodus de aciunea asu0ra unei
materii ilimitate de c*tre un 0rinci0iu limitati2 care-i con1er* stabilitate ,i imobilitate& 0eculaia 0itagoreic* a
atins s1era muJicii :2eJi, de eHem0lu, Arch^tas A K3I@& " coard* ciu0it* la Qum*tate, la 1el ca ,i Qum*tatea
tubului de 1laut, 1ace s* se aud* octa2a& Cum atunci s* Dnelegem natura inter2alului dintre % ,i -P Recursul la
1raciile 8=-,;=8 etc& :Arch^tas B II@, care sunt c2inta, res0ecti2 c2arta, ,i eH0rim* mediile armonice, 0ermite
um0lerea 0rin ra0orturi sau di2iJiuni a inter2alului dintre % ,i -& candalul este cu at+t mai mare atunci c+nd a0ar
m*rimile &,iraionaleT, nedi2iJibile cu numere Dntregi, oric+t de mici ar 1i acestea, ca de 0ild* fi, diagonala
0*tratului de latur* % ,i latura 0*tratului cu su0ra1aa dubl*&
Anumite studii care se cer a0ro1undate ne arat* c*, 0rintre altele, Pitagora ar 1i 1ost 1ondatorul unei secte ai c*rei
membri au Qucat un rol 0olitic Dn lu0tele care-i o0uneau 0e 1iloso1i numeroaselor ,i tiranicelor
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
24
-A
PR$"CRA!ICII
lu*ri de 0utere& De asemenea, tema su1letului 0riJonier Dn tru0, ca Dntr-un morm+nt :Philolaos B KI3@, ,i destinat
du0* SQudecat*T numeroaselor reDncarn*ri, 2a contribui Dn bun* m*sur* la gloria 2iitoare a ,colii&
Poate c* mi,c*rii 0itagoreice trebuie s*-% al*tur*m ,i 0e $m0edocle din Agrigent :secolul 3 D&Hr&@, Dn ciuda
eHcluderii sale din ,coal*& 4nul 0rimar ,i 0recosmic al lui $m0edocle este, ca ,i num*rul 0itagoreic, su0us
dominaiei 0arului ,i im0arului ,i de0inde de 4r* ,i Prietenie :B KK3III ,i mai de0arte@, 4ra 1iind 0rinci0iul 0ar
al disocierii, Prietenia, 0rinci0iul im0ar al reuni1ic*rii Dn 4nul& Din acest 4nu disociat 0urced, s0re a 1orma cele
0atru elemente O 1oc, aer, a0*, 0*m+nt, sau SDm0*trita r*d*cin*T :B 3I@ O, monade care sunt tot at+tea minima,
asemenea c*r*miJilor din alc*tuirea Jidurilor, monade care dau 1ondul numeric al elementelor materiale :A
K3III@& Adesea, cercet*rile asu0ra 0rinci0iilor ,i elementelor cedeaJ* locul unor tr*s*turi mai s0ectaculoase ale
0ersonalit*ii lui $m0edocle/ cam0ion olim0ic la cursele de care, medic ,i chiar t*m*duitor cu 0uteri
eHce0ionale, Dn stare s* recheme din Hades su1letul unui mort, ,i 0ro1et al reDncarn*rilor&
E #nul i Multiplul% 4nul, 0e care Keno1an Dl introdusese Dn $leea, 0artici0* at+t la materialismul ionian, c*ci
4nul cu0rinde totalitatea realit*ilor naturale, c+t ,i la eHigena de inteligibilitate care-i caracteriJeaJ* 0e
0itagoreici ,i care-% 2a ins0ira 0e Parmenide :0rima Qum*tate a secolului 3 D&Hr&@, 1igur* central* a Bcolii eleate
,i 1ondator al ontologiei& Parmenide deJ2olt* Dn 0oemul s*u Despre natur teJa lui SesteT, care re0reJint*
tr*s*tura esenial* a lui 4nu, 4nu care este Dn acela,i tim0 S4nul continuu ,i DntregT :B 3III@& Fiina se o0une
de2enirii, du0* cum 4nul are ca relati2 Culti0lul& "0oJiia Dntre imobilitatea 1iinei ,i curgerea de2enirii induce
dou* moduri de g+ndire di1erite/ 0e de o 0arte cunoa,terea intelectual* "noesis,, care 0erce0e 1iina 1*r*
0osibilitate de eroare, 0e de alt* 0arte 0*rerea sau senJaia, care trimite la lucrurile sensibile 0rinse Dn de2enire&
Iat* de ce 0oemul lui Parmenide 0ro0une dou* c*i/ calea regal* a ade2*rului ,i drumul 0*rerii&
"0oJiia acestor dou* c*i a suscitat numeroase dis0ute& Dac* ne meninem la inter0retarea lui !eo1rast, 0entru
Parmenide Sa simi ,i a g+ndi sunt unul ,i acela,i lucruT :A K#3I@, c*ci g+ndul ,i senJaia 0ro2in din aciunea
asem*n*torului asu0ra asem*n*torului& Pentru c* este asemenea Fiinei, intelectul nu este di1erit de Fiin*, iar
Fiina este acela,i lucru cu g+ndirea :B III@& Dn aceea,i manier*, simul ,i senJaia nu di1er* de sensibil, obiect al
o0iniei& Aceast* 0aralel* Dntre 4nu ,i intelect, 0e de o
0arte, ,i de2enire, multi0lu ,i sensibil, 0e de alt* 0arte, 2a eHercita o in1luen* decisi2* at+t asu0ra lui Democrit,
c+t ,i asu0ra lui Platon&
Princi0alul ele2 al lui Parmenide a 1ost Renon din $leea, care, du0* Platon, a luat a0*rarea maestrului s*u
Dm0otri2a susin*torilor mobilit*ii 0rinci0iului, 1*r* Dndoial* ionieni, disci0oli ai lui AnaHimene ,i ai lui Heraclit&
Ast1el se 1ace c* Renon este cunoscut datorit* 0aradoHurilor mi,c*rii, destinate s* arate c* a g+ndi mi,carea
antreneaJ* contradicia :acest g+nd ar 1i 0resu0us inteligibilitatea sensibilului@& $ste ceea ce a reinut Aristotel
din o0era sa :A KK3@& Dn realitate, Renon scrisese o carte cu0rinJ+nd 0atruJeci de +arado!uri, c*rora
im0licius, comentator neo0latonician de la s1+r,itul secolului 3 d&Hr&, le-a 0*strat Dnce0utul :B I-III@, ,i care
sunt 0aradoHuri care trateaJ* des0re 4nu ,i Culti0lu& Pentru a-,i Dnde0lini 0roiectul, Renon utiliJeaJ* 0entru
0rima dat*, ceea ce este un e2eniment considerabil Dn istoria g+ndirii, metoda dialectic* al c*rei in2entator este
considerat de c*tre Aristotel/ ea const* Dn a construi antiteJa a dou* discursuri contradictorii& $ contradictoriu s*
0ostuleJi eHistena Culti0lului, 0entru c* orice m*rime trebuie s* 0oat* 1i Dm0*rit* Dn dou* la in1init :aceasta
este a0licarea 0rinci0iului SdihotomieiT sau al Dm0*ririi Dn dou*@& Aceasta ar Dnsemna c* orice m*rime este Dn
mod in1init O sau inde1init O mare& Dar, mai trebuie ca m*rimea ast1el di2iJat* s* nu aQung* la ce2a in1init de
mic, care ar 1i nul ,i a c*rui adunare sau sc*dere nu ar 0roduce nici un e1ect& Ast1el, a1irmarea unei continuit*i
:di2iJibile@ are dre0t reJultat contradictoriu 0ostularea dialectic* a eHistenei discontinuit*ii :indi2iJibile@&
Cariera lui Renon s-a Dntreru0t brutal/ el moare, 2ictim* a unui tiran de care Dl des0*rea ata,amentul lui 1iloso1ic
1a* de libertate& $l a 1ormat Dns* doi ele2i/ 0itagoreicul Philolaos, care 2a da realului statutul de realitate
inteligibil* alc*tuit* din numere, amestec de 1actori limitati2i ,i de ilimitai :B I@, ,i #euci0, 0*rintele
atomismului ,i maestru al lui Democrit&
E Atomitii% Democrit :a doua Qum*tate a secolului 3 D&Hr& O Dnce0utul secolului I3 D&Hr&, 1iind 0uin mai Dn
2+rst* dec+t Platon@ este de dou* ori eleat/ at+t Dn ceea ce 0ri2e,te ontologia, c+t ,i Dn ceea ce 0ri2e,te
gnoseologia :1iloso1ia cunoa,terii@& Ca bun disci0ol al lui Renon, el g+nde,te c* 0rinci0iul este Fiina, dar o Fiin*
necesarmente multi0l*, din moment ce !otul se di2ide Dntr-o in1initate de 0*ri& !otu,i, dat 1iind c* Fiina s-a
s0art Dntr-un miliard de entit*i eterne ,i indi2iJibile, trebuie ca acestea s* 1ie se0arate Dntre ele de o non-1iin*,
care este tocmai 2idul&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
26
Democrit este silit s* recunoasc* dou* 0rinci0ii/ atomiii,i 2idul, care cores0und Fiinei ,i )e1iinei :A #3II@& Ca
,i 4nul 0armenidian, atomii au o eHisten* material*, at+t c+t se 0oate 2orbi de materie, din moment ce conce0tul
de materie nu 2a 1i ado0tat dec+t mai t+rJiu, de c*tre Aristotel& * s0unem c* atomii sunt entit*i dotate cu
caracter obiectual& A s0une c* eHistena lor se Dnsoe,te de SeHistenaT :sau 0reJena@ )e1iinei re2ine la a 1ace
din 2id, adic* dintr-un SceT ireal, o realitate 0rinci0ial* cu o 1uncie a,a-Jis ontologic*, chiar dac* este 2orba
des0re o )e-Fiin*& 3idul nu este numai s0aiul care iJoleaJ* atomii, dar ,i cauJa e1icient* :motrice@ care Di
se0ar*, im0rim+ndu-le traiectorii necesare& !rebuie atunci s* 2orbim de Dnt+m0lareP $ste tocmai ceea ce crede
Aristotel, care dorea s* 2ad* Dn ordinea natural* eH0resia unei 1inalit*iU Democrit Dns* este categoric/ el
desemneaJ* aciunea 2idului 0rin termenul de SnecesitateT, 2*J+nd Dn ea o cauJalitate unic* ,i su1icient* 0entru a
eH0lica 0roducerea tuturor mi,c*rilor care dau na,tere dis0ersiei, dar ,i gru0*rii atomilor& Dou* lucruri eHist* cu
ade2*rat/ atomii ,i 2idul, alt1el s0us, ceea ce este "den, ,i neantul "mederi, :B C#3I@&
Filiaia eleat* Dns* nu se o0re,te aici& A1irmarea realit*ii atomilor ,i a 2idului demonstreaJ* o Dndr*Jneal*
nemaiauJit* a g+ndirii care a1irm* c* )e1iina este real* Dn aceea,i m*sur* ca ,i Fiina& Cum se 1ace c* se 0oate
2orbi de realitatea unor atare 0rinci0iiP R*s0unsul, Dntru totul eleat, const* Dn aceea c* nu ne-am 0utea Dndoi de
realitatea a ce2a conce0ut Dn intelect& $ste moti2ul 0entru care, cu mult Dnaintea lui Platon, Democrit 1olose,te
termenul de SideiT 0entru a desemna realit*ile inteligibile care sunt atomii& Dac* am r*m+ne 1ideli terminologiei
stricte a lui Democrit, ar trebui s*-% catalog*m 0e acesta 0rintre Sideali,tiT&
!eo1rast a Dneles acest lucru :A CKKK3, ca0itolul #K@& Pentru el, Democrit este mai idealist dec+t Platon, c*ci
dac* Platon consider* entit*ile inteligibile dre0t mai reale dec+t imitaiile sau co0iile lor sensibile, c*rora
continu* s* le atribuie eHisten* real*, chiar dac* su0us* de2enirii, Democrit renun* la a le acorda o eHisten*
e1ecti2*, 0un+ndu-le Dn categoria Scon2enieiT& De unde 1ormula celebr*/ SCuloarea este 0rin con2enie, 0rin
con2enie dulcele, 0rin con2enie amarul ,i Dn realitate nu eHist* dec+t atomii ,i 2idulT :A #KIK@& Aceasta
Dnseamn* c* 0ers0ecti2a 0e care o a2em asu0ra lucrurilor sensibile nu ne 0ermite dec+t 0rin con2enie, adic* 0rin
tradiie ,i obi,nuin*, s* 0retindem a 0erce0e realitatea cor0urilor eHterioare& Aceasta este ,i i0oteJa eleat* care
reduce senJaia la stadiul de sim0l* 0*rere& Ceea ce ne in1lueneaJ* simurile, 0ermi+ndu-ne s* sesiJ*m anumite
calit*i, nu sunt cor0urile determinate,
27
PR$"CRA!ICII
L
0recum mierea, care este dulce& Ceea ce 0roduce o0inia nu este un obiect al o0iniei, ci FiinaU ast1el, senJaia este
0rodus* de ceea ce este real/ atomii care com0un agregatul& Dar, Dndat* ce simurile noastre sunt lo2ite de c*tre
atomi, intr*m Dn domeniul 1anteJiei, adic* al imaginaiei ,i al o0iniei& )oi suntem aceia care, 0ornind de la
a1eciunile sensibile, ne imagin*m ca 1iindu-ne eHterioar* eHistena cor0urilor determinate& De2ine clar* atunci
a1irmaia lui Democrit c* 2iaa este un teatru ,i c* ade2*rul Jace Dn 1undul 1+nt+nii :B CK3 ,i CK3II@,
deschiJ+nd ast1el calea sce0ticismului radical al lui Cetrodoros din Chios :B I ,i II@, 0entru care, dac* Sorice
lucru este ceea ce se 0oate conce0e des0re elT :o atare 0ro0oJiie este 0ur eleat*@, urmeaJ* de aici c* Snimeni
dintre noi nu cunoa,te nimicT :s* Dnelegem 0rin aceasta/ nimic sensibil@&
E Infinitul lui Ana!a&oras% AnaHagoras din ClaJomenai, contem0oran al lui Renon ,i #euci0, Dncercase s* reJol2e
0e alt* cale 0roblema naturii 0rinci0iilor& Bi el 0ractic* un 1el de materialism, consider+nd c*, la Dnce0ut, toate
lucrurile se a1l* amestecate, 0+n* la 2enirea Intelectului :sau a 0iritului, nous, care le disociaJ* ,i se0ar* 0rintr-
o o0eraie discriminatorie :B KII@& Pentru a Dnelege sensul acestei Sdiscrimin*riT, ceea ce este 0ro0riu at+t
intelectului di2in c+t ,i celui uman, trebuie 0lecat de la acele lucruri care au 1ost amalgamate& Dn Jilele noastre
,tim, de 0ild*, c* materia 2ie este 1ormat* din com0u,i carbonici alc*tuii din carbon, oHigen, hidrogen ,i
c+teodat* aJot& Pentru a eH0lica cum amidonul din 0lant* se trans1orm* Dn glucoJa ,i cum glucoJa se conser2* Dn
1icatul ,i Dn mu,chii ie0urelui care a m+ncat morco2ul, sub 1orm* de glicogen, este su1icient s* e2oc*m
rudimentele unei chimii a glucidelor& * ne trans0unem acum Dntr-o er* a umanit*ii c+nd aceast* chimie nu
eHista& Cum era Dneles 1a0tul c* ie0urele asimileaJ* morco2ul ,i omul O 0+ineaP Cum ie0urele nu de2ine el
Dnsu,i morco2 atunci c+nd Dl m*n+nc*P R*s0unsul este 1oarte sim0lu/ eHista deQa sub a0arena morco2ului ce2a
din ie0urele non-2iJibil, ,i eHista ce2a din morco2ul in2iJibil disimulat sub a0arena 1enomenal* a c*rnii de
ie0ure& Aceste elemente asem*n*toare, morco2ul ,i ie0urele, sunt 0articule in1init de mici, dar deQa determinate,
c*rora Aristotel, coment+ndu-% 0e AnaHagoras, le-a dat numele de ShomeomeriiT :A K#3-K#3I@&
#a Dnce0ut, Dnainte de a0ariia 1enomenelor, toate ShomeomeriileT 1ormau Dm0reun* Dngr*m*deli con1uJe&
ur2ine atunci Intelectul cosmic care se0ar* ,i discrimineaJ* graie ca0acit*ii sale de a cunoa,te ,i de a g+ndi,
dar nu cre+nd cor0uri 0ure, ci entit*i amestecate care iau 1orma
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 -<
a0arent* a ShomeomeriilorT 0redominante& $ste ceea ce imit*m la r+ndul nostru atunci c+nd, ser2indu-ne de
intelectul uman, 0erce0em ,i distingem lucrurile&
!eoria Intelectului a 1*cut 1aima lui AnaHagoras, su0ranumit tocmai SIntelectT "nous, de c*tre contem0oranii s*i
:A II@& Dar care era natura acestui IntelectP ocrate Di re0ro,eaJ* c* nu s-ar 1i eH0licat DndeaQuns :A K#3II@U
#eibniJ dore,te s* identi1ice 0e nous cu un intelect di2in omniscient ,i 0ro2idenial, iar comentatorii
contem0orani e2ideniaJ* o 1ormul* a lui im0licius care 1ace din intelect un element material se0arator, ce
Dnde0line,te acela,i rol ca 2idul g+nditorilor din Abdera, ,i este constituit dintr-o materie 1*r* amestec, a2+nd
0uterea de a des0*ri homeomeriile ,i de a le readuce Dn conglomerate Dmbr*cate Dntr-o a0aren* 2iJibil*&
Epoca sofitilor
E 7ofistica i filosofic Dntreg teritoriul 'reciei este 0arcurs Dn e0oca lui ocrate :a doua Qum*tate a secolului 3
D&Hr&@ de str*lucii con1ereniari, c*rora li se o0un tocmai ele2ii lui ocrate, ca de eHem0lu Keno1on ,i Platon, ,i
care 0ro1eseaJ* retorica, deo0otri2* 0ractic+nd-o ei Dn,i,i ,i Dn2*+ndu-i 0e alii& #ucru scandalos, ei 0retind bani
0entru leciile lor ,i sunt denunai de Keno1on, Dn 1inalul tratatului s*u Despre v0ntoare, dre0t S2+n*tori de
ca0eteT care-i atrag 0e tinerii din 1amiliile bogate& uccesul lor coincide cu deJ2oltarea democraiei/ instaurarea
regimurilor Dntemeiate 0e adun*ri 0ublice ,i a instituiilor Qudiciare contribuie la a 1ace din retoric* o arm*, a
c*rei achiJiie nu 0oate 1i negliQat* de un t+n*r dornic de a 1ace carier*& Dar chiar dac* so1istica este mai Dnt+i de
toate o art* retoric*, ea Dntreine str+nse leg*turi cu ,colile 1iloso1ice, ceea ce Di con1er* o bog*ie ,i o 2arietate
care se eH0lic* 0rin di2ersitatea originilor sale&
E +rota&oras% $l este mai Dn 2+rst* sau mai t+n*r dec+t DemocritP )u se ,tie& In orice caJ, el 0ro2ine din Abdera,
1*r* a 1i Dn nici un 1el un atomist ortodoH, ast1el c* Democrit se 2ede obligat s*-i res0ing* teoriile -Democrit B
C#3I@& Consider+nd 0rinci0iile dre0t incognoscibile ,i reduc+nd Dntreaga realitate la 0urele 1enomene, el
trans1orm* realul Dntr-un c+m0 liber, 0e care urma s* Dn1loreasc* 1*r* obstacol retorica&
Protagoras 0ractic* un materialism absolut :A KI3@& Din toate lucrurile, at+t din obiectul sensibil c+t ,i din
simul Dnsu,i, eman* dou*
-7
PR$"CRA!ICII
1luHuri materiale, a c*ror Dnt+lnire 0roduce un reJiduu nou numit S1enomenT& Ast1el, din ochi iese un 1luH
luminos care Dnt+lne,te 1luHul colorant reie,it din obiect, 0entru a da na,tere 1enomenului, care, Dn mod simetric,
um0le simultan ochiul de 2edere ,i con1er* obiectului culoare, Dnainte de aceast* Dnt+lnire nu eHist* nici albul
obiectului, nici, 0entru ochi, senJaia de alb/ 1enomenul 0ro2oac* senJaia de alb Dn acela,i tim0 Dn care el
0roduce Dn obiect calitatea de SalbT& Dac* am s0une atunci c* orice realitate e1ecti2* se limiteaJ* la 1luHul
1enomenelor, urmeaJ* de aici c* senJaia este singurul mod de cunoa,tere ,i c* orice senJaie este relati2*
simului, ca ,i obiectului& "rice eHisten* este deci relati2*& )u eHist* nimic absolut& Acesta este sensul
Srelati2ismuluiT lui Protagoras& Dac* a0lic*m omului 1ormula/ Simul este m*sura tuturor lucrurilorT, ea de2ine/
S"mul este m*sura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt Dntruc+t sunt, a celor ce nu sunt Dntruc+t nu suntT :B I@&
Asemeni maQorit*ii so1i,tilor, Protagoras are o 2iJiune tragic* asu0ra umanit*ii& "mul se na,te gol, li0sit de
a0*rare Dm0otri2a du,manilor ,i a 0r*d*torilor naturali& al2area sa de0inde de arta 0olitic* "techne politi;e,,
Reus d*ruind 1iec*ruia, din 1ericire, aceast* 2irtute& $a const* Dn a lua drea0ta m*sur* a lucrurilor ,i Dn a-,i alc*tui
o 2iJiune raional* des0re ce este bun ,i util& o1istul este Dn2estit, s-ar 0utea s0une, cu misiunea de a diriQa
0o0orul, aQut+nd 1iecare cet*ean Dn 0arte s* a1le m*sura celor utile Cet*ii, 1orm+ndu-,i o 2iJiune con2enabil*
asu0ra lucrurilor, cu alte cu2inte, 0roduc+nd 1enomene salutare& Cultura "paideia,, 0e care Protagoras este
m+ndru s-o 0redea, este com0arabil* cu agricultura& tro0ind 0lanta, gr*dinarul o 1ace s* simt* bine1acerile
r*corii ,i umidit*ii& Adres+ndu-se 0o0orului, Protagoras Dl con2inge s*-,i asume acea 2iJiune a lucrurilor
ca0abil* s*-% conduc* la deciJii salutare& Posteritatea 2a 0*stra Dn 0rimul r+nd imensa 0utere a unei retorici Dn
stare s* aduc* 2ictoria unei teJe, dar ,i a contrariului ei& Dns*, Dn s0atele acestei 0ractici st* o 1iloso1ie materialist*
,i 1enomenalist*, asu0ra S0ericolelorT c*reia, du0* ocrate, Platon ,i Aristotel nu se 2or Dn,ela&
E /or&ias% Dintre toi so1i,tii, Dns*, 'orgias din #eontinoi :Dn icilia@ a 1ost cu siguran* cel mai im0ortant& Dn
cursul lungii sale 2iei :%.7 ani@, el ,i-a dominat e0oca, bucur+ndu-se de o a2ere ,i de o glorie imense, rostind
discursuri o1iciale ,i 2*J+ndu-,i ridicat* Dn "l^m0ia statuia, Dn aur masi2&
$le2 al lui $m0edocle, care trecea dre0t in2entatorul retoricii, el a Btiut s* e0uiJeJe ,i s* codi1ice O iat*
caracteristica geniului O 1armecele
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
30
31
P#A!")
armonice, minun*iile ritmice ,i magia meta1orelor& Dar, Dn 0rimul r+nd, el ,i-a o1erit, Dn mod 1iloso1ic,
miQloacele de a eHersa 0rin lo&os o 0utere 1*r* limite& Dn loc s* com0un* un 0oem sau un tratat des0re natur*,
'orgias redacteaJ* Dn 0roJ* un 2ratat despre nefiin% $l arat* succesi2 c* Fiina nu este, 0entru c*, dac* ar 1i, ar
1i de neg+ndit, ,i, Dn s1+r,it, c* ,i atunci c+nd ar 1i g+ndit*, ea nu ar 1i eH0rimabil* Dntr-un limbaQ& Acest ti0 de
demonstraie retoric*, care 0une accentul 0e ne1iin*, 0rin ceea ce s-a do2edit, mani1est* o 2oin* 0ersuasi2* care
re0et* Dntr-un alt registru argumentul iniial ,i antreneaJ* urechea ,i g+ndirea Dntr-un 2ertiQ ce 0reg*te,te
asentimentul& #ogica lui 'orgias e aceea a lui/ SBi chiar dac* aceasta ar 1i&&& tot ar mai trebui s*T& $a se reg*se,te
Dn marile sale discursuri, 0ledoarii com0use Dn Qoac* ,i destinate reabilit*rii $lenei din !roia sau deJ2ino2*irii
eroului Palamedes de b*nuiala de tr*dare&
E Ceilali sofiti% )u 0uini sunt so1i,tii care, tra2ers+nd 'recia, abordeaJ* cu un talent a0arte 0roblemele morale
,i 0olitice& Cunoa,tem din /or&ias al lui Platon 1igura 2iolent* a lui [allicles, care clameaJ* dre0tul celui mai
0uternic ,i eH0rim* Sa2+nt la lettreT un 1el de 2oin* de 0utere& Acest [allicles este o 1iciune 0latonic*/ el nu a
eHistat Dn realitate& Dn schimb, el este DnconQurat de alii, c+t se 0oate de reali& !hras^machos nu este deloc mai
0uin 2iolent& Hi00ias, cu o ,tiin* ,i o Dndem+nare uni2ersale, Dl de0*,e,te Dn abilitate& Critias, unchiul lui Platon,
unul dintre cei treiJeci de tirani de la s1+r,itul secolului al 3-lea, Dm0inge im0ietatea 0+n* la a 1ace din
DumneJeu 1iciunea unui legislator abil, dornic de a asigura res0ectarea legii :B KK3@& Alii au mani1estat
0reocu0*ri mai a0ro0iate de o moral* clasic*& ProdiZos 0rosl*2ea bine1acerile e1ortului ,i ale muncii, ,i 1*cea din
t+n*rul HeraZles emblema alegerii 2irtuii :B II@& Anti0hon din Rhamnunte Dntemeia ordinea 0olitic* 0e
concordie :B K#I3@& #iteratura so1istic*, at+t de abundent* ,i de 2ariat*, re1lect* 0reocu0*rile morale, 0olitice ,i
1iloso1ice ale unei 'recii de-abia re1*cute Dn urma r*Jboaielor meJice ,i Jguduite at+t de ciuma de la Atena, c+t ,i
de r*Jboaiele 0elo0onesiace ,i de disensiunile interne&
Concluzie
Istoricii artei au 2orbit des0re un miracol grec& A0roa0e c* la 1el au stat lucrurile ,i Dn 1iloso1ie& De-a lungul a
dou* secole :3I-3 D&Hr&@, DngriQorarea omeneasc* a luat 1orma interogaiei raionale& Au 1ost create
, Dn aceast* 0erioad* nu numai termenul de S1iloso1ieT, desemn+nd c*utarea unei cunoa,teri raionale, ci ,i
0rinci0alele conce0te de care 1iloso1ia se 2a ser2i, Dn calitate de instrumente& Ast1el sunt noiunile de 0rinci0iu,
element, cauJ*, necesitate, tim0, dre0tate, ade2*r, dialectic:*@, retoric:*@ etc& Im0ortana acestei mo,teniri se
2*de,te Dn o0erele lui Platon ,i Aristotel&
+laton "<=>?@.A<@?B,
de Anne Baudart
I. Socrate i Platon
%& 57ocrate, personalitate a istoriei mondiale"
ocrate ,i Platon au ca 0articularitate 1a0tul de a 1i atenieni, cet*eni ai statului care, sub Penele :m& ;-7@,
cunoscuse a0ogeul deJ2olt*rii sale& Dn mod 0aradoHal, de-a lungul r*Jboaielor ,i criJelor care Jguduie Cetatea,
1iloso1ia ,i arta Atenei cunosc o Dn1lorire 2ertiginoas*, care 2a marca 0entru totdeauna istoria umanit*ii& Platon
are -. de ani atunci c+nd Dl Dnt+lne,te 0e ocrate, Dn ;.>& R*Jboiul Pelo0onesului :;8%_.; D& Hr&@ nu se s1+r,ise
Dnc*& !rei ani mai t+rJiu :Dn ;.;@, Atena este Dn2ins* de 0arta ,i asist* ne0utincioas* la Dntoarcerea oligarhilor
alungai/ 0entru o0t luni, !heramenes, ca ,i Critias, Charmides O am+ndoi rude ale lui Platon O ,i ceilali
gu2erneaJ* Dntr-o manier* arbitrar*, 2iolent* ,i autoritar*& Dn acela,i an, ocrate re1uJ* s* 0artici0e la arestarea
lui #eon din alamina, Dn con1ormitate cu ordinul emis de SCei !reiJeciT& Dn 2iaa sa 0articular*, ca de alt1el ,i Dn
cea 0ublic*, el nu a 1*cut niciodat* S2reo concesie Dn contra dre0t*iiT -Apolo&ia lui 7ocrate, 88a@&
!im0 de o0t ani, Platon 2a urma Dn2**tura unui maestru care se m+ndrea de a nu 1i a2ut niciodat* 2reun disci0ol
O Dn sensul Dn care, Dn general, este Dneles acest termen& Dntr-ade2*r, ocrate declara c* se adreseaJ* s*racului,
ca ,i bogatului, ,i re1uJa s* 0rimeasc* 2reun tribut de la auditorii s*i& $l constituie de unul singur un moment
istoric, un Te2enimentT 0rin care ce2a nou 2a sur2eni, marc+nd, dat+nd, res0ecti2 modi1ic+nd istoria&
Cine era, deci, ocrateP Dntrebarea, destinat* s* r*m+n* deschis*, mdrea0t* c*tre Platon, acela care a l*sat una
dintre m*rturiile cele mai
e
niblematice ale istoriei ideilor tr*ite de c*tre oameni&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
32
)*scut Dn al 0atrulea an al celei de a >>-a "lim0iade :Dn ;?7 D&Hr&@, dintr-un tat* scul0tor ,i o mam* moa,*,
ocrate D,i Dnde0line,te, cu un curaQ l*udat de Alcibiade Dn dialogul Banchetul :-%7e---%c@ al lui Platon, datoriile
militare Dn tim0ul r*Jboiului 0elo0onesiac& $l Dnde0line,te, de asemenea, 1uncii 0olitice ,i lu0t* cu toat* t*ria
0entru 0rinci0iul dre0t*ii :Keno1on, Memora(ilia %,%,%<@& Poet, muJician, su0us ins0iraiei di2ine, el 2ede Dn
1iloso1ie muJica cea mai Dnalt* "+haidon, ?%a@& Coralist, a0ostol al 2irtuilor, el le DncarneaJ* at+t Dn 2ia* c+t ,i
Dn doctrina sa :Dn 1ond nedisociabile@& A tr*i nu Dnseamn* oare 0entru el a 1iloso1a, ,i a 1iloso1a nu Dnseamn* a
Dn2*a, a te 0reg*ti s* mori -+haidon, ?>e@P
Acest om, 0rin intermediul cu2+ntului 2iu, 0ro1erat Dn Agora, 0rin intermediul unei g+ndiri Dn act, 1ertiliJeaJ*
s0iritele care Dl Dnsoesc/ Keno1on, $uri0ide, Criton, 'laucon O 1ratele lui Platon O, Hermogene, $uclid
megaricul, Aristi0 din Cirene, Antisthene cinicul etc& $l Dn2*luie, 1ascineaJ*, Dntr-un cu2+nt, seduce&
-& 2unul si torpila
Cenon, de 0ild*, Di m*rturise,te nu 1*r* umilin* lui ocrate st+nQeneala Dn 1aa Dntreb*rilor 0use de maestruU
2r*Qit, el su0ort* Qugul unei seducii care Di Dne0ene,te tru0ul ,i su1letul& 4luit, con,tient c* nu mai cunoa,te ceea
ce credea c* st*0+ne,te 0e de0lin O natura 2irtuii O, Cenon tr*ie,te eH0eriena de0osed*rii de certitudinile
sale, 0unerea Dn discuie a unei cunoa,teri 0e care o credea 0+n* atunci cert* ,i Dnchis*, Dn 1aa m*rturisirii,
ocrate nu se reJum* la rolul s*u de ghid, de0oJitar 2e,nic al unui ade2*r 0e care l-ar deine de unul singur&
Ceta1ora Stor0ileiT O acest 0e,te mare care Dntr-ade2*r D,i 0araliJeaJ* 2ictima O, 1olosit* de disci0ol 0entru a
caracteriJa aciunea Caestrului, de2ine meta1ora lui ocrate/ SDac* tor0ila Dns*,i este Dncremenit* ,i ast1el 1iind,
Di Dncremene,te ,i 0e ceilali, recunosc c*-i sem*nU alt1el nu& Dn ade2*r, eu nu-s omul care, a2+nd toate miQloacele
la dis0oJiie, 0une 0iedici celorlaliU eu dac* 0un Dn Dncurc*tur* 0e alii 0ricina este c* sunt eu Dnsumi Dn cel mai
greu im0asT "Menon, <.c@& ocrate a1irm* a ,ti doar ceea ce Dnseamn* s* nu ,tii ,i lu0t* contra oric*rei ,tiine
0reJumate& Denumirea de Dnele0t nu se 0otri2e,te ea doar Jeului "+haidros, -><d@P ingurul lucru care Dl
intereseaJ* este m+ntuirea su1letului& Cisiunea sa O 0rimit* de la Jei O const* Dn a-i a+a 0e atenieni :Sasemeni
unui t*unT@, a-i Dndemna c*tre de,te0tarea 1iloso1ic*, a-i Sobseda de dimineaa 0+n* searaT "Apolo&%, 8.e@&
Cetoda lui, maieutica sau arta de Sa mo,iT s0iritele,
!.!!!"!# .!$: P%&'()
dublat* de ironie, aceast* art* sa2ant* de a Dntreba, aceast* S1orm* subiecti2* a dialecticiiT, du0* 1ormula
hegelian*, 2iJeaJ* tocmai s* 0ro2oace ie,irea din subiectul Dnsu,i, din chiar str*1undurile sale, 0rintr-un Qoc de
Dntreb*ri 0reg*tite, a materiei re1leciei sale& )imic nu se Dn2a* Dn a1ara lucrurilor deQa ,tiute, Dn 0ro0riul 1or
interior& Ceea ce re2ine la a s0une c* ocrate nici nu creeaJ*, nici nu d* na,tere la ce2a& $l este 0ur ,i sim0lu silit
de c*tre Jei s*-i Smo,easc*T 0e alii "2heaitetos, %A.c@& C*rturiile lui Platon ,i Keno1on concord* Dn acest 0unct/
ocrate te Dn2a* Ss*-i eHtragi 1iloso1ia din 0ro0riile tale str*1unduriT :Keno1on, Banchetul %,A@& A 1iloso1a
Dnseamn* a te cunoa,te 0e tine Dnsui, Dn direct* 0relungire a 0rece0tului del0hic, Dnseamn* a re1lecta, cu alte
cu2inte a te Dntoarce c*tre sine, c*tre centrul sinelui, c*tre su1let, c*tre s0irit& )imic altce2a nu are im0ortan* cu
ade2*rat&
8& Cunoaste.te pe tine Cnsui 6 D ' ' E
Dn 1a0tul c* ocrate im0une 1iloso1Dei, ca destinaia sa cea mai Dnalt*, maHima Dnscris* Dn tem0lul lui A0ollon din
Del0hi :Jeu al 0ro1eiei, al di2inaiei, care D,i transmite mesaQele 0rin intermediul unei 1emei, P^thia@ trebuie
2*Jut un simbolism com0leH& Dnele0tul ocrate, 0*str+ndu-,i integritatea, 0rime,te de alt1el de la un altul
misiunea sa& Reul sau daimonul i-o con1er*& Asemeni 0reotului Dns*rcinat cu inter0retarea cu2intelor incoerente,
la 0rima 2edere, ale P^thiei, ocrate, Dns*rcinat cu Dnelegerea gesticii eHtatice a 0ro1etesei, desci1reaJ*, Dn
2iJiuni ,i enigme, ceea ce Dnseamn* ,i necesit* 1iloso1area& SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT se reg*se,te, Dn esen*, Dn
mesaQul 0indaric al celei de a doua 'de pFthiceG SDe2ino ceea ce e,tiVT& Pindar, amintind omului condiia sa
1ragil* ,i muritoare, ocrate, Dndemn+ndu-% s* nu se considere Dn nici un caJ un Jeu, 0re2in tentaia hF(ris.uM O
li0sa de m*sur* O, eHhorteaJ* c*tre cunoa,terea limitelor omene,ti ,i eriQeaJ* con,tiina 1initudinii Dn norm* a
aciunii&
ocrate a0lic* 0rece0tul del0hic Dntr-o direcie mai 0ro0riu 1iloso1ic*, dar 1ondul r*m+ne religios& Alci(iade al lui
Platon d* m*rturie des0re aceasta, chiar dac* 0aternitatea lui e contestat* de unii autori& Dn acest teHt, redactat
0are-se 0uin du0* condamnarea lui ocrate din 877, Platon a1irm* 1*r* reJer2e c* natura omului H subtitlu al
lucr*rii O reJid* Dn su1letul s*u& u1letul, sau raiunea, sau 1iina esenial*, este oglinda 0rin care di2initatea se
re1lect* Dn noi& Bi 0entru a aQunge la de0lina Dnr*d*cinare a sinelui, medierea celuilalt se do2ede,te ca0ital*& A te
cunoa,te
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
34
35
P#A!")
0e tine Dnsui, esena ta, 0resu0une cunoa,terea esenei celuilalt, Dn care te oglinde,ti& )u eHist* cunoa,tere
ade2*rat* 1*r* o 0ri2ire eHersat*, atent* la ceea ce alteritatea ne in2it* s* 2edem mai bun Dn ea/ su1letul,
habitaclu, Dn om, al di2inului "Alci(iade, %88c@&
ocrate Dl Dndeamn* 0e t+n*rul Alcibiade, care 2a Dmbr*i,a cariera 0olitic*, c*tre 2irtutea dre0t*ii& Ade2*rata
Dnele0ciune este dre0tatea, Dncarnat* de gu2ern*m+ntul oamenilor ,i al Cet*ii "Alci(iade, %8;c-d@& Bi nimeni nu
0oate s* se 0retind* Dnele0t dac* nu are Dn mod constant, Dn 1a0te ,i g+nduri, ochii Dntor,i c*tre ceea ce este di2in
,i luminos& Acel SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT are rolul ultim de a reaminti c* omul nu este m*sura tuturor
lucrurilor& Acest dicton conine Dn 0uine cu2inte lu0ta socratic* ,i a0oi 0latonic* Dm0otri2a su1icienei ,i a
Dng+m1*rii& Cunoa,terea de sine nu risi0e,te tocmai 1umurile orgoliului "+haidros, --7e@P Pentru ocrate nu
eHist* eHerciiu mai di1icil ,i care s* cear* mai mare asceJ* ,i umilin* dec+t luciditatea& S)imic Dn eHcesT se
al*tur*, Dn tem0lul lui A0ollon, acelui SCunoa,te-te 0e tine DnsuiT& $logiul m*surii str*bate ,i 1ondeaJ*
0rescri0ia 0ri2irii Dndre0tate c*tre ceilali ,i c*tre sine& "rice alt* Dndre0tare a 2ederii sau a su1letului se cheam*
2iciu "+hile(os, ;<c@& Bi dac* SDi a0arine numai Dnele0tului s* 1ac* ,i s* cunoasc* ceea ce Dl 0ri2e,te, ,i s* se
cunoasc* 0e sineT "2imaios, >-a@, ocrate a1irm* 0ermanent c* 1iecare are Dn sine 0utina O dac* nu 2oina O de
a o 1ace& Cunoa,terea ine de ordinea interiori taii O g+ndit* nu Dn modul 0sihologic sau antro0ologic, ci Dn
modul ontologic ,i meta1iJic O, ,i nu de cea a eHteriorit*ii, care Dnstr*ineaJ* 0rogresi2 de sine& Ceritul socratic,
0rin eHcelen*, este 0oate acela de a 1i ar*tat ,i demonstrat 0rin 1elul s*u de a 1i, de a tr*i, de a-i Dn2*a 0e alii, c*
,tiina este Dn 0rimul r+nd ,i 0rin esen* re1lecie, Dntoarcere la sine, c*tre uni2ersalul 0reJent Dn 1iecare&
Filoso1area nu ine de un `sa2oir-1aireL em0iric sau tehnic, de erudiia cumulati2*, de achiJiii eHtrinseci ,i
cantitati2e&
$ducaia, cum o aminte,te Platon Dn cartea a 3il-a din 4epu(lica, Snu este ceea ce unii 0retind c* ea este/ Dntr-
ade2*r, ei susin c* 0ot a,eJa ,tiina Dntr-un su1let Dn care ea nu se a1l*, ca ,i c+nd ar da 2edere ochilor orbi 1&&&N
Dns*, du0* cum ochiul nu e-n stare s* se Dntoarc* s0re str*lucire dins0re Dntuneric, dec+t laolalt* cu Dntreg cor0ul,
la 1el aceast* ca0acitate 0reJent* Dn su1letul 1iec*ruia, ca ,i organul 0rin care 1iecare cunoa,te, trebuie s* se
r*suceasc* Dm0reun* cu Dntreg su1letul dins0re t*r+mul de2enirii, 0+n* ce ar aQunge s* 0ri2easc* la ceea ce este ,i
la m*reaa lui str*lucireT "4epu(lica, A%<c-d@& Platon a reinut de la maestrul s*u 0rinci0iul `con2ersiuniiL
su1letului Dn inima oric*rui demers re1leHi2, la
baJa actului 1iloso1ic& Co,tenitorul lui ocrate a ,tiut s* 2alori1ice mo,tenirea l*sat* de acela 0e care democraia
Dl condamnase, 1*r* Dndoial*, la moarte 0entru 2ina de a 1i Dndr*Jnit s* a1irme c* 1iecare 0oart* Dn sine garania
m+ntuirii sau a damn*rii sale&
;& Cuv0ntul interzis
Du0* cum ,tim, ocrate nu a l*sat nimic scris& A1lat cu totul Dntr-o ci2iliJaie a oralit*ii, el mani1est*, ca muli
alii, o 0uternic* reJer2* Dn leg*tur* cu semnele str*ine, inerente artei scrisului& $l 0une Dn gard* Dm0otri2a
transcrierii 0rin semnul care 1iHeaJ* ,i ucide cu2+ntul, condam-n+ndu-% la identic* ,i steril* re0etiie& Citul lui
!euth, narat de Platon Dn +haidros, 0une Dn scen* raiunile criticii ,i 0o2este,te na,terea redutabilei in2enii& Reul
egi0tean !euth :sau !oth@ O 2ersiune a Hermes-ului grec O o1er* cu m+ndrie egi0tenilor instrumentul care le
2a m*ri, du0* el, ,tiina ,i le 2a consolida memoria& Regele !hamus O 0urt*tor de cu2+nt al lui ocrate O Di
atrage atenia asu0ra e1ectului Dn 1ond contrar al in2eniei sale& SC*ci scrisul 2a aduce cu sine uitarea Dn su1letele
celor ce-% 2or de0rinde, lene2indu-le inerea de minteU 0un+ndu-,i credina Dn scris, oamenii D,i 2or aminti din
a1ar*, cu aQutorul unor icoane str*ine, ,i nu dinl*untru, 0rin caJn* 0ro0rie&&& C+t des0re Dnele0ciune, Dn2**ceilor
t*i tu nu le dai dec+t una 0*relnic*, ,i nicidecum 0e cea ade2*rat*& Du0* ce cu aQutorul t*u 2or 1i a1lat o gr*mad*
de 0rin c*ri, dar 1*r* s* 1i 0rimit ade2*rata Dn2**tur*, ei 2or socoti c* sunt Dnele0i ne2oie mare, c+nd de 1a0t,
cei mai muli n-au nici m*car un g+nd care s* 1ie al lor& 4nde mai 0ui c* sunt ,i greu de su0ortat, ca unii ce se
cred Dnele0i 1*r* de 1a0t s* 1ieT "+haidros, ->Aa-b@&
criitura nu d* na,tere dec+t iluJiei de ,tiin*, iar nu ,tiinei autentice& $a m*re,te ignorana care nu are ,tire de
sine, deJ2olt* 0retenia de ,tiin*, 2ehiculeaJ* e2entual in1ormaia, ,i nu instruirea, nu Dnt*re,te memoria
"mneme,, ci sub-memoria "hFpomnesis,% ocrate nu se 2a atinge deci de aceast* art* O simulacru "eidolon, al
g+ndirii 2ii O, contrar* Dn2**turilor sale ,i lucrurilor Dn care crede& $l Dndeamn* la acela,i lucru/ ca 1iecare
cu2+nt s* 1ie 2iu, Dn c*utarea esenialului, a uni2ersalului, a eternului O singurul lucru care conteaJ*& Acesta e,
1*r* Dndoial*, sensul 1undamental Bi Dnc* actual al mesaQului socratic/ un sens uman, dar de asemenea in+nd de
di2in 0rin daimonul care Di arat* calea, Dl iniiaJ*, Di conduce 0a,ii ,i
a
0oi Dl recheam* la sine& )u 0oi dec+t s* 1ii
uimit, Dntr-ade2*r, de concordana decretelor daimonice ,i a e2enimentelor care Dntrees 2iaa ,i,
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
8?
Dn 1inal, moartea lui ocrate& " stranie simbioJ* se stabile,te Dntre interior
O 0acea su1letului, lini,tea s0iritului O ,i eHterior/ a0*sarea Dm0reQur*rilor, unii ar s0une chiar destinul&
Armonia realiJat* Dn act a interio-rit*ii ,i a eHteriorit*ii nu trimite ea oare la cea mai 1rumoas* 1orm* de
Dnele0ciuneP ubiecti2itatea socratic* este Sla ea acas*T Dn obiecti2itatea e2enimential*, 0olitic*& $a su0ort* 1*r*
a su1eri, se Dnclin* Dn 1aa a ceea ce trebuie s* se Dnt+m0le/ moartea nedrea0t* a unei 2ictime inocente& SPoate c*
a,a ,i trebuia s* se Dnt+m0le ,i cred c* Dn lucrurile acestea a 1ost o m*sur*T "Apolo&%, 87b@& Aceste cu2inte ale lui
ocrate redate de Platon, care, bolna2 1iind, nu asistase la moartea maestrului, arat* senin*tatea aceluia care nu a
cedat nici un moment tentaiei de a e2ita O 0rin e2adarea care i se 0ro0une la un moment dat "Criton, A;b ,i mai
de0arte@
O necesitatea& 4ltimele cu2inte ale Apolo&iei sunt gr*itoare asu0ra umilinei ne0re1*cute a unui om care ,tia c*
nu deine cheia tuturor misterelor/ SAcum este ora s* ne des0*rim, eu ca s* mor, 2oi ca s* tr*ii& Care din noi
0*,e,te s0re lucrul mai bun, nimeni nu ,tie, 1*r* de numai ReulT "Apolo&ia, ;-a@&
#a s1+r,itul 2ieii, DnQosirea nu 1ace s* 0*leasc* nici 0ersoana, nici 0ersonaQul ocrate& ReJultatul 2ieii sale este
Scalea 0e care Reul MiN-o indic*T "Criton, A;d@& Dn 0reaQma unei asemenea m*reii, a unei atari no-blei, ca0etele
de acuJare a0ar ca deriJorii sau chiar grote,ti& 'u2ern*m+ntul democratic Di re0ro,eaJ* lui ocrate coru0erea
tineretului, re1uJul de a crede Dn Jeii cet*ii, 1a0tul c* le-ar substitui di2init*i noi ,i, mai 0resus, indiscreia de a
1i cercetat Scele de sub 0*m+nt ,i cele cere,tiT, de a 1i schimbat S0rin 2orbire o cauJ* nedrea0t*, 1*c+nd-o mai
drea0t*T, de a 1i Dn2*at Sla 1el ,i 0e aliiT "Apolo&ia, %7b ,i -8c@&
Cele trei moti2e ale condamn*rii se Dnscriu Dn registrele/ moral, religios ,i meta1iJic& AcuJatul 2a Dncerca s*
demonteJe Dncreng*tura 0l+ngerilor, s* restabileasc* ade2*rul, Dns* limbaQul minciunii ,i al J2onurilor 1alse se
do2ede,te, ca adesea, mai e1icace& Autoa0*rarea lui ocrate a 1ost ine1icient* ,i considerat* ultragiatoare/ 2otul
0o0ular Dl condamn* la moarte&
Filoso1ul ,i-a consacrat ultimele momente unei discuii des0re nemurirea su1letului Dn com0ania 0rietenilor s*i&
+haidon al lui Platon o atest*& B+nd cucuta, ocrate D,i Dndeamn* a0ro0iaii la curaQ/ SHai, lini,tii-2* ,i 1ii
st*0+ni 0e 2oiVT "+haidon, %%>e@& Criton Di m*rturise,te Dn 1inal lui $checrates/ SA 1ost de bun* seam* cel mai
bun ,i, Dndeob,te, cel mai Dnele0t ,i cel mai dre0tTG "+haidon, %%<a@&
37
P#A!")
L
+rele&erile de filosofie a reli&iei ale lui Hegel :III, 00& %?% ,i urm&@ a0ro0ie moartea lui ocrate de aceea a lui
Hristos/ indi2idualit*i cu destine asem*n*toare, Smartiri ai ade2*ruluiT, societatea tim0ului lor i-a eHecutat&
BineDneles c* analogia are limite, ceea ce nu Dm0iedic* 1a0tul ca aceste mori eHem0lare s* r*m+n* Scentrul Dn
Qurul c*ruia totul se Dn2+rte,teT& emni1icaia lor sca0*, Dn mare 0arte, istoriei unice, o1iciale&
II. Platon l Socrate
%& Ielinitea filosofic
$Hist* 0entru istoricul ideilor tentaia de a 2alori1ica cutare sau cutare as0ect al o0erei 0latoniciene, de a
0ri2ilegia 0e teoreticianul cunoa,terii ,i al Ideilor sau 0e cel al 0oliticului ,i al eticului, 0e g+nditorul Dndr*gostit
de meta1iJic* sau 0e actorul deJam*git O 0+n* Dn 0unctul abandonului a0roa0e de1initi2 O al scenei 0olitice&
Ceea ce nu Dnseamn* c* Dn e2aluarea omului ,i a 1iloso1ului Platon nu r*m+ne, ca 0asaQ obligatoriu, 0er-
sonalitatea lui ocrate& Coartea tragic* ,i nedrea0t* a acestuia Dl obsedeaJ* 0e t+n*rul aristocrat atenian de -< de
ani& $l 2rea s* Dneleag*, dar nu o 0oate 1ace Dnc*& 3a Dnelege tre0tat, elabor+ndu-,i o0era& $a 2a a2ea ca 1uncie
aducerea la lumin* a sensului unui e2eniment care 0entru moment 0are absurd, de neasimilat 0entru o g+ndire
drea0t*, inabil* Dn desci1rarea c*ilor Dntortocheate ale calculului, ale Dn,el*toriei, ale dorinei de 0utere iJ2or+te
cel mai adesea dintr-o Dntrist*toare mediocritate, dintr-o ignoran* care nu se cunoa,te 0e sine&
Care este eH0licaia acestui scandal, a acestei crime comise de o Cetate c*reia Platon Di a0arine Dnc* 0rin na,tere
,i educaieP Cum a 0utut R*ul s* Dn2ing* at+t de u,or Binele, cum a 0utut Cinciuna reduce la t*cere Ade2*rul,
cum a 0utut )edre0tatea s* trium1e ne0ede0sit* asu0ra Dre0t*iiP P+n* unde 0oate merge inechitateaP * nu
eHiste oare nici o limit* a r*s0+ndirii ,i 0ro0ag*rii eiP !rebuie s* acce0i 1*r* s* cli0e,ti moartea din 0artea
c*l*ilor atunci c+nd nici o lumin* raional* nu le ghideaJ* aciunileP Cu alte cu2inte, mai bine s* su1eri
nedre0tatea dec+t s* o comiiP Aceste Dntreb*ri se amestec* Dn mintea lui Platon& $l nu 2a Dnceta s* caute
r*s0unsuri, s* clari1ice dilema, s* Dncerce a sc*0a din in1ernul Dndoielii, al interogaiei care-% tortureaJ*& !+n*rul
Dnele0t nu este el oare, Dn anumite 0ri2ine, li0sit de a0*rare Dn 1aa tur0itudinii ridicate la rang de :1als*@ ,tiin* a
gu2ern*rii ,i 1olosirii oamenilorP Dntr-ade2*r, S1iloso1ul
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
38
39
P#A!")
asasinatT, du0* eH0resia lui Francois Ch+telet, b+ntuie imaginarul ,i re1lecia t+n*rului atenian&
Ca 0rim obiecti2, Platon D,i 0ro0une s* consolideJe So0eraT socratic* 0ro0agat* Dn ,i 0rin dialog, s* continue
tra2aliul Dntre0rins de Caestru ,i s* 0un* baJele unei construcii 0erene a Ade2*rului, Dre0t*ii, Frumosului,
Binelui& Filoso1ia nu este nici 0entru el 1ilodoHie "4epu(lica, ;<.a@& Dac* r*t*cirea o0iniei a 0utut determina
uciderea unui inocent, ,tiina Binelui ,i a Dre0t*ii trebuie s* 0oat* s*-i deJ2*luie mobilurile Dn,el*toare ,i s*
e2ite re0etarea unei orori asem*n*toare& Raiunea, luminat* de o educaie Dndelungat* ,i lent*, trebuie s*
g*seasc* Dn sine leacul r*t*cirii su1letului ,i s0iritului, s* se DnarmeJe Dm0otri2a tumultului 0asiunilor egoiste,
1*r* 1inalitate sau ordine, s*-,i dea miQloacele sigure 0entru a sto0a orice 1orm* de 2iolen* oarb* ,i nud*& Acesta
este obiecti2ul lui Platon& Fora ,i hot*r+rea lui se ada0* din rana 0ro1undei deJam*giri a tinereii& C*rturia
7crisorii 3II este Dn multe 0ri2ine l*muritoare ,i ca0ital*& $ste singurul teHt unde Platon 1olose,te 0ersoana I& $l
se dedic* la 2+rsta senectuii eHamenului retros0ecti2 al 2ieii sale, al e2enimentelor intelectuale, 0olitice ,i
sociale care l-au marcat& Condamnarea lui ocrate ocu0*, mereu, centrul acestei rememor*ri& $a %-a deturnat,
s0une el, de la treburile 0ublice ale 0atriei sale& SDn cele din urm* am Dneles c* toate statele sunt r*u oc+rmuite,
c*ci legiunile lor su1er* de un r*u a0roa0e de nelecuit, dac* nu-s Dntocmite du0* o 0reg*tire 1oarte griQulie
Dm0reunat* ,i c-un anumit noroc& Ast1el 1*r* 2oia mea am 1ost silit s* laud ade2*rata 1iloso1ie ,i s* recunosc c*
numai ea ne d* 0utina s* 2edem Dn ce const* dre0tatea at+t Dn 2iaa 0ublic*, 0recum ,i Dn toate detaliile 2ieii
0articulare, ,i c* neamul omenesc nu 2a Dnceta s* se Jbat* Dn tot 1elul de su1erine, 0+n* c+nd sau tagma
ade2*railor 1iloso1i 2a aQunge s* dein* 0uterea 0olitic*, sau c+rmuitorii di1eritelor state 2or Dnce0e, m+nai de o
di2in* norocire, s* se Dndeletniceasc* cu ade2*rata 1iloso1ieT "7crisoarea 3II, 8-? ab@&
4epu(lica deJ2olt* ideea unui gu2ern*m+nt Dn care 1iloso1ii 2or 1i regi& Cunosc+nd ceea ce e Dre0t, 0ro0oria
armonioas*, ei singuri 2or 1i ca0abili, Dn consecin*, s* instaureJe Dre0tatea, adic* ordinea bun* ,i 1rumoas*, Dn
Cetate& Btiina trebuie s* 1ondeJe 0oliticul 0entru a e2ita coru0erea ,i uitarea esenei acestuia din urm*
"4epu(lica, ;>8d@&
Platon, ca ,i ocrate, acord* 1iloso1iei o 1uncie soteriologic* "soter, m+ntuitoare@ ,i cathartic*& Doar ea 0oate
m+ntui 0e indi2id ca ,i 0e cet*ean, ea singur* 0oate 0*Ji Cetatea de anomia :absena legilor, a organiJ*rii@ care
o sur0* Dn mod mani1est sau latent& De asemenea, 0entru
c* ea este iubire de Dnele0ciune, de ade2*r "4epu(lica, ;>Ab@, ea singur* 0oate Dndulci, dac* nu chiar su0rima
nelini,tea g+ndirii, care 2rea s* deJ2*luie sensul acolo unde nu se eHhib* dec+t contrariul s*uU ea 0oate, de
asemenea, s* 2indece maladia su1letelor, tulburarea s0iritului, su1erina a1ectelor& Ca un Smedic al ci2iliJaieiT,
Platon traseaJ* ,i marcheaJ* drumul dre0t de 0arcurs Dn 2ederea rec*0*t*rii s*n*t*ii ,i 0*cii su1letului, Dn
2ederea 0uri1ic*rii durabile 0e scar* 0ublic* ,i 0ri2at*, moral*, intelectual* ,i 0olitic*& Disci0olul a Dneles ,i ,i-a
a0ro0riat mesaQul Caestrului ocrate& $l in2it* la 0*r*sirea umbrei ,i la intrarea Dn casa luminii&
=% De la um(r la luminG dialectica
t*0+nit de Dntrebarea 0ri2ind 1iina, cunoa,terea, condiiile lor de 0osibilitate, de abordare ,i de tratare, de
Dntrebarea asu0ra 0erenit*ii 2alorilor gnoseologice, etice, 0olitice sau meta1iJice, Platon 1olose,te mai multe
registre stilistice O dialogale Dntotdeauna, mai 0uin Dn 7crisori sau Dn Apolo&ie O, Dn care ocrate deine
a0roa0e Dntotdeauna rolul central al actorului 0ri2ilegiat al discursului, al aceluia care, 0olemic, incit* la
deJbatere& Le&ile sunt singurul loc unde nu 1igureaJ* deloc, Dn tim0 ce Dn +armenide, 7ofistul ,i +olitica nu
ocu0* dec+t un loc secundar& Prin medierea arti1iciului oratoric, atunci c+nd disci0olii mani1est* an2ergur*
intelectual* :ca, de 0ild*, Dn /or&ias, 0ersonaQul 1icti2 [alliZles, sau tebanii immias ,i Cebes Dn +haidon,
0entru a nu-i cita dec+t 0e ace,tia@, Platon Dntreese conce0tul ,i meta1ora, deJ2oltarea teoriei abstracte ,i
naraiunea mitic*, uneori imaginar*& Citul 0oate atunci aQunge acolo unde conce0tele singure nu 0ot/ ti0 de
metalimbaQ Dntr-o limb* 2alori1icat* totu,i constant Dn arta de1inirii sau Dn cea a re1ut*rii, Dn deJ2*luirea
numeroaselor a0orii la care conduce adesea un discurs insu1icient 1iltrat de logic*, Dnc* 0rea alienat, 0rad*
ca0canelor 0*rerii imediate ,i 0urt*toare de 1als&
E Artele si Jtiinele% Discursul 0oate com0orta, desigur, numeroase digresiuni& $ste necesitatea care-% locuie,te,
com0leHitatea c*reia Di este, 0are-se, destinat& Fie c* e 0reJent Dn arte ,i ,tiine, 1ie Dn arta ,i ,tiina su0rem*,
dialectica, Platon o0ereaJ* cu griQ*, Dn s0ecial Dn 4epu(lica, distincia Dntre artele subalterne :muJic*, gimnastic*@
,i ,tiinele care conduc gradual la dialectic* :aritmetic*, geometrie, stereometrie, astronomie, armonie@& )u au ele
dre0t sco0 s* SDntoarc* su1letul de la o Ji Dntunecat* ca noa0tea c*tre Jiua cea ade2*rat*, o ascensiune ,i o
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
40
re2enire c*tre ceea-ce-esteT "4epu(lica 3II, A-%c@, s* iniieJe Dn 1iloso-1ieP 'imnastica ,i muJica Sse a0lic* la
ceea ce se na,te ,i moareT, cor0ului ,i nu su1letului& Calculul ,i ,tiina numerelor cheam* s0iritul la abstractiJare,
chiar dac* as0ectul lor utilitar, a0lic*rile lor la domeniul sensibilului nu sunt negliQabile& Btiina su0ra1eelor,
geometria, Sse aseam*n* cu o0eraiunile de r*JboiT :A-?d@ ,i SaQut* la mai buna Dnelegere a celorlalte ,tiineT
:A->c@& Btiina care studiaJ* Sdimensiunea ad+ncimiiT, stereometria, ,i cea care studiaJ* solidele Dn mi,care,
astronomia, aQut* s0iritului s* se des0rind* de elementul imediat 2iJibil& Btiina armoniei caut* Snumere Dn
acordurile care lo2esc auJulT ,i, de asemenea, aQut* la des0rinderea de materialitatea imediat* a sunetului, chiar
dac* ea nu distinge cu ade2*rat numerele armonice de acelea care nu sunt ast1el, ,i nici raiunea 0ro1und* a
acestei di1erene :A8%c@& Dar aceste ,tiine, 0e care ar 1i mai indicat s* le numim arte, nu sunt dec+t 0reludiul
dialecticii "4epu(lica, A88c@&
E DialecticaG metod i tiin% Dialectica este 0entru Platon metod* de atingere a ade2*rului, des1*,urare a unei
raiuni Dn act, 0rogres+nd 0rin contradicii de0*,ite, 0rin detectarea gradat* a erorilor, a iluJiilor, a halucinaiilor
inerente sensibiluluiU ea este, de asemenea ,i mai ales, ,tiin* a Ade2*rului, a Dre0t*ii, a Frumosului, mai bine-
Jis a Binelui, adic* a Absolutului de la care totul 0urcede& CiQloc ,i sco0 al cunoa,terii, cu dublul s*u statut
demonstrati2 ,i intuiti2, ea 2iJeaJ* 1iina Dn dubla sa teHtur*, sensibil* ,i inteligibil*& $a Dndrea0t*, Dn toate, c*tre
esena stabil* ,i 0eren*, 1undament al realului 0erce0ut ,i g+ndit "4epu(lica, A8;a@& $a Dl Dnal* 0e acela care o
0ractic*, Di Dndrea0t* 0ri2irea, Dl Dndeamn* de la SaiciT c*tre SdincoloT, de la haosul 0erce0iilor, de la
incertitudinea cunoa,terii, c*tre ordinea imuabil* ,i cert* a inteleciei& SDar metoda dialectic* merge 0e aceast*
cale c*tre 0rinci0iul Dnsu,i, su0rim+nd 0ostulatele, 0entru ca acestea s* ias* Dnt*rite& Dn 1a0t, ea 0oart* ,i ridic* Dn
lini,te ochiul su1letesc, cu1undat 0+n* atunci Dntr-un m+l barbar M&&&N& Dialectica se a,aJ* deasu0ra Dn2**turilor
0recum un aco0eri, ,i Dn mod Qusti1icat nu s-ar 0utea a,eJa deasu0ra ei 2reo alt* Dn2**tur*/ aici se a1l* 0unctul
1inal al Dn2**turilorT "4epu(lica 3II, A88d ,i A8Aa@& $a singur* 0ermite o 0ri2ire sino0tic* asu0ra 1iinei ,i
cunoa,terii "4epu(lica 3II, A8>c@& Arta de a discuta dialog+nd, care este dialectica la origini, las* Dncet-Dncet
locul discuiei t*cute a su1letului cu el Dnsu,i, o alt* denumire a actului g+ndirii& )u de1ine,te Platon Dn
numeroase r+nduri g+ndirea ca
;%
P#A!")
Sdiscursul 0e care su1letul Dl ine sie,i asu0ra tuturor lucrurilor 0e care le cerceteaJ*T "2heaitetos, %<7c-%7.aU a se
2edea de asemenea 7ofistul, -?8e--?;b ,i +hile(os, 8<c-e@P
Autonomia g+ndirii desemneaJ* atunci una din 1inalit*ile ultime ale dialecticii, Dn cele dou* momente ale sale/
SascendentT ,i SdescendentT "4epu(lica 3I, A% lb, +haidros, -?Ad@&
Primul "sFna&o&e, const* Dn adunarea a ceea ce este dis0ersat& $l merge de la multi0lu c*tre unu, de la umbr* la
lumin*, de la a0aren* la esen*, de la o0inie la ,tiin*, de la realul sensibil la cel inteligibil, care este Ideea sau
Forma& $l 0ermite accesul gradual la 0rinci0iile celor eHistente, a0oi, Dn manier* 0lenar*, la 0rimul Princi0iu,
ani0otetic, absolut, care 1ondeaJ* ,i ilumineaJ* totul& Cel de al doilea "diaCresis, deJ2olt*, 0rin eHerciiul ,i
des1*,urarea raiunii, im0licaiile unei 2iJiuni unitare, ,i traseaJ*, 0rin discursi2itate ,i distincie, di1erite grade ,i
ni2eluri de cunoa,tere ,i eHisten*&
Dn +haidros sunt 0reJente ambele moduri, ca ,i obiecti2ele lor& SCai Dnt+i/ s* cu0rinJi dintr-o 0ri2ire ,i s* aduci
la o unic* 1orm* detaliile risi0ite 0este tot 0entru ca, de1inind 1iecare unitate Dn 0arte s* 0oi 1ace lim0ede care
anume este aceea asu0ra c*reia, de 1iecare dat*, 2rem s* c*0*t*m o Dn2**tur* M&&&N Cel de-al doilea MmodN,
dim0otri2*, const* Dn a 0utea s* di2iJeJi Dn s0ecii, 0otri2it articulaiilor naturale, Dncerc+nd s* nu 1r+ngi, a,a cum
1ac trec*torii li0sii de Dndem+nare, 2reuna dintre 0*riT "+haidros, -?A d-e@& Platon se declar* Dn mod eH0licit
SDndr*gostitT de aceast* art* a di2iJ*rii ,i regru0*rii, la iJ2oarele cu2+ntului ,i ale g+ndirii& $l Di S2+neaJ* chiar
0e aceia care arat* a0titudini Dn acest sensT :-??b@&
Asimilat unui Jeu, dialecticianul deJ2*luie esena 1iec*rui lucru "4epu(lica 3II, A8;b@, dar ,i reune,te Dntr-o
0ri2ire ceea ce, Dn sensibil, se 2*de,te Dn risi0irea ,i deJordinea unei QuHta0uneri nein1ormate de c*tre raiune&
"m al analiJei ,i al sinteJei O Dn sensul cel mai 0uternic al acestui cu2+nt/ sFnthesis, aciunea de a 0une
Dm0reun*, de a combina, de a aranQa O, dialecticianul se 1ormeaJ* mai Dnt+i de-a lungul a cinci ani de eHerciii
S0racticate cu h*rnicie asidu*T& Aruncat a0oi, 2reme de %A ani, Dn 0e,tera sensibilului, 0entru a-i su0orta
Dncerc*rile, dialecticianul ,i 2iitorul gu2ernant al Kallipolis.ei :1rumoasa ,i buna Cetate@ 2a 1i dublat de
0edagogul care trebuie s* se iniieJe, la r+ndu-i, Dn aceast* art* ,i Btiin* care l-au 1ormat 0e de0lin& $l trebuie de
asemenea ca, SDn*l+ndu-,i lamura su1letului c*tre Dnsu,i cel ce d* lumin* tuturor, 2*J+nd el Binele Dnsu,i,
1olosindu-se de el ca de o 0ild* ,i de un model, s* r+nduiasc* Dntru 1rumusee at+t cetatea c+t ,i 0e cet*eni, dar ,i
2iaa ce le-a r*mas,
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
42
1iec*ruia, atunci c+nd Di sose,te r+ndulT "4epu(lica 3II, A;.a@& Aceasta e misiunea sa, odat* aQuns la 2+rsta de A.
de ani& A 1iloso1a, 0entru Platon ca ,i 0entru ocrate, Dnseamn* a educa 0e aceia care nu ,tiu O 0e aceia care nu
mai ,tiu O, Dntru 0erce0ia esenialului uitat, dar 0reJent&
Btiin* 0rin eHcelen*, metoda cea mai cali1icat* 0entru a conduce g+ndirea, dialectica 0latonician* ,tie s* 1ie ,i
alt1el dec+t teoretic*, conce0tual abstract*, ,i s* ia 1orma ling2istic* cea mai seduc*toare/ aceea a mitului sau a
alegoriei&
E Ale&oria peterii i sim(olistica liniei% Alegoria este, Dn sens literal, aciunea de a s0une altce2a, de a 2orbi
alt1el Dntr-o adunare "a&ora,% Proced+nd ast1el, Platon se adreseaJ* unui num*r c+t mai mare de oameni ,i, Dn
continuarea Dn2**turii socratice, con1er* 1iloso1iei o dimensiune eHoteric*& Citul ca0*t* ast1el, din cartea a 3il-a
a 4epu(licii, 2ocaia unei 0ro0edeutici la Dnele0ciune, at+t sub 1orm* teoretic* :,tiina@, c+t ,i 0ractic* :morala ,i
0olitica@, a unei DncuraQ*ri Dntru 0*r*sirea umbrei 0e,terii O simbol al acestei lumi care ne 1ace ca0ti2ii s*i
:A%>b@ O ,i Dntru Dn*larea gradual* 0+n* la un 0rinci0iu al luminii 2iJibile, mai a0oi in2iJibile ochiului cor0oral&
Dintr-o dat* Platon 2orbe,te des0re natura noastr* :A%;a@& SPriJonierii sunt asemeni nou*T :A%Aa@& Dnl*nuii Dntr-
o 0oJiie 1iH* Dnc* din co0il*rie, cu s0atele Dntors c*tre intrarea 0e,terii, ei nu 0ot dec+t s* considere ade2*rate ,i
reale umbrele ,i re1leHele de 0e 0ereii locuinei subterane, 0erei 0e care ochii lor s-au 1iHat dintotdeauna& A-i
elibera dintr-o dat*, 1*r* nici o tranJiie, n-ar da na,tere dec+t la re2olt*, nebunie, su1erin* eHcesi2 de 2iolent* ,i
mutaie steril*& Cecitatea lor ar 1i mai ad+nc* chiar dec+t Dnainte& Platon subliniaJ* e,ecul unei educaii
indi1erente la e2oluie, deloc 0reocu0at* s* o1ere tim0ul ,i miQloacele asum*rii 0rocesului de trans1ormare
necesar unei schimb*ri durabile, unei Dnelegeri durabile a 1a0tului c* umbra obiectului 0e un 0erete nu este dec+t
o umbr*& A-i 1ace 0e 0riJonieri s* treac* de la o o0acitate nocturn* Dn im0eriul luminii solare 0resu0une Dn
0rimul r+nd consim*m+ntul lor liber ,i 2oluntar Dn 1aa mutaiei, cu durerile 1iJice ,i 0sihice 0e care ea le
0ro2oac*&
$i 2or 1i eliberai noa0tea, 0entru ca ochii s* li se obi,nuiasc* mai u,or cu contem0larea astrelor ,i a
1irmamentului :A%?b@& $i 2or desco0eri c* soarele era 0rinci0iul a ceea ce 2edeau 0e Jidurile 0e,terii, cauJ* a
imaginii 1iinei, dar mai 0resus, cauJ* a 1iinei sensibile& Cai mult, 2or Dnelege c* soarele este el Dnsu,i un
0rinci0iu deri2at ,i sensibil, 2iJibil doar cu ochii tru0ului& Imaginea 0rinci0iului inteligibil, re1leH material
43
P#A!")
al Ideii celei mai Dnalte Dn 2aloare ,i demnitate O Binele O, soarele are statutul de S1iu al BineluiT, statut 0e care
deQa Dl stabilise conce0tual, dac* nu meta1oric, cartea a 3i-a a 4epu(liciiG Soarele MesteN odrasla Binelui, odrasl*
0e care Binele a J*mislit-o asem*n*toare cu el Dnsu,i& C*ci ceea ce Binele este Dn locul inteligibil, Dn ra0ort at+t
cu inteligena, c+t ,i cu inteligibilele, acela,i lucru este soarele 1a* de 2edere ,i de lucrurile 2iJibileT "4epu(lica
3I, A.<c@& Cartea a 3il-a trans0une aceast* deJ2oltare teoretic* Dn limbaQul mitului, dar ambele teHte sunt
dedicate, Dn genuri literare di1erite, eH0unerii conce0iei 0latoniciene asu0ra 1iinei ,i cunoa,terii, cu di1eritele
sale grade, momente ,i eta0e& Platon nu eJit* s* 1ac* uJ de schema matematic* sensibil* O teoria 0ro0oriilor O
0entru a 1acilita accesul la Dnelegerea doctrinei sale&
Dntr-o introducere magistral* la alegoria 0e,terii ,i graie, de aceast* dat*, simbolismului abstract al geometriei O
linia "4epu(lica 3I, A.7e-A% le@, sunt re0reJentate Dntr-ade2*r cele 0atru ni2ele ale 1iinei/ imagini, obiecte ale
lumii sensibile "topos oratos,, imagini, obiecte ale lumii inteligibile "topos noetos,% Acestora le cores0und,
termen cu termen, 0atru ni2ele de cunoa,tere/ o0inia "do!a, O sub dubla 1orm*/ a re0reJent*rilor con1uJe
"ei;asia, ,i a credinei "pistis, H, cunoa,terea intelectual* O Dn dubla sa 1orm*/ i0otetico-deducti2* sau
matematic* ,i discursi2* "dianoia,, care merge de la 0rinci0ii sau aHiome indemonstra-bile la im0licaiile lor
logice, ,i dialectica sau 1iloso1ia, care merge de la i0oteJe la 0rinci0iul absolut, de la condiionat la ceea ce
condiioneaJ* "noesis,% 'radelor 1iinei le cores0und, du0* o 0ro0orie matematic* DngriQit*, gradele cunoa,terii&
" aceea,i lege ascensional* le gu2erneaJ*& "0inia este in1erioar* Dn natur* ,i 2aloare ,tiinei, du0* cum imaginea
este in1erioar* Ideii& Cunoa,terea matematic* este in1erioar* Dn natur* ,i 2aloare cunoa,terii 1iloso1ice, Dn dubla
sa eH0resie/ demonstrati2* ,i intuiti2*& $a este totu,i ridicat* la rang de 0ro0edeutic* "propaideia, la 1iloso1ie
"4epu(lica 3II, A8?d@& Btiina ,i arta m*surii "metreti;e, nu dau Sm*suraT 0er1ect Qust* "pros to metriori,, ci se
a0ro0ie de ea ,i o 2iJeaJ* "'mulpolitic, -<;a@& S$a se a0lic* la tot ceea ce de2ineT "'mul politic, -<Aa@ ,i nu
Scelor care suntT& $a arat* drumul Ideii ,i este 0rin eHcelen* metoda 1ormati2* a s0iritului& Acesta s* 1ie moti2ul
0entru care Platon a 0us s* se gra2eJe 0e 1rontonul ,colii sale, Academia/ S* nu intre nimeni aici, dac* nu este
geometruTP
Btiinele, altele dec+t dialectica, nu sunt dec+t S0reludiul artei ce trebuie Dn2*at*T "4epu(lica 3II, A8ld@& Aceast*
art* se nume,te dialectic*&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
44
Btiinele num*rului, ale su0ra1eelor, 2olumelor, astrelor nu sunt dec+t eta0e de 0arcurs, dar ele nu Dnal* 0+n* la
Idee "eidos,, sau la 0rinci0iul eH0licati2 ,i 1ondator a ceea ce este& $le nu 0ot Dn nici un caJ s* Dnlocuiasc*
dialectica, cea care merge Sde la generare la esen*T "+hile(os, -?d/ &enesin eis ousian,%
Ideea a0arine dublului registru al lui Sa demonstraT ,i Sa 2edeaT, al discursi2it*ii logice ,i al 2iJiunii
intelectuale, contem0laia& Procesul cunoa,terii se Dncheie 0rintr-o modalitate 0ri2ilegiat* a actului 2ederii 0rin
ochii su1letului, du0* o des0uiere metodic* de ceea ce, Dn domeniul sensibilului sortit uit*rii sau ignor*rii
inteligibilului, 0utea s* 1ie ecran ,i obstacol&
Accesul la contem0larea 0rimului 0rinci0iu este, 0entru 0riJonierul eliberat din 0e,ter*, deschiderea Dntr-o alt*
lume care, 1*r* a 1i altunde2a, Dntr-un statut de eHterioritate Dnde0*rtat* ,i inaccesibil*, se a1l* Dn sine 1*r* ca
Dnainte s* 1i eHistat cunoa,terea sa clar* ,i luminoas*&
Citul 0e,terii nareaJ* di1erite momente ale 0rocesului mnemonic, ale tra2aliului anamneJei Dn care se Dnt+lnesc,
str+ns legate, cunoa,terea, 1iina ,i de2enirea, aciunea ,i contem0laia& Platon demonstreaJ* ,i aici c* Sa Dn2*a
nu este altce2a dec+t a-i reamintiT, cu aQutorul de neDnlocuit al maieutului, al educatorului care conduce su1letul
c*tre sine, care-% readuce Sacas*T& 4epu(lica ,i Menon se al*tur* Dn de1inirea cercet*rii ,i a ,tiinei care Snu sunt
dec+t reminiscen*T [Menon, * ld+.
8& +articipaia
E +articiparea sensi(ilului la inteli&i(il, a devenirii la fiin% ensibilul D,i trage Dn totalitate sensul din inteligibil,
iar 2ocaia inteligibilului este de a clari1ica, de a structura, de a ser2i Dnelegerii ,i ordon*rii sensibilului& De sub
haosul a0arenei, Platon eHhumeaJ* 1iina& Din talme,-balme,ul senJaiilor el deJ2*luie o anumit* modalitate O
desigur in1im* O a cunoa,terii& Ideea este acel ce2a la care 0artici0* obiectul sensibilU ea este, de asemenea,
modelul de inteligibilitate& Princi0iu de ordonare a realului eHistent,0rinci0iu de cunoa,tere, de semni1icare
0lenar* a ceea ce este ,i 0are, Ideea deine o tri0l* 1unciune/ logic* sau gnoseologic*, ontologic*, cosmologic*&
F*r* Ideea de ordine nu eHist* ordine Dn lumeU 1*r* Ideea de 1rumusee nu eHist* Icosmos, a c*rui etimologie arat*
c* el este ordinea 1rumoas* ,i bun* a uni2ersului& Pe de alt* 0arte, am ,ti oare, 1*r* eHistena acestei lumi ,i a
miliardelor de 1iine care o com0un, 1*r*
;A F GF P#A!")
calit*ile lor materiale ,i sensibile, 1*r* modalit*ile multi0le ale a0ariiei acestora, ce sunt Ideile la care trimitP
Dn 2heaitetos se stabile,te c* senJaia nu este O asta ar mai 1i li0sitV O Dntregul, nici ade2*rul, nici 0rinci0iul
cunoa,terii, c* omul, contrar s0uselor lui Protagoras, nu este Sm*sura tuturor lucrurilorT "2heaitetos, %A-a@, c*
subiecti2ismul nu conduce dec+t la a0orii ,i nu genereaJ* dec+t deregl*ri ale g+ndirii ,i ale conduitei, 1a2oriJate
de o c*utare ine2itabil sce0tic*& $l 0ro1eseaJ* e2adarea/ SM&&&N trebuie s* Dncerc*m s* 1ugim de aici Dntr-acolo tot
mai re0ede& "r, 1ug* Dnseamn* a de2eni, du0* 0utin*, c+t mai asem*n*tor di2init*ii "homoiosis theo ;ata to
dFnaton,, du0* cum asem*narea Dnseamn* a de2eni dre0t ,i s1+nt cu Dnele0ciuneT "2heaitetos, %>?b@& Imersiunea
Dn de2enire Dntunec* amintirea 1iinei 2eritabile, 2oaleaJ* lumina care Dm0reQmuie Ideea ,i Dnde0*rteaJ* su1letul
din 0atria sa originar*/ SlumeaT 1*r* loc sau tim0, im0ro0riu numit* Slume inteligibil*T&
Banchetul ne arat* im0ortana ,i chiar esenialitatea c*ut*rii din iubire Dnce0ute deQa de aici de Qos "Banchetul,
-%.--%-b@& Dnsu,i cu2+ntul S1iloso1ieT 1ace aluJie la aceasta& Iubirea, dorina eHclusi2* ,i 0lenar* a ade2*rului ,i
a Dnele0ciunii, anim* ardoarea demersului intelectual "4epu(lica, ;>Ab@& A1ectul nu este negat de Platon, ci
situat Dn acea dialectic* a 0artici0*rii sensibilului la inteligibil ,i a inteligibilului la sensibil& $rotica din
Banchetul nu este 1*r* leg*tur* cu dialectica, 0e scurt descris* Dn +haidon,pe larg Dn 4epu(lica, 3I-3I# $a arat*
di1eritele 0aliere ale iubirii ,i im0ortana iniierii, ca ,i 0e aceea a atingerii maturit*ii Dn dragoste& Dntr-ade2*r,
cum s* iube,ti Ideile, dac* n-ai iubit Dn 0realabil unul, mai multe cor0uri, unul sau mai multe su1leteP Cum s*
inte,ti la Bine ,i Frumos, dac* mai Dnainte n-ai simit Dn 0ro0ria carne t*ietura dureroas* ,i 1ericit* Dn acela,i
tim0 a dorinei acestui bine ,i acestui 1rumos tru0e,ti, a1ecti2e ,i sensibileP
Inteligibilul nu 0resu0une obnubilarea necesarei medieri a sensibilului Dn care omul, Dn condiia nati2* a
Sc*deriiT, este scu1undat 0e de-a-ntregul& Daimonul Amor ":ros, este, ca ,i omul, un amestec Dn multe 0ri2ine/
1iu al lui Poros :Bel,ugul@ ,i al Peniei :*r*cia@, reJultat al uniunii carnale, el este, de asemenea, S1iloso1, ce se
r+nduie,te Dntre cei ce ,tiu ,i cei ce nu ,tiu nimicT "Banchetul, -.;b@& $l as0ir* la nemurire& Dorina 0er0etu*rii
0e acest 0*m+nt este analo&on.ul dorinei de nemurire, a,a cum sensibilul este analo&on.ul inteligibilului/
identitate de ra0ort ,i nu de natur* Dntre cele dou*, Sse0araieT radical* ,i de neg+ndit Dntre cele dou* laturi
0reJente Dn om, $ros este constituti2 di1eritelor StreceriT 0e
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
46
0*m+nt/ 0luralitatea 2ieilor omului :datorate reDncarn*rii@& #o2it de dorul 2e,niciei, de Ideea unei 1rumusei
0erene ,i indestructibile, a unei ordini 1*r* 1isur*, a unei iubiri 1*r* 0at*, a unui ade2*r, unul ,i sim0lu, un 1el de
S0lant* a ceruluiT "2imaios, 7.a@, omul 0artici0* ,i el O orice ar 1ace O la 2iaa 0*m+nteasc*, cu abisurile, cu
neDncetatele sale 1r*m+nt*ri ,i com0leHit*i& Din cauJa 1initudinii sale, el tr*ie,te Ji de Ji tragismul dublei sale
naturi&
S!ot ceea ce se na,te este su0us coru0eriiT ne reaminte,te 4epu(lica :3III, A;?a@& Platon insist* asu0ra e1ectelor
ciclului tem0oral, asu0ra Salternati2elor 1ecundit*ii ,i sterilit*iiT :3III, A;?a@, c*rora le sunt su0use im0lacabil
1iinele 2ii 0e acest 0*m+nt& 2imaios con1er* tim0ului statutul de imagine "ei;on, mobil* a eternit*ii :8> d-e@&
:i;on, tim0ul, 0artici0* la eidos, de unde D,i ia sensul ,i ordineaX Cine ar 0utea, altminteri, s*-,i g*seasc* drumul
0rin aleatoriul durateiP intagma SesteT, insist* Platon, nu se a0lic*, de alt1el, dec+t eternit*ii/ SM&&&N a fost ,i va fi
se cad a 1i enunate des0re de2enirea ce se des1*,oar* Dn tim0T "2imaios, 8>e-8<a@&
Codelului Di a0arine SeHistena 2e,nic*T "2imaios, 8<c@, cerului, ciclul mobil al de2enirii, 0*m+ntului, Sdoica
noastr*T :;.b@, amestecul celor dou*/ ordine ,i deJordine, unu ,i multi0lu, 1iin* ,i ne1iin*, 2ia* ,i moarte,
di1eren* ,i re0etiie& Dar ansamblul 1ormeaJ* un tot armonios cu 0ro0orii Quste ,i 1rumoase/ el 0artici0* la
Codelul de 0er1eciune contem0lat de artiJanul uni2ersului& Creaia "poiesis, demiurgic* 0artici0* la di2in, iar
0rodusul s*u O #umea, J*mislit* sub aciunea Pro2idenei :8.c@ O D,i datoreaJ* eHistena Sasem*n*rii dintre cel
mai 1rumos dintre inteligibile ,i o entitate des*2+r,it* Dn toateT :8.d@& Cosmosul, cu toate com0onentele sale
matematic ordonate ,i sa2ant ierarhiJate, 0oart* urma 0rimului Princi0iu& Forma s1eric* traduce la scara
sensibilului 0er1eciunea& u1letul lumii, S0lasat Dn miQlocul uni2ersului M&&&N Dn1*,urat 0e dina1ar* lui, 1orm+nd un
uni2ers care se rote,te Dn cerc, unic, 1*r* 0ereche, singuratic ,i a2+nd 0rin 0ro0ria sa 2irtute 0uterea de a coeHista
cu sine, nea2+nd ne2oie de nici un altul, 0e de0lin con,tient ,i iubitor de sine Dnsu,i& M&&&N Cu acest Dnce0ut di2in
,i-a Dnce0ut 2iaa sa raional* ,i 1*r* odihn*, 0entru 2e,nicieT "2imaios, 8;b-8?e@&
In concluJie, lumea aceasta, Simagine n*scut* din Jeii eterniT :8>d@, are dre0t P*rinte originar modelul etern,
SJeul inteligibilT :7-c@, ,i dre0t P*rinte e1ecti2, Scea mai 0er1ect* dintre cauJeT :-7a@, SJeul sensibil creat 0rin
asem*nare cu Jeul inteligibilT :7-c@& Ideea& 1a* ,i re2ers ale unei aceleia,i realit*i, sau, din 0unctul de 2edere al
omului, dou* momente
47
P#A!")
Dn succesiune tem0oral*P As0ect teoretic ,i e1icacitate 0ractic*, marcate de 0ecetea indisociabilit*ii ca identitate
,i alteritateP Identicul se s0une ,i se 2*de,te Dn cel*lalt& #umea se d* 2ederii ,i cunoa,terii ca eH0resie a di2inului
O la scara 0ri2irii ,i inteligenei umane& $a se scrie Dn limba matematicii ,i a meta1iJicii& Di re2ine omului s* se
a0lece asu0ra ei cu o eHact* ,i r*bd*toare hermeneutic*& I-a 1ost Sd*ruitT, 0entru aceasta, su1letul, acest Sgeniu
di2inT "2imaios, 7.a@, su1let care 0oart* el Dnsu,i urma a0artenenei iniiale la 0uritatea originar*& SAcest su1let
ne Dnal* deasu0ra 0*m+ntului Dn 2irtutea a1init*ii sale cu cerulT :7.a@& Platon Dndeamn* la a de2eni demni de
aceast* mo,tenire Dn noi a raiunii di2ine "nous,% SAst1el, 0artea inteligent* din noi de2ine, 0otri2it naturii ei
originare, asem*n*toare cu ceea ce este obiectul ei de contem0laie, Dm0linind, acum ,i 0ururea, ade2*rata 2ia*
ce ne-a 1ost d*ruit* de JeiT "2imaios, 7.d@&
E 'mul, 5fiu al pm0ntului i prieten al Ideilor"% !otdeauna omul este cel care ocu0* o incon1ortabil* 0oJiie
median*& Iat* drama ,i m+ndria sa& Prin a0artenena sa la 2iu, el se na,te ,i moare, rena,te ,i moare din nou& $l
0artici0* la di2in 0rin Sari0ileT su1letului s*u ,i nu 0oate s* se lase Dnl*nuit sau s* se cu1unde 0e de-a-ntregul Dn
materialitatea nud*& !otu,i, el Di simte ,i greutatea ,i lanurile& +haidon o reaminte,te mereu, Dn limba sa
s0eci1ic*, bogat* Dn dualisme, 0uternic in1luenat* de or1ism ,i de 0itagoreism& !ru0ul este un ScuiT care-%
ancoreaJ* aici, Qos, Dl Jdruncin* ,i Dl Dnde0*rteaJ* de singurul lucru care i-ar 0utea alina su1erina& Prescrierea
unei ;atharsis, adic* a unei se0ar*ri O at+ta c+t* este 0osibil* Dn aceast* 2ia* O a su1letului de cor0, abund*
"+haidon, ?;b-?>c@& +haidon are Dntruc+t2a as0ectul unui tratat incantatoriu, ca ,i cum ar 1i 1ost menit s*
aminteasc* 0ericolele ,i nenorocirile naturii umane, 1*cut* din cor0 ,i s0irit, amestec nemaiauJit de m*reie ,i
sl*biciune& +haidon 0une Dn lumin* 1ragilitatea omului legat de un tru0, morm+nt ,i Dnchisoare a su1letului& Jocul
semantic din /or&ias sau din CratFlos, Dn leg*tur* cu soma?seina, este 1*r* Dndoial* educati2/ sema este semnul
graie c*ruia i s-a recunoscut un loc de Dngro0*ciune ,i morm+ntul "CratFlos, ;..cU /or&ias, ;78a ,i +haidros,
-A.c@& !ru0ul "soma, 0oate aco0eri ,i Dnmorm+nta glasul su1letuluiU el 0oate, de asemenea, s*-i dea de0lin*
eH0resie& F*r* el nu eHist* imagine sau co0ie a dorinei de absolutU 1*r* 1initudine, nici o as0iraie la
transcenden*, 0rin s0irit, a condiiei tragice a limitei&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
;<
"mul 0oate alege s* tr*iasc* re1uJ+nd 0artici0aia sau asum+nd-o Dn 0ro0ria-i carne/ 1ie i se dedic* liber ,i
eHclusi2 sub im0eriul lui nous, 1ie se las* Dnghiit de seduciile multi1orme ale epithFmiei% 4epu(lica :I3@ o1er* o
0sihologie tri0artit* Dn care thFmos :inima, curaQul@, 0arte muritoare a su1letului, ocu0* o 0oJiie intermediar*
Dntre nous :s0irit, raiune@, nemuritor, ,i epithFmeti;on :Dn esen*, instinctul seHual ,i cel de hr*nire@, muritor&
Acesta din urm* este caracteriJat de iraionalitate ,i li0sa m*surii "hF(ris, :2eJi ,i 2imaios ?7d->%aU 7. b-c@&
+haidros 0o2este,te, Dn mitul atelaQului Dnari0at :-?;a ,i urm&@, c*derea su1letului care ,i-a 0ierdut ari0ile ,i
aminte,te c*/ S)atura a DnJestrat ari0a cu 0uterea de a 1ace ca ce e greu s* se ridice c*tre Dnalturi, acolo unde D,i
are neamul Jeiesc s*la,ulT -+haidros, -;?d@& In acea e0oc*, su1letul, Dnc* neata,at cor0ului uman, 0recum
Sstridia de cochilia saT :-A.c@, contem0la Frumuseea 1*r* umbr* sau 2*l& "dat* Dncarnat, su1letul 0oart* urma
acestei c*l*torii binecu2+ntate& Delirul iubirii, S2alul dorineiT "+haidros, -A%c--AAc@, o amintesc Dntr-un mod
0atetic :-A8--A?d@& $ros determin*, mai re0ede 0oate dec+t orice alt* eH0erien*, reamintirea :reminiscena@& $l
este ca0abil s* ridice sau s* coboare, s* stimuleJe nous.ul sau epithFmia, 0e scurt, el concur* la a 1iHa amintirea
sau a o bruia& $l este, du0* cum am 2*Jut, un daimon intermediar Dntre oameni ,i Jei& Iar 4epu(lica nu
asimileaJ* ea daimonul, de alt1el, unui soi de Dnger 0*Jitor :K, ?-.d@P
Antro0ologia tri0artit* 0reJent* at+t Dn +haidros, c+t ,i Dn 4epu(lica sau 2imaios are, 1*r* Dndoial*, ca raiune de
a 1i re2elarea com0leHit*ii su1letului omenesc& Curitor nu numai 0rin cor0, ci ,i 0rin cele dou* com0onente ale
su1letului, altele dec+t nous, indi2idul uman 0are a 1i 1ost creat Dntr-o ambiguitate originar*& $l se ,tie 0riJonier al
0e,terii ,i mai ,tie O 0entru c* a decis-o ,i eH0erimentat-o O s*-i sca0e, graie educaiei-con2ertire "peria&o&e,
a su1letului& Fiu al 0*m+ntului ,i 0rieten al Ideilor "7ofistul, -;<a-c@, el nu se 0oate sustrage dublei sale 0atrii,
chiar dac* una :inteligibilul@ este semni1icaia ultim* a celeilalte :sensibilul@& R*J2r*tit Dn de2enire, 2iJ+nd 1iina,
el oscileaJ* ,i na2igheaJ* Dntre cele dou*& $l este un amestec, Dntre altele, ,i eH0rim* 0rin tru0, 0rin su1let, unu ,i
multi0lu deo0otri2*, glasul ne0*truns al 1iinei, care trimite Dn mod necesar, 0entru 1iloso1ul aQuns la de0lin*
maturitate 1iloso1ic*, la mei;ton :ceea ce este amestecat, amalgamat@&
E 'filosofie a relaiei% De la i0oteJele 1ormulate Dn +armenide 0ri2it la eHistena sau nu a unei 4nit*i corelati2e
0luralit*ii, de la 7ofistul 9
49
P#A!")
+hile(os ,i de la +hile(os la 2imaios, Platon nu DnceteaJ* s* demonstreJe c* 1iina sensibil* ,i inteligibil* nu este
str*in* de relaie& ingur 2+r1ul Ideii inteligibile O Binele, lumina 1iinei O este g+ndit ,i S2*JutT du0* schema
unei unit*i indi2iJibile& Dar, ar 0utea el 1i 1*r* lucrurile asu0ra c*rora D,i re2ars* luminaP )ici un limbaQ uman
nu este, 1*r* Dndoial*, abilitat s*-% traduc* alt1el dec+t 0rin schema adec2at* ,i inadec2at* a relaiei&
Incondiionatul condiioneaJ* Dntregul 1iinei& Dn consecin*, nimic, absolut nimic nu eHist* Dn a1ara 0artici0aiei&
Dialogul +haidon ne-o reaminte,te/ SDac* Dn a1ar* de Frumosul Dn sine eHist* ,i altce2a 1rumos, singura cauJ*
0entru care acel lucru e 1rumos este 0artici0area lui la Frumosul Dn sine ,i la 1el 0entru restT "+haidon, l""c-
l"ld@&
$Hamenul minuios al 0artici0aiei, o0er+nd Dn multi0le 1eluri, duce la constatarea :Dnc* de la 0rimele scrieri
0latonice@ ,i la do2ada reiterat* a im0osibilit*ii logice, ontologice, cosmologice de a conce0e Fiina Dntr-un
monolitism str*in de alteritate, de di1eren* ,i chiar de o anume de2enire, de un soi de non-1iin*& Platon ,i-a
1*urit teoria des0re methe!is "7ofistul, -A?a@ comi+nd, nu 1*r* st+nQeneal* ,i durere, S0aricidulT Dm0otri2a lui
Parmenide din 0oemul Despre natur% S3om 1i silii s* 0unem la Dncercare teJa 0*rintelui Parmenide, a0*r+nd-o
0e a noastr* ,i s* 1acem 2iolen* lucrurilor s0un+nd c*, Dntr-un 1el, este ceea ce nu este ,i, la r+ndul s*u, ceea ce
este nu esteT "7ofistul, -;%d@&
Formula tr*inului din 2heaitetos este la0idar*, ,i Dn multe 0ri2ine re2oluionar*/ SAt+t Fiina lucrurilor c+t ,i
Dntregul lumii sunt am+ndou* 1elurileT "7ofistul, -;7d@& Dialogul construie,te metodic o uimitoare res0ingere at+t
a mobilismului 0ro0o2*duit de Heraclit, c+t ,i a imobilismului 2e,nic Dnchis asu0ra lui Dnsu,i, al lui Parmenide/
res0ingere baJat* 0e de0*,irea dialectic* a unor antinomii a0arente ,i, Dn ochii lui Platon, 0rea clare ,i 0rea
distincte 0entru a satis1ace s0iritul& $ste deJlegat* tautologia inerent* 0rinci0iului identit*ii "7ofistul, -A? d-e@/
Sgenurile se Dmbin* Dntre ele/ at+t 1iina lucrurilor c+t ,i alteritatea le str*bat 0e toate ,i, Dm0*cate Dntre ele,
di1eritul Dm0*rt*,indu-se de la 1iin*, eHist* 0rin aceast* 0artici0aie, ne1iind desigur genul de la care se
Dm0*rt*,e,te, ci r*m+n+nd di1erit, iar di1erit 1iind de 1iina lucrurilor, care Ia r+ndul ei s-a Dm0*rt*,it de la
alteritate, urmeaJ* s* 1ie di1erit* de celelalte genuri, MEEEN ea nu este nici 1iecare dintre ele, nici toate la un loc&&&T
"7ofistul, -A7b@& Aceasta este aseriunea 1undamental* a 7ofistului% Filoso1ia Partici0*rii reDnnoad* mai bine ,i
reconciliaJ* ceea ce doctrinele Dnchiderii radicale a 1iinei sau ale deschiderii radicale a de2enirii o0useser* ,i
aruncaser* Dn a0oria sciJiunii&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
A.
7ofistul reduce la cinci genurile 1iinei/ 1iina Dns*,i, care se 0oate uni cu mi,carea sau cu re0ausul, 1*r* a se
reduce la eleU li se adaug* identicul ,i di1eritul "7ofistul, -A;b@& +hile(os, 0e de alt* 0arte, denume,te 0atru/
ilimitatul "apeiron,, limita "peras,, amestecul "mei;ton, ,i cauJa amestecului "aitia, "+hile(os, -8c-->c@&
Ideea, ca ,i sensibilul,este un amestec de m*sur* ,i de ilimitare, adic* de unitate ,i de multi0licitate& Ideea are o
com0rehensiune ,i o eHtensiuneU sensibilul se ra0orteaJ* la Idee ca Slimit*-m*sur*T, iar de2enirea trimite la
ilimitaie etc& Dn om, ca ,i Dn lume O amestecuri de identic ,i de di1erit "2imaios, 8?b-dU 8>a-c@ O, Slimita-
m*sur*T este su1letul& Iar A1rodita, care este mama Armoniei :Hesiod, 2eo&onia, 78> ,i 7>A@, S2*J+nd cum li0sa
de m*sur* ,i 0er2ersitatea, uni2ersal r*s0+ndite, nu su1er* nici o limitare a 0l*cerilor ,i a Dndestul*rilor, a,aJ*
legea ,i ordinea 0urt*toare a limiteiT "+hile(os, -?bU 2eJi ,i %-c@& CauJa amestecului este aici Jeia care
organiJeaJ* armonios 1initul ,i inde1initul, limita ,i ilimitatul, unul ,i multi0lul&
7ofistul 0rescrie dialecticii, dre0t sarcin* esenial*, 0rinderea identicului ,i di1eritului, deJ2*luirea 0artici0*rii
Ideilor Dntre ele, Dn consonana combin*rii lor ,i Dn muJicalitatea armonic* a ra0orturilor dintre ele& SA di2iJa
du0* genuri ,i a nu 0ri2i dre0t di1erit* o s0ecie identic* sie,i, nici una di1erit* dre0t aceea,i, care nu 2a ine, du0*
noi, de arta dialecticiiT "7ofistul, -A8c-e@P Dnelegem mai bine de ce 1iloso1ia este ridicat* la rangul celei mai
Dnalte dintre muJici& $a singur* 0oate deJ2*lui combinatorica riguroas* a acordurilor care gu2erneaJ* Ideile,
numerele ,i sunetele&
;& +olitic i metapolitic
Ceta1iJica 0latonician* conduce, 0as cu 0as, 0rin reeaua com0leH* a methe!is.ei% !eoria cunoa,terii aQut*
gradual 0arcurgerea eta0elor ,tiinei, de la o0inia cea mai eronat*, 0+n* la cunoa,terea cea mai sigur*& Bi una ,i
cealalt* 0un Dn lumin* amestecuri, StreceriT, medieri 0entru aQungerea nesilit*, 1*r* constr+ngere, dar cu
adeJiunea cea mai liber*, cu consim*m+ntul cel mai 2oluntar, la acel ade2*r-Dnele0ciune, obiect al iubirii celei
mai 0ure&
$tica ,i teoria 0olitic* la Platon urmeaJ* acela,i demers, 0reJint* acelea,i 1undamente& Condamnarea la moarte a
maestrului s*u ocrate, de c*tre gu2ern*m+ntul democratic, Dl marcheaJ* 0ro1und& 4epu(lica, /or&ias,
+rota&oras, 'mul politic, Le&ile, 7crisoarea 3II, se str*duiesc, la di1erite ni2ele de analiJ*, s* Dneleag* raiunile
r*ului 0olitic, ale
51
P#A!")
anomiei cet*ilor, ca ,i a indi2iJilor, s* caute remedii necesare sal2*rii ,i 1ericirii durabile, ale oamenilor ,i ale
statelor& #egea istoriei ascult* de un 1el de destin marcat de coru0ie, disoluie ,i degenerescent*& De,i 0anta este
ascendent*, tem0oralitatea 0erce0ut* ,i g+ndit* ca 1iind ciclic*, ,i nu liniar*, 0oart* Dn ea condiiile ,i elementele
0ro0riei regener*ri& Chiar dac* omul Platon, deJam*git de soarta reJer2at* atenianului ocrate, abandoneaJ*
0roiectul unei cariere 0olitice e1ecti2e, 1iloso1ul, Dn 2iaa ,i o0era sa, nu o 2a ru0e nicic+nd cu interogaia ,i
re1lecia 0olitic*& A Dntre0rins trei c*l*torii mai mult sau mai 0uin 1ericite Dn iracuJa, Dn calitate de consilier al
tiranilor Dionis I, Dionis al II-lea ,i a0oi a lui Dion :asasinat Dn 8A;@& 4ltima Dnt+lnire dintre Dion ,i Platon a
a2ut loc, 0are-se, Dn 8?%-8?. :2eJi 7crisoarea 3II@&
Dncerc*rile e2enimentelor ,i ale istoriei nu au Dnmuiat elanul lui Platon 0entru chestiunea 0olitic*& Cai degrab*
ele l-au re2igorat ,i orientat& Dn c*utarea unei Cet*i dre0te, gu2ernate nu 0rin constr+ngere ,i 0asiune tiranic*, ci
0rin armonia deri2at* din ,tiina matematic* ,i 1iloso1ic*, el nu a Dncetat s* construiasc* un model de societate,
generator de 0ace ,i echilibru& $l nu acce0t* ,i chiar res0inge acuJaia de uto0ism "4epu(lica 3I, ;77c-d, IK,
A7-b@/ SM&&&N acce0tai c* Dn 0ri2ina Cet*ii ,i a constituiei ei n-am rostit doar 2ise de,arteP Ceea ce ne-am
0ro0us e ane2oie, dar cu 0utin* cum2a ,i nu altminteri dec+t s-a Jis/ anume, atunci c+nd ade2*raii 1iloso1i,
aQung+nd la 0utere Dn cet*i O mai muli la num*r, ori unul singur M&&&NT :3II, A;.d@& Kallipolis, constituit* de
cele trei SclaseT de cet*eni/ magistraii sau arhonii sau regii 1iloso1i "4epu(lica 3, ;>8d-e@, gardienii sau
r*Jboinicii ,i SmercenariiT "4epu(lica I3, ;;.e@, me,te,ugarii ,i negustorii, este o Cetate drea0t*, 1rumoas* ,i
bun*& Dn ea se reg*sesc cele trei 2irtui care gu2erneaJ* 1iina uman* "4epu(lica I3, ;-<b, ;8-b@/ Dnele0ciunea
"sophia,, curaQul "andreia,, tem0erana dorinei "sophrosFne,, aceasta din urm* 1iind 0ro0rie ,i 0rimelor dou*
categorii& $le cores0und celor trei S0*riT ale su1letului/ lo&isti;on, thFmoeides ,i epithFmeti;on "4epu(lica I3,
;87e, ;;;a@& Codelul tri0artit, caracteriJ+nd ordinea cea drea0t*, se reg*se,te Dn 4epu(lica la toate ni2elele
indi2idului ,i ale societ*ii/ Sstatul este dre0t 0rin aceea c* 1iecare din cele trei ordine care-% com0un D,i
Dnde0line,te rolulT :I3, ;;% d@& Raiunea este a0t* s* comande Sm+nieiT sau curaQului "4epu(lica I3, ;;-a@, du0*
cum Sm+niaT "thFmoeides, este a0t* s* comande dorinei sau concu0iscenei& Ra0ortul de cores0onden*
analogic* Dntre 0*rile su1letului sau ale Cet*ii este sa2ant elaborat ,i reglat& A te Dnde0*rta de la el sau a-%
1alsi1ica Dnseamn* s* instaureJi nedre0tatea "i(id%, I3, ;;8d, ;;;e@& Dialectica ascult*rii de
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
A-
modelul ordinii dre0te, bune ,i 1rumoase str*bate Dntreaga g+ndire 0olitic* a lui Platon&
arcina diriguitorilor Cet*ii este s* 1ac* totul 0entru a lu0ta Dm0otri2a ignoranei, Dm0otri2a dictaturii 1alsei
o0inii sau a 0asiunii brute& S#egislatorul trebuie s* se str*duiasc* s* inculce cet*ilor toat* Dnele0ciunea 0osibil*
,i s* deJr*d*cineJe c+t mai mult li0sa inteligeneiT "Le&ile III, ?<<e@& Cedierea legii emise de c*tre Dnele0i este,
deci, ca0ital*& ingur* ea 0oate o0ri 2iolena, dec*derea mora2urilor, a conduitelor, a eHceselor de toate genurile,
care destabiliJeaJ* statele ,i 0e cet*eni&
Platon eHceleaJ* Dn arta ti0ologiei 1ormelor de gu2ern*m+nt ,i arat* cum, 0ornind de la monarhia originar* sau
aristocraia ideal*, 0ot urma, con1orm unei legi a0roa0e 1atale a decadenei, timocraia :gu2ern*m+nt al time, sau
al onoarei@, oligarhia :gu2ern*m+nt al oli&oi, num*r restr+ns de 0ersoane atras de bog*ia ,i 0uterea de dominaie
ast1el obinute@,
/
democraia :gu2ern*m+ntul unui demos ostenit de inechit*i, 1idel unei libert*i necontrolate,
unei egalit*i uni1ormiJante, gu2ern*m+nt cauJator al anarhiei@ ,i, Dn s1+r,it, tirania :gu2ern*m+nt al unui
tFrranos, gu2ernator unic, im0un+nd un eHces de ser2itute, 1*c+nd im0osibil eHcesul de libertate din
gu2ern*m+ntul 0recedent@ "4epu(lica 3III, A;8a, A?;a@& !i0ologie descri0ti2* ,i normati2* deo0otri2*, care se
a1l* Dn sluQba 0unerii Dn 2aloare a regimului 0olitic al Cet*ii ideale, caracteriJat* de comunismul integral al
gardienilor, de comunitatea 1emeilor ,i a co0iilor, de un anume eugenism, de egalitatea 0olitic* a b*rbatului ,i a
1emeii, de reglement*ri se2ere ale c*s*toriilor ,i ale 0rocreaiei "4epu(lica 3, integral@& Kallipolis trebuie s* 1ie
unitar* menin+nd armonia res0ect*rii rolului desemnat 1iec*ruia& )umai ast1el ea 2a 0utea distribui 1ericirea
membrilor s*i ,i 2a ine la distan* riscurile 0ro0riei deJmembr*ri sau alter*ri& Cel mai mare r*u 0entru Cetate nu
este oare ceea ce o deJbin*P "4epu(lica 3,;?-b@&
Platon dis0reuie,te egoismul indi2iJilor ,i Dngustimea noci2* a intereselor eHclusi2 0ri2ateU el Dndeamn* la
accederea c*tre statutul de cet*ean matur ,i con,tient, 2iJ+nd Dntotdeauna interesul 0ublic, bun*starea ,i 1ericirea
Cet*ii Dn ansamblu& S"ricare cetate, Dn care cei mai muli 2or s0une `al meuL ,i `nu al meuL 1a* de acela,i
lucru, 2a 1i cel mai bine durat*T "4epu(lica 3, ;?-c@P
Le&ile abandoneaJ* obiecti2ul comuniJant din 4epu(lica ,i restabilesc, Dntr-un sens, dre0turile s1erei 0ri2ate, dar
1*r* a 0ierde din 2edere c* raiunea de a 1i a 0*rii este dat* de Dntregul la care 0artici0*& S!u Dnsui,
A8
P#A!")
ne1ericitul, c+t e,ti de mititel, e,ti o 0*rticic* din ordinea uni2ersal* ,i ai 0ermanent* leg*tur* cu ea& M&&&N "rice
creatur* indi2idual* se 1ace Dn 2ederea Dntregului, M&&&N nimic nu se 1ace 0entru tine, tu Dnsui e,ti creat 0entru
uni2ersT "Le&ile K, 7.8b-c@& "biectul ordinii este, aici, 0e de0lin 0us Dn 2aloare&
4epu(lica ,i Le&ile 1ac din omul 0olitic, Dnainte de toate, un legislator& Domnia legii este domnia lui noiis,
domnie a ceea ce este di2in Dn om& 'mul politic se structureaJ* Dn Qurul meta1orei Ses*torului regalT, care trebuie
s* Dntreeas* 1irele aciunilor ,i ale continuit*ii dintre gu2ernai ,i gu2ernani "'mulpolitic, 8.<cO8%%c@&
Aceast* munc*, care necesit* r*bdare, riguroJitate, claritatea 2iJiunii ,i su0leea deciJiei, Dncearc* O 1*r* odihn*
,i Dn cea mai 1rumoas* ,i luminoas* armonie O s* urJeasc* ,i s* reurJeasc* esutul& Politica este Dn*lat*, Dn
aceast* lucrare, la rangul de ,tiin* regal* :su0erioar* unui sim0lu me,te,ug sau techne, 1ie el regal@ care
cunoa,te C*sura "metrionG 'mul politic, -<;e@& Ceea ce Dnseamn* c* ,tiina este su0erioar* legii& u0lee a
0rimeiaP Inca0acitate accentuat* de a regla in1inita di2ersitate a situaiilor ,i a aciunilor umane ,i rigiditate a
celei de-a doua "'mul politic, -7;b ,i -7>ab@P Platon instaureaJ* necesitatea unei legalit*i, chiar im0er1ecte,
cunosc+nd insu1iciena legii ,i 2aloriJ+nd dre0tul absolut al ,tiinei "'mul politic, 8..a, ALlc8 Le&ile IK, <>Ac@&
'mul politic eH0une O ca do2ad*P O o ti0ologie a constituiilor im0er1ecte, 2icioase Dntotdeauna din 0ricina
necon1ormit*ii cu legile ,i 0artiJane, adic* generatoare de 0artide sau 1aciuni/ democraia dereglat*, de2iere de
la democraia bine reglat*, oligarhia, de2iere de la aristocraie, tirania, de2iere de la monarhie "'mulpolitic,
8..a, 8.8d@&
Dn concluJie, idealul 0olitic 0are, 0entru autorul Le&ilor, un amestec bine doJat de monarhie ,i democraie,
singurul garant al Slibert*ii ,i unirii Dntru Dnele0ciuneT "Le&ile III, ?78d-e@& )iciodat* regimurile eHcesi2e nu
2or g*si Dnelegere Dn con,tiina 1iloso1ului m*surii& [alliZles, a0*r*torul hF(ris.u9ui, al 2iolenei 0asiunilor, al
eH0loJiei 1orelor 2itale, nu-% con2inge 0e ocrate "/or&ias, ;< lb-A.?c@& e degaQ* Dndemnul de
a
a,1ugi cu toat*
2iteJaT :A.>d@ de intem0erant*, adic* de nenoroc ,i su1erin*& SDn tot ce 1ace omul, s* nu lase 1r+u liber 0atimilor,
s* n-a0uce a le da satis1acie O nem*rginit r*uV O 0entru a nu tr*i 2iaa de t+lhar& C* nu 0oate 1i drag unul ca
acesta nici semenului s*u, nici Jecilor, de 2reme ce nu-i Dn stare s* tr*iasc* Dn ob,te& Bi cine nu tr*ie,te Dn ob,te
cum 0oate s* lege 0rieteniiT "/or&ias, A">e-A"<a@P
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
54
Koinonia :asociere, societate, comunitate@ creeaJ* ,i modeleaJ* indi2idul& Dac* maladia societ*ii e dat* de
deJorganiJare, de disnomia :0roast* legislaie@, atunci indi2idul, conduita sa ,i relaiile cu semenii 2or 1i a1ectate
de aceea,i 0atologie& De aici str*dania alc*tuirii unui Kosmos 0olitic armonios ,i dre0t, Dn care omul s* se simt*
`acas*L& $l ar 1i ast1el integrat aceluia,i curs al e2enimentelor ,i aceleia,i Dnl*nuiri, ceea ce d* una din
0reocu0*rile maQore ale lui Platon& Pentru aceasta, trebuie s* 1ie eradicat r*ul ,i 2indecai at+t Cetatea, c+t ,i aceia
care o com0un& Politica 0latonician*, Dn eH0resia ei multi1orm*, ca ,i Dn 1undamentul sau meta0olitic, trebuie
0us* Dn leg*tur* cu tera0ia "7crisoarea 3II, 88.d-88%d@& Igiena cor0ului sau a su1letului, at+t indi2iduale c+t ,i
colecti2e, de0inde Dntr-ade2*r de 1iloso1 ie ,i de ;atharsis.ul 0e care Dl 0oate 0rocura& C+ntuirea de0inde de
cunoa,tere&
* 1ie aceasta raiunea 0entru care Platon a 1ondat Dn 8<>, Dn gr*dinile lui AZademos :la nord de Atena@ o ,coal*
destinat* s* 1ormeJe, s* educe ,i s* con2erteasc* su1letele care au uitat BineleP arcina 0aidetic* Di a0are Sde
de0arte dre0t cea mai im0ortant* 0rintre Dndatoririle su0reme Dn cetateT "Le&ile 3I, >?Ae@& Res0onsabilitatea
1iloso1ului este 0e de0lin angaQat* Dn 0rocesul 1orm*rii s0iritelor& Actul de a educa ,i de a Dn2*a 0e alii nu este
oare eminamente 0olitic, o dat* ce la el Dndrum* constatarea amar* a deri2ei geuerale a con,tiinelor ,i a
conduitelor, ca ,i necesitatea de a g*si un leacP Disci0olul lui ocrate nu ,i-a onorat oare cel mai bine Caestrul
de2enind, la r+ndul s*u, Caestrul AcademieiP
III. &portul fondator
3ocea lui Platon D,i 0*streaJ* ,i ast*Ji uimitoarea acuitate& Cele dou*Jeci de secole care ne des0art de moartea
1iloso1ului nu au diminuat cu nimic caracterul 0regnant al mesaQului s*u& !recerea tim0ului, dim0otri2*, 0are a-%
1i actualiJat&
Discursul s*u demisti1icator la adresa 1ormelor de gu2ern*m+nt eHistente, 0erce0ia clar* a 1a0tului c* nu eHist*
educaie 0articular* "4epu(lica 3I, ;7>b-A.-a@, ci c* ea este legat* Dntotdeauna de bun*starea 0ublic*, nu 0ot s*
nu ocu0e ast*Ji atenia general*& Actual* este ,i 0unerea Dn lumin* a magiei so1iste care 0ractic* arta
simulacrului ,i a co0iei O cele dou* laturi ale mimeticii "7ofistul, -8?c@ O, 1*c+nd din 0oliticieni Satlei ai
discursuluiT, din sim0li 0racticani ai discuiei Dn contradictoriu
AA
P#A!")
L
eH0eri Dn arta disimul*rii ,i Snegustori ai ,tiinelor 1olositoare su1letuluiT "7ofistul,=Ald,=ABd,%
Platon 0oate 1i considerat dre0t unul din 1ondatorii ,tiinei 0oliticii/ atent la ra2agiile im0erialismului, la eHcesele
de 0utere, de libertate, de autoritate, de bog*ie sau de s*r*cie, 0ro2ocate de discordane ale naturii "phFsis, sau
ale legii "nomos,% )u trebuie uitat c* na,terea sa are loc Dn 0rimii ani ai R*Jboiului 0elo0onesiac :;8%-;.; D&Hr&@,
a0roHimati2 Dn momentul Dn care PeriZles murea de cium* :;-7 D&Hr&@, Dn tim0 ce moartea 1iloso1ului sur2ine cu
2reo Jece ani Dnainte de 2ictoria lui Fili0 la Cheroneea :88< D&Hr&@& $l a0arine unei 0erioade de tulbur*ri ,i
instituie o analiJ* destinat* eradic*rii 0rocesului de2astator al anomiei generaliJate :li0sa legilor, n&t&@& Aristotel
nu 2a trebui dec+t s* se ins0ire dintr-o o0er* care d*duse na,tere temelor, conce0telor ,i legilor de organiJare :ca
,i celor de deJorganiJare@ ale 0oliticului& Fondator, de asemenea ,i Dn 0rimul r+nd, al teoriei 0artici0aiei, Platon
deschide calea unei meta1iJici ,i unei ontologii ale relaiei Dn care alteritatea ,i identitatea sunt dou* discursuri ,i
dou* realit*i 0e care antinomia sau a0oria nu le mai gu2erneaJ*& Dn registrul antro0ologic, a1ectul ,i intelectul
sunt analiJate Dn e1ectele lor res0onsabile, du0* caJ, 0entru r*t*cirea sau drea0ta na2igare :c1& meta1orele lui
nous, S0ilotT al su1letului sau al 1iloso1ului, S0ilotT al unei ambarcaiuni Dn +haidros, -;>c, 7crisoarea 3II,
8A%a@& "mul este un microcosmos 0artici0ant la ;osmos.ul general, 0rin tru0 ,i 0rin su1let&
#ocul acordat $rosului Dn Banchetul Dl 2a in1luena, cum se ,tie, 0e 1ondatorul 0sihanaliJei, ca ,i mitul
androginului ,i cel al secion*rii originare& 3eJi noiunea de SbiseHualitateT la Flie1 ,i Freud, de eHem0lu, Dn
2rei eseuri asupra teoriei se!ualitii, Metapsiholo&ia, Ioi prele&eri despre psihanaliz etc@& Interogaia asu0ra
iubirii, locul s*u Dn cercetarea 1iloso1ic* ,i statutul s*u alimenteaJ* re1lecia 0latonician* din Banchetul sau
+haidros, 0entru a nu aminti dec+t aceste lucr*ri maQore& Aceast* interogaie este de0arte de a ne 1i str*in* ast*Ji&
Chestiunea limbaQului :natura, 1unciile ,i originile sale, di1eritele sale modalit*i sau registre@ deschide la r+ndu-i
calea analiJelor ulterioare& $a le 1ondeaJ* Dntr-o oarecare m*sur*& Jocurile etimologice din CratFlos sau criticile
aduse miturilor O mai bine Jis unei anumite Dntrebuin*ri a miturilor O Dn 4epu(lica :III@ arat* c* actul Dnsu,i al
s0unerii sau al 2orbirii nu este inocent, el 0oate contra1ace sau nu ade2*rul& Cartea a K-a
a
4epu(licii reabiliteaJ*
0oeJia ,i mitul, sub reJer2a utiliJ*rii lor riguros controlate ,i diriQate de c*tre educatori& Platon nu neag* deloc
im0ortana
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
56
imaginarului Dn cadrul acti2it*ii raionale& Fa0tul este atestat de Dntreaga sa o0er*/ 1ie c* e 2orba de miturile
cosmologice "2imaios, Critias, +haidon, 'mul politic, Le&ile I3@, de mituri ale su1letului "+haidros, +haidon,
/or&ias, 4epu(lica M, sau chiar de mituri ale omului "Banchetul,, 0entru a nu utiliJa dec+t o clasi1icare ra0id* ,i
schematic*& Platon se arat* 1ondator ,i 0rin crearea unei maniere de a 1iloso1a care include conce0tul ,i meta1ora,
destinate Dmbog*irii reci0roce ,i in2estite cu o misiune nou*/ s* trans0un* ade2*rul ,i 1iina Dn cu2+nt du0* dou*
modalit*i ale limbaQului O unite ,i nicidecum disQuncte& Platon Dl 0re1igureaJ* aici 0e )ietJsche :2eJi 0entru
acesta din urm* Cartea filosofuluiG Introducere teoretic asupra adevrului i minciunii e!tramorale ,i :cce
homo, Dn leg*tur* cu scriitura din Narathustra ,i ins0iraia 0oetic* de la baJa acesteia@&
De o im0ortan* deosebit* 0entru e2oluia g+ndirii se arat* a 1i clasi1icarea ,tiinelor, care conine Dn
0otenialitate ceea ce a2ea s* 1ie distincia medie2al* Dntre trivium :gramatic*, retoric*, dialectic*@ ,i Ouadrivium
:aritmetic*, muJic*, geometrie ,i astronomie@ sau arte liberale, ca ,i 0roblema m+ntuirii, at+t indi2idual*, c+t ,i
colecti2*& Platon acord* 1iloso1iei 2irtuile unei soteriologii&
C*utarea di2inului, cu accente c+teodat* a0ro0iate de un SmonoteismT ancorat totu,i Dn registrul de limbaQ al
0oliteismului, nu sca0*, uneori, de eH0rimarea 0anteist*& "riginalitatea lui Platon const*, o dat* Dn 0lus, Dn
combinatorica armonioas* care include unul ,i altul, identicul ,i di1eritul, singularul ,i 0luralul, 0artea ,i Dntregul,
sim0lul ,i com0leHul&
Acela care 2edea Dn Cirare originea 1iloso1iei nu 0oate s* nu uimeasc* ast*Ji ca ,i Dn 2iitor& Ins0irat ,i ins0irator,
el aminte,te Dn numeroase locuri de o g+ndire ancorat* Dn 1undamente deo0otri2* 2echi ,i noi& $l do2ede,te Dntr-o
manier* magistral* c* Soamenii deosebii D,i au 0*m+ntul dre0t morm+ntT, du0* eH0resia 0enetrant* a lui
!ucidide "Istoria 4z(oiului peloponesiac II, ;8@& )u numai c* Platon a ,tiut s* 1ac* s* 2orbeasc* 1iina ,i
de2enirea, cu ade2*rul ,i neade2*rul lor, dar el a 0us Dn gard* omul Dm0otri2a 0reteniei Jadarnice ,i d*un*toare
de a se crede m*sura tuturor lucrurilor, st*0+nul :cu at+t mai mult scla2V@ al nes*n*toasei sale 2oine de 0utere&
Pe scurt, el traseaJ* drumul unei umanit*i care D,i aminte,te, care ,tie c* nu este di2initate ,i care Dn2a*, Dn
ciuda umilinei autentice, lecia m*reiei ,i a gloriei&
#i0sa de m*sur* "hF(ris, nu distruge ea, cu statornicie, elurile Dmbinate ale Dnele0ciunii ,i ale ade2*rului, nu
este ea 1lagelul care roade 0er1id es*tura 1ragil* a comunit*ii umaneP
A>
Aristotel "A>< . A==, de Anne Baudart
ARI!"!$#
I. ,ilosoful din Staglra
)a,terea lui Aristotel, Dn 8<; D&Hr&, la tagira O ora, macedonean de limb* greac* O 0laseaJ* dintr-o dat*
1iloso1ul de0arte de Atena, 0*m+ntul natal al lui ocrate ,i Platon& Fiul lui )icomah, medic al regelui Am^ntas II
:tat*l lui Fili0 al Cacedoniei@, Dn 8?> Aristotel 2ine la Atena unde, 2reme de -. de ani, 2a 1i disci0olul lui PlatonU
r+nd 0e r+nd el Dn2a* ,i 0red* Dn Academie& #a moartea Caestrului, Dn 8;>, Aristotel 0*r*se,te Atena ,i se
Dndrea0t* s0re Assos, unde locuie,te o 2reme Dn tim0ul tiranului Hermias din Atarneea, a0oi se stabile,te la
#esbos ,i, Dn s1+r,it, Dn 8;8, r*s0unde in2itaiei lui Fili0 al Cacedoniei de a se ocu0a de educaia 1iului s*u Dn
2+rst* de %8 ani, 2iitorul AleHandru cel Care& $ducator al acestuia 0+n* la asasinarea lui Fili0 Dn 88?, care-%
aduce 0e AleHandru la 0utere, Aristotel 0*r*se,te curtea Cacedoniei ,i re2ine la Atena unde 1ondeaJ*, Dn 88A, o
,coal*/ #^ceul sau Peri0atos "peripatosG circulare = du-te 2ino, alerg*tur* = 0limbare = con2ersaie Dn tim0ul
0limb*rii@& Aristotel se instaleaJ* 0entru a 0reda ,i a discuta 0limb+ndu-se cu disci0olii s*i Dn Porticul dedicat lui
A0ollon #^Zeos, decorat din ordinul lui Pericle& Cam la %. ani du0* moartea lui Platon se n*,tea o ,coal*
considerabil distinct* de Academie, care a2ea s* cunoasc* de0lina Dn1lorire mai ales Dn e0oca elenistic*, du0*
moartea lui Aristotel, Dn 8--&
Dn 0ri2ina relaiilor dintre Aristotel ,i Platon Dn cadrul Academiei m*rturiile abund*, cel mai adesea Dntr-o
multitudine disonant* de surse ,i teHte& * 1i 1ost 0rimul un disci0ol s+rguincios, un meditator 1idel sau un
ad2ersar Dn2er,unat al meta1iJicii celui de al doileaP Inter0ret*rile coeHist* 1*r* Dndoial* ,i re2el* Dn grade di1erite
mai multe as0ecte ale am0rentei 0ro1unde 0e care Platon a l*sat-o asu0ra lui Aristotel& Relaia celor doi oameni
0are, Dnc* de la Dnce0ut, ancorat* Dntr-o inedit* ,i bogat* ambi2alen*&
II. &de-rul .mpotri-a prieteniei/
C+nd Aristotel se consacr* cercet*rii asu0ra naturii 1ericirii O una Bi multi0la Dn acela,i tim0 O, ori asu0ra
SBinelui luat Dn generalT, el se
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
A7
ARI!"!$#
o0re,te Dntr-o manier* sim0tomatic* asu0ra di1icult*ii Dntre0rinderii/ S" asemenea cercetare 2a 1i Dngreuiat* de
1a0tul c* cei care au introdus doctrina Ideilor ne sunt 0rieteni& Credem Dns* c* este mai bine ,i chiar necesar s*
renuni la sentimentele 0ersonale, cu at+t mai mult dac* e,ti 1iloso1& C*ci, de,i le iubim 0e am+ndou* este 0entru
noi o datorie sacr* s* 0unem ade2*rul mai 0resus de 0rietenieT ":tica Iicomahic %,;,%.7?a %.-%AU 2eJi ,i :tica
:udemicd %,< integral, Cate&orii, %-,%;a -?-%;b -8U Metaf% B, 8,777a ?-%8, D, %% integral, R, %,%.-<aU C,
-,%.>>a, 8b %%@& !ermenii sunt 0uternici ,i a0roa0e 1*r* dre0t de a0el& De ceP Ce re0ro,eaJ* Aristotel teoriei
0latoniciene a Binelui ,i, Dn genere, celei a IdeilorP De ce 1ace din aceasta miJa lu0tei ,i a o0oJiiei cu caracter
sacri1icialP
!eHtul :ticii Iicomahice citat mai sus este conce0ut 0ornind de la argumente ,i 0roblematici tinJ+nd toate s*
demonstreJe inutilitatea ,i li0sa de coninut ale Princi0iului ani0otetic 0latonician, at+t 0rin caracterul s*u
0seudo-uni2ersal, c+t ,i 0rin statutul s*u Sse0aratT 1a* de realit*ile eHistente& chema se0ar*rii este 0reJent* Dn
toat* analiJa aristotelic* asu0ra lui Platon ,i des0arte, Dn acest 1el, ceea ce Caestrul Academiei, mai cu seam* Dn
ultima 0arte a 1iloso1iei sale, Dncercase cu at+ta griQ* s* uneasc*, s* reDnnoade, s* combine Dntr-un Dm0*trit
registru/ ontologic, matematic, logic ,i meta1iJic&
A S2edeaT 1iloso1ia lui Platon din 0unct de 2edere aristotelic Dnseamn* cu siguran* s* desco0eri un alt Platon,
s*-% creeJi oarecum Dn Dntregime, ca ,i c+nd Caestrul Academiei nu ar 1i elaborat teoria 0artici0*rii, ca ,i c+nd ar
1i des0*rit Slumea sensibil*T de Slumea inteligibil*T, ca ,i c+nd ar 1i eHterioriJat, s0aialiJat, i0ostaJiat la eHtrem
Princi0iul 0rim ,i $senele& Pe scurt, critica aristotelic* a teoriei Ideilor O re0reJent+nd 2eriga decisi2* a Dntregii
g+ndiri a tagiritului O este mai mult construit* 0e un mod de a-% citi 0e Platon, dec+t 0e o0era Dns*,i a acestuia
din urm*& Disci0olul D,i ia re2an,a asu0ra unui Caestru de care 2rea cu orice 0re s* se elibereJe& Dator*m
emanci0*rii Sele2uluiT ,i S0rietenuluiT lui Platon o demisti1icare 1*r* 0recedent a idealismului ,i, de asemenea,
na,terea unei ontologii inse0arabile de Dntemeierea unei noi doctrine a Lo&osului, a unei noi logici, a unei 1iJici
Dndre0tate Dn Dntregime asu0ra naturii ,i dornic* ea Dns*,i s* eH0lice schimbarea, s* raionaliJeJe de2enireaU mai
dator*m o cosmologie ce re0reJint* 1undamentul sistemului geocentric al lui Ptolemeu, o biologie, o conce0ie
original* des0re su1let etc&
Aristotel Dndrea0t* 0ri2irile asu0ra lumii, a,a cum este, asu0ra indi2iJilor, a singularit*ilor ce o com0un, aici ,i
acum, nu acolo sau
altunde2a& $l scruteaJ* meandrele com0leHe ale 1iinei Dn Dns*,i natura ,i eH0resia eiU el caut* s-o numeasc* Dn
maniera cea mai Qust*, cea mai 0recis*, mai analitic* ,i mai di2ersi1icat* cu 0utin*&
Hermeneut, Dnainte de orice, al multitudinii de sensuri ale cu2+ntului S1iin*T, el nu 0oate dec+t s* re1uJe O ori
s* uite de O 0aradigmatismul 0latonician 0e care-% Dnt*re,te 0entru a-% ,ubreJi ,i a-% distruge mai bine& SA
0artici0a nu Dnseamn* nimicT, scrie Aristotel "Metafizica A, 7,77-a -A-8. ,i 77%a -.---@, sau, c+te2a r+nduri mai
sus/ SDntr-ade2*r, a s0une c* ideile sunt 0rototi0urile celorlalte lucruri care 0artici0* la ele Dnseamn* a 2orbi Dn
2+nt sau a 1ace o meta1or* 0oetic*T "Metafizica A, 7,77%a--.@&
Aristotel a1irm* Dn mod constant caracterul Sse0aratT ,i abstract al Ideii 0latoniciene "Metafizica R, %8-%;-%AU C,
;-%.@& $l denun* uni2ersalul, 0rinci0iu ,i cauJ* a tot ceea ce este, a,a cum a 1ost luat Dn considerare de
S0latonicieniT& SDntr-ade2*r 0are 0este 0utin* ca 2reun termen uni2ersal, oricare ar 1i el, s* 0oat* 1i considerat
dre0t substan*& Cai Dnt+i, substana unui indi2id e aceea care-i e 0ro0rie lui ,i care nu se g*se,te Dn altul, 0e c+nd
uni2ersalul e ceea ce este comun M&&&N& Care este deci obiectul a c*rui substan* o 0oate constitui acest element
numit uni2ersalPT "Metaf% R, %8,%.8<b@& "mul Dn sine sau Animalul Dn sine nu sunt dec+t categorii li0site de sens,
de trimitere, de realitate/ S)u eHist* Idei ale obiectelor sensibileT "Metaf% R, %;,%.87b su(finem,% ConcluJia
general* a Metafizicii este, Dn aceast* 0ri2in*, cum nu se 0oate mai clar*/ S)u trebuie s* admitem IdeileT:Ceta=&
), ?,%.78b@&
De2ine lesne s* 0arcurgi calea ce conduce cititorul c*rii A, Dn care 1ormula Snoi, 0latonicieniiT este 1oarte
0reJent*, c*tre c*rile C ,i ), Dn care sciJiunea temeinic* Dntre Platon ,i Aristotel 0are consumat*& Cale
tra2ersat* 0rin re0etarea unei critici ce denun* 0aradigmatismul ,i eHcesi2ul matematism al lui Platon "Metaf%
C, -@, dar, de asemenea,0rin 2arietatea unghiurilor de atac, chiar dac* toate 0ro2in dintr-o surs* unic* O
ascultarea ,i a1irmarea 1iinei O ,i con2erg c*tre elaborarea unei meta1iJici care 2a 1i Dn 1inal S,tiina Fiinei ca
1iindT "Metaf% 2, %,%..8a -. ,i !, -,%..8a-b@& Re0ro,ul maQor 1*cut de Aristotel lui Platon nu este acela de a 1i
c*utat SDntr-o manier* general*, elementele 1iinelor 1*r* s* disting* Dntre di1eritele acce0ii ale FiineiT "Metaf%
A, 7, 77-b -.@P Demersul s*u meta1iJic O ,i tot ceea ce decurge din el O era sortit ne-Dm0linirii, e,ecului&
Platon a 1ost acuJat Dn mod deliberat c* a 1*cut abstracie de 1iin*, a,a cum este, c* a ridicat-o la rangul de Idee,
c* a constituit-o ca gen uni2ersal, 1als uni2oc, transcendent ,i nu imanent&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
60
!
?%
ARI!"!$#
Pe scurt, el este 2ino2at de a nu 1i Dneles c* 1iina la modul absolut este substan*, adic* indi2id "Metaf% R, %,
integral@& 4ni2ersalul nu este nicic+nd dec+t 0redicatul unui subiect -Metaf% R, %8,%.8<b@/ atribut ,i nu substan*&
Plec+nd de la 0unctul s*u de 2edere, tagiritul a instaurat Dncetul cu Dncetul o ru0tur* radical* Dn armonia
sistemului 0latonician& !rebuie nea0*rat s* distrugi idolii 0entru a-i a1irma 0ro0ria di1eren*P Platon s0une c* a
comis S0aricidulT Dm0otri2a lui Parmenide& Aristotel 2a comite la r+ndul s*u acela,i S0aricidT, Dm0otri2a lui
Platon& $2oluia g+ndirii sale 2a ar*ta, Dn 0o1ida 2iolenei ru0turii, incontestabila Dndatorire 1a* de 1ondatorul
Academiei ,i o a0ro0iere de 2ederi cu mult mai mare dec+t ar 0utea 0*rea la 0rima lectur*& Dincolo de criticile
de 1ond, de 1orm* O 0rocesul intentat de Aristotel, Dntre altele, dialogului, modalitate de scriere ,i de eH0rimare
a g+ndirii, a0reciat* de Platon ,i Qudecat* de tagirit dre0t in1ra,tiini1ic*, S0ara,tiini1ic*T O, neclintirea O Dn
anumite grade, denaturarea O sensului dialecticii 0latoniciene -Analitica prim %,8%@, cei doi Cae,tri ,i
1ondatori ai 1iloso1iei occidentale r*m+n ,i unul ,i cel*lalt S0ro1esori de ontologieT& $i au Dnc* multe s* ne s0un*
ast*Ji O mai ales ast*JiP O ,i s* ne reaminteasc* esenialul :2eJi, re1eritor la aceast* 0roblem*, ca0& IK din
Introduction la methode d'Aristote de J&-P& Dumont, S)ous autres 0latoniciensT, 0& %<A, 3rin@&
III. .ntemeierea logic l metalogic
In cartea C din Metafizica :C, ;@, Aristotel aduce un 2iguros omagiu lui ocrate& $l a a2ut meritul a dou*
desco0eriri/ S0rocedeul induciei ,i de1iniia general*, 0rinci0ii care, am+ndou*, constituie Dnce0utul oric*rei
,tiineT& In 0lus, el Snu admite o eHisten* se0arat* nici a ideilor generale, nici a de1iniiilorT -Metaf% C, ;,%.><b
-8-8. ,i C, %.,%.<?b A@& ocrate 0ermitea at+t ,tiinei O 0erce0ere a uni2ersalului O, c+t ,i indi2idului s* se
situeJe Dn a1ara schemei se0aratiste 0e care, du0* Aristotel, Platon ,i succesorii s*i o instauraser* 0er2ertind
g+ndirea socratic*&
4ni2ersalul nu este nimic inde0endent de clasa indi2iJilor care Di 0ermite de1inirea ,i Dnelegerea& $sena nu
0oate 1i Dn a1ara singularit*ilor sensibile& $a nu 0oate 1i cunoscut* dec+t 0rin acestea& Ceta1iJica substanei nu
trimite ea oare la logic*, ,i logica nu trimite la meta1iJic* Dntr-un du-te-2ino constant ,i o l*murire reci0roc*P
A% 'r&anonul
'riQa lui Aristotel este Dn 0rimul r+nd c*utarea unui limbaQ/ con1uJia Dn discurs 2ine din aceea c* sunt desemnate
lucruri di1erite 0rintr-un nume comun :omonimie@, sau acela,i lucru este desemnat 0rin nume di1erite
:sinonimie@& Prin urmare trebuie enumerate sensurile di1erite date cu2intelor Dntr-un discurs& Acesta este obiectul
Cate&oriilor ,i al c*rii A din Metafizica% C*utarea de1iniiilor corecte, detectarea ni2elurilor de certitudine
logic*, recurgerea la eHem0lul concret se mani1est* aici 0lenar& Dornic Dn cel mai Dnalt grad s* restaureJe ,i s*
consolideJe semni1icaiile termenilor, s* 1ondeJe o teorie solid* a 0ro0oJiiilor ,i a demonstraiei, s* acorde
dialecticii statutul ce i se 0otri2e,te ,i Di re2ine, Aristotel DntemeiaJ* logica 1ormal*&
Cate&oriile i Despre interpretare H 0rimele dou* tratate din 'r&anon O 0erce0 Lo&osul Dn structura sa
0redicati2* ca atribuirea 0redicatului :eH0rimat 0rin 2erb@ unui subiect :eH0rimat 0rin substanti2@, care
desemneaJ* ceea ce se s0une des0re subiectul Dn cauJ*& Co0ula, sau ceea ce 0ermite unirea subiectului cu
0redicatul, necesit* de 1iecare dat*, Dn cadrul unui limbaQ atent la ade2*r ,i coeren*, o semni1icaie 0recis* a
2erbului Sa 1iT& Cate&oriile stabilesc genurile cele mai generale ale 1iinei, eH0rim* Dn mod e1ecti2 un element
comun indi2iJilor& As0ecte ale 0redicaiei 1ond+nd ade2*rul ,i claritatea unui enun, ele sunt de asemenea
instrumente care denumesc ceea ce este&
S$le semni1ic* substana, cantitatea, calitatea, relaia, locul, tim0ul, 0oJiia, 0osesia, aciunea, Dnr+urirea&
ubstana este :s0re a 2orbi 0rin eHem0le@/ om, calU cantitatea, de eHem0lu/ lung de - coi, de 8 coiU calitatea/
alb, gr*m*ticU relaia/ dublu, Qum*tate, mai mareU locul/ Dn #^ceu, Dn ForumU tim0ul/ ieri, anul trecutU 0oJiia/ e
culcat, e a,eJatU 0osesia/ e Dnc*lat, e DnarmatU aciunea/ t*iere, ardereU Dnr+urirea/ a 1i t*iat, a 1i arsT& -Cate&%,<,%
Aristotel insist* mult asu0ra li0sei de semni1icaie a termenilor Dn ei Dn,i,i& $lementele logicii, care sunt cele Jece
categorii, nu ca0*t* sens dec+t S0rin leg*tura termenilor Dntre eiT& De unde ,i im0ortana acordat* de 1iloso1
teoriei 0ro0oJiiilor ,i di2erselor modalit*i ale Qudec*ii Dn eHerciiul logic al g+ndirii ,i al 2orbirii& " 0ro0oJiie
reune,te un subiect ,i un atribut& "rice 0roblem* dialectic* consist* Dn Dntrebarea dac* Dn mod legitim se 0oate
ad*uga un atribut unui subiect/ B a0arine lui AP Dn acest sco0, Aristotel distinge cinci clase de atribute/ genul,
s0ecia, di1erena, 0ro0rietatea :0ro0riul@ ,i accidentul -2opica I, ;,%.%?,%A--A@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
62
Pe de alt* 0arte, categoria substanei "ousia, atrage du0* sine un anumit num*r de obser2aii "Cate&% P ,i Metaf%
A, <@& Dn 1ine, cum se 0oate ca acela care este subiect s* 1ie Dn acela,i tim0 ,i atributP ubstana Se luat* Dn dou*
sensuri/ Dn sensul de subiect ultim, care nu mai este a1irmat de c*tre nici un altulU ,i a0oi Dn sensul de ceea ce
constituie s0eci1icul unui lucru concret, dar care 0oate 1i totu,i se0aratU a,a Jic+nd 1orma ,i con1iguraia 1iec*rui
lucruT -Metaf% A, <,%.%>b -A@& ubstana 0rim* "prote ousia, este indi2idul/ subiect, niciodat* atribut& ubstana
secund* "deutera ousia, trimite la s0eciile c*rora le a0arin indi2iJii :de eHem0lu, s0ecia om@, sau la genurile
c*rora le a0arin aceste s0ecii :de eHem0lu, animal@& Indi2idul 0articular :acest om, acest animal@ r*m+ne
substan* 0rim*U atributele sale :gen ,i s0ecie@ 0ot 1i numite substane secunde "Cate&% A,-b 8.@&
2opica stabile,te regulile ce 0ermit s* se discute dac* o atribuire este sau nu 2alid*& Acestea eH0un di1erena
dintre logica demonstrati2* ,i logica dialectic* ,i Slocurile comuneT ale de1iniiei "2opica 3I, - ,i 3II, =.<,%
ilogismul de1init Dn Analitice ca So 2orbire Dn care, dac* ce2a a 1ost dat, altce2a dec+t datul urmeaJ* cu
necesitateT "Analitica prim %,-;b %<@, Dmbrac* dou* 1orme& Prima, demonstrati2*, S0leac* de la 0remise
ade2*rate ,i 0rime, alt1el s0us, care D,i au certitudinea Dn ele Dnsele ,i nu Dn altce2aU a doua 1orm* D,i trage
concluJia din 0remise 0robabile care sunt cunoscute de toi oamenii sau de maQoritatea lorT "2opica %,%,%..a -A-
%..b -.@& Dialectica, care 0leac* de la 0robabil ,i D,i are originea Dntr-o anumit* s0us*, deine cu toate acestea un
statut de 0ro0edeutic* la ,tiin*& 4tilitatea Di 0ro2ine din Dndem+narea artei sale de a 0ostula a0orii "2opica I, - ,i
I, 8@& Prin contribuia sa la 0roblemele de argumentare, SDn dou* sensuriT :Dn acela,i tim0 0ro ,i contra@, ea S2a
desco0eri mai u,or ade2*rul ,i eroarea Dn 1iecare caJT "2opica %,-, %.%a 8;@& * 1ie oare 0robabilul, 0entru
Aristotel, o mediere necesar*, un hotar 0roli1ic 0e drumul a0odicticiiP )on,tiina, o cale util* Dn dob+ndirea
,tiineiP "0inia ne-ar ar*ta, 0rin li0s*, contrariul s*uP SDn Filoso1ie, trebuie s* trateJi cu acelea,i lucruri
:0ro0oJiii 1iJice, etice, logice@, con1orm ade2*rului, dar Dn Dialectic* este su1icient s* te legi de o0inieT "2opica
%,%;,%.Ab 8.@&
e 0oate m*sura, o dat* Dn 0lus, distana luat* de tagirit 1a* de litera 0latonic*& Caestrul Academiei con1erea
dialecticii statutul de ,tiin* a Ade2*rului ,i o Dn*la la rangul de ,tiin* a ,tiinelor& Aristotel o reduce eHclusi2 la
arta 0robabilului, la o disci0lin* in+nd de o0inia nesigur*, ,i o cantoneaJ* Dn s1era 0roblematicului 0ur& )umai
logica demonstrati2*
?8 .'7 -FFFE G ARI!"!$#
are dre0tul la rangul ,i numele de ,tiin* garant* a ade2*rului, Dn tim0 ce dialectica n-are nici intenia ,i nici
demnitatea de a 1i o ast1el de ,tiin*&
Analitica prim ,i Analitica secund eH0un di2ersele moduri ale raionamentului deducti2, con1orm 1igurilor
multi0le ale silogismului& Acesta din urm* are dre0t 1uncie s* arate g+ndirii uniunea dintre un atribut ,i un
subiect, c+nd aceast* uniune nu este cunoscut* imediat& Analitica prim ilustreaJ* geneJa silogismelor,
miQloacele de a le in2enta :conce0e@, maniera de a reduce toate raionamentele la acest model& !rei 0ro0oJiii
com0un silogismul/ dou* 0remise conin+nd o maQor* ,i o minor*, a0oi o concluJie& SDemonstraia este un gen
de silogism, dar nu orice silogism este o demonstraieT, reaminte,te Aristotel "Analitica prim %,;,-Ab 8.@& Cai
mult, Aristotel 0reJint* condiiile Ssilogismului 0er1ectT "Analitica prim %,;,-Ab 8- ,i 8>@& F*r* s* intre Dn
detalii ultime cu 0ri2ire la di2ersele moduri ,i 1iguri silogistice, el se decide s* sublinieJe c*, Dn genere, este
im0osibil s* conchiJi ce2a dintr-un silogism care 0osed* dou* 0remise negati2e sau dou* 0remise 0articulare ori
inde1inite& Analog, 0entru ca un silogism s* 1ie Dn mod autentic demonstrati2 ,i ,tiini1ic trebuie ca 0remisele s*
aib* un caracter aHiomatic, indemonstrabil, concluJia s* 1ie necesar*, c*ci dac* trebuia s* le demonstreJe, ,tiina
n-ar 1i 0utut s* se constituie& AHioma "a!ioma, este o 0ro0oJiie ce se im0une s0iritului& De eHem0lu/ Ssc*J+nd
cantit*i egale din cantit*i egale, a2em resturi egaleT "Analit% sec% %,%.,>?b -.@&
Princi0iul contradiciei, a2+nd dre0t corolar 0rinci0iul terului eHclus, gu2erneaJ* aHiomele& Dntr-ade2*r, este
Sim0osibil ca acela,i atribut s* a0arin* ,i s* nu a0arin* Dn acela,i tim0 aceluia,i subiect ,i sub acela,i ra0ortT
"Metaf% F, 8,%..Ab -.@& Acesta este Scel mai 1erm dintre toate 0rinci0iileT, 2ersant negati2 al 0rinci0iului
identit*ii ,i lege 1undamental* a Fiinei, Dnainte de a 1i o lege a g+ndirii Dnse,i :2eJi Despre interpretare ?,%>a
8;U 4espin&erile sofistice P,%?>a -8U Analitica secunda %,%%,>>a -.---@& F*r* aHiome, 1*r* de1iniii O aceste
S0rinci0ii s0eci1ice demonstraieiT "Anal% sec% %,7-%%@, care au rolul de a 0erce0e, eH0lica, deJ2olta esenele O,
1*r* inducie, nu eHist* cunoa,tere a 1iinei ,i nici discurs asu0ra acesteia& Inducia, aceast* trecere de la
0articular la general "2opica %,%-,%.Aa %8 ,i Anal% prim II, -8@, 0ermite remedierea im0osibilit*ii de a stabili o
oarecare ,tiin* a senJaiei indi2iduale "Anal% sec% %,8%@& SPrin obser2area re0etat* a unui e2eniment 0utem,
urm*rind uni2ersalul, s* aQungem la o demonstraie, c*ci eHist* o 0luralitate de caJuri din care se degaQ*
uni2ersalulT "Anal% sec% %,8%,<<a@& S$ste deci e2ident c* trebuie s* cunoa,tem 0rimele 0rinci0ii cu aQutorul
induciei& C*ci Dn acest chi0 senJaia ne deJ2*luie generalulT "Anal% sec% II, %7, %..b@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
64
Aristotel arat*, cu 0erse2eren*, griQa de a 1onda a0odictica sau arta demonstraiei celei mai riguroase cu 0utin*,
care, de asemenea, ascult* cel mai mult de un real c*ruia trebuie s*-i deJ2*luie raionalitatea 0regnant* a
Lo&osului%
B% Lo&ic, metafizic, teolo&ie
Ea& De la lo&ic la metalo&ic% #ogica aristotelic*, cu 2arietatea registrelor sale, a modurilor ei de eH0licitare, nu
se reduce la un sim0lu or&anon, unealt*, instrument al cunoa,terii ,tiini1ice& $a conduce, 0e nesimite, la
metalogic* :,tiin* a 1undamentelor@, la cunoa,terea S0rimelor 0rinci0ii ,i a 0rimelor cauJeT, la cauJa 0rim*,
Form* ,i Act 0ure, Primul Cotor imobil, '+ndirea '+ndirii, ubstana 1*r* substrat material, 1*r* de2enire,
generare sau coru0ere, 0e scurt la Fiin* O obiect al teologiei, 0unctul culminant al 1iloso1iei 0rime, Dncoronare a
meta1iJicii&
e cu2ine s* reamintim aici c* editorii ,i comentatorii lui Aristotel, dornici s*-i 0reJinte o0era Dntr-o ordine
riguroas* ,i eHhausti2*, 2or numi Metafizic :Dn dou* cu2inte meta ta phFsi;a, cele %; c*ri 2enind, Dn o0inia lor,
du0* 1izica% De 0ild*, catalogul o0erelor lui Aristotel elaborat de Andronicos din Rhodos Dn 0rimul secol al erei
noastre& P*rea c* o intenie 0ur cronologic* st* la baJa 0rimelor clasi1ic*ri& Doar mult mai t+rJiu meta1iJica 2a
lua sensul de ceea ce este deasu0ra, dincolo de 1iJic*, ,i se 2a scrie Dntr-un singur cu2+nt :Dn secolul 3I, Dn
catalogul lui Hes^chius, ,i Dndeosebi Dnce0+nd cu secolul al K!I-lea ,i cu Dntrebuinarea 0e care i-o d* A2erroes@&
$a 2a trimite la cunoa,terea raional* a lucrurilor di2ine ,i a 0rinci0iilor naturale ale s0eculaiei ,i aciunii :2eJi,
0entru acest subiect, de eHem0lu, introducerea lui !ricot la Metafizica lui Aristotel, 00& K3I ,i K3II, 2oi& I& ,i
Introduction la MetaphFsiOue d'Aristote de J&-P& Dumont, 00& %8--A@&
Dn orice caJ, Aristotel scrie Despre filosofia prim "+eri tes protes philosophias, ,i se dedic* studiului 1iinei ca
atare, ,tiinei 0rimelor 0rinci0ii ,i cauJe ,i Fiinei Prime, 1undament analogic al celorlalte& Dn acest sco0, el
e1ectueaJ* o clasi1icare ,i o distincie metodic* a ,tiinelor/ ,tiinele 0ractice :in+nd de pra!is, sau ale aciunii,
care D,i au 1inalitatea Dn ele Dnsele, cum sunt etica, 0olitica sau economia, ,i care in de alegerea 2oluntar* ,i
0re1erenial* "proairesis,8 ,tiina 0oetic* "poiesis, sau a creaiei, care are ca obiect realiJarea unei o0ere
eHterioare artiJanului sau artistuluiU ,i, Dn 1ine, ,tiinele teoretice "theoria,, ce au ca obiect contem0larea
ade2*rului, s0eculaia deJinteresat* "Metaf% A, %,7<.a -%@, 1*r* considerarea sco0urilor utilitare sau morale, cum
ar 1i matematica,
65
ARI!"!$#
1iJica, meta1iJica& Doar acestea din urm* au dre0tul cu ade2*rat la numele de ,tiine& $le desco0er* eHerciiul
g+ndirii 0ure& SDac* orice g+ndire este 0ractic* sau creatoare sau teoretic*, 1iJica 2a 1i o ,tiin* teoretic* al c*rei
domeniu Dns* se 2a m*rgini la acela de realit*i ce sunt ca0abile de mi,care ,i la substana 1ormal*, care de cele
mai multe ori nu este se0arabil*T -Metaf% $, %,%.-Ab -A@& Catematica 0ur*, adic* nona0licat*, trateaJ* des0re
S1iine ca 1iind nemi,cate ,i de sine st*t*toareT :$, %, %.-?a 7U c*rile C ,i ) 2or demonstra, Dm0otri2a
S0latonicienilorT, c* obiectele matematice nu eHist* se0arate ,i nu sunt imobile@& Din acel moment Di re2ine
meta1iJicii, ,i doar ei, s* cunoasc* Sce2a etern, imobil ,i se0aratT :$, %,%.-?a %.@& Dn 0lus, ea este anterioar* at+t
1iJicii c+t ,i matematicii& #e 1ondeaJ* ,i ia denumirea s0eci1ic* de SteologieT& SDac* eHist* unde2a elementul
di2in, el nu 0oate 1i dec+t Dntr-o ast1el de 1ire nemi,c*toare ,i se0arat*& $ natural doar ca ,tiina cea mai de seam*
s* aib* ca obiect domeniul cel mai 2rednic de sla2*T "Metaf% $, %,%.-?a -.@& $a este cea mai Dnsemnat* dintre
,tiinele teoretice care, ele Dnsele, dein cel mai Dnalt rang Dntre ,tiine& Filoso1ia 0rim* trateaJ* des0re ceea ce se
d* ca realitate su0rem*, etern* ,i se0arat* :2eJi de asemenea Metaf% [, >,%.?;a 8.-8A ,i %.?;b A@&
)esatis1*cut de stabilirea semni1icaiilor ScategorialeT ale 1iinei, Aristotel se intereseaJ* de alte trei semni1icaii/
1iina S0rin accidentT sau 0rin Sesen*T "Metaf% $, - ,i A, >@, 1iina SDn sensul ade2*ruluiT :$, ;@ sau al SeroriiT
"Q%, %.@, 1iina SDn 0otent*T sau SDn actT :], ? ,i <-7@& Ceea ce este 2eritabil ,i Dn sensul cel mai 0uternic nu
a0arine registrului 0osibilit*ii ori 0otenialit*ii "dFnamis,, ci aceluia al realiJ*rii, al So0ereiT, al SactuluiT
"ener&eia, 0e de0lin realiJat, Dncheiat, Dm0linit :Ss*2+r,ireT, SentelehieT O entelecheia,% SCu2+ntul act
"ener&eia, deri2* de la cu2+ntul oper "er&on, ,i n*Juie,te s* Dnsemne acela,i lucru cu sv0rire" "Metaf% Q,
<,%.A.a --@& Dntr-ade2*r, este lim0ede c* Sdac* admitem c* substanele naturale sunt cele dint+i dintre lucrurile
eHistente, ar trebui ca RS 1iJica s* 1ie 0rima dintre ,tiineT& Dar, eHist* So alt* natur* imobil* ,i de sine st*t*toareT,
asu0ra c*reia se o0resc c*rile A ,i [ ale Metafizicii :[, >,%.?;b ,i A Dn totalitate@&
E +% +rimul Mictor6, +rimul )ieuitor, /0ndire a /0ndirii% S$Histena acestuia, Ma Primului Cotor ImobilN este
dat* Dn mod necesar ,i, 1iind necesar, el se identi1ic* cu Binele, 1iind ast1el 0rinci0iul mi,c*rii M&&&N&
%
sau Prim Cotor Imobil :n&t&@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
66
67
ARI!"!$#
De un ast1el de Princi0iu at+rn* Cerul ,i natura& 3iaa lui contem0lati2* e cea mai minunat* ce se 0oate Dnchi0ui,
dar nou* ni-s h*r*Jite doar 0uine cli0e de acest 1el& Pentru $l traiul acesta dureaJ* de-a 0ururi O lucru care nou*
ne este 0este 0utin*, deoarece la $l acti2itatea se con1und* cu 1ericireaT "Metaf% A, >,%.>-bU +olitica 0III"
A,%887b %>U :tica Iicomahic K, >,%%>>b ,i mai de0arte@&
Fiind singura entitate dotat* cu acti2itate continu* ,i etern*, DumneJeu este de asemenea S'+ndire su2eran*T ori
S'+ndire a Binelui su2eranT :A, >,%.>-b %7@, caracteriJat*0rintr-o aseitate de0lin*& Dn 0lus, Sea g+nde,te ceea ce
e mai di2in ,i mai demn ,i '+ndirea sa este o g+ndire a g+ndiriiT "noesis noeseos8 A, 7, %.>;b -A-8A@& Dntr-
ade2*r, nici o alienare a simurilor, a imaginaiei sau, Dnc*, a 0asiunii, Dn multi0lele sale modalit*i, nu o
altereaJ*& Primul Princi0iu coincide 0e de0lin cu sine& Dn el, Sintelectul ,i inteligibilul se con1und* de2enind
identiceT :A, >, %.>-b -.--A@& Pe de alt* 0arte, Aristotel con1er* Di2init*ii 3iaa "zoe, 0rin eHcelen*& SDe aceea
,i de1inim 0e DumneJeu ca 0e o Fiin* etern*, des*2+r,it*, a,a c* noiunile de 2ia* ,i de 2eac nes1+r,it, etern
sunt atribute inerente lui DumneJeu, c*ci la aceasta se reduce Dn de1initi2 di2initateaT :A, >,%.>-b 8.@& ubstana
di2in* Snu 0oate a2ea Dntindere, nici 0*ri ,i nici nu se 0oate di2ide& $a 0oate 0roduce o mi,care 0entru un tim0
in1init, dar se ,tie c* nici un lucru 1init nu 0oate a2ea 2reo 0utere in1init*&&& $a nu 0oate 1i accesibil* 2reunei
modi1ic*ri ,i schimb*riT :A, >,%.>8a A-%.@& Ceta1iJica O Dn latura sa su0rem*, teologic* O DntemeiaJ* ,i
orienteaJ* 1iJica& !ranscendena structureaJ* ,i 0une Dn lumin* imanena naturii, a lumii sublunare ,i
su0ralunare, a 2ieii tru0ului ,i a su1letului, a 1iinelor Dn1undate Dn em0iricitate ,i 1initudine& Per1eciunea
cosmic* nu are sens ,i 1iin* dec+t 0rin imitarea Primului Cotor, nemi,cat, necor0oral ,i care nu este subiect al
schimb*rii "De caelo II, ?,-<<a ,i 1iz. 3III, A,-A?a %8U Metaf% A, 8,%.>.a ;@&
I0. Imanen1a
A% Cerul i pm0ntul
Dntreaga conce0ie aristotelic* asu0ra lumii este Dn str+ns* leg*tur* cu SteologiaT :discurs des0re di2in@&
Di2initatea, SIndi2idT su0rem, Forma 0ur* 0rin eHcelen*, este 0e r+nd 2+r1, ca0*t ,i cauJ* 0rim* a 1ormelor
eHistente amestecate, Dntr-un grad mai mare sau mai mic, cu materia& 4ni2ersul urmeaJ* o ierarhie a 1iinelor
com0use, legate im0lacabil unele
de celelalte, 1iecare la locul care Di re2ine, du0* ra0ortul a0ro0iat ,i Dnde0*rtat de im0lu, de Primul Princi0iu/
ierarhie a 1ormelor substaniale care g*sesc, Dntr-o materie care le cores0unde, condiiile realiJ*rii lor& Dntregul lui
este unic ,i 0er1ect, du0* cum a1l*m din numeroase locuri ale o0erei tagiritului&
Per1eciunea cosmic* reJid* Dn ordinea ,i Dn 1rumuseea care Di sunt 0ro0rii, Dn unitatea ,i Dn armonia sa interioar*,
toate de0inJ+nd de cauJa 1ormal* care in1ormeaJ* totul, ea Dns*,i ne1iind in-1ormat* de nimic/ Di2initatea&
Binele su0rem este nu numai cauJ* 1ormal*, adic* determinant*, ci ,i cauJ* 1inal*, 0rinci0iu de atracie ,i iubire
uni2ersale, obiect ultim al iubirii ,i al dorinei "hore;ton,% SDn 1elul acesta im0rim* mi,care
O adic* 0un ce2a Dn mi,care 1*r* ca ele s* 1ie mi,cate de altce2a O obiectul dorit ,i inteligibilul& M&&&N cauJa
1inal* im0rim* o mi,care Dn acela,i 1el Dn care obiectul iubirii 0une Dn mi,care 0e cel care iube,te acest obiectT
"Metaf% A, >,%.>-a -? ,i %.>-b 8@& De0ind direct de Primul Cotor Cerul ,i 1iinele 2ii care, de,i su0use morii,
Dncearc* s* imite caracterul neschimb*tor 0rin continuitatea gener*rilor& SCea mai natural* dintre 1unciile
oric*rei 1iine 2ii, care este com0let* ,i a c*rei generare nu este s0ontan*, este de a crea o alt* 1iin* asem*n*toare
sie,i, un animal 0entru un animal, o 0lant* 0entru o 0lant*, Dn a,a 1el Dnc+t s* 0artici0e la etern ,i la di2in Dn
m*sura 0osibilului& C*ci acesta este obiectul dorinei tuturor 1iinelor, sco0ul acti2it*ii lor naturaleT "De Anima
II, ;,;%Aa -A ,i mai de0arteU Despre &enerarea animalelor II" %,>8lb 8l->8-a %@& " tendin* amoroas* Dm0inge
Dntreaga natura c*tre Primul Princi0iu, du0* legea Dns*,i a 0rocesului dorinei/ Sdu0* cum 1emeia dore,te
b*rbatul ,i ur+tul dore,te 1rumosulT "1iz% %,7,%7-a -;@, du0* cum materia as0ir*, cu im0etuoJitate, la 1orm* ,i
li0sa la 0lenitudine& Fiind de asemenea cauJ* e1icient* sau motrice, el d* na,tere S0rin contactT "1iz% III" - ,i De
&enerratione et corruptione %,?,8-8a -A@ O 1*r* a 1i mi,cat la r+ndu-i
O unei mi,c*ri uni1orme, continue ,i eterne, aceea a s1erei telelor 1iHe/ ciclo1oria (kyklophoria) sau mi,carea Dn
Qurul 0ro0riei aHe :nu este de0lasare@& Dn Cartea A, >, e2oc+nd mi,carea 0rodus* de Primul Cotor, Aristotel o
nume,te Stranslaia 0rim* sau translaia circular*T& Regularitatea rotaiei Cerului Dl 0une Dn leg*tur* cu
imobilitatea Actului Pur "De caelo II, ?,-<<a@& Cor0ul mi,cat circular nu are greutate "De caelo %,8, -?7b ,i mai
de0arte@& $ste negenerat ,i incoru0tibil, nu cunoa,te cre,tere Bi descre,tere, este etern ,i s1eric&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
?<
?7
ARI!"!$#
Celelalte s1ere, a1late Dn contact direct sau indirect cu 0recedenta, cunosc la r+ndul lor o mi,care etern* ,i
continu*, dar nu ,i uni1orm*, din cauJa Dnde0*rt*rii de Primul Cotor/ S"rdinea ,i determinarea a0ar mai mult
0rintre cele din cer, dec+t 0rintre noi, Dn tim0 ce schimb*rile ,i haJardul "tFche, se mani1est* mai mult la
muritoriT "De partium animalium %,%,?;%b %<@& Cani1estarea necesit*ii Dn lumea noastr* este de0arte de
0er1eciune/ S0rintre lucrurile eHistente, unele r*m+n 0ermanent Dn aceea,i stare ,i eHistena lor are caracterul
necesit*ii, dar nu datorit* unei necesit*i im0use 0rin constr+ngere, ci aceleia care nu admite un alt 1el de a
eHistaU alte lucruri, dim0otri2*, nu eHist* nici Dn chi0 necesar, nici 2e,nic, ci Dn cele mai multe caJuriT "Metaf% $,
-,%.-?b ,i A, A integral@& Contingena locuie,te ,i Dmbrac* lumea sublunar*, iar ceea ce se Dnt+m0l* de obicei,
ceea ce este adesea obser2at, ine loc de multe ori de necesitate& Ci,carea se a1l* Dntr-o lent* degradare 0+n* la
s1era lumii sublunare, caracteriJat* 0rin trans1orm*rile ciclice ,i reci0roce ale celor 0atru elemente/ 0*m+ntul,
imobil Dn centrul lumii "De caelo II, 8, -<Ab--<?a@, Dn o0oJiie cu re2oluia neDntreru0t* a eterului "i(id% II, 8,
-<?a %8--.@, contrariul s*u, 1ocul, a0oi cele dou* intermediare/ a0a ,i aerul, care Sse Dndrea0t* c*tre limit*T "De
&enerratione et corruptione II, 8,88.b 8. ,i 88-a %@& Constituente 0rime ale cor0urilor, elementele 0osed* calit*i
0ro0rii/ S0entru 0*m+nt, uscatul mai degrab* dec+t recele, 0entru a0* recele mai degrab* dec+t umedul, 0entru
aer umedul mai degrab* dec+t caldul, iar 0entru 1oc, caldul mai degrab* dec+t uscatulT "De &enerratione et
corruptione II, 8,88%a A@& Cor0urile miHte sunt com0use din cele 0atru elemente "i(id% II, <@& Prin urmare,
generarea nu este 0roducerea a ce2a din nimic, ci trans1ormarea unei substane Dn alt* substan* :2eJi De &en% et
corr% II, 7-%%@& Aceasta im0lic* ,i o anumit* distrugere& Princi0iul ordinii ,i al necesit*ii O chiar dac* relati2 ,i
lacunar Dn lumea sublunar* O gu2erneaJ* Dntreaga cosmologie aristotelic*& Princi0iul a ceea ce este mai bun ,i al
1rumuseii, de asemenea& Peste tot este eH0rimat* 2eneraia 0entru cea care nu s*2+r,e,te nimic Dn 2an ,i care
lucreaJ* Dn 2ederea Slucrului cel mai bun Dn m*sura 0osibiluluiT "Mici tratate de istorie naturalG despre tineree
si (tr0nee, despre viaa m moarte si despre respiraie, ;,;?7a -<@/ natura "phFsis, ca0acitate de 0roducere sau
de deJ2oltare, cre,tere, origine, cauJ* a eHistenei, na,tere, de la phFoG a 1ace s* creasc*, s* se nasc*, a 0roduce, a
genera, a cauJb cre,terea@&
!eologia constituie ,i 0une Dn lumin* cosmologia, iar aceasta din urm* 1aciliteaJ* Dnelegerea mai clar* a
conce0telor de phFsis ,i depsFche% C*ci su1letul nu este oare un motor imobil, dar nu ,i eternP
E a% Materia i 1orma% 4rm+nd 0rocesul gradat al de2ierii de la ciclo1oria 0er1ect* care anim* lumea su0ralunar*,
lumea sublunar* de2ine teatrul de2enirii schimb*toare, mi,c*toare ,i Dnc*rcate de haJard&
SMDn domeniul lucrurilor sensibileN 0redomin* determin*ri ale 1irii Dn 1elul ar*tat mai susT/ 1iina Dn 0otent*,
deo0otri2* 1iin* ,i non1iin*, ce 0are a 1ace ruina 0rinci0iului noncontradiciei "Metaf% F, A, %.%.a 8@&
Intermediar Dntre 1iin* ,i non1iin*, 0otena O simultan 0otent* acti2*/ ca0acitate sau 1acultate actual* de a
aQunge la o 1orm* de 1iin*, 2irtualitate tinJ+nd la e1ectuare :ghinda este un steQar Dn 0otent*@, ,i 0otent* 0asi2*/
sim0l* 0osibilitate ca un lucru s* de2in* ceea ce nu este, nu 0rin sine, ci datorit* inter2eniei unui agent eHterior
:blocul de marmur* este, Dn 0otena, statuia@ O 0ermite schimbarea :2eJi Metaf% A, %-, integral@& !rei 0rinci0ii
dau socoteal* de acest 1a0t/ materia sau subiectul "hFpo;eimenon, ceea ce schimb*@, 1orma "morphe, ceea ce
determin* materia, 1*c+nd din ea cutare sau cutare esen* dotat* cu caractere 0ro0rii/ a0a, de 0ild*, are o structur*
di1erit* de aceea a 0ietrei etc&@ ,i 0ri2aia "steresis, negaie determinat*, ca re0aosul, 0ri2aie de mi,care, du0*
cum o de1ine,te 1izica 3, -, --?b %8@& De2ine u,or de Dneles celebra de1iniie a mi,c*rii din aceea,i carte/
SDu0* ce s-a osebit Dn 1iecare gen ceea ce este entelehie ,i ceea ce este 0otenial, entelehia lucrului care eHist*
0otenial este mi,carea, a,a cum alterarea unui lucru alterat este entelehie, a,a cum entelehia lucrului care cre,te
sau a contrariului care descre,te :0entru c* nici unul nu are un nume comun@ este cre,terea ,i sc*derea, iar
entelehia generabilului ,i destructibilului este generarea ,i distrugerea, 0e c+nd entelehia motorului local este
mi,carea local*T "1izica III, -.%a 7-%A@& e 0ot recunoa,te aici di1eritele 1orme ale mi,c*rii du0* cantitate
:cre,tere ,i diminuare@, care se a0lic* Dn 0rinci0al la 1iinele 2ii, du0* calitate :alterare, alloiosis,, care se a0lic*
Dn 0articular calit*ilor sensibile, du0* loc :translaia,phora,, de la drea0ta la st+nga, din Dna0oi Dnainte, de sus Dn
Qos& 'enerarea ,i coru0erea dau na,tere schimb*rii "meta(ole,, care a1ecteaJ* Dn anumite 0ri2ine substana
"1izica 3, --?a -8 ,i mai de0arte@& Ca substrat al schimb*rii, materia "hFle, conine 1orma Dn 0otent*, sau, mai
bine Jis, o cheam* ,i o dore,te "1iz% %,7,%7-a@& Aristotel re0ro,eaJ* lui Platon tocmai c* nu a distins DndeaQuns
materia de 0ri2aie/
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
70
SCateria este non-1iin* 0rin accident, 0ri2aia este o non-1iin* 0rin sineT "i(id% %,7,%7-a@& Cateria este
Ssubiectul 0rim 0entru 1iece lucru, element imanent ,i nu accidental al gener*rii saleT "i(id%, %7-a@& tagiritul
susine, Dn 0lus 1a* de di1eritele materii ale di1eritelor cor0uri, eHistena unei Snaturi 0rime ,i uniceT, subiect
0ermanent al tuturor trans1orm*rilor substaniale, 0otenialitate 0ur*, indeterminare su0us* in1orm*rii ,i mo-
di1ic*rii, Dn totala im0osibilitate de a eHista 0rin ea Dns*,i, cu alte cu2inte Sse0arat*T "i(id% I3, 7, -%>a@& Cateria
0rim* nedi1ereniat* este Dn Dntregime Dn 0otent* ,i din aceast* cauJ* ocu0* ni2elul cel mai de Qos al 1iinei& F*r*
ea Dns* nu eHist* nici mi,care, nici act, nici Sentelehie a ceea ce este Dn 0otena ca atareT "i(id% I$, %,-.%a@&
Condiie negati2* a realiJ*rii O acel ce2a 1*r* de care esena 1iinei sensibile nu ar 0utea s* se realiJeJe concret
O, ceea ce limiteaJ* 0rocesul actualiJ*rii, 0ut+ndu-% chiar Dm0iedica, materia este un 0rinci0iu de di2ersitate
numeric* ,i nu de di1ereniere s0eci1ic*& )e1iind Dn nici un 1el substan* 2eritabil*, ne1iind adic* Dn act, ci doar
0ur* 0osibilitate indeterminat*, 2irtualitate sau 0otent*, 0ri2aie de 1orm*, ea condiioneaJ* de2enirea,
schimbareaU de1icit de 1orm* determinat*, Dn sens literal, amor1*, materia nu 0oate 1i acest lucru sau acel lucruU
ea este negenerat*, indestructibil* ,i etern* "Metaf% R, 8, %.-7a ,i H, % Dn Dntregime@& RealiJarea a ceea ce este Dn
0otent* 0resu0une a0ortul 1ormei "Metaf% A, -,%.%8a ,i 1iz% II" 8,%7;b@& )u 0utem des0*ri cercetarea
conce0tului de materie de elucidarea aristotelic* a celor 0atru cauJe/ material*, 1ormal*, e1icient* ,i 1inal*& SDntr-
un 1el, cauJ* se nume,te lucrul din care se 1ace ce2a, 1iind Dn el, a,a cum este bronJul 0entrr statuie M&&&N, iar Dn alt
1el cauJa este 1orma ,i modelul, adic* de1iniia Q ceea ce este M&&&N& Dn alt sens cauJa este lucrul din care 0orne,te
0rimul Dnce0ut al mi,c*rii ,i al re0ausului M&&&N& Dnc* mai este ,i sco0ul-cauJ* :cauJa 1inal*, n&t&@ adic* lucrul
0entru care se 1ace ce2a, cum este s*n*tatea, cauJ* 0entru 0limbare& C*ci 0entru ce se 0limb*P Ricem c* se
0limb* ca s* 1ie s*n*tosT "1iz% II, 8,%7;b-%7Aa@& !rei dintre aceste cauJe, du0* s0usele lui Aristotel, 0ot 1i reduse
la una singur* (Fiz. II, >,%7<a@&
E "A% 2impul i Micarea% Dn alt* ordine de idei, Aristotel se Dntreab* asu0ra naturii tim0ului ,i demonstreaJ* c*
acesta nu este nimic 1*r* mi,care, chiar dac* nu se reduce la ea "1iz% I3, %%, -%7a@& S)um*r al mi,c*rii, du0*
ra0ortul anterior-0osteriorT "i(id% I3, %%,-%7b@, el 0ermite Sa distinge mi,carea mai mult* sau mai 0uin*T&
S!im0ul este num*r, nu c miQloc de num*rare, ci ca acel ce2a care este num*ratT "i(id% -%7b ,i --.b@& A1lat* sub
semnul im0er1eciunii, tem0oralitatea este considerat* Dn umbra eternit*ii care, Dn sens 0ro0riu, nu m*soar*
nimic, c*ci nimic D1l
>%
ARI!"!$#
ea nu su1er* schimbare/ nici generare, nici distrugere, nici cre,tere, diminuare sau alterare nu o tulbur* sau
a1ecteaJ*& Figura circular* este 2alori1icat* ,i eH0loatat* 0entru a sur0rinde mai bine natura tim0ului :F=J& I3,
--8b@&
Dn s1+r,it, Aristotel re1uJ* ideea unui in1init s0aialU el admite Dn schimb in1initatea tim0ului, Dn 2irtutea de1iniiei
eHaminate mai Dnainte, ,i caracterul etern al mi,c*rii& SIn1initul a0are desigur Dn tim0 ca ,i Dn na,terea oamenilorU
ca ,i di2iJiunea m*rimilorT "1iz% HI, ?,-.?a@& Aceasta Dnseamn* c* in1initul este cauJ* ca materie, esena sa 1iind
0ri2aia, a2+ndu-,i subiectul Dn sine, continuul sensibil "i(id% III" >,-.<a@& $l nu are eHisten* dec+t Dn 0otent* ,i
0entru g+ndire "i(id% III" <,-.<a@, cu alte cu2inte Dn mod abstract& In1init, incom0let, im0er1ect sunt tot at+tea
denominaii sinonime&
B% Iatura i 7ufletul
S)atura este 0rinci0iu, mai degrab* dec+t materiaT, scrie Aristotel Dn De partium animalium :%,%, ?;-a@& Cu
c+te2a r+nduri mai sus el recunoa,te c* eHist* Smai mult* 1inalitate ,i 1rumusee Dn o0erele MnaturiiN dec+t Dn
0rodusele omuluiT :%,%,?87b@&
1izica 0ri2e,te natura din 0unctele de 2edere ale materiei ,i 1ormei, ca natura naturans O 0roduc*toare O ,i ca
natura naturata H determinat* (Fiz. II" %,%78a ,i II" %,%78b@& Cateria ser2e,te, Dntr-ade2*r, de Ssubiect
"hFpo;eimenon, imediat 1iec*rui lucru care este Dn el Dnsu,i un 0rinci0iu de mi,care ,i de schimbareT, Dn tim0 ce
1orma de1ine,te, structureaJ*, con1er* un ti0 "morphe,, o esen* 0ro0rie "eidos, entit*ilor naturale& SPrinci0iu ,i
cauJ* a mi,c*rii ,i a re0ausului lucrului Dn care reJid*, Dn mod imediat, 0rin esen* ,i nu 0rin accidentT "1iz% II,
%,%7-b@, natura se distinge Dn mod radical de art* "techne,, chiar dac* numeroasele cores0ondene analogice
0ermit o mai bun* cercetare a esenei lor& 2echne trimite la un S0rinci0iu de mi,care Ma1latN Dn alt lucru, 0e c+nd
natura e 0rinci0iu de mi,care Dn lucrul Dnsu,iT "Metaf% A, 8, %.>.a@& Funcia lui techne se 2ede ast1el redus* la
imitarea "mimesis, a naturii/ acti2itatea lui techne este Dn Dntregime subordonat* acti2it*ii teleologice 0er1ecte,
interne ,i s0ontane a lui phFsis% )orm*, 0rinci0iu ordonator, de 0er1eciune, 0rinci0iu 2ital ,i de mi,care, natura
este de asemenea sco0 "telos,, cauJ* 1inal* "1iz% II" <,%77a@&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
72
73
ARI!"!$#
E a% $azard i 1inalitate% Cu toate acestea, Aristotel nu eHclude eHistena erorilor naturii, a mon,trilor "teratd,,
care aduc Dn regularitatea 0rocesului natural, biologic, un ti0 de ru0tur*, de diJarmonie 0unctual*, 0erce0ut* Dns*
la ni2elul 0*rii ,i nu al Dntregului/ SCon,trii sunt erori ale 1inalit*iiT "1izica II, <,%77a-b@& Dnseamn* oare aceasta
c* natura se 0oate r*t*ci, c* uneori haJardul o 0oate conduce Dn mai mare m*sur* dec+t 1inalitateaP )aturalistul-
1iloso1 2a Dncerca, desigur, s* eH0lice ,i s* raionaliJeJe a0ariia mon,trilor, aceste 1iine SDm0otri2a naturiiT, care
in totu,i de 0lanul ascuns al acesteia ,i sunt Dn mod raional incluse Dn ea "De &enerratione animalium ;,>>.b ,i
8,>?>b@& ReJult* de aici anumite 0ro0riet*i naturale ale materiei, 0e care acti2itatea organiJatoare a 1ormei nu a
reu,it s* le delimiteJe, s* le canaliJeJe ,i s* le su0un*& Aristotel legitimeaJ* eHce0ia :deJ2*luindu-i legea
intern*@, chiar dac* 1inalitatea naturii sau a me,te,ugului este identi1icabil* du0* constana ,i regularitatea
eH0resiei sale :2eJi 1izica II, A,%7?b@& $l nu eHclude nicidecum eHistena norocului "tFche, ,i a s0ontaneit*ii
"automatori,, nici Dn 0rocesele naturale, nici Dn cele intenionale reie,ite din alegeri 2oluntare in+nd de
proairesis% S)orocul "tFche, este cauJ* 0rin accident, Dn lucrurile care, 1iind 1*cute Dn 2ederea unui sco0, sunt
1*cute 0rin alegereT "1iz% II, A, %7>a@& $l adaug* c* Sam+ndou* sunt deci cauJe 0rin accident, a,a du0* cum s-a
s0us, ,i norocul ,i Dnt+m0larea, 0rintre acelea des0re care se admite c* nu se 0roduc nici Dn chi0 absolut, nici de
cele mai multe ori, ,i 1ac 0arte dintre acelea care s-ar 0utea 1ace Dn 2ederea unui sco0T "i(id% II, A,%7>a@&
!ermenul de Ss0ontaneitateT are, cu toate acestea, o eHtensie mai mare dec+t acela de SnorocT "i(id% II, ?,%7>a@&
Dntr-ade2*r, termenul SnorocT 2a 1i 1olosit Dn 0rinci0al 0entru a caracteriJa acti2it*ile care-,i au originea Dn
pra!is, Dn alegerea deliberat* ,i 2oluntar*U Ss0ontaneitateT se 2a a0lica, mai adec2at, animalelor ,i unui mare
num*r de entit*i neDnsu1leite "1iz% n, ?,%7>b@& SDntr-ade2*r, c+nd ce2a se 0roduce Dm0otri2a naturii atunci nu
Jicem c* se Dnt+m0l* Dn 2irtutea norocului, ci mai degrab* din Dnt+m0lareT "i(id% II, ?, %7>b@& 0ontaneitatea
de1ine,te 0roducerea 1a0telor 1*r* 1inalitate, o 0roducere s0ontan*, 1*r* raiune ,i 1*r* Form*&
unt ast1el e2ideniate trei ti0uri de generare sau de 0roducere/ natural*, arti1icial*, s0ontan* :0rin haJard@& Bi Dn
acest domeniu Aristotel Di urmeaJ* lui Platon O acela al Le&ilor :K, <<<e ,i <7;a-c, <7?c@& Ambii res0ing ideea
unei 1iJici strict mecaniciste, 0rad* unui determinism orb, ,i 2*d Dn natur* o acti2itate 1inalist* analog* O Dntr-un
ra0ort identic O artei :me,te,ugului@& Bi unul ,i cel*lalt 0un la originea mi,c*rii o acti2itate care 0resu0une
automi,care/ aceea a u1letului, 0entru Platon, aceea a
L
SPrimului Ci,c*torT, 0entru Aristotel& Procese st*0+nite de 1inalitate caracteriJeaJ* at+t arta, c+t ,i natura& Dn
ambele s1ere, 1inalitatea nu este altce2a dec+t ada0tarea miQloacelor la sco0uri& $a este utiliJare a mecanismului,
iar Sdac* lucrurile 1*cute 0rin me,te,ug au o cauJ* 1inal* este e2ident c* ,i lucrurile 1*cute 0rin natur* au o cauJ*
1inal*T "1iz% II, <, %77a ,i %77b@& intagma Snatura este cauJ* 1inal*T Dnchide analiJa critic* a mecanismului
amintit& Finalitatea Di este imanent*, iar misiunea artei este 1*r* echi2oc/ SCe,te,ugul, 1ie Dnde0line,te ceea ce
natura nu 0oate Dn1*0tui, 1ie o imit* 0e aceastaT "i(id% II, <,%77a@& )atura a0are ca un 1el de art* imanent*&
Funcionarea 0l*m+nului nu este oare com0arabil* cu aceea a 1oalelor de 1ier*rieP "Mici tratate de istorie
natural, SDes0re res0iraieT ->,-%,;<.a@ )u 0utem nici de aceast* dat* s* nu-% e2oc*m 0e Platon O acela din
2imaios H care com0ar* sistemul 2ascular cu tehnica irigaiilor :>>d@& Dn dublul registru phFsis I techne
analogiile abund*& Doar in1erioritatea sau eHterioritatea 0rinci0iului le caracteriJeaJ* la 0ro0riu, o1erindu-le
s0eci1icitate&
E ?A% Iatura i viaa% Princi0iu esenial al mi,c*rii ,i al 0ri2aiei cores0ondente, re0ausul, natura este 0entru
subiectul uman elanul, 1ora 2ital*, ceea ce Di susine dinamismul, ceea ce Dl Dm0iedic* s* sucombe 0rematur& $a
0oart* numele de S2ia*T& Dnelegem mai bine, ast1el, r*d*cina antro-0omor1ic* a 2ocabularului aristotelic, doritor
s* redea multi0lele acce0ii ale conce0tului ,i ale realit*ii SnaturiiT/ deo0otri2* 1or* cosmic* transcendent* ,i
imanent* indi2iJilor, inteligent* ,i organiJatoare, condu-c+ndu-se du0* bine ,i du0* necesitate, urm*rind
utilitatea Dn toate, alin+nd su1erinele la ne2oie, Dm0odobind, Dn1rumuse+nd ceea ce eHist*, 2eghind 0entru ca
nimic s* nu se 0etreac* la Dnt+m0lare, ea nu este totu,i 0ro2iden* sau DumneJeu& Finalitatea ei, de,i 0reJint*
Sinteligen*T, este totu,i incon,tient* ,i nedeliberat* :2eJi introducerea la 2oi& I al lucr*rii 2rite sur Ies parties
des animau!, de J&-C& #eblond, Aubier-Contaigne, %7;A, integral@& )atura nu 0oate ine de un demiurg, ea este
interioar* indi2iJilor ,i acioneaJ* Dn ei& $a este iJ2orul acelei tendine a cre,terii, a acelei as0iraii care
cores0unde Dn 1iecare 1iin* atraciei eHercitate de Primul Cotor& Dragostea 0entru natur* ,i 0entru 0rodusele ei
str*bate Dntr-ade2*r lucr*rile de biologie ale lui Aristotel, lucr*ri care ocu0* o treime din cor0usul o0erei sale&
"0era tagiritului e caracteriJat* de un s0irit deosebit de obser2aie, de sesiJarea 1idel* a detaliilor, a criteriilor
clasi1icatoare, de atenia minuioas* acordat* 1a0telor, 0e scurt, o atitudine res0ectuoas* 1a* de ceea ce natura
"phFsis, o1er* ,i las* mo,tenire aceluia
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
74
care este dis0us s*-i acorde neobosita sa atenie& Fie c* este 2orba de tratatul Despre suflet O 2eritabil* 0re1a* la
studiul tuturor 1iinelor 2ii O, de 2oluminoasa Istorie a animalelor, de tratatul asu0ra 0*rilor animalelor, asu0ra
gener*rii ,i mi,c*rii lor O chiar dac* ast*Ji autenticitatea acestor teHte este contestat* O, ,i, Dn s1+r,it, de Micile
tratate de istorie natural, Aristotel se arat* Dn toate un SbiologT dornic de sistematiJare ,tiini1ic*, deschiJ+nd
Dntr-o manier* nou* calea eH0lor*rii metodice a lumii 2ii& $ste absolut im0osibil s* iJol*m lucr*rile de 1iJic* de
acelea de SbiologieT, ,i Dnc* mai 0uin de acelea de meta1iJic*/ acela,i s0irit le Dnsu1lee,te, aceea,i c*utare a
distinciilor riguroase, a a0ro1und*rii conce0tuale, a analiJei com0onentelor indi2iduale ,i a 0ro0riet*ilor
inerente su1letelor ,i cor0urilor animalelor& Ast1el, di2iJiunea ti0urilor de mi,care O cre,terea, alterarea,
de0lasarea O e2ideniate Dn 1izica, 0entru a nu o cita dec+t 0e aceasta, 2*de,te trans0unerea, adic* generaliJarea
di2iJiunii 1unciilor 2itale/ cre,tere, senJaie, locomoie -De partium animalium I, %, ?;%b@& De2ine e2ident*
sursa de ins0iraie biologic* a 1iJicii ,i cosmologiei/ SDu0* cum studiul naturii se ra0orteaJ* la mi,care ,i du0*
cum, at+t cele u,oare, c+t ,i cele grele 0osed*, Dntr-un 1el, Dn ele sc+nteile generatoare ale mi,c*rii, toi 1iJicienii
1ac a0el la ca0acit*ile lor, Dn 2ederea cercet*riiT -De caelo, I3, 8.<a@& Ci,carea este Dnrudit* cu 2iaa& Cartea
1izicii este l*muritoare 0entru un ti0 de interogaie Dn care con2ieuiesc registrele meta1iJic, 1iJic ,i biologic/
S"are mi,carea a 1ost creat* c+nd2a, neeHist+nd mai Dnainte ,i 2a 1i iar*,i distrus* ast1el ca nimic s* nu se mai
mi,te, sau nu a 1ost creat* ,i nici nu se distruge, ci a 1ost dintotdeauna ,i 2a 1i DntotdeaunaP Bi, 1iind ea nemu-
ritoare ,i 1*r* Dncetare, eHista ea Dn lucrurile care 1iineaJ*, a,a cum eHista 2iaa Dn natur* 0entru toate care eHist*
de la natur*T -1iz% 3III, %,-A.b@P !oate eHem0lele 2eri1ic* cu u,urin* teJa Dntre0*trunderii ,tiinelor des0re
natur* ,i des0re 2ia*, studiul su1letului 1iind sediul 0ri2ilegiat al acestor ,tiine&
E ^& 7ufletul i Corpul% Form*, act, Sentelehie 0rim* a unui cor0 natural, a2+nd 2iaa Dn 0otent*, adic* a unui cor0
organiJatT -De anima II, %, ;%-a@, cauJ* e1icient* a cre,terii :ibid& II, -,;%;a@, S0rinci0iu al cor0ului 2iu/ originea
mi,c*rii, sco0 al s*u, cauJ* ,i 0rinci0iu de 2ia*T -i(id% II, ;,;%Ab@, su1letul de1ine,te cor0ul Dn totalitatea lui,
1iind una cu acesta& $l este raiunea de a 1i a acestuia& u1letul insu1l* energie ,i dinamism 2ital cor0ului Dn
Dntregul s*u -De partium animalium %,A,?;Ab@& SDac* dis0are su1letul nu mai eHist* nici animalul ,i nici o 0arte
nu mai r*m+ne
>A
ARI!"!$#
aceea,i dec+t 0rin con1iguraia ei eHterioar*T -i(id% %,%, ?;%a@& Forma deine 0rimatul, at+t 2aloric c+t ,i natural,
asu0ra materieiU c+t des0re moarte, aceasta 0ietri1ic* 2iaa, iar cada2rul nu este dec+t o imitaie deriJorie ,i
Dne0enit* a 2iului& S)u eHist* 1igur* 1*r* su1let ,i nici carne, iar du0* moarte se 2orbe,te des0re 1igur* sau carne
doar 0rin omonimie, Dntocmai ca ,i cum aceste 0*ri ar 1i de2enit de 0iatr* sau de lemnT -De &enerratione
animalium II, %,>8;b ,i %,--,>8.b@& Ceea ce-% intereseaJ* 0e Aristotel este tocmai su1letul, entelehia cor0ului,
su1letul cor0oral Scare nu 0oate 1i 1*r* de cor0T -De anima II, -, ;%;a@& $l 2a studia Dndelung 0roblema
localiJ*rii biologice a su1letului, Dn inim* de eHem0lu& Acest SlocT 1iJic al su1letului, numit Scitadela tru0uluiT
-De part% an% III, >,?>.a@, este 0rinci0iul 2ieii, al mi,c*rii, al senJaiei&
Pentru claritatea analiJei sunt enumerate de c*tre tagirit trei S0*riT ale su1letului/ su1letul nutriti2 sau 2egetati2,
0rinci0iu de cre,tere, su1letul senJiti2 ,i locomotor, 0rinci0iu de alterare ,i de de0lasare, ,i su1letul intelectual
sau raional :noetic@, 0rinci0iu de cunoa,tere -De anima %,A, ;%%a ,i II, %-8,;%;a-;%;bU De part% an% %,%,?;%b@&
e distinge cu claritate c* su1letul noetic nu este SnaturalT, c*ci el nu este a0anaQul tuturor 1iinelor 2ii/ SJudecata
-dianoia, nu a0arine dec+t omuluiT -De part% an% I, %, ?;%b@& ReJult* c* su1letul intelectual nu ine de biologie,
ci de meta1iJic* sau chiar de etic* ,i de 0olitic*& Doar cre,terea, a1eciunile, locomoia O trei s0ecii de mi,care ,i
de asemenea trei ni2ele ale su1letului O 2or 1ace obiectul cercet*rii S,tiini1iceT&
E 7% +rimatul 5planului" natural% Doar omul, Scel mai natural dintre toate animaleleT -Despre micarea
animalelor I3, >.?a %<b, %.@, 1ace obiectul ,tiinei& !oate celelalte animale, Dn com0araie cu el, 0ar, Dntr-ade2*r,
ni,te 0itici di1ormi -De part% an% I3, %.,?<?b@& Perce0erea caracterului lor trunchiat sau mutilat se datoreaJ*
acelei tr*s*turi s0eci1ice omului care este 0oJiia 2ertical*& S"mul este singurul animal care st* dre0tT, re0et*
Aristotel legitim+ndu-i ast1el su0erioritatea datorat* Sunei naturi ,i unei esene di2ineT& Aceast* 0ostur*
1a2oriJeaJ* ,i condiioneaJ* chiar g+ndirea ,i Dnele0ciunea -De part% an% I3, %.,?<?a ,i ?<>a@& De asemenea,
1uncia m+inii cores0unde unui statut di1ereniat al omului 0e scara s0eciilor naturale& Cu toate acestea, Aristotel
se o0une lui AnaHagoras care eH0lic* inteligena omului 0rin eHistena m+inilor sale& S$ste mai degrab* raional
s* s0ui c* are m+ini 0entru c* este cel mai inteligent& C*ci m+na este o unealt* -or&anon,8 or, natura atribuie
Dntotdeauna, asemeni unui om Dnele0t, 1iecare organ aceluia care este ca0abil s* se
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
76
ser2easc* de elT "De part% an% I3, %.,?<>a@& Iar m+na, de0arte de a 1io unealt*, cu0rinde ,i 2aloreaJ* c+t mai
multe unelte "i(id% ?<>a@& S)e 0utem ser2i de ea ca de un organ unic, dublu sau multi0luT "i(id% ?<>b@& Filoso1ul
aduce, Dn trecere, un omagiu artei ,i 1inalit*ii imanente naturii/ cu siguran*, ea nu creeaJ* nimic inutil "De
&enerr% an% II, A,>;%bU II, ;,>87bU De caelo %,;,->%aU II, ;,-<<aU II, <,-7.a@&
Biologia, ,tiin* a naturilor indi2iduale, se arat* a 1i, ca un com0lement necesar, ,tiin* a naturii& )atura este
unic* ,i ea se deJ2*luie Dn multi0licitate, res0ecti2 Dntr-o anumit* continuitate c*reia Di 0utem trasa liniile de
1or*/ de la 1iinele inanimate la animale, de la animale la om, animalul dotat cu raiune& Aristotel nu negliQeaJ*
nimic din ceea ce 1iineaJ*U el in2entariaJ*, Dn cel mai eHhausti2 mod cu 0utin*, tot ceea ce constituie obiect al
lecturii ,i al inter0ret*rii, al Dnelegerii ,i al eH0licaiei& )edis-0reuind nimic, el caut* neobosit ordinea buna ,i
1rumoas* inerent* naturii, animat de un sentiment 0e m*sura ateniei, Dn leg*tur* cu tot ce tr*ie,te ,i moare&
Bucuria Dnsoe,te deciJia ,i actul cunoa,terii& SChiar atunci c+nd este 2orba des0re 1iine care nu o1er* 0ri2irii un
as0ect agreabil, natura, care le este arhitectul, reJer2* celui care le studiaJ* bucurii minunate, cu condiia ca
acesta Mcercet*torulN s* 1ie ca0abil s* aQung* 0+n* la cauJe ,i s* 1ie Dntr-ade2*r 1iloso1 "De part% an% %,A,?;Aa@&
Dn ultim* analiJ*, cunoa,terea naturii este bucurie, conduc+nd tre0tat la Dnele0ciune, A te dedica acestei
cunoa,teri cere tim0 ,i maturitate& 4n co0il 0oate 1i, desigur, matematician, dar este inca0abil s* 1ie 1iloso1 sau
chiar 1iJician ":tica Iicomahic 3I, 7,%%;-a ,i Metafizica 2, 8, %..Ab/ 1iJica sau ,tiina naturii este o 1iloso1ie
secund* Dn ra0ort cu meta1iJica@& Btiina este Dnele0ciunea 2ieii ,i, incontestabil, o 0ro0edeutic* obligatorie
0entru cunoa,terea Primului Princi0iu O 2iaa, 0rin de1iniie ,i 0rin 1uncia sa&
0. 2inele omului
Problema binelui se a1l* Dn centrul Dntregii Dntre0rinderi aristoteliceU ea tra2erseaJ* Dntreg cor0usul o0erei
tagiritului& S"rice art* "techne, ,i orice in2estigaie "methodos,, ca ,i orice aciune "pra!is, ,i orice deciJie
"proairesis, 0ar s* tind* s0re un anume bineT ":tica Iicomahic %,%, %.7;a %@& Aceste cu2inte introducti2e ale
:ticii Iicomahice marcheaJ* de la Dnce0ut 0rioritatea acordat*, Dntotdeauna, 1inalit*ii, telos.nlui, c*ci SBinele
este acela c*tre care as0ir* toateT (ibid. %,%,%.7;a A@& Bi Dn acest
77
ARI!"!$#
loc sunt analiJate ti0uri de SbineT multi0le, di1ereniate, ada0tate la cutare sau cutare acti2itate, la cutare sau
cutare s1er* a acti2it*ii umane& unt distinse cu meticuloJitate, du0* arta 0er1ect st*0+nit* a de1iniiei ,i a
clasi1ic*rii, bunurile subordonate ,i Binele u0rem "i(id% %,%,%.7;a@, 0luralul ,i singularul, cel diluat Dn imanen*
,i cel mai a0ro0iat Primului Princi0iu& Dublul registru pra!is I theoria trimite la Bine& :tica Iicomahic, lucrare
care debuteaJ* cu un accent 0us 0e structura Sarhitectonic*T a 0oliticului O ,tiin* su0rem* Dn ordine 0ractic*,
du0* cum meta1iJica este ,tiina su0rem*, Dn ordinea Dnele0ciunii s0eculati2e O, se Dncheie asu0ra 2alorii
inegalabile a contem0laiei, modalitatea cea mai Dnalt* a cunoa,terii, transmutate brusc Dn S2edereT& SActi2itatea
di2init*ii, acti2itate 0rin eHcelen* 1ericit*, nu 0oate 1i dec+t contem0lati2*& Prin urmare, ,i dintre acti2it*ile
umane, cea care se Dnrude,te cel mai mult cu acti2itatea di2in* este ,i sursa celei mai mari 1ericiriT ":tica
Iicomahic K, <,%%><b -.@& Binele sau 1ericirea, S1inalitatea aciunilor noastreT "i(id% I, A,%.7>b -.@, sunt de
asemenea 1inalitatea contem0laiei& +ra!is ,i theoria o 2iJeaJ*, 1iecare Dn 1elul s*u, tinJ+nd 0rin aceasta la
0er1eciunea lor res0ecti2*, la realiJarea ,i des*2+r,irea 0ro0rii& 3iaa 0ractic* O etic*, 0olitic*, economic* O,
dar ,i 2iaa teoretic*, 0unct culminant al celei dint+i, 2iJeaJ* Binele u0rem&
A% 1ericirea si )irtutea
Dn s1era 0ractic*, Aristotel de1ine,te 1ericirea ca Sacti2itatea su1letului con1orm* cu 2irtuteaT ":tica Iicomahic
%,7, %.7<b 8.@, iar 2irtutea Seste o dis0oJiie habitual*, dob+ndit* Dn mod 2oluntar "he!is proaireti;e,, const+nd
Dn m*sura Qust* Dn ra0ort cu noi, determinat* de raiune, ,i anume Dn 1elul Dn care o determin* 0osesorul
Dnele0ciunii 0ractice "phronimos,'9 $ste m*sura Qust* Dntre dou* 2icii, Sunul 0ro2ocat de eHces, cel*lalt de
insu1icien*T ":tica Iicomahic II, ?, %%.?b 8A-%%.>a@& Idealul Qustei m*suri anim* at+t etica c+t ,i 0olitica lui
Aristotel, 1idel Dn aceast* 0ri2in* 0redecesorului ,i maestrului s*u, Platcn& Cu toate acestea, modelul inteligibil al
m*surii nu l*mure,te m*sura sensibil*, 2iJibil* sau in2iJibil*, din 0*cate, Dn em0iricitatea mai mult sau mai 0uin
haotic* a 1enomenelor& Re1erina sau criteriul este contaminat de istoricitate ,i relati2itate& Mesotes O aceast*
culme constituit* de Qusta m*sur* O este, de 1a0t, relati2* la 1iecare ,i a,a cum ar determina- o omul care 0osed*
phronesis sau Dnele0ciune 0ractic* ori cunoa,tere a o0ortunit*ii ";airos,, dim0reun* cu toate elementele
aleatorii care o Dnsoesc& Ast1el, curaQul se determin*
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
78
Dn mod ideal ca o cale de miQloc Dntre temeritate ,i la,itate, dar cel tem*tor 0rin natur* nu trebuie 0entru aceasta
s* dis0ere ,i s* renune la a dob+ndi, 0rin eHersarea ha(itus.u9ui O aceast* a doua natur* O, st*0+nirea asu0ra
a1ectelor sale "i(id% III, 7, integral@&
Acela care 0oate 1i considerat ca unul dintre 1ondatorii eticii, ai teoriei res0onsabilit*ii indi2iduale O chiar dac*
o categorie a 0ersoanei, Dn sens 0ro0riu, nu ine de e0oca 'reciei clasice O, arat* o anumit* Dng*duin* 2iJa2i de
condiia uman*& Ceea ce nu Dnseamn* c* el nu im0ut* omului Dntreaga res0onsabilitate a actelor sale, a erorilor
sale, ,i Dl nume,te tocmai S0rinci0iul ,i creatorul actelor sale, du0* cum este tat* al co0iilor s*iT -:tica
Iicomahic III, A,%%%8b %A@& !eoreticianul aciunii 2oluntare, at+t Dn ce 0ri2e,te 2iciul, c+t ,i 2irtutea, este
Dm0otri2a a1orismului so-lonian reluat, Dn maniera sa, de c*tre ocrate/ Snimeni nu este r*u de bun*2oie, nici
1ericit Dm0otri2a 2oinei saleT -i(id% III, >,%A@& "mul trebuie s*-,i asume actele at+t la bine c+t ,i la r*u& $l este 0e
de-a-ntregul 1*uritorul lor, 1ericit sau ne1ericit, 2icios sau 2irtuos&
Aristotel distinge dou* mari categorii de 2irtui/ 2irtuile intelectuale O Dnele0ciunea -sophi,, inteligena,
0rudena -phronesis, H ,i 2irtuile etice O curaQul -andreia,, cum0*tarea -sophrosFne,, 0udoarea "aidos,,
Dng*duina -praotes,, m*rinimia -eleutheriotes, etc& -:tica Iicomahic %,%8,%%.8a@&
C+t des0re dre0tate -di;aiosFne,, ea ocu0* un loc a0arte, iar studiului ei Di este dedicat* toat* cartea a 3-a a
:ticii Iicomahice% $a este Sacea dis0oJiie moral* datorit* c*reia suntem a0i de acte dre0te ,i datorit* c*reia le
Dn1*0tuim e1ecti2 sau dorim s* le Dn1*0tuimU acela,i lucru este 2alabil ,i Dn ceea ce 0ri2e,te nedre0tatea, care ne
determin* s* ne com0l*cem Dn a comite e1ecti2 sau a dori s* comitem acte nedre0teT -i(id% 3, %,%%-7a@&
!ermenul este luat Dn mai multe acce0iuni, iar Aristotel alc*tuie,te un in2entar riguros al acestora& Cea mai
im0ortant* dintre ele este su0unerea 1a* de legi O dre0tate uni2ersal* ,i 2irtute com0let* 0rin eHcelen*,
S2irtutea 0er1ect*T& Du0* s0usa lui $uri0ide, ea este Smai str*lucitoare dec+t lucea1*rul de sear*, mai
str*lucitoare dec+t lucea1*rul de JiT -i(id% 3, --8,%%-7b ->-8.@& Dre0tatea de acest 1el este SDntreaga 2irtuteT
-i(id% 3, 8,%%8.a@, c*ci ea are o Dnsemn*tate 0olitic* ,i etic*& Dre0tatea 0articular* O o 0arte a 2irtuii O
gu2erneaJ* Dm0*relile, tranJaciile 0ri2ate, distribuirea bog*iilor sau a onorurilor, Dndrea0t* abuJurile,
nedre0t*ile, ilegalit*ile -i(id% 3, ;,A@& Filoso1ul e2alueaJ* a0oi dre0tatea distributi2* -dianemeti;e,, cale de
miQloc 0ro0orional* sau egalitate de ra0orturi, care const* Dn Dm0*rirea bunurilor Dn con1ormitate,
>7
ARI!"!$#
cu meritele 0ersoanelor, a0oi dre0tatea re0aratorie -diorthoti;e,, care gu2erneaJ* tranJaciile, ,i, Dn 1ine,
dre0tatea schimburilor, care gu2erneaJ* relaiile comerciale ,i se DntemeiaJ* 0e moned* -i(id% 3, ?-<@& Fa0tul c*
Aristotel acord* 0rimatul 0roblemei dre0t*ii, Dn multi0lele sale 1orme O cale de miQloc -i(id% 3, 7@, 2irtute, at+t
natural*, sau social* ,i 0oJiti2* -i(id% 3, %.@ O, atest* Dnc* o dat* am0renta durabil* 0e care Platon a l*sat-o
asu0ra g+ndirii sale& u0erioritatea recunoscut* a echit*ii asu0ra dre0t*ii, Dn sensul c* Sechitabilul, de,i este
dre0t, nu se identi1ic* cu dre0tul 0oJiti2, ci este un amendament al acestuiaT -:tica Iicomahic, 3, %;, %%8>b@,
nu reaminte,te ea Dntr-ade2*r lecia din Le&ile sau din 'mul politic, a maestrului AcademieiP
B% Dou forme de Cnelepciune
"are dac* etica 0une Dn 2aloare dou* ti0uri de Dnele0ciune O phronesis ,i sophia O, aceasta nu este 0entru a
e2idenia mai bine leg*tura dintre 2iaa moral* ,i 2iaa social* sau 0olitic*, 0e de o 0arte, ,i 0e de alta, 0entru a
reaminti 1undamentul lor meta0olitic ,i 0reJent Dn manier* mani1est* sau latent*P +hronimos este Dncarnat de
c*tre Pericle, care 0osed* S1acultatea de a 2edea ce este bine 0entru el Dnsu,i ,i ce este bine 0entru om Dn generalT
-:tica Iicomahic 3I, A,%%;.b@& $l re0reJint* Dnele0tul 0rice0ut, 0rudent, dein*tor al unei 2iJiuni largi asu0ra
chestiunilor 0olitice, asu0ra 0oliticului "politi;os, Dn general& Arta 0oliticii ,i Dnele0ciunea care trebuie s* o
ghideJe sunt o a0licaie a lui phronesis -i(id% 3I, < ,i 7@& 7ophia transcende moralitatea ,i orice contingen*, Sea
este ,tiin* ,i totodat* cunoa,tere intuiti2* a lucrurilor care, 0rin natura lor, sunt cele mai ele2ateT -i(id% 3I, >,
%%;%b@& Re0reJentanii acestei Dnele0ciuni sunt !hales ,i AnaHagoras, ,i nu Pericle& $i SD,i ignor* 0ro0riul
interes ,i dac* se s0une des0re ei c* dein cunoa,terea unor lucruri ie,ite din comun, admirabile, di1icile ,i
di2ine, dar 1*r* utilitate, este 0entru c* nu bunurile omene,ti sunt cele 0e care le 2iJeaJ*T -i(id% 3I, >,%%;%bQ&
Dnele0tul de2enit autonom ,i care se dedic* theoriei Dncearc* bucuria de a cunoa,te 0acea s0iritului, ade2*ratul
r*gaJ -schole, O ade2*rata 1inalitate a 2ieii acti2e O, dar el nu este mai 0uin om, locuit ,i hr*nit de Selementul
di2inT care este Dn el& $l trebuie, Dn m*sura 0osibilului, s* de2in* nemuritor tr*ind Dn con1ormitate cu 0artea cea
mai nobil* care
e
ste Dn el -i(id% K, >,%%>>b@& Dn s+nul acti2it*ii contem0lati2e, cea mai Gnalt* care i-a 1ost dat*, el
r*m+ne 0rin esen* 0rieten al omului, solidar
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
<.
cu 0ro0ria-i condiie ,i cu semenii s*i& Filoso1ia tr*irii-Dm0reun*, baJat* 0e philia, ia mereu Dn calcul
dimensiunea social* a unei Dnele0ciuni Dn act&
C% +hilia
!ematica philiei este de o im0ortan* ca0ital* 0entru g+ndirea 0olitic* ,i etic* a tagiritului, odat* cu :tica
:udemic% Dntr-ade2*r, sub in1luena dialogului LFsis al lui Platon, el se Dntreab* asu0ra naturii, asu0ra esenei a
ceea ce se traduce cel mai 0uin 0rost 0rin S0rietenieT& Ce este ,i care Di este s0ecia -:tica :udemic 3II,
%,%-8;b@P Filoso1ul remarc* 1a0tul c*, la acea 2reme, Ssco0ul 0oliticii const*, du0* 0*rerea general*, Dn a da
na,tere 0rietenieiT "i(id% 3II, %,%-8;b@& DeQa sunt distinse cele trei 1eluri de 0rietenie/ cea util*, cea 0l*cut* ,i cea
2irtuoas* "i(id% 3II, -, %.@, ,i este eHaminat* de a0roa0e S0rietenia 0olitic*T, aceea care se 1ondeaJ* 0e egalitate
"i(id% 3II, %.,%-;-b@& C*rile a 3HI-a ,i a IK-a ale :ticii Iicomahice ,i +olitica a0ro1undeaJ* cercetarea philiei,
1undament al sociabilit*ii, condiie 2ital* a bun*st*rii ":tica Iicomahic 3III, %,%%AAa@, Scel mai mare dintre
bunuri 0entru stateT "+olitica II, %-?-b@& $a este o comunitate ":tica Iicomahic IK, %-,%%>%bU 3III, %%,%%A7bU
3III, %;,%%?%b@, Dn acela,i tim0 Dn care ea o 1ace s* se nasc*& Condiie a realiJ*rii 2eritabilului liant 0olitic, cauJ*
,i sco0 0entru cetate, ea singur* 0ermite diminuarea, chiar su0rimarea discordiei Dnl*untrul cor0ului social&
)eeHcluJ+nd iubirea de sine, un anumit egoism care g*se,te Dng*duin* din 0artea lui Aristotel ":tica :udemic
3II, ? ,i :tica Iicomahic IK, ;, <@, ea Dl determin* 0e zoon politi;on "+olitica %,-, %-A8a@ Dn multe din
as0ectele 2ieii sale 0ri2ate ,i 0ublice&
+hilia genereaJ* Koinonia% Iar Koinonia o Dnt*re,te 0e 0rima& S"rice cetate este un 1el de comunitate ";oinonia,
,i orice comunitate este alc*tuit* Dn 2ederea unui anumit bineT, ne s0un r+ndurile introducti2e ale +oliticii,
0un+nd Dn 2aloare binele ,i comunitatea 0olitice& Cetatea este 0entru Aristotel un 1a0t al naturii, iar Sacela care
este 1*r* de cetate, Dn mod natural ,i nu Dn urma unor circumstane, este, 1ie o 1iin* degradat*, 1ie mai 0resus de
umanitateT "+olitica %,%,%-A-a ,i %,-,%-A8a@& Animal sau Jeu, acela care s-ar sustrage dimensiunii constituti2e
care este Sanimalitatea 0olitic*T ar 2*di un caracter monstruos, Dntr-un 1el, contrar naturii& Ast1el a decis natura
Dns*,i, care nu 1ace nimic Dn 2an "i(id% %,-, %-A8a@& $a a Dnscris ad+nc Dn om 2ocaia 0olitic*, dot+ndu-% nu numai
cu 2oce "phone,, dar ,i cu discurs articulat "diale;tos.lo&os,, ,i 0rin aceasta cu simul 2alorilor/ bine, r*u, dre0t,
nedre0t "i(id% %,-, %-A8a@&
<%
ARI!"!$#
ociabilitatea Dm0line,te omul, Dl modeleaJ*, Di canaliJeaJ* 0asiunile, Dl Dnal* Dn t*r+mul legii, al ordinii ,i al
dre0t*ii& F*r* liantul interuman re0reJentat de philia nimic din toate acestea n-ar 1i 0osibil, nici m*car eHistena
statului, Saceast* comunitate a bun*st*rii ,i 0entru 1amilie ,i 0entru gru0urile de 1amilii, Dn 2ederea unei 2iei
0er1ecte ,i autarhiceT "i(id% III, 7,%-<.b@& Cetatea "polis, este o ;oinonia% 3iaa Dn societate este de asemenea o
2ia* moral*, care are dre0t 1inalitate 1ericirea ,i 2irtutea& Dimensiunea etic* structureaJ* Dn 0ro1unJime eHistena
0olitic* "i(id% III, 7,%-<%a@&
D% :ticul i +oliticul
:tica Iicomahic con1er*, Dnc* din 0rimul ca0itol, 0oliticii statutul de ,tiin* arhitectonic*, su2eran* ,i Dn cea
mai mare m*sur* organiJatoare/ Sea stabile,te 0rin legi ce trebuie 1*cut ,i ce trebuie interJisT, ,i Ssco0ul ei le
Dmbr*i,eaJ* 0e cele ale celorlalte ,tiineT ":tica Iicomahic %,%, %.7;b@& co0ul 0oliticii, adaug* Aristotel, este
Sbinele s0eci1ic omuluiT& Chiar dac* binele indi2idual ,i binele Cet*ii 0ot coincide, al doilea are a2antaQ asu0ra
0rimului, c*ci Seste mai 1rumos ,i mai di2inT "i(id% %,%, %.7;b@& Fericirea "eudaimonia, este numele s*u&
$udemonismul caracteriJeaJ* 0e dre0t cu2+nt sistemul aristotelic, c+nd ia Dn considerare omul iJolat O
0resu0un+nd c* eH0resia ar a2ea 2reun sens O ,i Dn relaie cu semenii s*i& Platon ,i Aristotel au 0us, ,i unul ,i
cel*lalt, accentul 0e relaia constituti2* a 1iinei 0olitice, dar ,i etice& Indi2idul este 1ructul, 0rodusul acestei
relaii& $l nu eHist* dec+t Dn ra0ort cu un altul&
$Haminarea di1eritelor constituii ca0*t* atunci sens& $ste 2orba de a hot*rD care este cea mai bun* dintre ele, cea
mai a0t* s* 1a2oriJeJe relaiile de armonie ,i de echilibru Dntre oameni& +oliteia :constituia@ cea mai
satis1*c*toare 2a lua Dn calcul calea de miQloc Dn toate, 2a 2iJa interesul comun, res0ectul legii 2a rechema, Ji
du0* Ji, eHigena de a actualiJa res0ectul 2irtuii& Binele 0olitic nu este el oare dre0tatea, cu alte cu2inte,
interesul general "+olitica III, %-, %-<-b@P Iar egalitatea demn* de acest nume nu este ea oare cea geometric*,
Dntemeiat* 0e 0ro0oriile Quste, ,i nu cea aritmetic*, aceea care nu ine cont de merite ,i de 1uncia Dnde0linit* de
1iecare "i(id% 3, %, %8.%b/ SDneleg 0rin numeric egal ceea ce este identic ,i egal Dn num*r ,i Dn m*rime, iar 0rin
egal du0* merit, ceea ce este egal 0rin 0ro0orie&T@P Aristotel se 1ere,te de sarabanda 0asiunilor indi2iduale care
tind s* deturneJe 0olitica de la ordinea 1ondat* 0e meson% !i0ologia aristotelic* a regimurilor 0olitice,
G3)4I5E& ,()4&'(&5E G5E&C6 *7
at+t descri0ti2*, c+t ,i normati2*, este l*muritoare Dn mai multe 0ri2ine& SFormele corecteT de gu2ern*m+nt
orientate c*tre interesul comun sunt I] num*r de trei/ %@ regalitatea/ unul singur gu2erneaJ* 0entru toiU -@
aristocraia/ 1ie cei mai buni "aristoi, gu2erneaJ*, 1ie se are Dn 2edere Scel mai mare bine 0entru Cetate ,i
membrii s*iTU 8@ re0ublica "politea, sau gu2ern*m+ntul claselor medii, nici 0rea bogate, nici 0rea s*race/
SCulimea administreaJ* statul Dn 2ederea utilit*ii comune& Aceast* 1orm* de gu2ern*m+nt este numit* du0*
numele comun tuturor constituiilorXG "+olitica )tl, T, integral ,i I3, < ,i 7 integral, 2eJi ,i I3, %%@& De2iaiile se
recunosc du0* acordarea 0rimatului interesului 0articular tirania, degenerescent* a regalit*ii O Smonarhia are Dn
2edere doar interesul monarhuluiTG O, oligarhia Sare Dn 2edere interesul celor bogaiT ,i democraia, interesul
Scelor ne2oia,iGG& Pre1erinele lui Aristotel, ca ,i ale lui Platon Dn Le&ile, merg c*tre regimul miHt Dn care se
combin* elemente de oligarhie ,i de democraie "+olitica I3, <,%-78b@& Amestecul sau doJaQul trebuie s* 1ie bine
0ro0oriona# )u 0utem s* nu ne re1erim la munca de sociologie 0olitic* subtil elaborat* ,i deosebit de modern*
m anumite 0ri2ine, a hn Aristotel, asu0ra multi0lelor s0ecii de democraie din Cartea a I3-a a +oliticii :I3, ; ,i
?@& CinuioJitatea biologului se reg*se,te Dn analistul societ*ilor ,i al constituiilor& Coralistul ,i 0olitologul
condamn* democraia eHtrem* Dn care masele ,i nu legea gu2erneaJ* "i(id% I3, ;,%-7-a@& SPo0orul se trans1orm*,
Dntr-ade2*r& Dntr-un monarh, a c*rui unitate este com0us* dintr-o multitudine de indi2iJi, deoarece masele dein
0uterea su0rem* nu at+t ca indi2iJi, ci luate ca totalitateT "i(id% I3, ;,%-7-a %.@& Decretele se substituie legilor ,i
anomia se ge-neraliJeaJ*& Putem recunoa,te aici im0actul c*rii a 3lII-a din 4epu(lica ,i al descrierii inegalabile,
1*cute de c*tre Platon, a atenianului r*0us de boala democratic* a Cet*ii, asu0ra lui Aristotel& !otu,i, tagiritul
nu are acelea,i moti2e Dn a-,i eH0rima re2olta Dm0otri2a 0er2ertirii democraiei originale al c*rei martor este, ci,
Dn aceast* chestiune, el se 1ace ecoul s0iritului ,i al literei 0latoniciene& !otu,i, el nu se 2a al*tura maestrului s*u
Dn 2aloriJarea comunismului "+olitica II, %OA@& $l 2ede Dn acesta, se 0are, neQusti1icat, o diluare a philiei ,i nu
eJit*, 0entru a-,i Dntemeia critica, Dn a caricaturiJa regimul ideal ,i ideatic al Kallipolis.ci% A0ostol al
multi0licit*ii, 2*J+nd Dn alc*tuirea Cet*ii Dn 0rinci0al elemente neasem*n*toare, el . inter0reteaJ* 1oarte se2er
O 0oate chiar nedre0t O 0e Platon& 4epu(lica este, desigur, de0arte de a 1ace economie de multi0licitate ,i de
neasem*nare Dn ordinea 0oliticului& Ca ,i Dn biologie, eHist* Dn 0olitic*, Dntre cei doi mon,tri sacri ai Antichit*ii,
o Sschimbare
*
&5IS'('E%
L
de terenT mai degrab* dec+t o o0oJiie ireconciliabil*& Problema unului ,i a multi0lului este Dn centrul 1iloso1iei
ambilor ,i ea ca0*t* 0e r+nd o eH0resie etic*, meta1iJic*, 0olitic*, cosmologic*, biologic*, ling2istic* etc& #a 1el
,i 0roblema 1ericirii, a 2irtuii ,i a educaiei& Aristotel nu negliQeaJ* deloc, Dns*, re1lecia asu0ra tatului ideal&
Cartea a 3il-a a +oliticii Ci este Dn Dntregime consacrat*/ SConstituia ideal* este aceea sub care cetatea ar 1i cea
mai 1ericit*T "+olitica 3II, 7,%8-<b@, cu alte cu2inte, condus* de c*tre 2irtute& C*ci ce este tarul dac* nu So
1orm* de comunitate a celor egali Dn 2ederea unei 2iei c+t mai bune 0osibilTP Iar Sceea ce este mai bun nu e oare
1ericireaT, insist* Aristotel, Ssau actualiJarea 0er1ect* a 2irtuiiT "i(id% 3II, <,%8-<a@P Ceea ce este bun 0entru
indi2id este bun ,i 0entru tat& Dntregul este m mod necesar anterior 0+rtii, du0* cum Cetatea este 0rin natur*
anterioar* 1amiliei ,i 1iec*ruia dintre noi luat Dn 0arte, a0are scris Dnc* de la 0rimele r+nduri ale +oliticii
:%,-,%-A8a@& Aceast* aHiom* are o Dnsemn*tate metodologic*, logic* ,i ontologic*& Registrul biologic O
organismul 2iu este Dnainte de toate un Dntreg O Di con1er* Dnc* mai mult* 1or*& Indi2idul nu-,i a0arine, el este
1iu al cet*ii& tructura de ansamblu ,i reeaua relaiilor din s+nul acesteia con1er* elementului consisten*,
esen*, 2aloare ,i sens&
#ecia +oliticii, a celor dou* :tici, o Dnt+lne,te 0e aceea a cosmologiei
O indi2idul, mi;ro;osmos, nu are realitate 2eritabil* dec+t 0rin inter-mediul Dntregului din care a a0*rut O, 0e
aceea a biologiei ,i meta1iJicii
O indi2idul tinde constant c*tre sursa mi,c*rii ,i a 2ieii sale O, 0e aceea a 1iJicii etc& Dnseamn* aceasta c* totul
este 2ehiculat Dntr-o 1iloso1ic de sistem, cum este cea a lui AristotelP
0I. 8n filosof enciclopedist
SBtiineleT limbaQului s-au num*rat ,i ele 0rintre 0reocu0*rile iagirituZu& 4etorica ,i +oetica alc*tuiesc un 1el de
gramatic* a umanit*ii AnaliJa noiunii de numesis Dn arta comic*, e0ic*, tragic* este ,i ast*Ji o surs* eHtrem de
bogat* 0entru cunoa,terea 0asiunilor omene,ti trans0use Dn
ac
est generic& Katharsis, 0uri1icarea de 0asiuni care
are loc Dn tim0ul
re
0reJentaiei tragice, 0osed* o 2irtute eminamente etic*, din moment
.?
ea suscit* Smil* ,i
temereT Dn 1aa su1erinelor trecute ,i 0reJente ale _roilor, c+t ,i 1a* de acelea care Di ,i ne amenin*& )e
0roiect*m noi En,ine Dn istoria 0ersonaQului tragic, tr*md-o din interior& Artele limbaQului conduc Ia analiJa
0sihologic*, la in2estigarea su1letelor ,i a cor0urilor
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$ACA
<;
0rad* emoiilor& Am 0utea 0reJenta nenum*rate eHem0le care s* ateste originalitatea 1iloso1ului ,i 1ondatorului
#^ceu-lui& Dar ar 1i 0oate mai bine s* l*s*m s* se Dntre2ad* multi0licitatea, c2asi-in1initatea lor& Reeaua este
str+ns legat* ,i di2ersi1icat* Dn acela,i tim0& $a d* 1*r* Dncetare de g+ndit, de desco0erit, de meditat, de
contem0lat& istemul, deschis ast*Ji ca ,i ieri, in2it* la mirare& Aceasta este, 0entru Aristotel ,i 0entru Platon,
condiia 1*r* de care nici o 1iloso1ie nu se 0oate instaura temeinic& Cai ales Dn aceast* 0ri2in*, mesaQul lor este
cum nu se 0oate mai actual& )imic din ce este omenesc nu le era nici unuia, nici altuia str*in& Cercetarea 0e care
ace,tia au Dntre0rins-o asu0ra condiiei em0irice cu1undate Dn 1initudine nelini,te,te ,i intrig* Dn dorina sa de
Dnele0ciune 1ericit* ,i durabil*, merit* atenia noastr*, merit* s* 1ie luat* dre0t surs* 0entru Dntreb*rile ,i
r*s0unsurile care s* ilumineJe modernitatea haotic*, brusc Dntinerit*&
Antichitatea, 0rin contribuia mae,trilor ei 1ondatori, 1ace s* se aud* o 2oce nou*, c+tu,i de 0uin Dmb*tr+nit* ori
seac*, care-,i 0oate 0roiecta lumina ,i s0erana asu0ra unei lumi deJ2r*Qite ,i 0uin Dnclinate c*tre bucuriile
simurilor& C*ci cunoa,terea, Dn tim0ul auroral al 1iloso1iei, nu este ea oare Dnainte de toate aceea a iubirii, a 0*cii,
a bucurieiP Fruct al r*gaJului O schole H, ea incit* la a nu ocoli munca ,i truda eiU ea le des*2+r,e,te, le con1er*
o 1inalitate ,i o raiune de a 1i& Cunoa,terea elibereaJ* din lanurile materiei O acelea ale a1acerilor sau ale
r*Jboiului, ale a1ectelor, ale di1eritelor interese ,i cu0idit*iU ea Dnal* s0iritul, Dl educ*, SDl con2erte,teT la
ataraHie, condiie a g+ndirii 1ecundeU 0e scurt, ea 0ermite umanit*ii raionale s* se deJ2olte, s* tind* la eHcelen*
,i s*-,i actualiJeJe dis0onibilit*ile& Problema educaiei este Dn centrul 0reocu0*rilor celor doi mae,tri& S$a
trebuie Dn mod necesar s* 1ie una ,i identic* 0entru toi, iar griQa de a o asigura ine de comunitate ,i nu de
iniiati2a 0articular*, contrar a ceea ce se Dnt+m0l* Dn tim0ul nostruT "+olitica 3III, %,%88>a@& $ducaia 0ublic*
r*m+ne, 0entru ace,ti 0*rini 1ondatori, miQlocul cel mai sigur de a sal2garda unitatea ,i 2aloarea moral* a
Cet*ii, de a 0artici0a la m+ntuirea indi2iJilor-cet*eni& Aristotel, 0e urmele lui Platon, ,i-a asumat aceast*
sarcin*& #ogosul 0ro1esoral ,i-a g*sit Dn cei doi modalit*i de eH0rimare unice& SCarii oameniT de ieri 1ac s* se
aud* ast*Ji un ade2*r care nu a 0*lit ,i nu s-a diluat niciodat*& !recerea tim0ului nu corodeaJ* 1igurile eHem0lare
ale umanit*ii, ea le am0li1ic* statura& Cu2intele lui Hegel ne a0ar ast1el Qusti1icate/ SPlaton ,i Aristotel 0ot 1i
numii, dac* eHist* a,a ce2a, Cae,tri ai genului umanT "+rele&eri de istoria filosofiei,%
<A
1ilosofia elenistic de Pierre Hadot
FI#""FIA $#$)I!IC9
,.
Elenistic/
Acest termen a Dnce0ut s* 1ie 1olosit la Dnce0utul secolului al KlK-lea 0entru a desemna 0erioada istoriei grece,ti
care se Dntinde de la AleHandru &cel Care 0+n* la dominaia roman* :s1+r,itul secolului al I3-lea D&Hr&O s1+r,itul
secolului I D&Hr&@& Fantastica eH0ediie a lui AleHandru, care a creat un im0eriu DntinJ+ndu-se de la $gi0t 0+n* la
amarZand ,i !a,Zent, ,i de asemenea 0+n* la Indus, a marcat o e0oc* nou* Dn istoria lumii& 'recia se deschide
c*tre "rient, iar acesta su1er* in1luena g+ndirii ,i culturii grece,ti/ o Dntre0*trundere 1*r* 0recedent de tradiii, de
religii, de limbi ,i de idei, care a marcat 0entru totdeauna cultura occidental*& 'recia Dnce0e atunci s* desco0ere
imensitatea lumii& $ste Dnce0utul unor schimburi comerciale intense, nu numai cu Asia central*, ci ,i cu China,
A1rica ,i 3estul $uro0ei&
Cele ase coli
De-a lungul 0erioadei elenistice, Dntreaga acti2itate 1iloso1ic* de du0* Dn1lorirea socratic* s-a concentrat Dn cadrul
a ,ase ,coli& !rei dintre ele eHistau deQa Dn Atena la Dnce0utul e0ocii elenistice/ ,coala lui Platon :legat* de
gimnaJiul Academiei@, aceea a lui Aristotel :legat* de gimnaJiul #^ceului@ ,i aceea a lui Antisthene, considerat
dre0t 1ondatorul cinismului :,coal* situat* Dn gimnaJiul numit [^nosarges@& Dou* noi ,coli au 1ost deschise de
asemenea la Atena/ ,coala stoic* a lui Renon ,i ,coala lui $0icur& P^rrhon, 1ondatorul sce0ticismului, tr*ia la
$lis&
Dac* 0entru so1i,ti ,i 0entru Platon Dn2**m+ntul 1iloso1ic era destinat s*-i 0reg*teasc* 0e tineri 0entru 2iaa de
cet*ean, de0rinJ+ndu-i s*-,i st*0+neasc* discursul interior, ca ,i 0e cel eHterior, 0rin metodele dialectic* ,i
retoric*, cu toate 0rinci0iile raionale 0e care acestea le im0licau, Dn e0oca elenistic* Dn2**m+ntul 1iloso1ic este
menit mai degrab* s* 0reg*teasc* 0ur ,i sim0lu 0entru 2ia*, care 0oate 1i aceea a unui om 0ublic sau a
indi2idului 0articular, dar Dntotdeauna, Dntr-un 1el sau altul, 0rin st*0+nirea discursului& Ceea ce Dnseamn* c*
metoda de Dn2**m+nt consta, Dnainte de toate, cel 0uin la 0latonicieni, aristotelicieni ,i stoici, Dn eHerciii
dialectice graie c*rora auditorii Dn2*au s* dialogheJe at+t cu
G3)4I5E& ,()4&'(&5E G5E&C&
alii, c+t ,i cu ei Dn,i,i& Cu toate acestea, eHistau ,i cursuri magistrale "1izica sau Metafizica lui Aristotel@, dar
chiar ,i atunci monologul 1iloso1ului nu este eH0oJeul unui Dntreg sistem, c*ci el r*s0undea Dntotdeauna, dac* nu
Dntreb*rilor auditoriului, m*car unei 0robleme 0recise, Dn 0erioada elenistic* Dn2**tura cu0rindea trei domenii
distincte& Primul era acela care cores0unde deo0otri2* Jogicii ,i e0istemologieiT de ast*JiU se numea Jogic*T la
stoici, Scanonic*T la e0icurei, Sdialectic*T la 0iato-nideni ,i aristotelideni, chiar dac* aceste dou* ,coli au dat
sensuri di1erite acestei dialecticiU al doilea domeniu era S1iJicaT, iar al treilea SeticaT O la toate ,colile&
Aceast* acti2itate ,colar* se Dnscria m cadrele unei instituii, ascult+nd de o regul* comun*, care 1iHa modul de
alegere al ,e1ului ,colii sau, de eHem0lu, ordinea anumitor mese luate Dm0reun*& Cae,trii ,i disci0olii tr*iau Dn
comun, de o manier* mai mult sau mai 0uin a0ro0iat*& Prietenia care lega 0e maestru ,i 0e ele2i Dn ,coala lui
$0icur era celebr*& Cai mult dec+t uni2ersit*ile noastre, ,colile 1iloso1ice ale Antichit*ii te 1ac s* te g+nde,ti la
un 1el de comunit*i monastice care s-ar 1i dedicat eHerciiului 1iloso1ic&
Dn secolul Id4r&, la 1inele e0ocii elenistice, du0* dis0ariia instituiilor ,colare ateniene, Dn urma distrugerilor ,i
schimb*rilor 0ro2ocate de cucerirea roman*, Dn2**tura lui Flaton ,i Aristotel, a stoicilor, a lui $0icur a continuat
s* 1ie 0redat* Dn alte ora,e, a0oi din nou la Atena& Dn secolul II dJir&, Dm0*ratul Carcus Aurelius 1ondeaJ* la
Atena 0atru catedre o1iciale ai c*ror titulari, retribuii de stat, 0redau doctrinele celor 0atru ,coli& Pe l+ng* acestea
0atru, care se bucuraser* 0+n* Dn secolul I de un su0ort instituional structurat ,i care s-au meninut la Atena ,i m
alto locuri, cinismul ,i sce0ticismul 0*reau a 1i ,cobT mai 0uin organiJate, 1ie 0entru c* tradiia lor s-a Dntreru0t
Dn anumite momente, 1ie 0entru c* :Dn caJul cinismului@ tradiia 1iloso1ic* nu s-a Dncarnat uneori dec+t m cutare
sau cutare indi2id iJolat&
,ilosofic trit si discurs filosofic
!oate 1iloso1iile elenistice 0leac* de la 0rinci0iul socratic c* nenorocirea oamenilor 0ro2ine din ignorana lor, din
o0iniile 1alse asu0ra naturii Binelui ,i R*ului& Dar 0entru ocrate ,i 0entru toate aceste 1iloso1ii, a-D schimba
o0iniile ,i maniera de a g+ndi Dnseamn* s*-0 schimbi 2iaa, Dnseamn* s* te con2erte,ti O Dn sensul cel mai tare L
termenului& $le a0ar deci, 1iecare Dn 1elul s*u, ca alegeri de 2ia*& $le
*9
,I%(S(,I& E%E)IS'IC&
re2endic* o o0iune eHistenial*, ,i oricine ader* la una din aceste ,coli trebuie s* acce0te aceast* alegere& Prea
adesea, imaginea des0re stoicism sau des0re e0icureism este aceea a unui ansamblu de teorii abstracte asu0ra
lumii, in2entate de Renon& Chr^si00os sau $0icur& Din aceste teorii ar decurge, din Dnt+m0lare O s-ar 0utea Jice
O,o moral*& De-abia reci0roca este ade2*rat*& !eoriile abstracte sunt acelea care sunt chemate s* Qusti1ice o
atitudine eHistenial*& Am 0utea s0une c* orice atitudine eHistenial* im0lic* o re0reJentare a lumii, care trebuie
Dn mod necesar s* se eH0rime Dntr-un discurs& igur, acest discurs nu este 1iloso1ic el nu este dec+t un element al
ei&c*ci 1iloso1ia este Dnainte de toate Dns*,i atitudinea eHistenial* Dnsoit* de discursuri eHterioare ,i interioare/
acestea au rolul de a eH0rima re0reJentarea lumii, care este im0licat* Dn cutare sau cutare atitudine eHistenial*, ,i
ele 0ermit de asemenea Qusti1icarea raional* a acesteia si transmiterea ei c*tre un altul&
Cinismul san libertatea
Dn cinism, discursul 1iloso1ic este a0roa0e ineHistent& $ste ade2*rat c* Antisthene, disci0ol al hri ocrate ,i
1ondator al mi,c*rii, argumenta Dm0otri2a lu* Flaton/ S2*d un cal, dar nu 2*d cabautateaT, 0entru c* orice
denominaie trebuie s* 2iJeJe un re1erent 2iJibil& Dn alt* ordine de idei, din moment ce se s0unece2a, se s0une
ade2*rul, de 2reme ce orice&lucru este necesarmente ce2a care eHist*U deci, este im0osibil s* contraJici 0e un
altul :Paquet@& #a ali cinici, 0recum Diogene sau [rates, discursul 1iloso1ic este 0ractic ineHistent& $i D,i
0ro0o2*duiesc modul de 2ia* sau maHimele 0e strad* ,i nu Dn s*bie de curs, 0rin atitudinea lor eHcentric* ,i nu
0rin lecii magistrale& $i nu 0*streaJ* din Dn2**tura hn Antisthene dec+t alegerea de 2ia*/ 1ericirea st* m 2irtute,
Dn e1ort ,i nu m 0l*cere& $a Dnseamn* s* nu ai ne2oie de nome ,i s* res0ingi tot ceea ce te-ar 0utea 1ace scla2/
bog*iile, con1ortul, constr+ngerile sociale, 0udoarea& Indi1ereni la 0l*cere ,i la durere, cinicii eHerseaJ* 0rin
asceJ* s0re a Dndura, toate Dncerc*rile& $i tr*iesc Dn Cetate ca denunuri 2ii ale 1alselor 2alori ale acesteia, ca
a0*r*tori ai 2alorilor naturale Dm0otri2a 2alorilor con2enionale/ ei D,i s0un Sm*em ai huniiTG& Butoiul hri
Diogene, a0ostro1a adresat* hri AleHandru :care-% Dntreba ce D,i dore,te@/ Sd*-te din soarele meuVT :Paquet@, sunt
simboluri ale acestei libert*i 0e care muli cinici se 2or str*dui s* o imite 0+n* la 1inele Antichit*ii&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9 <<
Epicurelsmul sau plcerea de a e:ista
Pentru $0icur nenorocirea oamenilor 2ine din aceea c*, a1lai Dn c*utarea 0l*cerii, ei 1ie n-o ating 0entru c* nu se
0ot mulumi cu ceea ce au ,i caut* Dntotdeauna ceea ce nu 0ot aQunge, 1ie distrug aceast* 0l*cere, tem+ndu-se
mereu c* o 2or 0ierde& Alegerea 0rimar* ,i eH0eriena 1undamental* a e0icureismului const* Dn a o0ri c*utarea
insaiabil* a 0l*cerilor, a oric*ror bucurii& Ceea ce este deJirabil este o stare Dn care durerea ,i 0l*cerea sunt
su0rimate, ast1el Dnc+t su1letul ,i tru0ul s* se a1le Dn 0er1ect* 0ace& "rice 1iin* 2ie este Dn mod originar 0ri2at* de
ceea ce are ne2oie/ aceast* stare de insatis1acie ,i de su1erin* este cea care o 0une Dn mi,care c*tre ceea ce
caut*& Dar atunci c+nd durerea 0ri2aiunii a Dncetat, c+nd dorina este Dnde0linit*, 1iina 2ie ca0*t* o stare de
echilibru, de odihn* stabil*, de destindere, de satis1acie& Pl*cerea stabil* e0icureic*, al c*rei conce0t se reg*se,te
Dn discuiile din ,coala lui Platon, de0*,e,te deci o0oJiia Dntre durerea 2iolent* ,i 0l*cerea 2iolent* ,i insaiabil*,
amestecat* cu durere& Pentru a le 0ermite s* ating* aceast* stare de lini,te, $0icur D,i Dndeamn* disci0olii la o
disci0lin* a dorinei, care const* Dn a distinge dorinele naturale ,i necesare, ca 1oamea ,i setea, de cele naturale,
dar nonnecesare, ca dorina seHual*, ,i de acelea, Dn s1+r,it, nici naturale, nici necesare, ca dorina de a a2ea
cutare sau cutare 2e,m+nt :Arr@& Pl*cerea lini,tit* se obine 0rin satis1acerea 0rimelor ,i 0rin su0rimarea celor din
categoria a treia, iar c+teodat* a celor din categoria a doua& Aceast* 0l*cere lini,tit* este, deci, Dn 0rimul r+nd
0l*cerea Sc*rniiT& #a e0icureici a0are 0entru 0rima dat* noiunea 1iloso1ic* a Sc*rniiT, Dneleas* nu Dn sens
medical, ci Dntruc+t2a Dn sens 1enomenologic, ca subiect al durerii ,i 0l*cerii& Acestei 0l*ceri a c*rnii i se adaug*
0l*cerea su1letului, 1ericit de a 1i la sine, de a-,i 1i su1icient, de a nu de0inde de nimic& Acela care domole,te
Si0*tul c*rniiT 0oate ri2aliJa Dn 1ericire cu Reus Dnsu,i :FestugiereU Arr&@& Pl*cerea uman* 0oate 1i ea Dns*
0er1ect*, dac* s0aima de moarte ,i de ca0riciul di2in o tulbur* constantP
E Aici intr Cn *oc fizica epicureic% $a r*s0unde nu unei interogaii ,tiini1ice des0re )atura Dns*,i, ci unei ne2oi
morale/ alungarea s0aimei de Jei ,i de moarte ,i, Dntr-o manier* general*, deJ2oltarea unei 2iJiuni asu0ra lumii
care s* cores0und* atitudinii eHisteniale 0ro0rii e0icureismului/ SDac* nu am 1i tulburai Dn leg*tur* cu
1enomenele cere,ti, noi n-am a2ea ne2oie de studiul naturiiT :Arr&, Fest&@& Pentru a r*s0unde acestei ne2oi, $0icur
2a relua Dn mare 0arte 0rinci0iile 1iJicii atomiste/
<7
FI#""FIA $#$)I!IC9
totul se eH0lic* 0rin atomi ,i 2id& Dar, s0re deosebire de Democrit, $0icur re1uJ* necesitatea absolut*& A0ariia
cor0urilor neDnsu1leite sau 2ii se datoreaJ* u,oarei de2ieri a atomilor de la c*derea lor etern* ,i 2ertical* Dn 2id ,i
1a0tului c* ei se 0ot ast1el acro,a unii 0e alii& Dn aceast* lume Dn Dntregime material*, Dn care chiar su1letul ,i
intelectul sunt 1ormate din atomi, trebuie s* eHiste, Dn materia Dns*,i, un 0rinci0iu de s0ontaneitate intern*, un
0rinci0iu de libertate, 0+n* la urm*, care s* 0ermit* Sde2iereaT "paren;lisis, Arr&@ de la necesitate ,i care s*
0ermit* de asemenea aciunea liber* ,i moral*& Cum s0une #ucreius :II, -<7--78@/ SDac* s0iritul nu este condus
de necesitate Dn toate actele sale, dac* sca0* dominaiei ,i nu este redus la 0asi2itate total*, aceasta se Dnt+m0l*
din cauJa acelei u,oare de2ieri "clinamen, a atomilor Dntr-un loc ,i Dntr-un tim0 0e care nimic nu le determin*T&
E 'mul nu are deci a se teme de zei, c*ci lumile sunt 0roduse ale unui 0roces Dn Dntregime material ,i Dn urma
haJardului 0ur& Ar 1i nedemn 0entru Jei s* se ocu0e de lume ,i de treburile omene,ti& Retra,i Dn s0aii str*ine
lumilor, dotai cu tru0uri dia1ane, ei contem0l* in1initatea lumilor care a0ar ,i dis0ar Dn in1initatea tim0ului ,i a
2idului ,i sunt de o 0er1ect* senin*tate& $i sunt ast1el modele ale Dnele0tului& )ici acesta nu se ocu0* de
chestiunile omene,ti, ci contem0l* cu un 1el de iubire 0ur* 1rumuseea Jeilor ,i in1initatea lumilor, se bucur* Dn
lini,te de 0l*cerea de a eHista& "mul nu are a se teme de moarte, c*ci su1letul, com0us din atomi, se
deJintegreaJ*, ca ,i tru0ul, Dn moarte ,i 0ierde orice sensibilitate& Coartea nu Dnseamn* deci nimic 0entru noi,
c*ci noi nu mai suntem noi Dn,ine Dn momentul c+nd ea sur2ine& )u a2em a ne teme, 0rin urmare, nici de Jei ,i
nici de moarte&
X 2eoria cunoaterii "canonica, decur&e din fizica materialist% !oate obiectele materiale emit 1luHuri de
0articule care ne stimuleaJ* simurile ,i ne dau, 0rin continuitatea acestui 1luH, im0resia solidit*ii ,i a reJistenei
cor0urilor& Plec+nd de la senJaiile multi0le care ne 2in de la cor0uri ce se aseam*n*, de 0ild* acelea care ne 2in
de la di1erii indi2iJi umani, se Produc Dn su1let imagini ,i noiuni generale "prolepsis, Arr&@, care ne Permit s*
recunoa,tem 1ormele ,i s* le identi1ic*m, cu at+t mai mult cu c+t aceste noiuni se leag* de cu2inte ,i de limbaQ&
"dat* cu limbaQul
a
0are ,i 0osibilitatea erorii& Pentru a recunoa,te ade2*rul unui enun, trebuie deci s* 2eri1ic*m
dac* el este Dn acord cu senJaiile ,i noiunile generale care dau criteriile de ade2*r& '+ndirea 2a 0utea ast1el,
cum s0un
.^fl^h^
G3)4I5E& ,()4&'(&5E G5E&C6
,I%(S(,I& E%E)IS'IC&
e0icureicii, Ss* se 0roiecteJeT Dn 2iitor 0entru a 0rinde ceea ce nu este 0reJent, de 0ild*, 0entru a a1irma eHistena
2idului, care este 0rin de1iniie in2iJibil, dar a c*rui eHisten* este necesar* 0entru eH0licarea mi,c*rii& Aceast*
0roiecie trebuie Dntotdeauna controlat* de eH0erien*, deci de senJaie&
Ra1inamentele discursului teoretic al 1iloso1ici a2eau 0entru e0icurei doar un rol secundar& C*ci ace,ti 1ii oso1i-
ascei erau de asemenea misionari care-,i 0ro0useser* s* con2erteasc* 0e oamenii de toate condiiile la mesaQul
soteriologic 2estit de $0icur, Dnele0tul egal lui DumneJeu& $i reJumau acest mesaQ Dn 0atru 1ormule, 0e care le
numeau SDm0*tritul leacT/ SDumneJeu nu este Dn1rico,*torU moartea nu com0ort* riscuriU Binele este u,or de
dob+nditU r*ul este u,or de indurat, dac* ai curaQT :Arr&, Best&@& $i chemau 0e oameni Dn cercul de 0rieteni care
era ,coala lu* $0icur& 3iaa 1iloso1ic*, dus* Dn comun Dntru 0rietenie ,i schimburile de idei, era 0entru ei
deo0otri2* o 0l*cere ,i o cale de auto0er1ecionareU 0rin m*rturisirea reci0roc* a gre,elilor, 0rin libertatea
cu2+ntului, ei se str*duiau s* aQung* la senin*tate& $Histena, Dn ochii lor, nu era un dar de la di2initate, ci un
e1ect al haJardului, Dn mod ineHorabil unic& Iat* de ce 0ri2eau 1iecare moment al 2ieii cu o imens* recuno,tin*
"C0rpe diemU,r ca 0e un 1el de miracol graie c*ruia, Dntr-o 2ia* limitat*, a2useser* acces la in1initatea s0aiului
,i a tim0ului ,i la minunea eHistenei&
Stoicii i
rtti
. Inten1iei morale
Destinderii e0icureice i se o0une Dncordarea stoic*U discontinuit*ii atomilor ,i 0luralit*ii lumilor, continuitatea
unui cosmos unic ,i coerentU ineriei Jeilor se0arai de lume, acti2itatea unei Raiuni organiJatoare acion+nd Dn
tot uni2ersulU 0l*cerii, 0uritatea unei intenii morale care 1ace s* 0*leasc* 0l*cerea sau interesulU iJol*rii
Dnele0tului e0icureu, imersiunea celui stoic Dn societatea oamenilor ,i Dn cosmos&
E 7toicismul propune o ale&ere de via care leag* str+ns inde0endena omului 1a* de lucrurile eHterioare O
cercetat* de toate ,colile O ,a eHigena 0urit*ii morale care constituie 1ondul socialismului& Pentru aceasta ar
trebui s* c*ut*m nu 0l*cerea sau interesul 0ro0rii, ci ceea ce
este bine moralmente, adic* ceea ce este con1orm 0unctului de 2edere uni2ersal BJ deJinteresat care este raiunea,
lo&osul% $ste singurul lucru care de0inde de libertatea noastr*, deci de noi Dn,ine& Dntr-ade2*r, ma
de0inde numai de noi s* a2em 1rumusee, bog*ie, 1or*, s*n*tate, 0l*cere& !oate acestea 0resu0un o cauJ*
eHterioar*& ingurul lucru, Dns*, care de0inde de noi este 0osibilitatea de a aciona Dntr-o manier* con1orm* cu
raiunea/ acesta este, deci, binele moral, 0uritatea inteniei, adic* 2oina de a nu aciona 0entru un alt moti2 dec+t
binele, de a nu recunoa,te nici o alt* 2aloare Dn a1ara 2irtuii& !ot ceea ce nu de0inde de noi nu 2a 1i deci nici
bun, nici r*u ,i 2a trebui s* ne 1ie, Dn 0rinci0iu, indi1erent&
T 1izica va *ustifica deci ale&erea de viaa a stoicilor ,i 2a eH0licita maniera de a 1i Dn lume 0e care aceast*
alegere o im0lic*& Demersul stoic este aici analog celui e0icureic& $0icureii 1ondau libertatea uman* 0e
s0ontaneitatea 0articulelor atomice care 0ot de2ia de la traiectoria lor etern* ,i necesar*& C+t des0re stoici,
ace,tia DntemeiaJ* raiunea uman* 0e )atur*,0e care o conce0 ca Raiune uni2ersal*& Lo&osul uman nu este dec+t
o 0arte a La&osului uni2ersal& Dac* a tr*i moral Dnseamn* a tr*icon-1ormraiunii, a tr*i con1orm raiunii Dnseamn*
a tr*i con1orm )aturii, adic* a te con1orma legii uni2ersale care 0ro0ulseaJ* din interior e2oluia lumii Aceast*
lege 1undamental*, constituti2* oric*rei 1iine ,i ansamblului tuturor 1iinelor& D,i este sie,i 0rinci0iu ,i 1or* de
coeJiune intern*& Pentru e0icurei nu eHist* atingere Dntre lucruri, ,i chiar dac* aZ*ttnrea cor0urilor era dat* de
agregarea atomilor, ace,tia nu conduceau la o unitate autentic*, ci doar la o QuHta0unere de elemente/ 1iecare
1iin* era Dntr-un 1el atomiJat*, iJolat* de toate celelalte& Pentru stoici, dim0otri2*/ totul este Dn atingere cu totU
cor0urile sunt ele Dnsele Dntreguri,unit*i organice bine determinate, ,i Dn acela,i tim0 0*ri ale unui !ot, cane este
el Dnsu,i o unitate organic* :a,a du0* cum 1runJa D,i are indi2idualitatea sa, 1iind 0arte a unui arbore@& Ca unitate
organic*, 1iecare 1iin*, chiar ,i 0iatra, dar ,i cosmosul Dn Dntregime, este dominat de o tensiune care-i con1er*
coeJiune mtern*&Delamce0ut,Dnc*dm0imiulmomentaNeHisaenei,2iuiesteDn mod instincti2 acordat cu sine/ el
tinde la 0ro0ria sa conser2are ,i la F0ro0ria-iL
;
X 4eprezentrile folosite de stoici Cn conceperea acestui cosmos unificat sunt, ut esen, presocratice% toicii
re2endic* mo,tenirea heraclitic*, identi1ic+nd, ca 0rinci0iu al tuturor lucrurilor, La&osul O Focul Qra-DomaNTT,,
Focul g+nditor care, 0rin trans1orm*rile hri, d* na,tere tuturor 1ormelor de 1iinare& Acest Foc trebuie conce0ut Dn
leg*tur* cu re0reJent*rile c*ldurii, Ssu1luCT 2ital "*meuma, ,i SseminteiT& Lo&osul este, ast1el, 1oia 1ennentuhn,
s*m+naTG -la&os spermali;os,r S0rogramulT
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
7-
93
FI#""FIA $#$)I!IC9
tuturor 1iinelor :Breh&, 3F@& +neuma, sau c*ldura 2ital*, are Dn sine o tensiune "tonos, care genereaJ* o mi,care
simultan Dndre0tat* s0re interior ,i s0re eHterior, asigur+nd ast1el cre,terea ,i unitatea cosmosului ,i a tuturor
1iinelor 2ii& Cosmosul este o unitate dinamic*, Dn care toate sunt legate& Princi0iul acti2 care este Lo&osul
0enetreaJ* materia inert*, amalgam+ndu-se Dntru totul cu ea, ,i d* ast1el na,tere entit*ilor& Asta 0entru c* el
conine 0e toi acei lo&oi O semine ale entit*ilor, care se des1*,oar* ,i se deJ2olt* 0e m*sura eH0ansiunii sale&
Ci,carea cosmosului 0leac* din Foc ,i tot Dn Foc se Dntoarce, Dn con1lagraia 1inal*& Dar el rena,te mereu identic
cu sine, 0ornind de la Foc& Aceasta este celebra doctrin* a Seternei reDntoarceriT :3F, Breh&@& Dac* uni2ersul se
re0et* mereu Dn identitate, aceasta se datoreaJ* caracterului s*u raional, SlogicT, ca acela al Focului& Aceasta mai
Dnseamn* c* este singurul cosmos 0osibil ,i necesar 0e care Raiunea Dl 0utea 0roduce& Raiunea nici nu tinde,
nici nu 0oate s* 0roduc* un altul, mai bun sau mai r*u, ea nu 0oate dec+t s*-% re0ete 2e,nic, iar mi,carea de
concentrare sau dilatare a Focului nu 0oate dec+t s* se Dnnoiasc* 1*r* Dncetare, identic* sie,i& Dar, a,a st+nd
lucrurile, nici Dnele0tul nu-,i 0oate dori o alt* lume/ Dnclin+ndu-se Dn 1aa Raiunii uni2ersale, din care 0ro0ria lui
raiune este 0arte, el se integreaJ* Dn cosmos ,i nu-,i dore,teG ca lucrurile care se Dnt+m0l* s* se 1i Dnt+m0lat
alt1el&
Indi1erent de 2oina omului, cursul e2enimentelor este im0lacabil& Raiunea uni2ersal* este, 0entru stoici,
identic* #egii uni2ersale, Destinului, Pro2idenei, 3oinei lui DumneJeu& SPentru stoici, 1undamentul doctrinei
se reg*se,te 1*r* de cauJ*/ 0rin urmare, totul se Dnt+m0l* 0rin destinT :Breh&@& Cel mai neDnsemnat e2eniment
im0lic* lanul e2enimentelor anterioare ,i, la limit*, Dntreg uni2ersul :Dnc* o dat*, atingerea totului cu tot@&
E Dar, in acest univers al corporalitii i necesitii, unde se poate insera moralitatea "care presupune
li(ertate,R Pentru stoici, libertatea Dns*,i este Dnscris* Dn 0lanul cosmic& Pe m*sur* ce urc*m 0e scara ierarhic* a
1orelor de coeJiune, de la 0iatr*, trec+nd 0rin 0lant* ,i animal, 0entru a aQunge la om, 2edem o tot mai mare
autonomie de mi,care, dim0reun* cu o tot mai deJ2oltat* ca0acitate de re0reJentare ,i 0erce0ere a uni2ersului
eHterior& -ar 0utea s0une, Dntr-un anumit sens, c* Dntreaga mi,care a uni2ersului se diriQeaJ* c*tre un 0unct
culminant care este Dns*,i moralitatea& Dar 0reul care trebuie 0l*tit 0entru aceasta este libertatea, adic*
0osibilitatea omului de a re1uJa ordinea lumii ,i de a nu aciona ,i g+ndi contra logosului ,i contra naturii& De
alt1el, un atare re1uJ
nu ar schimba cu nimic ordinea cosmic*& Du0* 1ormula lui Cleanthes, reluat* de eneca/ SReiele destinului Dl
ghideaJ* 0e cel care le acce0t*, Dl 1oreaJ* s* le urmeJe 0e cel care li se o0uneT :eneca, #uc& %.>,%.@& Iar
Raiunea a inclus Dn 0lanul uni2ersal reJistena ,i o0oJiiile&
E Cn aceast lume plin i compact, omul introduce, deci, o enclav de noncorporalitate i li(ertate, din pricina
formei specifice de lo&os care.i este destinat "discursiv,% F*r* Dndoial*, senJaia este, 0entru stoici, un 0roces
material, ca ,i sunetele 0e care le 1olose,te limbaQul& Dns*, datorit* ca0acit*ii omului de a enuna aceste senJaii
0rintr-un limbaQ interior sau eHterior, omul d* na,tere unui alt uni2ers dec+t acela cor0oral/ uni2ersul sensului&
ensul nu este o realitate material*& $ste un Sincor0oraiT, s0uneau stoicii :eHtus $m0iricus, Contra lo&icienilor,
II, %-@, ,i care nu are realitate dec+t S0entruT un subiect care 0erce0e ,i Qudec*& )u lucrurile sunt acelea care ne
tulbur*, s0unea $0ictet, ci Qudec*ile 0e care le 1acem 0ornind de la ele, cu alte cu2inte, sensul 0e care li-% d*m
:Breh&@& #ibertatea omului este dat*, 0rin urmare, de 0utina de a da lucrurilor ,i lumii sensul 0e care-% 2rea&
Intr*m deQa Dn domeniul lo&icii% !eoria stoic* a cunoa,terii 0reJint* un dublu as0ect& Pe de o 0arte, ea a1irm* c*
obiectele sensibile marcheaJ* 1acult*ile noastre senJiti2e Dn a,a 1el Dnc+t noi nu ne 0utem Dndoi de anumite
re0reJent*ri care 0oart* marca unei e2idene indiscutabile :re0reJent*rile com0rehensi2e,phantasiai
;atalepti;ai,% Dn acest sens, re0reJent*rile se 0roduc in2oluntar& )oi Dns* ne enun*m nou* Dn,ine coninutul
acestor re0reJent*ri, d+ndu-ne sau nu asentimentul/ acest asentiment este, deci, 2oluntar :2eJi eHtus $m0iricus,
Contra lo&icienilor, II, 87>@& Du0* celebra com0araie a lui Chr^si00os, destinul, Dnl*nuirea cauJelor, 0une Dn
mi,care cilindrul :adic* asentimentul nostru@U dar acesta se rote,te du0* 0ro0ria sa 1orm*, du0* 0ro0riul s*u mod
de mi,care O mi,care inde0endent* ,i liber*& Aici a0are deci libertatea, ,i, odat* cu ea, 0osibilitatea erorii ,i a
criticii acesteia&&& Du0* s0usa lui $0ictet :Breh&@, trebuie s* ne adres*m ast1el 1iec*rei re0reJent*ri/ SAi tu, de la
natur*, acea marc* 0e care trebuie s* o aib* re0reJent*rile, 0entru a 1i a0robatePT Acest interogatoriu nu se
adreseaJ* unei re0reJent*ri obiecti2e ,i com0rehensi2e, c*reia nu a2em cum s* nu-i acord*m asentimentul
nostru, ci, mai degrab*, celorlalte re0reJent*ri O celorlalte Qudec*i O, 0e care le 0utem ad*uga, ca discursuri
interioare, nu subiectului realit*ii obiectului, ci subiectului calit*ilor sale, ,i mai ales al 2alorii ,i sensului s*u&
Dac* am constatat c* un oarecare se a1l* Dn Dnchisoare, s0une $0ictet :Breh&@, 0ot s*-mi s0un 1*r* gre,eal*/
SCutare este Dn DnchisoareT& Dmi dau ast1el asentimentul la o re0reJentare
G3)4I5E& ,()4&'(&5E G5E&C6 <=
com0rehensi2*& Dar dac* uni s0un/ SIs-a Dnt+m0lat o nenorocireT, adaug ce2a str*in re0reJent*rii com0rehensi2e,
ce2a 1als, din moment ce 0rinci0iul Dnsu,i al stoicismului este c* singura nenorocire este r*ul moral& Pentru
stoici, 0ro0oJiia este 1ormat* dintr-un subiect ,i dintr-un 0redicat care nu eH0rim* un conce0t :ca la Aristotel@, ci
un 1a0t, un e2eniment ociale, 1iloso1 :adic*U el Dnde0line,te aciunea de a 1iloso1a@& "biectul logicii este deci
Dnl*nuirea 0ro0oJiiilor, adic* a e2enimentelor, ca Dn logica modern*&
T Acestea erau cele trei pri eseniale ale discursului stoic "etica, fizica, lo&ica,% Cu toate acestea, 0entru stoici,
1iloso1ia nu este deJ2oltarea acestui discurs, ci 0ractica logicii, a 1iJicii ,i a eticii ca 2irtui :Breh&@, 1iecare
im0lic+ndu-le 0e celelalte& 3iaa 1iloso1ic* se reduce Dn 0ractic* la o lo&ic tr*it*, c*ci 0entru stoici, ca ,i 0entru
ocrate, totul tine de Qudecat*& Pentru a tr*i con1orm cu raiunea 2a trebui s* Di critici Qudec*ile ,i asentimentele
cu aQutorul 0rinci0iului 1undamental/ nu eHist* bine Dn a1ara binelui moral, r*u Dn a1ara r*ului moral& !rebuie s* te
menii la obiecti2itatea re0reJent*rilor com0rehensi2e 0entru a nu 1i antrenat de c*tre 0asiuni, care nu sunt dec+t
1alse Qudec*i, trebuie s* ai 0rinci0ii 1erme de aciune ,i s* acce0i 2oina )aturii uni2ersale& Dntreaga 2ia*
1iloso1ic* se reduce la 0ractica_JDcH, c*ci 1iJica ne d* con,tiina locului nostru Dn cadrul Dntregului, con,tiina
a0artenenei la marea Cetate a lumii, 2oinei c*reia trebuie s* ne su0unem, marea Cetate a 1iinelor raionale, 0e
care trebuie s* le iubim ca 0e rudele noastre ,i Dn leg*tur* cu care trebuie s* acion*m cu dre0tate& 3iaa
1iloso1ic* Dnseamn*, de asemenea, s* 0ui Dn 0ractic* 0rinci0iile eticii, adic* de 0e o 0arte s*-i 1ie indi1erent tot
ceea ce nu este bine sau r*u moral, iar 0e de alt* 0arte s* admiti Dn interiorul acestor lucruri indi1erente o ierarhie
a 2alorilor relati2e, hi m*sura Dn care dragostea Dnn*scut*, acordul iniial Dn care suntem cu noi Dn,ine ,i cu
umanitatea ne arat* _datoriileT 0e care le a2em lat* de noi, 1a* de umanitate umanitate care este 1iic* a aceleia,i
Raiuni, deci 1a* de ceilali oameni, 1raii no,tri, ,i mai ales 1a* de rudele noastre, concet*enii no,tri, 1a* de
Cetate& ReJult* de aici c* Dn aciunile noastre 2a trebui s* alegem unele lucruri, Dn 2irtutea utilit*ii lor 0entru
0ro0ria noastr* conser2are ,i 0entru aceea a celorlali oameni&
Figura m*rea* a Dnele0tului, egalul Reului, domin* stoicismul, dar ca un 1el de ideal transcendent, inaccesibil&
Din acest 0unct de 2edere, toi oamenii, chiar ,i 1iloso1ul, sunt non-mtele0ti&& Filoso1ii se disting Dns* de ceilali
oameni 0rin con,tiina c* nu sunt Dnele0i& $ste ceea ce le
.
<>
,8?(S(,I& E%E)@'@3
0ermite s* 0rogreseJe s0iritual ,i s* se a0ro0ie asim0totic de modelul Dnele0ciunii care-i ghideaJ* :Breb&&@&
P^rrhon i sceptica" sau indi1eren* ,l con1ormiX
#a P^rrhon, considerat 1ondator al sce0ticismului, discursul 1iloso1ic este a0roa0e ineHistent& $l se mulume,te s*
tr*iasc* Dntr-un 1el care, a0arent, nu se distinge de cel al altor oameni, dar care este totu,i 0ro1und di1erit 0entru
c*, orice s-ar Dnt+m0la, el D,i re1uJ* emoia ,i r*m+ne Dn indi1eren* absolut*, c*ci Di este im0osibil s* s0un* dac*
lucrul care i se Dnt+m0l* este un bine sau un r*u& Dn aceast* nesiguran*, totul Di este indi1erent ,i Dl las* senin,
ceea ce conduce a0arent la un con1ormism total Dn leg*tur* cu 2iaa tr*it* de oamenii obi,nuii&
e 0are c* atitudinea sce0tic* a cunoscut o oarecare e2oluie& ce0ticii de du0* P^rrhon, $nesidemos, Agri00a,
eHtus $m0iricus, deJ2olt* argument*ri care tind s* demonstreJe im0osibilitatea oric*rei cunoa,teri 1iloso1ice/
nu eHist* criteriu al ade2*rului :senJaia sau Dnelegerea@U im0resiile 2ariaJ* du0* oameni, 0o0oare, du0*
circumstane, du0* dis0oJiiile interioare :Dum&@& Ace,ti sce0tici D,i consacr* toate e1orturile res0ingerii teoriilor
acelora 0e care ei Di numesc dogmatici, Dn s0ecial e0icureii ,i stoicii& $i de2in Dntr-un 1el istorici ai 1iloso1ici, iar
accesul Ia teHtele celor dou* ,coli amintite li se datoreaJ* Dn mare 0arte& A0ar ast1el dou* lumi/ 0e de o 0arte
aceea a limbaQului ScotidianT, care ne s0une ce a0are Dn 0erce0ia noastr* :S1enomenulT@, deci limbaQul 2ieii, al
Dntregii lumi, Dn care sce0ticul tr*ie,te ,i 2orbe,te ca toat* lumeaU 0e de alt* 0arte aceea a 1iloso1ilor, care
0retindea dein cunoa,terea lucrurilor Dn sine ,i a1irm* cu certitudine eHistena Dn sine a unui Bine, a unui R*u& a
unui criteriu al ade2*rului& ce0ticul se abine s* emit* Qudec*i asu0ra acestor entit*i& Ast1el, Sel nu tr*ie,te
con1orm unei doctrine 1iloso1iceT :Dum&@ ,i r*m+ne senin& Dar& &_0entru c* iube,te oamenii, el Dncearc* s*i
2indece 0rin discursul s*u de Dng+m1are ,i dogmatismT& Atitudinea lui dittgenstein :care considera c* 1iloso1ia
este o maladie a limbaQuluiXX@ nu este 1oarte Dnde0*rtat* de aceea a sce0ticilor antici&
AHlstotellsmul sau cercetarea tiin1ifica
Idealul 2ieii, 0entru Aristotel, era cercetarea ,tiini1ic*& Aristotelidenii :sau 0eri0ateticienii@ e0ocii elenistice s-au
0reocu0at de cercetarea
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
,tiini1ic* mai mult dec+t de cea meta1iJic*& !eo1rast continu* marile cercet*ri ,i e1orturi de clasi1icare a
2egetalelor ,i animalelor, odinioar* Dntre0rinse de Aristotel& Astronomul Aristharchos din amos O un
SCo0emic al Antichit*iiT O se al*tur* ,colii& $l emite i0oteJa c* oarele ,i stelele erau imobile, ,i c* 0lanetele
,i P*m+ntul se Dn2+rteau Dn Qurul oarelui, a2+ndu-,i 1iecare ,i 0ro0ria aH* de rotaie& Dn rest, g*sim la traton din
#am0saZos, ade0t al unei 1iJici materialiste, c+te2a tentati2e de 1iJic* eH0erimental* :Dn s0ecial Dn leg*tur* cu
2idul@& #ogica aristotelic* a 1ost remarcabil deJ2oltat* de c*tre !eo1rast ,i $udemos din Rhodos& Bcoala a
culti2at, de asemenea, ,i disci0linele umaniste/ teoria muJicii :AristoHenes din !arent@, istoria literaturii, a
1iloso1iei, a 1ormelor de 2ia*, a mora2urilor ,i a credinelor 0o0ulare, caracteriologia& Aristo-telicienii
0olemiJeaJ* cu stoicii Dn leg*tur* cu de1iniia 1ericirii care, du0* Aristotel, nu const* Dn sim0la 2irtute, ci
0resu0une, deo0otri2*, un minimum de bun*stare&
&cademia platonlclan sau a-enturile dialecticii
!radiia care Dnce0e cu Platon a cunoscut 0atru stadii succesi2e& Primul O S3echea AcademieT/ du0* moartea
lui Platon, ,coala a 1ost condus* de c*tre disci0olii s*i a0ro0iai, Dn s0ecial 0eusi00os ,i Kenocrates :,i
succesorii lor@& !oate scrierile acestor 1iloso1i s-au 0ierdut, iar doctrina lor nu 0oate 1i reconstituit* dec+t din
m*rturii ulterioare, 1oarte dis0arate& Bcoala 0are a 1i continuat s* discute acelea,i 0robleme ca ,i Dn tim0ul lui
Platon, Dn s0ecial Dn chestiunea ra0orturilor dintre Ideile 0latonice ,i )umerele ideale, e2ocate Dn ultimele c*ri
ale Metafizicii lui Aristotel&
E Ctre mi*locul secolului $I C%$r%, din raiuni &reu de analizat "raporturile cu +FrrhonR dorina de a se opune
do&matismului epicureic sau stoicR influena lo&icii me&ariceR,, Arcesilaos revine la ceea ce el consider ca
adevrata metod platonic, motenit de la 7ocrate :Cic, 1in% II, %,-@/ dialectica, Dneleas* ca eHerciiu critic Dn
cadrul c*ruia se 0oate ataca at+t teJa, c+t ,i contradictoria& Filoso1ia nu te Dn2a* nimic, ea re1uJ* orice
dogmatism ,i este critic* 0ur*& Aceasta este SAcademia de CiQlocT& ce0ticii, eHtus $m0iricus de 0ild*, nu au
ratat ocaJia de a accentua Dnrudirea 0oJiiei lor cu aceea a lui Arcesilaos :Dum&@, dar nici 0e aceea de a sublinia
di1erena/ Arcesilaos a1irm* c* este im0osibil
97
FI#""FIA $#$)I!IC9
s* g*se,ti ade2*rul ,i c* 0ura acti2itate dialectic* care duce la sus0endarea Qudec*ii este binele Dn sineU sce0ticii
re1uJ* aceast* a1irmaie&
E 'dat cu succesorii lui Arcesilaos, Carneades si +hilon din Larissa, Academia a e2oluat Dn sensul
0robabilismului& $ste ceea ce se cheam* S)oua AcademieT& Ade0ii s*i admiteau c*, ade2*rul 1iind de neg*sit, se
0uteau m*car da soluii credibile, ade2*ruri reJonabile at+t Dn domeniul ,tiini1ic, c+t ,i Dn cel al 0racticii morale&
Aceast* 1iloso1ie, care las* indi2idului griQa alegerii a ceea ce trebuie s* 1ac* Dn 1iecare moment, 0entru 1iecare
caJ 0articular, du0* e2aluarea moti2elor 0ro ,i contra ,i du0* alegerea celei mai reJonabile soluii, ,i care se
ins0ir* ,i din stoicism ,i din em0irism, a Qucat un rol im0ortant Dn desco0erirea modern* a libert*ii ,i a
autonomiei indi2idului, Dn s0ecial datorit* lui Cicero, care a 1*cut-o cunoscut* tradiiei occidentale/ Snoi,
academicii, tr*im de la o Ji la alta :adic*, Qudec*m Dn 1uncie de caJurile 0articulare@, iat* de ce suntem liberiT
:Cic, 2usculane, 3, 88@&
E Antiochos din As;alon :cea <. D&Hr&@ o0ereaJ* o Dntoarcere la dogmatism& $l emite ideea c* 0latonismul,
aristotelismul ,i stoicismul ar s0une, Dn 1ond, acela,i lucru& !ot acesta este ,i momentul Dn care, Dn cele trei ,coli,
Dn2**m+ntul 2a lua 1orma comentariului o0erelor 1ondatorilor& Iat* aici a0ariia unui curent de g+ndire ,i a unei
metode de Dn2*are, care-,i 2or g*si 0unctul culminant odat* cu trium1ul neo0latonismului, la s1+r,itul
Antichit*ii&
Concluzie
Co,tenirea cea mai im0ortant* a e0ocii elenistice const* mai 0uin Dn conce0te ,i mai mult Dn idealuri ,i
eH0eriene morale/ modelul Dnele0tului care transcende condiia uman*, ideea de umanitate, de 1raternitate Dntre
oameni, ideea cosmo0olitismului, eH0eriena libert*ii morale, adic* a 0urit*ii de intenie, ideea de inde0enden*
1a* de bunurile eHterioare, lini,tea su1leteasc*, Dm0*carea cu destinul, dar ,i eH0eriena libert*ii de g+ndire, a
re0unerii Dn discuie a o0iniilor dogmatice, a acti2it*ii critice&
i
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
2ibliografie
+resocraticii, de J&-P& Dumont
E 2e!te
Jean Paul Dumont, Dn colaborare cu Daniel Delattre ,i Jean-#ouis Poirier, Les +resocmtiOues, col& S#a PleiadeT,
'allimard, Paris, %7<< :reeditat* Dn %7<7@& #ucrarea cu0rinde traducerea, m*rturiile ,i 1ragmentele reunite de H&
Diels, Die 1ra&mente der )orso;rati;er, Berlin, %7.8, reeditat* la Berlin de d& [ranJ Dntre anii %78;-%78<&
Jean Paul Dumont, Les :coles presocratiOues, SFolio-$ssaisT, 'allimard, Paris, %77%&
E Lucrri &enerale
#& Robin, La +ensee &recOue, Paris, %7-8, ed& a Ii-a, actualiJat* de P&-C& chuhl, %7?.&
P&-C& chuhl, :ssai sur laformation de la pensee &recOue, Paris, %78;, ed& all-a, %7;7&
A& Re^, La 3eunesse de la science &recOue, Paris, %787&
'&& [irZ ,i & Ra2en, 2he +resocratic +hilosophers, Cambridge,
%7A>, ed& al3-a, %7?8&
$& Brehier, $istoire de la philosophie, I& "AntiOuite et MoFen A&e,, ed&
re2iJuit* ,i actualiJat* de P&-C& chuhl, Paris, %7?., ultima reeditare
%77-&
J&-P& 3ernant, Les 'ri&ines de la pensee &recOue, Paris, %7?-& MFthe
et pensee chez Ies /recs, Paris, %7?A&
d&[&C& 'uthrie, A $istorF of/ree; +hilosophF, I& -2he :arlier
+resocratics and the +Ftha&oreans,, Cambridge, %7?-U JJ& "+resocratic
2radition front +armenides to Democritus,, %7?AU III& "2he 1ifth
CenturF :nli&htenment,, %7?7&
B& Parain :coordonator@, $istoire de la philosophie, I, $nc^clo0edie de S#a PleiadeT, Paris, %7?7&
'&$&R& #lo^d, Les De(uts de la science &recOue, de 2hales a Ana!imandre, trad& J& BrunschWig, Paris, %7>;&
77
BIB#I"'RAFI$
J&Cans1eld,Die )orso;rati;er,U% "Milesier,+Ftha&oreer,Menoplranes, $era;lit, +armenides,, tuttgart, %7<8U II&
"Nenon, :mpedo;les, Ana!a&oras, Leu;ipp, Demo;rit,, %7<?&
+latou iAristotel, de A& Baudart
E Corpusul platonicianG
$ippias Minor, des0re Cinciun*
Alci(iade, des0re )atura uman* :atribuirea sa lui Platon este 0olemiJat*@
Apolo&ia lui 7ocrate
:uthFphron, des0re Pietate
Criton, des0re Datorie
$ippias Maior, des0re Bine
Laches, des0re CuraQ
LFsis, des0re Prietenie
Charmides, des0re Dnele0ciune
+rota&oras, des0re o1i,ti
/or&ias, des0re Retoric*
Menon, des0re 3irtute
+haidon, des0re u1let
Banchetul, des0re Iubire
+haidros, des0re Frumos
Ion, des0re Iliada
Mene!enos, des0re Discursul 1unebru
:uthFdemos, des0re $ristic*
CratFlos, des0re Corectitudinea numelor
4epu(lica, des0re Dre0tate
+armenide
2heaitetos, des0re Btiin*
7ofistul, des0re Fiin*
+olitica
+hile(os, des0re Pl*cere
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
%..
2imaios
Critias, sau Atlanii
Le&ile, sau #egislaia
:pinomis, sau Filoso1ul :atribuirea sa lui Platon este 0olemiJat*@
7crisori :autenticitate discutat*, mai 0uin, 0robabil,7crisoarea a )il.a,
V Lucrri &enerale
Cichel AleHandre, Lecture de +laton, Bordas-Couton, %7?<&
e2on Bres, La +sFcholo&ie de +laton, P4F, %7>8&
Jean Brun, +laton et )Academie, S]ue sais-QePT, P4F, %7?7&
Francois Ch+telet, +laton, 'allimard, %7?A&
A& Dies, Autour de +laton, :ssai de critiOue et d'histoire, #es Belles
#ettres, %7>-&
A&-J& Festugiere, Contemplation et vie contemplative selon +laton,
0rin" %7?>&
A&-J &Festugiere, Les 2rois 5+rotreptiOues" de +latonG :uthFdeme,
+hedon, :pinomis, 3rin, %7>8&
3ictor 'oldschmidt, Les Dialo&ues de +laton, stmcture et methode
dialectiOue, P4F, %7?8&
3ictor 'oldschmidt, La 4eli&ion de +laton, P4F, %7;7&
Hegel, +rele&eri de istoria filosofiei, 2oi& I, II, III&
Catherine Joubaud, Le Corps humain dans laphilosophieplatonicierme,
3rin, %77%&
imone Canon, +our connaCtre +laton, Bordas, %7<?&
Jose0h Coreau, Le 7ens du platonisme, #es Belles #ettres, %7?>&
MarieA4ominiBue Richard, L':nsei&nement oral de +laton, 0re1a*
de Pierre Hadot, #e Cer1, %7<?&
#eon Robin, +laton, P4F, %7?<&
#eon Robin, La 2heorieplatonicienne de l'amour, P4F, %7?;&
Pierre-CaHime chuhl, La 1a(ulation platonicienne, 3rin, %7?<&
%
Corpusul aristotelicG
'r&anonG Categoriile = Des0re inter0retare = Analiticele/ Analitica Prim* ,i Analitica ecund* = !o0ica =
Res0ingerile so1istice&
JUDEEAN O TA/,A.J GOA
H
4]'
BIB#I"'RAFI$
J^
Metafizica :c*rile de la A la )@& 3eJi, de asemenea, La MetaphFsiOue, Presses PocZet/ Agora, les Classiques,
trad& Jules Barthelem^-aint-Hilaire, re2iJuit* ,i adnotat* de Paul Cathias& Introducere de Jean-#ouis Poirier&
#ucrarea studiaJ* Dn am*nunt Sgenul de manuscrise aristotelice, 0ara1raJele celebre, cum ar 1i acelea ale lui
AleHandru din A0hrodisia, A2erroes, Caimonide, !oma dGAquino ,i meta1iJica de-a lungul istoriei 1iloso1ieiT&
1izica, I ,i II&
Despre ceruri "De Caelo,, 2eJi, de asemenea, Le 2rite du ciel, urmat de 2rite pseudo.aristotelicien du monde,
3rin, trad& !ricot& Despre natere sipieire "De /eneratione et Corruptione, 2ratat de meteorolo&ie Despre suflet
"De Anima, Mici tratate de istorie natural "+arva Iaturalia, Istoria animalelor
Despre alctuirea animalelor "De +arti(us Animalium, Despre naterea animalelor "De /eneratione
Animalium, Despre micarea animalelor "De Motu Animalium, :tica :udemic :tica Iicomahic +olitica
2ratat de economie Constituia Atenei +oetica 4etorica
Lucrri &enerale
Pierre Aubenque, Le +ro(leme de )etre chez Aristote% :ssai sur la pro(lematiOue aristotilicienne, P4F, %7??&
Jean Brun, Aristote et le LFcee, S]ue sais-QePT, nr& 7-<, P4F, %7?%& Jean-Paul Dumont, Introduction la
methode d'Aristote, 3rin, %77- :ed&all-a@&
Jean-Claude Fraisse, +hilia, la notion d'amitie dans la philosophie antiOue, 3rin, %7>;&
_& A C 0A_
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
%.-
Rene A& 'authier, La Morale d'Aristote,col& SInitiation 0hiloso0hiqueT,
P4F, %7?8&
Jean-Carie #eblond, Lo&iOue et methode chez Aristote% :tude sur la
recherche des principes dans la phFsiOue aristotelicienne, 3rin, %7>.&
Jean-Carie #eblond, Aristote, philosophe de la vie, introducere la
trad& sa a c*rii I din 2rite sur Ies parties des animau!, Aubier, ed&
Contaigne, %7;A&
Jose0h Coreau, Aristote et son ecole, P4F, %7?-&
'& Rodier, Aristote, trite de l'0me,i!d0% ,i comentariu, 3rin, %7<A&
Francis dol11, Aristote et la politiOue, P4F, col& S0hiloso0hiesT, %77%&
1ilosofia elenistic, de P& Hadot
+rescurtrile pentru referinele la te!tele citateG
Arr&/ '& Arrighetti, $0icur, 'pere, !orino, %7>8 :teHtul Dn greac* ,i
trad& Dn limba italian* a scrisorilor ,i 1ragmentelor r*mase de la
$0icur@&
Breh&/ $& Brehier, P&-C& chuhl, Les 7toiciens, SBibliotheque de #a
PleiadeT, Paris, %7?; :trad& unor im0ortante teHte ale stoicilor@&
Cic, 1in%G Cicero, Defini(us :trad&/ Des termes e!tremes des (iens
et des mau!,, ed& ,i trad& J& Carina, - 2oi&, Paris, #es Belles #ettres,
%7?%&
Cic& 2useG Cicero, 2usculanes, trad& '& Fohlen ,i J& Humbert, - 2oi&,
Paris, #es Belles #ettres, %78%&
Dum&/ J&-P& Dumont, Les 7ceptiOues &recs, Paris, P4F, %7??,
ed. amAa" ;<<7.
Fest&/ A&-J& Festugiere, :picure et ses dieu!, Paris, %7?< :trad& unora
dintre 1ragmentele lui $0icur@&
#ucreiu/ #ucreiu, De rerum natura, trad& A& $rnout, Paris, %7-8&
Paquet/ #eonce Paquet, Les CFniOues &recs% 1ra&nients et temoi&na&es,
Presses de lG4ni2ersite dG"ttaWa, %7<<&
&$&/ 7e!tus :mpiricus, ; 2oi&, #ondra, #oeb Classical #ibrar^, %7?>
teHtul Dn greac* ,i trad& Dn limba engleJ*&
%.8 BIB#I"'RAFI$
eneca, LucG eneca, 7crisori ctre Luciliu, trad& $& Prechac ,i H& )oblot, Paris, %7A7-%7?;&
3F&/ H& 2on Arnim, 7toicorum )eterum 1ra&menta,< 2oi&, a0*rut* la #ei0Jig, Dntre %7.8 ,i %7-;, ,i reeditat*
deseori de atunci :1ragmentele stoicilor Dn limba greac*@&
E 1acultativ
crisorile lui $0icur/ $erodote, +Fthocles, Menecee, et +ensees MaCtresses, Dn lucrarea #ucrece, De rerum
natura, de Al1red $rnout ,i #eon Robin, comentariu eHegetic ,i critic*, 2oi& I, Paris, #es Belles #ettres, %7-A&
Fragmente ale aristotelicienilor/ F& dehrli, Die 7chule des Aristoteles% 2e!te und Kommentar8 Bale, %7;;-%7A7U
ed& a --a, %7?>-%7?7 ,i %7>;-%7>< :teHtul Dn limba greaca ,i comentariul Dn limba german*@& !eHte cu 0ri2ire la
Academia 0latonician*/ Der +latonismus in der Anti;e, 2oi& I, ediie DngriQit* de H& Dorrie ,i C& Baltes, tuttgart,
%7<> :teHtul Dn limba greac* ,i trad& Dn limba german*@&
E Lucrri "Cn afar de lucrrile citate apropo de te!te,G
$& Brehier, La 2heorie des Incorporels dans )ancien stoCcisme, ed& a 8-a, Paris, %7?-&
3& Brochard, Les 7ceptiOues &recs, Paris, %<<>, ed& a --a, %7-8, reti0*rit* Dn %7?7&
J&-J& Duhot, La Conception sto'icienne de la causalite, Paris, %7<7&
A&-J& Festugiere, La 4evelation d'$ermes 2risme&iste, 2oi& II/ S#e Dieu cosmiqueT, Paris, %7;7&
J& 'lucZer, Antiochus and the Late AcademF, 'ottingen, %7><, Dn s0ecial 00& %8-7.&
C&-"& 'oulet-CaJe, L'Ascese cFniOue, Paris, %7<?& I& Hadot, SDu bon et du mau2ais usage du terme
`eclectismeL dans lGhistoire de la 0hiloso0hie antiqueT, $ermeneutiOue et ontolo&ie, homma&e +ierre
Au(enOue, Paris, %77., 00& %;>-%?-&
P& Hadot, :!ercices spirituels et philosophie antiOue, Paris, ed& a 8-a, %77-&
#& Robin, +Frrhon et le scepticisme &rec, Paris, %7;;&
'()DIR$A F")DA!"AR$ 'R$AC9
%.;
H&-'& Rome^er-Dherbe^, S#a 0arole archaique& #a theorie du langage
cheJ AntistheneT, Ar&umentation, 2oi& 3, %77%, 00& %>%-%<?&
'& Rodis-#eWis, :picure et son ecole, Paris, %7>A&
& ambursZ^, +hFsics ofthe 7toics, #ondra :Hutchinson@, %7>%&
$d& A& 3oelZe, S#e ce0ticisme antique& Pers0ecti2es historiques et
s^stematiquesT, Cahiers de la 4evue de theolo&ie et de philosophie,
nr& %A, 'ene2a, %77.&
A& 3oelZe, L'Idee de volonte dans le stoicisme, Paris, %7>8&
A& 3oelZe, La +hilosophie comme therapie de l'0me, Fribourg
:$l2eia@, %778&
CAPI!"#4# II
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I
CIJ#"CI4
de France Farago
;
:&iptul
$gi0tul este adesea 0omenit Dn literatura greac*& Dac* e s* ne Dn-credem Dn Banchetul, atunci c+nd ocrate ,i-a
Dndemnat disci0olii s* caute 0e la str*ini un Dnele0t care s*-i 0oat* 2indeca de groaJa de moarte, Platon a 0lecat
Dn $gi0t ,i, la Dntoarcerea sa, a scris /or&ias, care r*m+ne una dintre cele mai 0ro1unde discuii asu0ra
ra0orturilor dintre ideile de dre0tate, de con,tiin* ,i de eternitate& Judecata su1letelor la Platon, at+t de str*in*
lumii s0irituale a 'reciei, se Dnrude,te Dn mod biJar cu ideile egi0tene& $gi0tul a a2ut de alt1el un im0act
considerabil asu0ra 2ecinului s*u de la est, Israel& F*r* a mai 2orbi de Coise, olomon a chemat Dn aQutor 0entru
organiJarea noului stat scribi egi0teni, care au adus, Dn a1ara metodelor lor administrati2e, culegerile sa0ieniale,
ca ,i Cnvaturile lui Amenopeos, care au ins0irat cartea +rover(elor% Cai t+rJiu, Dnele0ciunea aleHandrin* a lui
Philon Iudeul ,i a tera0euilor 2a 0relungi Dn2**tura sa0ienial* a $gi0tului, gustul 0entru 2iaa interioar*, 0entru
lini,te ,i retragerea din lume, de la care cre,tinismul monahal originar 2a a2ea ce mo,teni&
$gi0tul nu a o0erat totu,i trecerea de la mFthos la lo&os, de la mit la raiune, iar 1iloso1ia ca disci0lin* raional* Di
2a r*m+ne necunoscut*& )e a1l*m, deci, Dn 1aa unei !radiii c2asi0ure deri2ate din ethosul religios, 0oliteist Dn
1orma destinat* 0o0orului, dar monoteist Dn 1ond& )u este a,adar 2orba de c*utarea unei cunoa,teri 0rin
conce0tualiJarea lumii& $gi0tul 0are chiar s* 1i re1uJat traducerea Dn 1ormule abstracte a secretului in2iolabil al
lucrurilor& $nigma a 1ost 0entru $gi0t o alegere deliberat*, a0t* de a 0otena misterul, 0e care mai degrab* Dl
culti2* ,i nu 0retinde s*-% diminueJe&
Ca*t, simbol al Ade2*rului ,i al Dre0t*ii, al ordinii uni2ersale, era garantul teocraiei 1araonice& Ca*t i-a 1ost
baJa conser2atoare, ceea ce
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 I C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %.?
a Dnchis $gi0tului calea g+ndirii istoriei, a de2enirii, ca ,i accesul la o etic* a libert*ii ,i a de0*,irii de sine&
Aceasta 2a 1i 2ocaia g+ndirii iudaice&
Dn 1ine, etica, Dn s0ecial odat* cu 0erioada Im0eriului de CiQloc :-...@, cu Dn1lorirea cultului lui "siris, a1irm*
necesitatea de a 0ractica dre0tatea Dn tim0ul 2ieii 0e 0*m+nt 0entru a merita su0ra2ieuirea Dn transcendent, Dn
Cartea Morilor, Dn e0oca )oului Im0eriu, a0are SQudecata inimiiT de1unctului, ceea ce 0ermite o Scon1esiune
negati2*T sau Sdeclaraia de inocen*T/ S)u am comis nedre0t*i Dm0otri2a oamenilorT sau Snu am 1*cut r*uT,
Snu am ridicat m+na asu0ra omului s*racT, Snu am Dn1ometat, nu am 1*cut 0e nimeni s* 0l+ng*T, Snu am ucisT&
Chiar dac* $gi0tul a conce0ut omul ca subiect al im0ut*rii 2inei, el nu a aQuns, 0rin intermediul m*rturisirii
0*catului, care 2a 1i 0articularitatea Israelului, la ideea m+ntuirii, e2aluarea 1inal* a ne2ino2*iei interJic+nd
0ractic Qustiiei di2ine orice absol2ire 0e baJa miJericordiei di2ine/ cel care a 0*c*tuit mult nu 2a 0utea 1i iertat&
Iat* limitele antro0ologiei egi0tene, Dn care g+ndirea libert*ii, a 2inei ,i a res0onsabilit*ii a r*mas schematic*, Dn
ciuda considerabilului 0as Dnainte 0e care %-a 0ermis, du0* Qusta subliniere a lui Hegel, mitul Judec*ii de A0oi&
/0ndirea prefilosofic Cn Mesopotamia
Ceso0otamia a 1ost, al*turi de $gi0t ,i a0roa0e Dn acela,i tim0, din -<.. D&Hr&, un 2iu 1ocar de ci2iliJaie, n*scut
din 1uJiunea in1luenelor sumeriene ,i semitice, Dnainte de a dis0*rea sub lo2iturile meJilor Dn ?%- D&Hr&
:cucerirea ,i incendierea cet*ii )ini2e@& Ca ,i g+ndirea egi0tean*, cea meso0otamian* a a0*rut din acest amestec
,i e de nedisociat de cadrele religioase Dn care ea s-a deJ2oltat&
Politeismul sumero-aZZadian se caracteriJeaJ* 0rin imanena di2inului/ Jeii :0este -A..@ 1ac 0arte integrant*
dintr-un cosmos saturat de sacru& Reii semitici, chiar dac* se Dnde0*rteaJ* u,or de naturalismul umerului, nu
sancioneaJ* Dnc* gre,eala moral*, ci doar transgresiunea ritual*& 3ina moral*, destabiliJare a armoniei
interioare, 2a 1i stigmatiJat* de 0ro1eii lui Israel ,i 2a necesita 0oc*ina re0aratoare& Pentru Jeii semitici nu se
0une Dnc* dec+t 0roblema restaur*rii ordinii eHterioare 0erturbate&
Dn domeniul dre0tului ,i al re1leciei morale, babilonienii s-au a0ro0iat de o s0eculaie raional*& Reglement*rile
,i codurile Quridice, dintre care
%.>
BIB#IA
cel mai celebru este cel al lui Hammurabi :secolul K3III@, 0retind c* 1ac s* domneasc* o ordine ,i o dre0tate
instaurate de JeiU totu,i, teama r*m+ne aceea care d* mobilul Dnele0ciunii, care consist* Dn recunoa,terea
limitelor umane ,i a abisului dintre om ,i Jei&
Dn domeniul ,tiinelor,Dn care se amestec* em0irismul ,i iraionalul, Babilonul duce li0sa a ceea ce Atena 2a d*rui
"ccidentului :0entru 0rima dat*, Dntr-o manier* genial*, 0rin Platon@/ distincia riguroas* Dntre ceea ce este
accesibil simurilor ,i ceea ce este accesibil doar intelectului, conce0ut Dn str+ns* leg*tur* cu structurile raionale
ale unui cosmos 1ondat 0e o autentic* Idee meta1iJic*, de0*,ind 1enomenalitatea lumii, 4nul sau Binele, care
sunt la Platon numele Di2init*ii,
C+t des0re Biblie, ea D,i traseaJ* trama discursului Dn Qurul unor *ri ,i 0o0oare/ e2reii, descin,i din Abraham, au
0lecat din ara 4r du0* cucerirea, Dn urma unei lu0te str+nse cu autohtonii, a *rii Canaanului :unde se stabiliser*
du0* 1uga din $gi0t@, Dntemeind acolo un regat Dn1loritor, dar 1ragil& Istoria 0olitic* a Israelului este aceea a unui
stat minuscul, 0rins ca Dntr-un cle,te Dntre cele dou* mari 0uteri, $gi0t ,i Ceso0otamia, e2reii cunosc+nd Dn mai
multe r+nduri de0ortarea Dn Babilon& Dnainte de a de2eni eliberatorul 0o0orului s*u, Coise 1usese destinat a 1i
0rin egi0tean, iar de0ortaii au 0*strat din Babilon in1luene detectabile& "riginalitatea g+ndirii iudaice const* Dn
re2alori1icarea acestui material Dn sensul unui monoteism con1irmat, care 0ostuleaJ* transcendena absolut* a
DumneJeului 2iu, ,i asta Dntr-un registru eH0resi2 di1erit de teologiile 'reciei& Acest 1enomen are, 1ire,te, loc
Dnainte ca iudaismul elenistic ,i cre,tinismul s* o0ereJe aliaQul cultural al ebraismului ,i elenismului, transmi+nd
$uro0ei o mo,tenire com0leH*&
Bi(lia
SCeea ce este bine ,tiut, este 0rost ,tiut&T
Hegel
)u eHist* g+ndire 1*r* de memorie, iar a0ariia Dns*,i a ineditului trimite la condiiile sale de emergen*, chiar ,i
la cele mai Dnde0*rtate& A g+ndi 2a Dnsemna Dntotdeauna dialogul cu o origine ,i cu o mo,tenire c*reia i-a dat
na,tere& Ast1e# dac* 1+ntul !oma se Dnclin* Dn 1aa lui Platon ,i Aristotel, ca Dn 1aa 0*rinilor g+ndirii ,i a
creatorilor instrumentelor ei 1ormale, aceasta nu 0oate Dnsemna :cu at+t mai 0uin Dn cadrul unei lucr*ri 0entru uJ
academic@ ocultarea c2asisistematic* a 1a0tului c*
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAICA BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %.<
mo,tenirea 'reciei clasice s-a Dmbinat Dn "ccident cu 1ondul religios bogat Dn deJ2olt*ri s0eculati2e ulterioare,
0ro2enit din "rientul CiQlociu& !*cerea asu0ra originii semitice a s0iritualit*ii cre,tine, ale c*rei 2alori au
modelat "ccidentul, nu 0oate de alt1el s* 1ie dec+t sus0ect* la s1+r,itul unui secol care a 2*Jut, Dn inima $uro0ei,
cel mai mare masacru Dn1*0tuit cu s+nge rece, Dm0otri2a 0o0orului a c*rui cultur* m*rturise,te, al*turi de
raiunea logic*, eHistena 0iritului "ruah,%
A reabilita memoria academic* a uneia din g+ndirile 1ondatoare maQore 0oate crea ocaJia unei recitiri, unei
reinter0ret*ri Dn di2ersitatea 0reJent*rilor ,i a interogaiilor 0osibile& Cu at+t mai mult cu c+t ast*Ji $uro0a,
r*mas* Sor1an*T Dn urma obl*duirii acestui ciudat 0aricid, cu identitatea Jdruncinat*, risc* tocmai s* rateJe
dialogul necesar cu cei care se re2endic* din alte g+ndiri 1ondatoare ,i care reJist* cu Dndre0t*ire 0ro0riei lor
neg*ri& e im0une deci mai mult ca oric+nd im0erati2ul cunoa,terii de sine, 0entru a 0ro0une celuilalt o
1iJionomie identi1icabil*, ,i aceasta Dn sco0ul Dmbog*irii reci0roce, a 0*str*rii di2ersit*ii 0unctelor de 2edere, a
deschiderii 0ers0ecti2ei uni2ersale 0rintr-o 0ractic* amical* a al teri taii& Dn ceea ce ne 0ri2e,te, trebuie s* ne
amintim 0atrimoniul biblic, c*ci im0ortana lui a constat Dn trans1ormarea 0ro1und* a 2iJiunii des0re om ,i lume,
2iJiune mo,tenit* din antichitatea greco-latin*/ o antro0ologie a,eJat* 0e ideea omului ca libertate meta1iJic* ,i
res0onsabilitate etic*, subiect ireductibil care a s1+r,it 0rin a-,i subQuga 0oliticul, Dns*rcinat Dn acel moment s*
garanteJe libertatea inalienabil*/ meta1iJica in1initului care 2a in1iltra matematicile secolului al K3II-lea, du0*
cum arat* [o^re& De2ine a,adar nu numai legitim, dar ,i urgent ,i necesar s* acord*m locul cu2enit Bibliei Dn
istoria 1iloso1iei/ locul Dnce0uturilor unei re0reJent*ri care 2a da mereu de g+ndit datorit* 1igurilor sale
1undamentale, re0reJentare care instaureaJ* Dnce0uturi ,i in2it* la relu*ri, 1undare care, Dn ine0uiJabilul s*u 1ond,
2a 1urniJa re1undament*ri 0er0etue 0entru stadiile necesare, dar ,i neobosite ale g+ndirii 2ii&
Prezentarea 2ibliei
2a Bi(lia :Sc*rileT, Dn greac*@ este numele dat Dn e0oca elenistic* culegerii de scrieri ebraice redactate de-a
lungul a nou* secole& Aceste c*ri gru0eaJ* dou* mari ansambluri/ 3echiul ,i )oul !estament& Ca la toate
0o0oarele 2echi, ,i la israelii literatura oral* a 0recedat-o 0e cea scris*& FiHarea Dn scris are loc Dnce0+nd cu
e0oca regal* :Da2id, cea %.%-,
%.7
BIB#IA
,i olomon, cea 7>--78-@& 3echi 1ragmente cu caracter 0oetic, reguli de cult ,i hot*r+ri Quridice 1useser*
conser2ate Dn 2irtutea 1unciilor 0e care le a2eau Dntr-o 2ia* social* organiJat* Dn Qurul unei credine originare/ Dn
miQlocul unei lumi 0oliteiste ,i idolatre, cu ritualuri gu2ernate de im0erati2ele i0otetice ale magiei ,i SeHtorc+ndT
bine1acerile de la di2init*i, im0erati2ul categoric al #egii cere oamenilor s* cread*, 1*r* su0ortul 1alacios al
re0reJent*rii unei !ranscendene riguros meta1iJice ,i 1ondatoare a 2alorilor&
Biblia ebraic*, 3echiul !estament, scris* Dn ebraic*, cu rare 0asaQe Dn aramaic*, a 1ost tradus* Dn greac* la
Dnce0utul secolului III D&Hr& de >. de scribi Dn AleHandria, de unde numele de e0tanta :0rescurtat #KK@ sau
e0tuaginta& )oul !estament, literatur* s0eci1ic cre,tin*, scris Dn greac*, 2a 1i de asemenea studiat&
Dat* 1iind imensitatea c+m0ului 0roblematic generat de Biblie, ne 2om restr+nge cercetarea la tr*s*turile care
singulariJeaJ* maniera Dn care Biblia 0reJint* condiia omului Dn ra0ort cu Absolutul din care 0ro2ine, Dn ra0ort
cu Cel*lalt 1a* de care este dator ,i res0onsabil, Dn ra0ort cu )atura 0e care nu se 0une 0roblema de a o adora, ci
de a o domina 0rin munc*, ,i Dn ra0ort cu Istoria 0e care o modeleaJ* Dn de0lin* 1idelitate cu ceea ce Di con1er*
sco0ul& Pro1eii QaloneaJ* acela,i 0arcurs mereu deschis, 1*r* alt 0ilon dec+t s0erana unui cu2+nt care scoate
eHistena uman* din letargie, din tentaia abandonului ,i a tr*d*rii, chem+nd 0o0orul la is0*,irea c*derii
conaturale cu riscul ,i cu curaQul libert*ii Dntru 0oc*ina m+ntuitoare& 3om ar*ta c* limbaQul Bibliei este acela al
dualului/ dualitate a 0rotagoni,tilor ,i lu0t* 0entru recunoa,tere, na,tere a omului Dntru sine, Dntru acce0tarea
1initudinii sale ,i 0rin 2*t*mare narcisic* :omul nu este DumneJeu@& De aici un ti0 de discurs care 0reJint*
uni2ersalul nu 0rin conce0tul eH0rim+nd esena etern* ,i static* a lucrurilor, du0* modelul 1iloso1iei, ci 0rin
eH0resia ireductibilei singularit*i a unei eHistene care se creeaJ* 0rin Dn2*area Jbuciumat* a su0unerii
0rogresi2e la 1uncia Realului, o Dnele0ciune care domole,te instinctul sub s0ecia Dnelegerii Dntru Iubire&
%egmntul l alegerea Iul Israel
Po0orul lui Israel D,i Dnce0e istoria sub semnul #eg*m+ntului "(erit Dnsemn+nd, la semii, contractul de schimb,
reci0rocitatea@, relaie 0ecetluit* 0rin angaQamentul de nedes1*cut Dn distincia 0artenerilor angaQai/
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%.
DumneJeu ,i omul& Fie c* este 2orba de )oe, de du0* 0oto0 -/eneza 7@, de A2raam "i(id% %A,%>@, de Coise 0e
muntele inai Dn 1aa 0o0orului ":!od -;@, a0oi de Iosua ,i 0ro1ei, DumneJeu D,i reDnnoie,te 0romisiunea,
aQutorul 0ro2idenial, dincolo de m+nia 0ro2ocat* de necredina 0o0orului ales& Cum s* caracteriJeJi SalegereaT
Dn termeni moderni, dac* nu Dn termenii cores0ondenei, la o naie 0ierdut* Dntre 0o0oare idolatre, cu sentimentul
legitim al emergenei, al distinciei inteligenei, con,tient* de de0endena ontologic* im0lacabil* ,i de caracterul
im0osibil de obiecti2at al $ternuluiP Bi, Dn 1ond, 0ractica religioas* israelit* a indi2idualiJat acest 0o0or Dnc* de
la Dnce0uturile sale& #egea lui Coise caracteriJeaJ* 3echea Alian* sau 3echiul #eg*m+nt, dar, odat* cu Ieremia,
a0are ideea unei S)oi AlianeT :8%,8%-8;@/ DumneJeu nu doar o1er* iertarea 0entru ru0erea unilateral* a
#eg*m+ntului, dar ,i Dnscrie #egea Dn inimi 0rin graia di2in*, ast1el ca 0ura ,i s0ontana credin* s* nu 1ie
distrus*& $senienii, a0oi cre,tinii 2or 0relua aceast* idee&
Geneza sau libertatea care Irumpe .n natur
!eHtul /enezei, construit Dn Qurul temei nesu0unerii, 0une deo0otri2* Dn e2iden* o ordine ontologic* 0urt*toare
de 2ia* ,i armonie ,i transgresarea acestei ordini, 0rimul act Dn care se mani1est* libertatea& !ransgresiunea
2iJualiJeaJ*, 0rin a0ariia deJordinii comise, tocmai ordinea care ar 1i r*mas alt1el necunoscut* ca atare& Ast1el,
Dn Biblie, libertatea D,i ca0*t* con,tiina de sine 0rin intermediul 1ailibili taii sale, iar 0*catul este cu ade2*rat
originar O origine a lu*rii la cuno,tin* a omului de 1acultatea necesar* 0ostul*rii 0rin o0oJiie, chiar dac*
0ostularea libert*ii Dnseamn*, aici, alienarea ei& Aceast* alienare deschide calea m+ntuirii necesare 0rin
consim*m+ntul 1inal dat, dincolo de toate in1idelit*ile eH0loratoare ,i temerare ale umanit*ii bolna2e de
atot0uternicie, unei ordini c*reia omul nu-i este creatorul, ordine din acest moment cunoscut* ,i 1inalmente
acce0tat*& Dubla distanare a lui Adam de natura c*reia Di d* nume, gr*dina $denului din care DumneJeu Di
1*cuse 0arte Sca s-o DngriQeasc*, s-o a0ereT ,i 0e care o 0ierde ca origine 0aradisiac* ,i 1uJional*, 0rin eHerciiul
libert*ii care-% duce la con,tiina e2aluant*, se 0relunge,te Dn relaia ostil* 0e care omul o 2a a2ea de acum cu
0*m+ntul 0e care-% culti2* Scu sudoarea 1runii saleT& Relaia este con1lictual*, cu o natur* care nu trebuie
adorat*, ci su0us*, cu griQa, de alt1el, a 0reJer2*rii ei globale& Ast1el, du0* 0oto0, )oe D,i instaureaJ* dominaia
legitim* asu0ra
in
BIB#IA
2iului, cu reJer2a de a nu 0ro2oca r*u omului ,i, Dn 0lus, cu interdicia consum*rii s+ngelui animalului sacri1icat,
c*ci s+ngele a0arine lui DumneJeu, ca simbol al 2ieii& Hegel subliniaJ* Dn 7piritul cretinismului si destinul su
originalitatea acestei 2iJiuni 1idele alianei originare, 1idele adic* at+t de0endenei ontologice c+t ,i autonomiei
umane, ,i o o0une 2iJiunii antro0ocentrice a lui )emrod, re0reJentantul 1orei 0r*d*toare, brutale a im0eriului
asiro-babilonian& De0*,irea aceasta a subordon*rii omului la )atur* este elementul care o0ereaJ* deschiderea
tim0ului Dn Istorie&
E:odul sau libertatea in Istorie
Chiar dac* i0oteJele 0ri2ind imigraia masi2* a e2reilor Dn $gi0t, a0oi eHodul, di1er* :sub Ameno0his II cea
%;A.-%;;. D&Hr&, sau sub Ramses II ,i Cener0tah Dntre %-88-%--; D&Hr&@, este sigur c* $gi0tul a 1ost 0entru acest
0o0or creuJetul care i-a 0ermis s*-,i m*soare gradul de aser2ire 0e care demnitatea sa nu-% mai 0utea su0orta&
$liberarea 0o0orului lui Israel, sub conducerea lui Coise, nu a stabilit o stare de libertate dec+t 0rin intermediul
unei nedre0t*i denunate, a0oi eroic surmontate, mai Dnt+i 0rin smulgerea 1iJic* din t*r+mul ser2itutii, a0oi 0rin
0lecarea Dn 1aa 0oruncilor #egii care garanta de0*,irea ser2itutii morale, relaionale ,i 0rin urmare colecti2e&
#ibertatea a 0*truns, a,adar, Dn aceast* lume 0rin intermediul dre0t*ii, iar e2enimentul 1ondator 2a 1i 1ost
comemorat din generaie Dn generaie, $Hodul ,i tra2ersarea de,ertului c*tre P*m+ntul F*g*duinei de2enind o
meta1or* 0entru eHistena uman* Dn general, chemat* la libertate, ,i 0entru care nenum*ratele rec*deri Dn ser2itute
nu 2or aboli 0romisiunea, mereu Dnnoit*, a ca0acit*ii de a r*Jbate&
Profe1ii: un recDizitoriu etic .mpotri-a necredin1ei Iul Israel" dar l promisiune a
mntuirii
Figura 0ro1etului, de straQ*, locuit de cu2+ntul lui DumneJeu ,i adre-s+ndu-se 0o0orului Dn )umele *u 0entru a-
i aminti clauJele #eg*m+ntului, s1*tuind 0e regi "Isaia >@ sau atr*g+ndu-,i ura 0reoilor ,i a soldailor "Ieremia,,
ridic+ndu-se Dm0otri2a 0rostituiei sacre sau a Practicilor idolatre, aminte,te singurul lucru care elibereaJ*/
1idelitatea
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%-
1a* de s0iritul a c*rui absen* 0relungit* echi2aleaJ* cu 0ierderea 2ieii& 4uah :Dn greac*, pneuma, este
0artici0aie, o dimensiune a Dnt+lnirii dintre DumneJeu ,i om, ,i orice Dnde0*rtare 0relungit* de DumneJeu aduce
riscul morii s0irituale& 0iritul 1+nt al Dnele0ciunii ebraice nu este, deci, logosul grecesc, 0atron al g+ndirii
deliberati2e& Pro1etul nu este 1iloso1, ,i dac* e0ur*rile conce0tuale ale unuia au o 1uncie de Zatharsis 0entru
intelect :Platon degaQa a priori esena cet*ii dre0te Dnainte de a trece la aciune@, 0redicile celuilalt Dn s+nul unui
0o0or c*l*uJit de eH0erien* au dre0t sco0 0uri1icarea inimii, o con2ertire care este ade2*ratul transcendental al
istoriei deschise c*tre m+ntuire& Ast1el, 0ro1eii care denun* in1idelitatea 0o0orului lui Israel 1a* de s0iritul
s1ineniei ,i 1raternit*ii 0entru a0roa0e, 0entru cel slab, 0entru 2*du2* ,i or1an, introduc Dn mieJul Istoriei un
0rinci0iu de e2aluare ,i 0rin aceasta indic* drumul s0re redresarea m+ntuitoare& al2area 0romis* este anunat* %
0rin chemarea la 0oc*in*& CesaQ care cenJureaJ* orice atentat la dem- % nitatea omului ,i a lui DumneJeu,
0ro1etismul a orientat credina f israeliilor c*tre interioriJare ,i uni2ersaliJare, subliniind c* 0lanul di2in
Dmbr*i,eaJ* toate 0o0oarele "Amos 7,>, Isaia ;A,-%@& $Hist* aici con2ingerea c* Istoria, de0arte de a altera
2alorile Dn 2irtutea 0rinci0iului coru0*tor al mobilit*ii sale, 0oate, dim0otri2*, 0rin chiar deschiderea ei, s* 1ie
locul Dncarn*rii lor 0rogresi2e& DemitologiJarea iudaic* se leag* de 1ecunditatea acestui tim0 ebraic, Dn cadrul
c*ruia umanitatea se 1or- Xf meaJ* lent, chiar cu 0reul r*t*cirilor sale, 0e care le 0oate Dns*, oric+nd, re0ara 0rin
eHerciiul g+ndirii&
%imbaEul singularit1ii absolute l al uni-ersalului concret
Prin o0oJiie cu uni2ersalitatea logic* a conce0tului, care 0rocedeaJ* 0rin eHtensia esenei, uni1ic+nd Dn
identitatea unei determinaii o 0lura
%
litate dis0ersat* em0iric, Biblia nu ne 2orbe,te dec+t des0re uni2ersalul
concret, cu alte cu2inte des0re lu0ta eHistenial* Dn cursul c*reia 1iina singular* se na,te 0entru sine Dn
acce0tarea 0rogresi2* a contururilor 1initudinii sale, consim*m+nt care nu sur2ine dec+t 0rin recunoa,terea
IJ2orului in1init care o 1ondeaJ* ,i o tra2erseaJ*& 3iaa uman* autentic* este aceea tr*it* dinaintea Princi0iului
care Di este Dntotdeauna anterior ,i creator Dn s+nul interiorit*ii dialogante& DumneJeu nu este, Dn iudaism, ideea
unei raiuni 0ure, Dn maniera Zantianismului, nici un 0ostulat al
%%8
BIB#IA
raiunii 0ractice, ci misterul Fiinei Dnse,i, PreJen* transcendental* care, Dn ciuda absenei em0irice, este atestat*
Dn inima omului& $ste Realul absolut, nemani0ulabil, care reJist* ,i, Dn consecin*, structureaJ*& Ast1el, Iacob,
lu0t+nd Dntreaga noa0te cu Dngerul, este r*nit la ,old, moare Dn 2echea lui 0ersonalitate ,i de2ine Israel/ SDe-acum
nu te 2ei mai numi Iacob, ci Israel, c*ci ai 1ost tare Dm0otri2a lui DumneJeuT "/eneza 8-@& Cum s* nu remarci
originalitatea absolut* a acestei legitim*ri a lu0tei omului Dm0otri2a lui DumneJeu, Dn decursul c*reia omul se
0arcurge 0e sine Dntreg, D,i a1l* soarta ,i iese Dnnobilat din Dncercare, cu toat* 2*t*marea 0rodus* de recunoa,terea
1initudinii saleP DumneJeul lui Israel, orice ar 1i s0us Hegel Dn aceast* 0ri2in*, nu acce0t* adoraia ser2il*, ci
libertatea 2iril*& 3iJiunea ebraic* des0re lume nu se 0oate su0ra0une 0este maniera Dn care s-au 0us ,i eHaminat
0roblemele 1undamentale ,i ultime ale eHistenei umane, 1ie doar ,i 0entru 1a0tul c* Biblia nu 0ostuleaJ* nici un
1el de dualism Dntre su1let ,i cor0, ci 2orbe,te mereu des0re creatura de carne care se 0oate Dnde0*rta de ceea ce i
s-a dat s* tr*iasc*, 1iind totu,i mereu chemat* la Dn2iere, c*ci absena s0iritului este moarte ":zechiel 8>,%-%.@&
$Hist* a,adar, chiar tradus, Dn Bcoala aleHandrin*, Dn limbaQ 1iloso1ic grecesc, de c*tre Philon, Dn ultim* analiJ* a
mesaQului biblic, un nucleu ireductibil care 2a Dm0iedica oric+nd orice 1orma de ca0tare a 2ieii cu miQloacele
unidimensionale ale raiunii teoretice& Aceast* tensiune Dntre mo,tenirea Atenei ,i aceea a Ierusalimului eH0lic*
deo0otri2* 1ertilitatea ,i discon1ortul g+ndirii occidentale, care 1ie c* nu a ,tiut niciodat*, 1ie nu mai ,tie cu
ade2*rat s* acorde 1iec*ruia locul 0e care-% merit*, Dn distincta ordinelor nonconcurente dar com0lementare 0e
care le re0reJint*&
Singularitatea di-in
Dntr-ade2*r, Biblia nu ne o1er* at+t rudimentele unei meta1iJici, c+t e2idena unei PreJene care sca0* mereu
0ri2irii/ nimeni nu-% 0oate 2edea 0e DumneJeu 1*r* a muri, ,i atunci c+nd $l se mani1est* o 1ace Dntotdeauna din
s0atele unui 2*l, masc+ndu-Bi #umina& #ui Coise nu-i este acordat* dec+t S0ri2irea din s0ateT ":!od 88,%-@&
Dac* $lada 0ri2ilegiase 2ederea ca meta1or* a Dnelegerii, Israel 0re1er* auJul/ DumneJeu se 1ace auJit Dn lini,tea
3ocii interioare& $l este Dnainte de toate Cu2+nt, 0rin urmare sens Dnaintea 1ormei, comandament care ghideaJ*
Dntru ie,ire din ca0ti2itate, din nonsensul Dn care omul se alieneaJ*& DumneJeul lui Israel
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 I C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%;
nu este reductibil la DumneJeul 1iloso1ilor O subiect substanial de atribute sau de 0er1ecii absolute& Fiina sa
nu este eternitate static*, ci 0rocesul dinamic al neDm0linitului, al unei energii, al unui Act su2eran care nu se
retrage Dn indi1erena im0asibil* a unei 1iine se0arate, ci intr* Dn relaie cu lucrul c*ruia Di d* eHistena& S$u sunt
Cel care suntT O Di s0une lui Coise& Actul su2eran care nu se e0uiJeaJ* Dn stare& Fiina ca 1iin* a ontologiilor se
estom0eaJ* aici Dn 1aa 1iinei relaionale care este SDn 0reaQm*T,ScuT, &&0entruT/ SDumneJeu al lui A2raam,Isaac
,i lacobT& DumneJeul lui Israel este s0aiul dinamic al unei 0reJene e1icace care inaugureaJ* o eliberare& Pascal
2a 1ace aceast* eH0erien*& Biblia a trans0us, Dntr-ade2*r, imaginea istoric* a scla2iei lui Israel ,i a de0ort*rilor
sale succesi2e, urmate de eliberare ,i de Dntoarceri din eHil Dn 2ocabularul etic/ 2iaa Dnde0*rtat* de la Faa lui
DumneJeu este eHil, eHistena ru0t* de #eg*m+nt este ser2itute, ca0ti2itate Dn 0*catul unei libert*i care se
Dncheag* 0e 1uri,, iar DumneJeul $Hodului a 1ost, este ,i 2a 1i de-a 0ururi 0uterea 0ascal* a trecerii neDncetate de
la scla2ie la libertate, mereu rec*0*tat* Dntru su0unerea dinaintea #egii ale& Iat* de ce limbaQul este totdeauna
acela al descrierilor indi2iduale relati2e ,i nu leHicul categorial ,i atributi2 al 1iloso1iilor, limbaQ care a1irm*
deo0otri2* 0rimatul relaiei asu0ra substanei, dar care aminte,te de asemenea e,ecul categoriilor discursi2e Dn
ca0tarea cunoa,terii, c*ci re1leHi2ul sau 0redicati2ul se Dnr*d*cineaJ* Dntr-o eH0erien* ante0redicati2*/ Biblia
include Dn litera sa carnea, s+ngele, 2iaa, su1erina, dis0erarea omului, dar ,i, dincolo de deriJiunea oric*rei
Dntre0rinderi, gustul s*u 0entru 2ia*, bucuria sa ,i s0erana neDmbl+nJit*&
Singularitatea omului
)ici una din c*rile Bibliei nu ilustreaJ* mai bine absoluta singularitate a omului, dec+t aceea a lui Io2& Biblia
o1er* o inteligibilitate narati2*, ti0ologic* a condiiei umane, ilustrat* 0rin destine singulare, 0rin 1iguri
Dntotdeauna numite& )iciodat* ea nu 2orbe,te de "mul generic, ci numai de generaii, niciodat* de esena
Sanimalului raionalT, ci mereu des0re un om Dntr-o situaie unic*, uneori chiar eHem0lar*& Fiecare detaliu al unei
eHistene 2*de,te esenialul ,i nu accidentalul& Io2 este omul dre0t, lo2it Dntr-un mod incom0rehensibil de o
nenorocire a,a de uria,* c*-i 0une la Dncercare credina Dntr-un DumneJeu dre0t ,i atot0uternic, 1*r* Dns* a i-o
0utea 1r+nge& Con1runtat cu t*cerea lui DumneJeu, Io2 url*,
113
BIB#IA
blestem*& Prietenii s*i Dncearc* s*-i schimbe su1erina c*ut+nd o eH0licaie raional*, cauJalist*, ridic+nd
singularitatea sa scandaloas* la ni2elul eHem0larit*ii unei legi, a unei generalit*i mai largi care 2a aboli
scandalul ,i angoasa, al c*ror 0urt*tor este& Io2 re1uJ* cu obstinaie aceast* reducie raionaliJant*, neg+nd
abstractiJ*rii dre0tul de a 2orbi in numele s*u, de a trans0une Dn conce0t caracterul de hic et nune al 0ersoanei
sale, ireductibile ,i singulare/ Sargumentele 2oastre sunt 2orbe de cenu,*T "Iov %8-%-@& DumneJeu 2orbe,te Dn
s1+r,it& )u 0entru a consola sau a eH0lica, ci 0entru a 0une o singur* Dntrebare/ SCu ce dre0t Dmi ceri socoteal*PT
,i 0entru a recunoa,te, de asemenea, c* singur Io2 a 2orbit bine de $l& DumneJeu nu este deci Sbunul
DumneJeuT, ,i, Dn 1aa transcendenei absolute ,i incom0rehensibile, Io2 se 0rostern*& Io2 a Dneles ceea ce
de0*,e,te categoriile raiunii/ S)u te cuno,team dec+t din auJiteU acum te-am 2*Jut cu 0ro0rii mei ochiT,
eH0erien* a Dncerc*rii date c*rnii, care Dl 1ace s* moar* Dn disensiunea re1erinelor Dm0rumutate 0entru a rena,te
Dn aceea a Dnele0ciunii 2eritabile&
.n1elepciune" Iubire" Inteligen1
Dac* limbaQul Bibliei nu este acela al conce0tului, dac* in2ocaia, lauda, im0lorarea, Dntr-un cu2+nt rug*ciunea
este 2ectorul schimbului dintre om ,i DumneJeu, nu se 0oate nega c* unicitatea DumneJeului lui Israel,
eH0rimat* Dn unitatea 2oinei sale, con1er* creaiei o 0ro1und* coeren* Dn care, la ni2ele de realitate di1erite,
sistemele legale D,i cores0und/ legea 1iJic* a S0oruncilor cere,tiT "Ieremia 88,-A@, legea etic* a comandamentelor
care gu2erneaJ* com0ortamentul oamenilor, legea meta1iJic* a Dre0t*ii di2ine "/eneza %<, -A@& Aceast*
SraionalitateTG acti2* ,i 1inaliJant* care este SDnele0ciuneaT di2in* de2ine ecou al c*ut*rilor omului& De
asemenea, dac* 1iloso1ia greac* s-a obiecti2at ca dragoste de Dnele0ciune, c*utare a su1letului de0osedat de Bine,
a c*rui 2edere ,i-o dore,te, su1letul ebraic nu este nicidecum str*in de considerarea inteligenei ca eH0resie a unei
chem*ri de iubire tinJ+nd c*tre 0osesia Dnele0ciunii dumneJeie,ti, cunoa,terea Dns*,i 1iind eH0rimat* 0rin
meta1ora Dmbr*i,*rii nu0iale, a nunii iubitului ,i a iubitei "C0ntarea C0ntrilor,% !otu,i, s0re deosebire de
g+ndirea greac*, a1irmaiile 1iloso1ice diseminate Dn teHtele sa0ieniale sau 0ro1etice nu sunt reJultatul Tnui
demers discursi2 ,i deducti2, al unei Dnelegeri des0rinse ,i se0arate de 2iaa sensibil*, ,i care, Dn autonomia
legilor sale, ar tinde s* cunoasc*
'()DIR$A F")DA!"AR$ I4DAIC9 BI C$A A "RI$)!4#4I CIJ#"CI4 %%?
un ade2*r care se las* sesiJat Dn modul obiectuluiU acestea sunt, din contr*, de nedes0*rit de o eH0erien*
eHistenial* re2elatoare Dn care DumneJeu las* s* se Dntre2ad* Dnele0ciunea sa, S0rima dintre lucr*rile saleT,
Screat* dintru eternitateT, SDnaintea 0rimului 1ir de 0ra1 al lumiiT "+rover(e <,--@& Iar im0ortana desci1r*rii
mesaQului biblic, a con1iguraiei sale s0eci1ice ,i a 2ocii unice care se 1ace auJit* 0rin el st* tocmai Dn r*sturnarea
0e care acesta o o0ereaJ* asu0ra cadrelor mentale moderne, articul+nd ideea c* logica 0ro1und* a 2ieii ascult*
mai degrab* de 0aradoH dec+t de 2reo reducie raionaliJant* ,i obiecti2iJant*& Ast1el, Dnele0ciunea este darul 0e
care-% 0rime,te cel care, a2+nd con,tiina de0endenei de ceea ce Di d* 1iina, se deschide c*tre iubirea celui care
Dl 1ondeaJ*, deschidere ,i de0osedare care 0ermite subiecti2area, emergena subiectului 2iu& A0el la raiune, la
discern*m+nt, la a0titudinea de a cunoa,te :dar niciodat* la una care se Dnchide asu0ra sie,i@, Dnele0ciunea
oamenilor nu 0oate 0retinde a 1i Sm*sura tuturor lucrurilorT, c*ci se ,tie m*surat* de c*tre ceea ce este de
necunoscut& A,a se 1ace c* Dnele0ciunea Seste un arbore al 2ieii 0entru cei care DnelegT "i(id% %<@ ,i c* Stoi cei
care o ur*sc, iubesc moartea&T
Modernitatea paradigmei crea1iei ca ne.mplinire l descDidere
Biblia nu este o construcie ludic* de conce0te, ceea ce unii moderni s0un c* ar 1i 1iloso1ia :a 1ost ea 2reodat* o
ast1el de construcieP@& $ste o carte de 2ia* care ne arat* c* dac* aceast* 1or* care ne mi,c* se ascunde 2ederii,
sarcin* oarb* a intuiiei umane, 0e care o 1ace totu,i transcendental 0osibil*, aceast* 1or* e de asemenea de
nenumit, de neconce0tualiJat& )u este intuiie, nu este conce0t, dar nici Idee, 0ur ,i sim0lu PreJen* indeductibil*
a c*rei 0rob* o 1ace omul str*b*tui de s0irit& Aceast* eH0erien* 0roduce o ade2*rat* mutaie Dn 0ro1unJimile
1iinei sale& Biblia res0inge a0rioric ,i de1initi2 orice model mecanicist, reducionist al g+ndirii ,i al lumii& $a
0une Dn scen*, 0rin logica relaiei 0e care o contureaJ* Aliana ,i 0e care o im0une eHistena, o energie al c*rei
im0uls ar 1i im0osibil de 1iHat Dn 0ro0oJiiile unei 1iloso1ii care caut* s* determine esena du0* logica tradiional*
a inerentei :subiect = co0ul* = 0redicat@& DumneJeul 2iu este DumneJeul trecerii 2e,nice care Dndeamn* mereu la
transcendere, 0rinci0iu al Dm0linirii care lucreaJ* Dn tim0, loc al neDm0linitului ,i c*tre care Istoria tinde
continuu,
%%>
BIB#I"'RAFI$
de0*,ire care ne Dn2a*, mai critic 0oate dec+t 1iloso1ia Dndr*gostit* de sisteme, deta,area de 1ormulele stabilite,
de is0itele sedentare ale s0iritului, 0entru a 1ace loc nomadismului orientat al 2ieii& De aceea, aceast* g+ndire 2ie
ne 0orunce,te s*-i de0*,im litera moart*, dar ,i s* ie,im din ca0ti2itatea care este tradiia mimat* ,i re0etat*
com0ulsi2, 0entru a ne de0lasa c*tre un sens care se Dm0line,te 1*r* a se e0uiJa niciodat*, 0e drumul libert*ii
s0iritului& Integritatea inteligenei acestei tradiii :,i a acelora care au reJultat a0oi/ cre,tinismul ,i islamul@, care
a anunat incom0letitudinea radical* ,i nedes*2+r,irea structural* a omului, interJic+nd toate tentati2ele de
autosu1icien*, im0une a,adar deschiderea& Doar un contraargument radical ,i distrug*tor 0oate autoriJa
construirea, 0e ruinele sale, a Dnchiderii necredincioase a unui integrism care s* 1iHeJe litera Dn sco0uri cu totul
str*ine s0iritului, reabilit+nd de asemenea ti0ul de sacru c*ruia Biblia, Dn secole de r*bdare, Di substituise s1inenia
0iritului& Acest 0irit nu se 0une Dn sluQba nim*nui, li0se,te din 1ort*reele Dn care cine2a ar dori s*-% Dnchid* ,i
res0ir* acolo unde dore,te& " asemenea criJ* a iJbucnit Dn s+nul 0o0orului lui Israel, unde de la s1+r,itul eHilului
cu2+ntul instituionaliJat al 0reoilor Dnlocuie,te 2erbul re2elat al 0ro1eilor/ Dn2**turile lui Iisus din )aJaret&
2ibliografie
Arm+nd Abecassis, La +ensee *uive, Poche, SBiblio-$ssaisT, %7<>&
Cartin Buber, Moise, P4F, %7A>&
Andre )eher, Le +rophetisme, Calmann-#e2^, %7>-&
Andre )eher, L '$istoire de la philosophie, S#a PleiadeT, 00& A.-<%&
FranJ RosenJWeig, L':toile de la 4edemption, euil, %7<-&
CaH deber, Le 3udisme antiOue% Pion, %7>%&
CAPI!"#4# III
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
de France Farago
Ioul 2estament
" istorie strict* a c*rilor )oului !estament :)oul #eg*m+nt@ ne-ar obliga s* Dnce0em cu e0istolele 0aulinice,
des0re care ,tim cu siguran* c* au 1ost redactate Dnaintea $2angheliilor :Dntre A% ,i ?> d4r&@& Relatarea 0rin 2iu
grai a 2ieii ,i Dn2**turii lui Iisus din )aJaret de c*tre disci0olii s*i le-a 0recedat, dar ne2oia de a le 1iHa 0rin
scris nu s-a mani1estat dec+t du0* c*derea Ierusalimului :>. d&Hr&@& Canonul a reinut urm*toarele e2anghelii/ ale
lui Catei, Carcu, #uca ,i Ioan& )u este acum momentul s* le descriem geneJa istoric* :du0* cum nu este 0osibil
de a 2orbi de toate c*rile )oului !estament@& Presu0unem cunoscut* trama 0e care o relateaJ*, 0entru a
0ri2ilegia analiJa c+tor2a mari teme ale g+ndirii 0use Dn o0er*, 1*r* a uita c* nu este 2orba de 1iloso1ie, dac*
Dnelegem 0rin aceasta actul raiunii umane de a c*uta 0rinci0iul lucrurilor Dntr-un demers discursi2, Dn maniera
grecilor& )e a1l*m, din contr*, Dn 0ur* tradiie ebraic* a unui ade2*r dat, re2elat con,tiinei, chiar dac* aceasta nu
%-a c*utat, metanoia :Dntoarcerea 0ri2irii ,i a inimii@ bul2ers+nd eHistena ,i d+nd na,tere unei 0edagogii
s0irituale ireductibile la s0iritualitate/ logos di2in ,i nu logos uman, chiar dac* Dn cele dou* caJuri a2em de-a
1ace cu un realism relati2 la ordinea 0ro1und* a realului, care, conatural omului, legitimeaJ* 0retenia accesului
la el, 1ie 0rin raiune, 1ie 0rin Sinim*T& Atenia 1iloso1ului e reinut* Dn s0ecial de :van&helia dup Ioan :cea mai
recent*, redactat* 0rin anii 7A-%.. d&Hr&@, dar demersul nostru 2a atinge toate cele 0atru teHte care, 0rin maniera
de a 0reJenta 1a0tele, Dncearc* s* arate c* Dnelegerea celor 0etrecute ,i Dm0linite 0rin Iisus se a1l* altunde2a
dec+t Dntr-un 0lan 0ur em0iric, 0e care ar 0utea e2entual s*-% restituie sim0la cronic*&
%%7
)"4# !$!AC$)!
( -ia1 la .ntretierea regatelor .nln1uite
$ste o tautologie s* s0ui des0re cre,tinism c* se leag* Dn mod constituti2 de Iisus, dar aceasta Dnseamn* ,i s*
ridici o 0roblem*& C*ci Iisus este Dnainte de toate e2reu ,i doar o bun* cunoa,tere a iudaismului Di clari1ic*
mesaQul/ acesta este Sr*d*cina care Dl susineT ":pistola ctre romani %%,%?@& $l a 1ost condamnat de c*tre
autoritatea roman* 0entru 2ina de a 1i 1ost aclamat ca SDm0*rat al iudeilorT, acuJaia 1ormulat* Dm0otri2a lui 1iind
de ordin 0olitic& De 1a0t, Dn Jiua de Rusalii, Iisus bene1iciase la intrarea Dn Ierusalim de 0rimirea reJer2at* Dn mod
tradiional regilor la Dncoronare, mulimea 2*J+nd Dn el 1igura Im0*ratului-Cesia& Dn2**tura lui Iisus este una din
1ormele 0e care iudaismul o ia Dn aceast* e0oc* de criJ* adus* de ocu0antul roman& Dac* Carcu reluase tradiia
0o0ular* numindu-% 0e Irod rege, Roma luase o alt* hot*r+re atunci c+nd a 1ost reglat*, Dn anul ; D&Hr&,
succesiunea Sregelui e2reilorT, numindu-% 0entru un tim0 ethnarhos :conduc*torul 0o0orului@ 0e Archelaus,
0entru Iudeea ,i amaria, ,i 0e Anti0a, tetrarhos 0entru 'alileea ,i Pereea& #ocul 0ro0riu-Jis al regelui este deci
gol, iar Jeloii :sect* care re2endic* autonomia Dn mod 2iolent@ doreau s* um0le acest loc& Iisus, d+nd do2ad* de
o deosebit* 0ers0icacitate Dn ordinea 0oliticului ,i e2alu+nd ra0ortul de 1ore, de0l+nge cu antici0aie c*derea
Ierusalimului& Cer+nd s* i se dea CeJarului ce-i al CeJarului ,i lui DumneJeu ce-i al lui DumneJeu, el disocia
ordinele s0iritual ,i lumesc, lucru 0e care nu l-au Dneles contem0oranii s*i, obi,nuii cu imiHtiunea teologicului
Dn 0olitic& Regatului terestru al lui Israel, Dn care ,tie c* nu 2a re2eni, Iisus Di o0une, Dn atmos1era s1+r,itului unei
lumi, un alt regat, acela al interiorit*ii s0irituale a c*rei su2eranitate in2iJibil* a0arine Aceluia 0e care Israel Dl
numea SRege al regilorT :DumneJeu@&
CogltoAul originar fa1 .n fa1 cu autoritatea
C+nd Iisus D,i inaugureaJ* acti2itatea sa 0ublic*, el Dnce0e 0rin boteJul luat din m+inile lui Ioan BoteJ*torul,
Dnrudit cu esenienii dornici de 0uritate ,i tr*ind Dn de,ert o 2ia* monastic*, de0arte de iudaismul curent :aceast*
mi,care ne este bine cunoscut* du0* desco0erirea Manuscriselor de la Marea Moart,% $ste e0oca di2ergenelor
de curente care tra2erseaJ* Palestina 0rimului secol :1ariseii, e2reii de rit strict, saducheii care negau Dn2ierea ,i
nemurirea, esenienii, Jeloii@& e 0unea 0roblema, dac*
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%-.
nu de a lua 0artea 2reunui curent O ceea ce Iisus nu 1ace niciodat* O, m*car de a alege re1erinele la marginea
autorit*ii dominante& Aceasta Dnsemna, dintr-o dat*, a ado0ta un 0ro1il 0ro1etic :2eJi retragerea Dn de,ert Dn
maniera marilor 0ro1ei de odinioar*@ ,i, Dn ciuda res0ectului ,i 0io,eniei, a-,i reJer2a dre0tul unei distan*ri O
ceea ce el 1ace cu su2eran* libertate O 1a* de instituiile acreditate de care 0o0orul c*ruia Di a0arine credea c*
de0inde m+ntuirea/ !em0lul ,i #egea& $l 0une sub semnul Dntreb*rii cultul sacri1icial tradiional -Marcu %%,%AU
loan -,%A@, anun* distrugerea !em0lului ,i, 0rin urmare, a0ariia unui alt ti0 de ra0ort cu DumneJeu -Marcu
%8,-@, D,i ia libert*i 1a* de 0rescri0ia odihnei de sabat -Marcu -, -8--<@, 0roclam* 1*r* reinere So Dn2**tur*
nou*T -Marcu I, ->@ ,i merge 0+n* la a corecta cu 0ro0riile-i cu2inte, cu 0ro0ria-i 2oin*, 0e acelea ale !radiiei
,i ale #egii/ `3i s-a s0us M&&&N, ai Dn2*at c* M&&&N, ei, bine, eu 2* s0unL :antiteJele +redicii de pe munte,% Iisus
o0une co&ito.ul eristic g+ndirii instituite& $l ru0e structura Dnchis* a re1erinei la litera C*rii, 1*c+nd 0osibil*
emergena unui e&o a c*rui 2ia* treaJ* este Dn relaie direct* ,i originar* cu Absolutul/ SDn ade2*r 2* Jic/ Dnainte
s* 1i 1ost A2raam, eu suntT -loan 3III, A<@& Dar distanarea, Dn s0ecial 1a* de secta cea mai sa2ant* ,i cea mai
religioas* a Israelului tim0ului s*u, 1ariseii, nu 0utea s* duc* dec+t la 0reJentarea 0ro0rie ca 2estitor al unui nou
regim al m+ntuirii&
&nun1ul mesianic al .mpr1iei
Cesianismul e2reu -7eptanta a tradus cu2+ntul ebraic Meshiah 0rin christos, Scel unsT@ a,te0ta 2enirea 4nsului
Domnului, destinat m+ntuirii 0o0orului s*u&
Pentru a-i Dnelege natura, trebuie s* 0lec*m de la caracterul sacral al regalit*ii& 4nsul lui Iah2e, Regele lui
Israel, este considerat nu numai alesul lui DumneJeu, dar ,i 1iul s*u -Cartea a Ii-a a lui amuel >,%;U +salmii
-,>U <7,->U %%.-8@, cel 0uin de la Dntronare, ,i doar inca0acitatea regilor de a 1ace s* domneasc*, tre0tat,
dre0tatea ,i Qustiia a-0ro2ocat dec*derea 1unciei regale -Ieremia, Dn 1a2oarea unui mesianism sacerdotal&
$senienii a,te0tau un mesia sacerdotal ,i unul regal, ,i este im0osibil s* se disocieJe atmos1era mesianic* Dn care
e2olueaJ* Iisus de doctrina a0ocali0tic* e2reiasc*, ce a1irma 0rin cartea lui Da2id doctrina unei domnii a lui
DumneJeu, de1initi2e ,i uni2ersale& !ot com0ortamentul lui Iisus, sinteJ* 2ie a acestei duble a,te0t*ri, se Dnscrie
Dn aceast* tradiie,
12!
)"4# !$!AC$)!
.
0e care Dntr-un 1el o Dm0line,te, schimb+nd-o Dns* din temelie/ nerecu-nosc+nd 1uncia regal* dec+t s0iritului
intim unit cu DumneJeu, el desa-craliJase 0uterea lumeasc*, tem0orar*, ca Dntreaga ordine a sensibilului ,i a
em0iricului Dn general& SDomniaT sau SDm0*r*iaT 0e care le anun* nu rele2* regalitatea reinstaurat* 0rin 0uterea
care ar alunga din Iudeea 0e ocu0antul roman, a,a cum doreau Jeloii, ci os0italitatea s0iritului atent la
SDumneJeul care este, care era ,i care 2a s* 1ieT& Dar, 0roclam+nd c* SDm0*r*ia lui DumneJeu este a0roa0eT, el
Dntoarce Dn mod egal ,i s0erana esenian* Dntr-o r*sturnare e2enimenial* s0ectaculoas*, substi-tuindu-i umilina
unui e2eniment 0ersonal& $l 0reJint* Dm0*r*ia ca 0e o realitate germinal* chemat* s* creasc*, ca un bob de
mu,tar, dar 0reJent* deQa 0entru cei care au ochi 0entru a 2edea/ SPentru c*, iat*, Dm0*r*ia lui DumneJeu este
0rintre 2oiT& $a se aseam*n* Sunei comori ascunse Dntr-un cu1*rT, ,i 0entru c* este ascuns*, in2iJibil* 0entru
ochii doritori de bunuri terestre, deJgro0area sa nu 0oate 1i imediat*& PreJena ei ascuns* se a1l* Dn con1lict cu
re2elarea 2iitoare, cu o in1erioritate ea Dns*,i secret* ,i ascuns*& Cinunile Dn1*0tuite trebuie 2*Jute ca tot at+tea
1orme ale acestei 0reJene, adic* ale unei ordini cu totul alta de Sa 1i Dn lumeT, o ordine care nu discrimineaJ*
Dntre 0uri ,i im0uri, ci se adreseaJ* bolna2ilor, 0*c*to,ilor, celor umili, a1irm+nd c* 0rostituatele Di 2or 0receda Dn
Dm0*r*ia cerurilor 0e i0ocriii care comit 0*catul de a-,i 1ace singuri dre0tate& Dn 1ine, Dn 2reme ce e2reii
reJer2aser* dintotdeauna 0uterea iert*rii 0*catelor lui Iah2e, Iisus, la care absena sentimentului 0ersonal al
0*catului este remarcabil*, D,i arog* dre0tul de a eHersa direct aceast* ca0acitate -Marcu, -,7U Luca >,;<@&
Iubirea ca .mplinire a %egii l ca FdincoloG ontologic al eticii
Dn articulaia 0roblematic* 0e care Iisus o instituie Dntre ceea ce era calea tradiional* a Qusti1ic*rii :instituiile
iudaice@ ,i ceea ce este nou :m+ntuirea ca s0iritualiJare@ trebuie 2*Jut* sursa interogaiilor relati2e la 0ro0ria lui
identitate& C*ci dac* Iisus declar* c* Snu a 2enit 0entru a anula #egea, ci 0entru a o Dm0liniT, el 0roclam* de
asemenea c* el este trecerea obligatorie c*tre aceast* Dm0linire/ S$u sunt Calea, Ade2*rul, 3iaa& )imeni nu 2ine
la !at*l dec+t 0rin mineT {loan %;,?@& Ceea ce nu Dnseamn* c* legea ar 1i caduc* :a 0retinde s* te ridici deasu0ra
ei antreneaJ* riscul de a c*dea sub ea@, ci, gu2ern+nd conduita 2iJibil*, r*m+ne
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%--
inca0abil* de a st*0+ni interiori tatea& Asta Dnseamn* declararea lega-lismului ordinar ,i a orto0raHiei tradiionale
ca insu1iciente/ #itera #egii mo,tenite nu este dec+t o moral* 0ro2iJorie destinat* a 1i de0*,it* 0rintr-o eHigen*
interioar*, mai Dnalt*, aceea a 0urit*ii SinimiiT "Matei P,--U %A,%-7@& Aceast* trecere la su0racon,liin* cere chiar,
Dn numele unei legi ontologice nescrise, de0*,irea literei moarte a #egii scrise, care risc* Dntotdeauna s* Dntunece
elanul 2ital sau drea0ta Qudecat* "Luca %.,8.U Marcu -,-8@& Iisus readuce ast1el #egea la iubirea de a0roa0e/ S3*
dau o 0orunc* nou*/ Iubii-2* Dntre 2oi a,a cum $u 2-am iubitT "loan %8,%;@, ,i readuce cultul s0re adoraia SDn
s0irit ,i Dn ade2*rT, c*ci SDumneJeu este s0iritT&
)u e 2orba aici de un im0erati2 categoric de ordin etic, Dnscriindu-se Dn ordinea binelui ,i a r*ului, ci de
amintirea unei legi a c*rei res0ectare, singur*, garanteaJ* eHcelena 2ieii con,tiente, dincolo de bine ,i de r*u&
De0arte de a 1i o regul* ce im0une iubirea ca datorie :c*ci iubirea nu se 0oate comanda@, Sim0erati2ulT iubirii
1ormulat de Iisus recheam* 0e om c*tre 1iina lui 0ro1und*, c*tre 0ro0ria-i structur* ontologic*, care nu se
mani1est* Dn mod s0ontan/ dac* DumneJeu este 3ia*, Iubire, omul 1*cut du0* chi0ul s*u nu 0oate 2eni la $l, ,i
deci nici la sine sau la ceilali dec+t Dntr-o relaie ternar* a c*rei origine nu se 0oate determina, c*ci termenii care
trebuie s* se iubeasc*, adic* s* se recunoasc* Dn deschiderea unuia c*tre ceilali sunt Dntotdeauna deQa Dn
0reJen*& " sarcin* a integr*rii eului mai grea dec+t su0unerea, o chemare de treJire a s0iritului cu un reJultat
mai 0uin cert dec+t subordonarea 2oinei unei instane care risc* s* rigidiJeJe :1ie c* e 2orba des0re a0*r*torii
#egii, ori des0re raiunea 1iloso1ilor@, dar care se deschide asu0ra unei eHistene mai 0line de graie& 3iaa este
na,tere, iar na,terea Dntru s0irit ,i ade2*r este de neDnchi0uit doar 0rin im0erati2ele datoriei, cu toat* autonomia
acestora "loan 8,8@& De aceea Iisus cere s* nu Qudec*m 0entru a nu 1i Qudecai, c*ci legile, cutumele ,i
0reQudec*ile oamenilor nu sunt instana su0rem* a e2alu*rii, totu,i, necesar*& Iisus D,i asum* aceast* 1uncie
1undamental* a Qudec*rii, c*reia Di este deo0otri2* canon ,i al c*rei instrument se declar* "loan 7, 87@, dar
sentina este de ordin ontologic/ dincolo de ordinea Quridicului, el condamn* inimile Dm0ietrite care re1uJ* c*ina
0rin t*g*duirea gre,eliiU ,i dac* eHist* se2eritate Dn 0ri2ina legalismului 0sihorigid, Dntreaga mil* ,i iertare e
dob+ndit* de cei care 0rimesc darul lacrimilor, care Dncearc* emoia corecti2* ,i reuni1icatoare, DnchiJ+nd Dn ea
Dns*,i actul Qudicati2, e2alu+nd situaiile Dncarn*rii& Hristos Dnsu,i a 0l+ns& LacrFma ChristiU :s* nu uit*m Dn ce
m*sur* artele, muJica sacr* a
%-8
)"4# !$!AC$)!
"ccidentului sunt Dndatorate acestei teme@& Heteronomia ontologic* a creaturii care-,i 0rime,te legile constituti2e
im0une o umilin* 1undamental* care eHclude rigiditatea unui 2oluntarism eHclusi2/ totul este dat, dar Dntr-o
manier* germinal*& )e a1l*m Dn logica 0ro1und* a 2ieii, Dn care iubirea nu este g+ndil* dulceag ca un ideal de
realiJat, ci ca Realul Dnsu,i care, Dn deJ2oltarea sa, cere s* se Dm0lineasc*&
Pe de alt* 0arte, dac* iubirea este sublimare a #egii, aceasta Dnseamn* ca e de asemenea sublimare a agresi2it*ii
0e care #egea nu 1ace dec+t s* o Dngr*deasc*& Deci legea nu este necesar* dec+t acelora care sunt Dnc* slabi Dntru
s0irit, Dn 2reme ce iubirea, care este sublimare a a1ecti2it*ii Dn recunoa,terea a ceea ce 1ondeaJ* umanitatea
celuilalt, inclusi2 a du,manului, este eHigena ultim* a celor tari/ 1or* a s0iritului, 2italitate a su1letului,
0uternic* 0ace interioar*, care nu eHclude totu,i con1lictul "Matei %., 8;@ ,i nici m+nia :SRas* de 2i0ereV P+n*
c+nd 2* 2oi su0ortaPT@& Atitudine la anti0odul contra1acerilor 0e care le-au o0erat 0edagogiile 0o0ulare de-a
lungul istorieiU acest destin nu este el oare 0ro0riu oric*rei g+ndiri 0ro1undeP Pierderea de com0rehensiune e 0ro-
0orional* cu eHtensiunea& 4ni2ersalitatea, aici, nu 0oate 1i dec+t de dre0t, nu de 1a0t/ muli chemai, 0uini ale,i,
dar cu toii sunt con2ocai, iar Iisus a distins Dntre cu2+ntul adresat disci0olilor s*i ,i acela destinat celor 0ur ,i
sim0lu aruncai Dn lume&
Cu-ntul .ntrupat: lumina druit celor orbi
Dn $2anghelia du0* loan, DumneJeu este #umina etern* mani1estat* 0rin #ogosul Dncarnat& #a Dntrebarea des0re
temeiul autorit*ii sale, Iisus a r*s0uns Dntoideauna leg+ndu-,i 2iaa ,i mesaQul de transcendena !at*lui, insist+nd
asu0ra comuniunii cu el :S!u e,ti Dn mine, du0* cum eu sunt Dn tineT, loan %>,-%@, asu0ra dimensiunii s0irituale a
S1iliaieiTG sale, 0rin intermediul simbolismului uni2ersal al 2erticalit*ii/ S)imeni nu a urcat la cer, dec+t acela
care a cobor+t din cerT "loan -,%8@& Ast1el c* autoritatea unic* a lui Iisus Dn ra0ort cu oamenii :dialectic*
descendent*@ este direct de0endent* de ra0ortul s*u unic cu DumneJeu :dialectic* ascendent*@& Iisus se a1irm* ca
lumin* a lumii, Dndemn+ndu-i 0e cei care au ochi de 2*Jut s* 2ad*, urechi de auJit s* aud*, ilustr+nd, cu gestul
care red* 2ederea celor orbi, Dndemnul s*u la Dnelegere& C*ci r*t*cirea oamenilor 2ine din orbirea lor& $Hista Dn
$2anghelii, 0rin intermediul mashal.vAm ebraic, 1orm* literar* a 0arabolei 0racticate de Iisus, o
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)A
124
125
)"4# !$!AC$)!
inducie 0ermanent* a s0iritului c*tre sensul inteligibil al 1igurii des1*,urate narati2 Dn discursul sensibil& Dn
trecerea de la 2iJiunea carnal* la 2iJiunea s0iritual* e im0licat* o 1acultate de credin*, mediatoare a Dnelegerii
1a* de cel care roste,te cu2+ntul& Ast1el, eHist* cei care cred 0entru c* 2*d, care 2eri1ic* 0rin simuri, ,i cei care
2*d Dn 2irtutea credinei, care acced la un ni2el su0erior al 2iJiunii, 0entru c* renun* s* reduc* realul la lumea
em0iric* imediat*& Dar lumea nu 0oate acce0ta Slumina care luce,te Dn DntunericT, c*ci ea D,i 0roiecteaJ*
re1leHele asu0ra insu1icienei 1undamentelor celor mai ascunse ale lumii, cer+ndu-i nu s* le distrug*, ci s* le
ad+nceasc*/ a construi 0e st+nca 2alorilor transcendente ,i nu 0e nisi0ul imanenei, Dntr-un cu2+nt a trece la un
grad de com0leHitate su0erior& )u e de mirare c*, S2enit* la ai s*i, lumina nu a 1ost 0rimit*, c* oamenii au trimis
la moarte aceast* lumin* care era 3iaaT "Ioan %,%%@& Dn 1a0t, cu c+t 2ocaia lui s-a a1irmat, cu at+t mai con,tient a
de2enit Iisus de 0ericolul de moarte 0e care-% im0licau com0ortamentul ,i autoritatea 0e care le mani1esta& $l
urma s* cunoasc* destinul 0ro1eilor martiri "Luca %%,;7@&
Epistolele paulinice
A0ostol al 0*g+nilor, Pa2el a a2ut un rol decisi2 Dn trecerea cre,tinismului inci0ient de 0e orbita e2reiasc* Dn
lumea greco-roman*& )*scut la !ars, ca0itala Ciliciei, este un e2reu eleniJat, iar Dn 0lanul #egii, un 1ariseu
ire0ro,abil& Cet*ean roman 0rin na,tere, el Dmbr*i,eaJ* de tim0uriu tab*ra 0ersecutorilor noii credine, Dn
tendina uni2ersalist* 0e care ea o Dntruchi0a 0entru e2reii SeleniJaiT ai Dias0orei& Dar, Dn anul 88 sau 8;, du0*
accesul s0ontan la Dnelegerea mesaQului 0e care-% comb*tea, a1l+ndu-se 0e drumul Damascului, Pa2el D,i
consacr* 2iaa r*s0+ndirii Dn2**turilor lui Hristos Dn Dntreg baJinul mediteranean, 0entru a-,i termina misiunea la
Roma, unde ,i este martiriJat Dn anul ?>& '+ndirea sa a trasat ire2ersibil contururile Dntregii antro0ologii
occidentale&
Problema Eustificrii: dialectica %egii l a credin1ei
Condiia noastr* e scla2ia/ umanitatea este ca0ti2a unei 1ore de disi0are care in2adeaJ* toate domeniile
eHistenei indi2iduale ,i colecti2e& Cel care ne elibereaJ* din scla2ia 0*catului este cel r*stignit 0e cruce,
cel care realiJeaJ*, de o manier* 0atetic*, sinteJa 0aradoHal* a scla2ului ,i a liberatorului/ semn al unei
contradicii ,i al unui con1lict, simboliJat Dn crucea su0ra0us* 0este o lume deJbinat* care-,i a,tea0t* m+ntuirea&
Pa2el trans0une Dn 0lanul s0iritual ,i etic 0rocedeul antic al r*scum0*r*rii scla2ilor, inaugur+nd o 1iliaie
ado0ti2* 0entru transmiterea unei mo,teniri& De2ine ast1el inteligibil* meta1ora r*scum0*r*rii umanit*ii aser2ite
cu 0reul morii ,i al s+ngelui eristic, Somul, el Dnsu,i s-a dat ca r*scum0*rare 0entru toiT& Dar, 0entru a-%
Dnelege bine 0e a0ostol, trebuie reamintit* natura lanurilor care trebuie le0*date, natura 1ugii din $gi0t, c+nd
Smielul lui DumneJeuT se 1ace instrument sacri1icial/ Pa2el arat*, cu Dndr*Jneal* su2eran*, dar care nu e li0sit*
de durere, c*tre constr+ngerile eHcesi2e ale su0unerii rituale iudaice, care s1+r,e,te 0rin a oculta esenialul ,i
singurul element necesar/ iubirea ":pistola ctre &alateeni,P,%;@& Pa2el relati2iJeaJ* im0ortana eHorbitant* 0e
care iudaismul o acord* !orei ca ansamblu de 0rescri0ii concrete& Regionalitatea Qurisdiciei sale Di m*rturise,te
nonuni2ersalitatea, chiar dac* 0orunca iubirii, mereu reamintit* de 0ro1ei, 0oart* germenele unui indiscutabil
uni2ersalism& 1+ntul A0ostol Pa2el insist* asu0ra 1a0tului c* S0*g+nii necunosc*tori ai !oreiT Dnde0linesc totu,i
Dn mod natural, doar 0e baJa con,tiinei lor, 0rescri0iile acestei S#egi Dnscrise Dn inimiT ":pistola ctre romani
-,%A@, singura 0e care A2raam, S0*rintele celor credincio,iT, ar 1i 0utut-o urma, credina lui 0reced+nd codul
moJaic& !rebuie s* se re2in*, 0entru a anula e1ectele 0er2erse ale unui legalism eHcesi2, la acest element
S0renomicT, legea natural* a con,tiinei transcendente a istoriei, ,i la legea 0oJiti2*, Dntr-ade2*r, totul se Dnt+m0l*
ca ,i cum 0rece0tul ar 1i chemat insidios la 0ro0ria-i transgresiune, ca ,i cum #egea ar 1i stimulat is0ita 0e care
era menit* s* o 0re2in*/ S)u am cunoscut 0*catul dec+t 0rin lege& Bi de ta0t nu a, 1i ,tiut nimic des0re l*comie
dac* legea n-ar 1i s0us/ `* nu te l*come,tiVL& Dar, Dneleg+nd 0*catul 0rin miQlocirea 0rece0tului, Dn mine au
a0*rut tot 1elul de 0o1teT "i(id% >,>-%8@& Pa2el demasc*, Dn #egea Dns*,i, 1*cut* 0entru a lumina conduitele
oamenilor, o 0utere male1ic* de a conduce Dn is0it*, de a seduce dorina 0entru lucr*rile morii& Aceast*
ambi2alen* a #egii este aceea care-i 0ecetluie,te caracterul de 0edagogie 0ro2iJorie, legat* de SminoritateaT
co0il*riei 0e care o S0*Je,teT ,i &&DnchideT, dar care trebuie s* dis0ar* Dn maturitatea unei libert*i c*reia Hristos Di
arat* drumul& De aceea, Sade2*ratul e2reuT nu este cel al 0io,eniei, du0* litera legii "i(id% 8,-<--7@, ci acela care,
Sdu0* s0iritT, ca0*t* con,tiina caducit*ii ine2itabile a alu2iunilor istoriei s0re a re2eni la absolutul originarU c*ci
dac* A2raam, cel de dinaintea #egii, este 0entru
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%-?
1+ntul A0ostoi Pa2el 1igura emblematic* a credinei ,i a libert*ii cre,tine, Hristos este Dnc* mai a0roa0e de
origini& Justi1ic*rii 0rin lucrare i se substituie Qusti1icarea 0rin credin*, iar muncii care merit* r*s0l*tit*, darul
gratuit al graiei& Deci, nu omul este acela care se m+ntuie, c*ci Scine 2a 2oi s*-,i sal2eJe 2iaa o 2a 0ierdeT, ci
credina, ,,circumciJia inimiiT des0re care 2orbiser* deQa 0ro1eii O deschiderea c*tre Cu2+nt care a s0art
Dnchiderea tuturor tehnicilor m+ntuirii, trecute, 0reJente ,i 2iitoare O, credina care deschide calea Dn bucurie
c*tre 2iaa care res0ir* eternitate :SCine Dmi 2a 0rimi cu2+ntul, nu 2a 2edea niciodat* moarteaT, loan <,A%@& Din
aceast* cauJ*, di1erenele em0irice dintre oameni de2in caduce, 2eritabila identitate, 2eritabila 1a* a omului
1iind Hristos Dnsu,i/ SPentru cei care au Dmbr*cat c*ma,a lui Hristos nu mai eHist* nici e2reu, nici grec, nici
scla2, nici om liber, nici b*rbat, nici 1emeie, ci toi sunt una Dn Iisus HristosT -:pistola ctre /alateeni 8,-<@&
Hristos ca msur a omului: Ecce homo
S"mul este m*sura tuturor lucrurilorT, a1irmaser* so1i,tii aceluia,i baJin mediteranean str*b*tut Dn lung ,i Dn lat
de c*tre 1+ntul A0ostol Pa2el&
Dar ce este omulP Dac* este ade2*rat, du0* s0usa lui [ant, ca toata 1iloso1ia se reduce la aceast* Dntrebare, ne-ar
1i im0osibil s* eHcludem din c+m0ul acestei 1iloso1ii mesaQul )oului !estament, c*ci dac* el este ireductibil la
raiune, el integreaJ* totu,i ceea ce Dl 1ondeaJ* ,i Dl de0*,e,te O ceea ce 1+ntul Pa2el, elenistul, nume,te
SmisterulT& Cre,tinismul a1irm* intr-ade2*r c* omul, Dn cadrul 0rocesului Dm0linirii sale, mereu nedes*2+r,ite, nu
,tie niciodat* cu ade2*rat ce este omul Dn totalitate& A na2iga 0rin g+ndurile omului, Dn interioritatea 1iinei sale
ascunse, Dnseamn* a de0*,i hotarele a0arenei 0entru a aQunge la acea in1initate, ale c*rei Sl*rgime, lungime,
Dn*lime ,i ad+ncime de0*,esc toate cuno,tineleT ":pistola ctre :fesieni'i, %<@& Dn 1ine, in1initatea acestui canon
este So nebunie 0entru greciiT Dndr*gostii de m*sur*, care conQur* ira-ionalitatea ilimitatului& Pentru cre,tinism,
deci, omul nu 2a aQunge niciodat* la acme, 1initudinea sa creatural* 0ro1il+ndu-se 0e 1ondul in1init*ii creatoare,
c*ut+nd un model de inleiigibilitate a condu umane, cu totul modern 0rin deschiderea sa& Iar moti2ul 0entru care
g+ndirea iudaic* a g+ndit eschaton.ul, sco0ul ultim, Dn termenii reDn2ierii,G adic* ai recre*rii, ai +,nirii c*tre
S2iaa etern*T, este c* ea nu a conce0ut
127
)"4# !$!AC$)!
eHistena uman* ca r*s0uns sau actualiJare :1ie doar ,i 0arial*@, Dn mobilitatea tim0ului, a unei esene imobile ,i
eterne&
Dar incomensurabilitatea omului nu este legat* doar de imensitatea dinamic* a esenei sale in1init deschise, ea
0ro2ine ,i din Sli0sL de m*sur*T care este adus* de re2olta unei 2oine care a Dncercat s* se des0rind* de C*sura
di2in*, a c*rei am0rent* o 0urta& Ast1el, des1igurat 0rin coru0erea imaginii dumneJeie,ti, de0*rtat de sine, cum ar
0utea oare omul s* de2in* e1ecti2 ceea ce este Dn 0rinci0iuP 4nde este deci omul, umanitatea ca atareP Dn nici un
caJ Dn nenum*ratele noastre condiion*ri 0sihologice, sociale, sau Dn di2iJiunile noastre SetniceT, r*s0unde
1+ntul Pa2el/ 2iaa noastr* ade2*rat* este Sascuns* cu Hristos Dn DumneJeuT ":pistola ctre Coloseni 8,8@& Fiul
a 2enit ca s* des1*,oare Dntre0*trunderea dintru eternitate cu !at*l, 0un+nd Dn inima istoriei m*sura di2in* a
umanit*ii noastre, Dn 2ederea Ssublim*riiT ,i a trans1igur*rii din interior a omului natural du0* modelul omului
Scobor+t din ceruriT, trecere de la 1orma 1init* a naturii la Forma in1init* a graiei& "biectul a,te0t*rii cre,tine se
leag* de aceast* 0roblematic* ,i nesigur* con2ersie& Dn chiar s+nul acestei lu0te, niciodat* terminate, c*ci una
este dinamismul 2ieii, alta statismul 1iinei, orice om 2a recunoa,te o 2aloare in1init*, al c*rei 0re inestimabil a
1ost 0l*tit ,i dest*inuit de in1initatea 3erbului incarnat&
S4nde e,tiPT, Dntreab* DumneJeul Facerii 0e Adam du0* 0*cat& Hristos 0ermite circumscrierea s0aiului acestei
0reJene, 0ermi+nd umanit*ii s* se ridice din c*derile ,i in2oluiile ei& C*ci acest 2erb, eterna 1or* in+nd de
structura omului interior, nu a ar*tat cum lumea 0oate 1i ,,Dn2ins*T 0entru a-i gr*bi s1+r,itul, ci, Dn distincia
ordinelor, i-a reamintit sco0urile ultime, s0irituale& Dn2**tura/ nu 0oate 1i 2ia* ade2*rat* 1*r* morti1icarea
tuturor morilor 0osibile Dn lume, nu 0oate 1i 2ia* 1*r* de Dn2iere, iar singura cale demn* de om este, dincolo de
c*dere, aceea a ascensiunii& Cetoda anagogic*&
8n limbaE parado:al prelungit de dogm: paradigma trlnltar
Dac* 0ro0o2+duirea lui Hrislos cruci1icat i-a scandaliJat 0e e2reii care g+ndeau di2inul 0rin categoria
atot0uterniciei, dac* ea a 0*rut nebunie 0entru grecii obi,nuii s* g+ndeasc* Dn 1orma a0olinic*, aceasta se
eH0lic* 0rin 0unerea Dn e2iden*, chiar Dn DumneJeu, a unei 0*timiri nocturne, a unei cobor+ri eHtreme, care
sorte,te e,ecului toate re0reJent*rile noastre
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9 %-<
obi,nuite& )e 2edem silii la o g+ndire 0aradoHal*& Formularea inedit* a ade2*rurilor credinei s-a datorat
inadec2*rii logosului grec, Dn ciuda ado0t*rii 0e scar* larg* a neo0latonismului, de c*tre P*rinii Bisericii, ,i a
termenilor 2eterotestamentari& )e 2om limita la caJul cu totul eHem0lar al !rinit*ii, c*ci ne a1l*m acolo Dn
mieJul cre,tinismului, Dn ceea ce are el absolut unic& Intuindu-i com0leHitatea, nu ne-am 0utea a,te0ta la
sim0litatea nai2* sau la reduciile unei logici a identit*ii, ce caracteriJeaJ* raionalitatea Dnchis*&
Fa0tul c* 0rimele dou* concilii ecumenice din istorie au 1ost dedicate elabor*rii dogmei trinitare nu 0oate 1i
Dnt+m0l*tor/ )iceea :8-A@, care de1ine,te consubstanialitatea 3erbului-Fiu cu !at*l, ,i Constantino0ole :8<%@,
consacrat Dn s0ecial Duhului 1+nt& A 1ost de1init* acolo conce0ia du0* care !at*l, Fiul ,i Duhul 1+nt sunt
Dm0reun* DumneJeu unic ,i 2iu, 2iaa 1iind relaia Dns*,i Dn care unul dintre termeni nici nu se o0une altuia, nici
nu-% Dnchide, ci Dl 0ostuleaJ*& SDn aceast* logic* a relaiei :o logic* ternar*@ constau 1ecunditatea ,i modernitatea
0aradigmei trinitare& e 0oate considera c* logica trinit*ii, Dn care DumneJeu este Dn relaie ,i Dn care 1iecare
dintre Persoanele di2ine se de1ine,te 0rin relaie cu celelalte dou*, antici0* noiunea de structur* Dn care un
element este de1init 0rin ra0orturile sale cu celelalte elemente& De aceea !rinitatea 0oate constitui o 0aradigm*
0entru a g+ndi structura relaional* a omuluiT :J&-C& #amarre, La 2rinite de 7aint Au&ustin,% Cre,tinismul a1irm*
uniunea intim* Dntre di2in ,i uman, in1init ,i 1init, 1*r* con1undare sau di2iJiune, 0rin 1uncia mediatoare a Fiului,
care 0romite na,terea la sine a 0ersoanei Dn relaia sa cu un DumneJeu care nu Dl absoarbe Dn sine, s0re deosebire
de misticile 1uJionale ale "rientului, ,i care nu Dl arunc* Dn lumea QuHta0unerii lucrurilor ,i a singur*t*ilor,
caracteristic* "ccidentului 0ostcre,tin&
+hilon din Ale!andria "=L C%$r%7' d%$r% SRW,
"0era 0hilonian* a aruncat, 0entru 0rima dat* ,i Dn manier* metodic*, o 0unte Dntre re2elaia biblic* ,i 1iloso1ia
greac*& $a s-a baJat Dn mod con,tient 0e o tradiie e2reiasc* 0ro0riu aleHandrin*, 2eche de trei secole, a c*rei
origine trebuie situat* Dn trans0unerea ling2istic* ,i leHicologic* a Scelor >. de c*riT "7eptanta sau 7eptua&inta,,
care modi1icaser* sensul biblic Dntr-unui intenionat 1iloso1ic, acord+nd 0rioritate ontologicului Dn 1aa istoricului,
eticului Dn 1aa misticului sau Dn 1aa a1ecti2ului, ,i
%-;
PHI#") DI) A#$KA)DRIA
Dntre0rinJ+nd un e1ort de de0ersonaliJare a Di2init*ii& Dar Dm0rumutul 1iloso1ic nu este dec+t metodologic ,i
1ormal, 1ondul g+ndirii ,i, 0rin urmare, al 2ieii sale r*m+n+nd 1idel Bibliei/ misiunea sa di0lomatic* la Roma
Dntre 87-;., 0entru negocierea statutului 0olitic al e2reilor ,i reglarea chestiunii delicate a e1igiilor im0eriale Dn
sinagogi, st* m*rturie de asemenea Dn 1aa res0onsabilit*ii comunitare care Dl leag* ,i Dl oblig*, interJic+ndu-i
retragerea Dn 2iaa mistic* sau contem0lati2*, 0e care ar 1i ales-o Dn alt* e0oc* tera0euii, e2rei egi0teni care
0re1eraser*, ca ,i esenienii Dn Palestina, 2iaa monahal*&
'eoria pDilonian a alegoriei biblice
Relu+nd metoda alegoric* instaurat* de ,colile grece,ti, Philon e2ideniaJ* eHistena unui dublu coninut al
scri0turilor/ sensul a0arent al 1ormulelor sau sensul ascuns, 0entru care acestea sunt doar simboluri& Dar, chiar
dac* sensul alegoric este mai instructi2 ca cel literal, ambele nu sunt dec+t cunoa,tere cre0uscular*, umbre ale
luminii di2ine care, singur*, o1er* accesul c*tre Dnelegerea ultim*& Fiecare ade2*r este deci susce0tibil de o tri0l*
abordare, du0* cum este 0rins direct Dn lumin* sau indirect Dn 1iecare din cele dou* umbre ale sale, literal* ,i
alegoric*&
4octrina pDilonian a logos-uhii
Dac* DumneJeul lui Philon este absolut transcendent, sco0ul 2ieii umane este de a se a0ro0ia cel mai mult de
$l& Pentru a g+ndi ra0orturile lui DumneJeu cu lumea, Philon 1ace a0el la teoria Lo&os.ului :sau a 3erbului@&
0re deosebire de teologia cre,tin*, 2erbul 0hilonian nu este nici coetera, nici consubstanial cu DumneJeu, ci
creat dintru eternitate& Agent ,i 0rinci0iu dinamic, el este imaginea lui DumneJeu, iar omul 2a 1i 1ost creat du0*
imaginea acestei Imagini, creaia ne1iind ne2oit*, de alt1el, s* Dmbrace 2reun sens tem0oral, lumesc, ordinea sa
a2+ndu-,i 0rinci0iul Dn #egea etern*& Ast1el, c+nd omul se une,te cu 3erbul, el desco0er* Imaginea, a c*rei
imagine este, ,i se Dnal* c*tre DumneJeu care se re2el* atunci ca !at*, din moment ce Primul )*scut cu care
omul se une,te Dntru asem*nare a 1ost n*scut de el& Contem0oran cu Hristos, Pe care nu %-a cunoscut, Philon a
eHercitat o in1luen* determinant* asu0ra Bcolii cre,tine din AleHandria :Clement ,i "rigene@, graie c*reia
g+ndirea
;
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%8.
%8%
P9RI)5II BI$RICII
sa a su0ra2ieuit, de alt1el& Bi dac* doctrina Lo&os.ului, elaborat* de el, nu 0are s* 1i a2ut o in1luen* direct*
asu0ra $2angheliei lui Ioan, ea a Qucat totu,i un rol im0ortant Dn discuiile trinitare& Ade2*raii mo,tenitori ai lui
Philon sunt P*rinii Bisericii cre,tine&
+rinii Bisericii
)umim P*rini 0e autorii ecleJiastici de la s1+r,itul secolului I 0+n* la miQlocul secolului al 34I-lea, ,i a c*ror
doctrin* a marcat Dn2**turile Bisericii& $2reii numeau P*rinte 0e acela care Di Dn2*a 0e alii cri0tura, iar
cre,tinii au 0reluat aceast* idee a unei na,teri ,i a unei educaii s0eci1ice s0iritului& Antro0ologia occidental* s-a
modelat d+nd 0rogresi2 r*s0unsul la Dntrebarea/ SCe este omulPT, mereu corelat* cu Dntrebarea SCe este
DumneJeuPT :!at*l@& R*s0unsul s-a 0reciJat scrut+nd 1igura Fiului, "mul-DumneJeu, Dn cadrul 0olemicilor cu
doctrinele o0use sau adiacente, abundente Dn Antichitatea t+rJie& Ast1el s-a conturat dogma canonic*,
recunoscut* de cler ca re0rim+nd o0iniile considerate etero-doHe& Dac* dogma este 1ormularea concis* a unui
ade2*r com0leH, cla-m+ndu-,i uni2ersalitatea, 0ro0riu SereJieiT :de la grecescul hairesis, alegere@ este caracterul
Dntotdeauna reducionist al unei alte 0*reri/ raionaliJare care ia dre0t ade2*r total ceea ce nu este dec+t unul
0arial& 1+ntul Augustin a subliniat circularitatea 0aradoHal* a demersului care duce la Dnelegerea acestei
com0leHit*i/ SCrede 0entru a DnelegeT, dar ,i SDnelege 0entru ca s* creJiT&
Dn cadrul culturii Antichit*ii t+rJii s-a des0rins tre0tat o de1iniie a ceea ce con1er* umanit*ii autentica ei
na,tere, 0lec+nd de la Princi0iu :DumneJeu-!at*l@ ,i 0rin Sti0ulT re2elator ,i mediator al lui Hristos& 1inii
P*rini au construit 0e 2estigiile mo,tenirii greco-romane, cu corecti2ele re1eritoare la mesaQul biblic, un uni2ers
s0iritual inedit, un uni2ers 1ondator 0entru ceea ce aJi numim $uro0a& DogmatiJarea a constat Dn tratarea
1iloso1ic* a statutului Fiului& Conciliul de la Calcedonia :;A%@ ,i al doilea conciliu de la Constantino0ole :;AA@
decreteaJ* c* Hristos este DumneJeu ,i om, DumneJeu ade2*rat ,i om ade2*rat, sau mai 0recis om-DumneJeu,
re2elatul :DumneJeu@ 1iind 0reJent Dn ceea ce-% re2el*& Aceasta s-a im0us, ca relansare ,i re0unere Dn discuie a
0olariJ*rii antice dintre Jei ,i oameni, re1lecia asu0ra lui 5Cur Deus $omo" :de ce DumneJeu s-a 1*cut om@,
determin+nd o 0ractic* social* des0re care dau Dnc* m*rturie unele locuri os0italiere din $uro0a, acele
5h0tels.dieu"% Instituia cre,tin* a Dncercat Dntr-ade2*r s* uneasc* incon-diionatul datoriei teoretice ,i
determinismul datoriei 0ractice& De0arte de a e2ada din lume, Dn maniera gnosticilor, 0e care nu a Dncetat s* o re-
0udieJe, instituia cre,tinismului a luat lumea Dn griQa sa, recu0er+nd ast1el 1ilonul ebraic, Dncerc+nd, 0rin oameni
1ailibili, s* reconcilieJe absolutul s0iritului ,i relati2itatea Istoriei& A de2enit ast1el 0rinci0iu ci2iliJator& Cum s*
nu g+nde,ti la P*rinii Bisericii atunci c+nd se 1ace simit* ne2oia de a rede1ini umanitatea, Dntr-un secol care,
0roclam+nd sus ,i tare moartea lui DumneJeu, s-a distins 0rin crime abominabile Dndre0tate Dm0otri2a Dntregii
umanit*i, Dn de0lin* luciditateP S"mul este imaginea lui DumneJeu M,,&N Cel mai 0uternic liant care une,te 0e
oameni este umanitatea& Acela care Dl distruge este un r*u1*c*tor ,i un 0aricidT :#actaniu, Instituiile divine 3I,
%.@&
E /0ndirea patristic a Cncercat s demonstreze compati(ilitatea credinei cretine cu raiunea% Dn secolul al II-
lea, g+ndirea lui Justin din )a0lousis se mi,c* Dn interiorul a dou* mari curente/ 0latonismul ,i stoicismul, ale
c*ror limite el le arat*, c*ci dualismul su1let=cor0 este res0ins, Dn 0ur* tradiie biblic*, Dn cre,tinism, subtituind
ideii cor0ului Smorm+ntT al su1letului ,i Scarcer*T :Platon@, ideea reDn2ierii c*rnii 0rin s0irit& In2ers, eHcesului
uni1icator 0anteist al stoicismului, Iustin Di o0une transcendena di2in* ,i libertatea, determinismului& !oi
oamenii au ca0acitatea de a tr*i du0* Lo&os, iar aceia care au tr*it Dnainte de Hristos, e2rei sau 0*g+ni, dar care s-
au su0us luminii lo&os.uWui interior, erau deQa, Dntr-un 1el, cre,tini/ 2eJi ocrate&
E Ireneus din LFon, e0isco0 Dn %><, Dn tratatul s*u Contra ereziilor res0inge gnoJa, care o0une radical o lume a
binelui, cea a s0iritului, unei lumi a r*ului, cea a materiei& Acest eJoterism :religie a iniiailor@, Ireneus din #^on
Dl o0une uni2ersalismului cre,tin, ,i contra dualismului anti-cosmic, el rea1irm* unitatea 0ro1und* a creaiei/
unitatea lui Hristos care, 0rin Dncarnarea sa, realiJeaJ* e1ecti2 comuniunea "mului cu DumneJeu :&,DumneJeu
ade2*ratT ,i Som ade2*ratT@U unitate a 1iinei umane, cor0 ,i su1let, destinat* m+ntuirii Dn totalitatea naturii sale,
Dn tim0ul ,i s0aiul acestei lumi, c*ci Ssla2a lui DumneJeu este omul 2iuT ,i Ssla2a omului este DumneJeuT&
Res0ing+nd toat* doctrina angelic*, Ireneus reaminte,te c* Ss0iritele 1*r* cor0 nu 2or 1i niciodat* oameni
s0iritualiT&
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)A
%8-
E 7tudiul teolo&ic domin secolul al TTT.lea, tinJ+nd c*tre marile eH0uneri sintetice ale doctrinei& Clement din
AleHandria :%A.--%A@ a Dncercat s* arate ra0orturile 0ro1unde dintre 1iloso1ia greac* ,i doctrina cre,tin*& "rigene
:%<A--A8@, ins0ir+ndu-se din Philon, elaboreaJ* o teorie a di1eritelor sensuri O literal, moral, s0iritual O ale
cri0turii& Dn Apolo&etica sa :%7>@, !ertullian 0ledeaJ* Dm0otri2a nedre0t*ii 0ersecut*rii ,i cere 0entru 1iecare
dre0tul de a-% sl*2i 0e DumneJeu du0* con,tiina sa, re1uJ+nd cultul Dm0*ratului ,i cer+nd desacraliJarea 0uterii
lume,ti& F*c+nd distincia Dntre moral ,i legal, el obiecteaJ* Dm0otri2a legii nedre0te, cunoa,te ,i 0ractic*
1iloso1ia stoic*& Seneca ne a0arine adeseaT, s0une el& Dar, a0ro0iind 1iloso1ia ,i credina, el D,i re1uJ* orice
reducere a cre,tinismului la S2reun gen de 1iloso1ieT& Dn secolul al I3-lea, Biserica Dncearc* s*-,i 0reciJeJe
doctrina Dn termeni 1iloso1ici, ceea ce deJl*nuie dis0ute dogmatice& 7finii +rini ai Bisericii, din cel de al I3-
lea secol, nu 0ot 1i nici citii, nici Dnele,i 1*r* a cunoa,te una din 0roblemele lor maQore/ arianismul& Arius dorea
s* 0*streJe ideea unui DumneJeu radical transcendent lumii, unic, ineH0rimabil, inaccesibil, imuabil,
Sim0asibilT, str*in tim0ului& Princi0iu 1*r* de 0rinci0iu, des0*rit de toate celelalte 1iine 0rintr-un abis de
netrecut, el nu 0utea intra Dn circularitatea relaiei trinitare cu 3erbul ,i cu 0iritul, eHcluse din Absolutul di2in&
Arius 0une, 0e urma lui Celsus, Dntreb*ri cruciale/ cum trebuie g+ndit DumneJeu care 2ine Dn lume ,i Dn tim0,
Absolutul angaQat Dn relati2P Cum trebuie inter0retat* SmediereaT lui Hristos Dntre DumneJeu ,i oameniP $l a
0ermis ortodoHiei, 0rin deJbaterile 0e care le-a generat, s* 0reciJeJe c* dac* DumneJeu este Cel cu !otul Altul,
el este de asemenea ,i Cel A0roa0e, ,i c* Hristos, S$mmanuelT, este SDumneJeu cu noiT, 1*c+nd 0osibil*
m+ntuirea omului/ uniunea intim* dintre om ,i di2initate, 1*r* con1uJie sau di2iJare :care este Dntr-ade2*r, cum
insist* Hegel, dogma central* a cre,tinismului, cea care 1ace s* DnceteJe 0olariJarea antic* Dntre Jei ,i oameni,
a1irm+nd c* DumneJeu este Dn noi@& 1+ntul Augustin domin* acest secol 0rin an2ergura g+ndirii sale& Pentru
secolele 3I-3III Di 2om meniona 0rintre P*rinii greci 0e Dionisie :Pseudo-@Areo0agitul :s1+r,itul secolului al
3-lea@, a c*rui g+ndire a 1ertiliJat toat* teologia medie2al* 0+n* la mistica renan* O ,i a ins0irat lui uger
0rinci0iile artei gotice O, CaHim C*rturisitorul :A<.-???@ ,i Ioan Damaschin :?;.->A8@, ale c*rui S!rei
discursuri asu0ra imaginilorT stabilesc temeiul recursului la analogia 1igurati2* care a Dnsemnat at+t de mult
0entru arte&
Dn "ccident, Dionisie cel Cic 2a sugera num*r*toarea tim0ului de la )a,terea lui Hristos, inaugur+nd ast1el era
cre,tin*&
%88
FA)54# A4'4!I)
7f0ntul Au&ustin "AP<.<AL,
$ste cel mai mare 1iloso1 al e0ocii 0atristice ,i cons1ine,te ru0tura cu lumea antic*, gre1+nd demersul raiunii 0e
adeJiunea la coninuturile de credin* l*sate 0rin tradiie ,i Dncredin+nd inteligenei sarcina ulterioar* a
elucid*rilor& Re0udiind intelectualismul radical ,i orgolios al tinereii sale, el re2endic* 1ertilitatea coo0er*rii
Dntre inim* :credin*@ ,i Dnelegere, singura ca0abil* s* ne o1ere ade2*rul 2iu ,i uni1icator&
'rei mari principii structureaz filosofia Iul &ugustin
E T% +rincipiul interioritii% PreJena ade2*rului Slocuie,te omul interiorT& Certitudinea realit*ii uni2ersului
sensibil, certitudinea 0ro0riei noastre eHistene, care se 1ondeaJ* 0e e2idena 0ro0riei noastre g+ndiri, certitu-
dinea e2idenelor matematice, care a1irm* ra0orturile inteligibile, inde0endente de eH0erien*, Dn s1+r,it,
dragostea uni2ersal* 0entru 1rumos dau m*rturie des0re eHistena unor reguli imuabile, 1ondatoare 0entru toate
Qudec*ile noastre, lumea inteligibilului, loc al ade2*rului etern& $ste deci o certitudine care constituie o arm*
e1icace contra sce0ticismului, c*ci este indubitabil*, contra materialismului, c*ci ea re2el* natura inteligibil* a
ade2*rului, contra subiecti2ismului, c*ci ea e certitudinea unui ade2*r 0e care s0iritul SDl desco0er*, dar nu Di este
creatorT&
E =% +rincipiul participm% S"rice bine ori este DumneJeu :Binele su0rem@, ori 0orne,te de la DumneJeu :bine
limitat@T, sau Sorice lucru este bun 0rin natur* ,i esen* sau 0rin 0artici0areT&
E A% +rincipiul imua(ilitii ser2e,te la a distinge 1iina 0rin esen* de 1iina 0rin 0artici0are, deci creatorul de
creatur*/ doar 1iina imuabil* este ade2*rat* 0entru c* doar ea este absolut sim0l*, 1iin* 0rin esen*, ipsum esse%
ReJult* de aici c* orice lucru, orice 0er1ecie ar 0oseda, din moment ce nu este imuabil*, 1iind a1ectat* de
ne1iin*, nu este S0er seT& $ste ceea ce tr*ie,te con,tiina uman* care, Dn su1erina secret* a tim0ului, D,i tr*ie,te
1initudinea, Dn dorina Binelui su2eran, menit s* gestioneJe metamor1oJa Fiinei& Augustin 0o2este,te Dn
Confesiunile sale criJa eHistenial* care %-a adus de la un eu di2iJat, 1r*m+ntat de multi0licitatea
i
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%8;
im0ulsurilor unor dorine haotice, la restructurarea 1undamental* a sinelui, 0lec+nd de la eH0eriena eternit*ii 0e
care a tr*it-o&
Dou* teme eseniale caracteriJeaJ* 1iloso1ia augustinian*/ Cine este DumneJeuP Cine este omulP 4niunea
acestor teme Dn doctrina omului O imagine a lui DumneJeu O eH0lic* 0reocu0area simultan* 0entru imanena,
ca ,i 0entru transcendena di2in*/ DumneJeu este 5internum aeternum", Scel mai Dnde0*rtat ,i cel mai 0reJentT,
Slocul cel mai ascuns, cel mai intim interior 1iec*rui lucru, c*ci toate lucrurile sunt Dn el, ,i cel mai eHterior,
0entru c* el este deasu0ra tuturor lucrurilorT&
4ou forme de iubire I dou cet1i
!endina c*tre etern este su1letul tim0ului ,i motorul Dnsu,i al iubirii, ceea ce con1er* dinamismul creaturii& Cu
toate acestea, iubirea r*u orientat* D,i 0oate rata sco0ul& 3irtutea autentic* nu este alta dec+t caritatea care ne 1ace
s* iubim ceea ce trebuie iubit/ DumneJeu ,i a0roa0ele& #ucru care se eHtinde Dn domeniul 0oliticului& Dn Cetatea
lui Dumnezeu, scris* du0* cucerirea Romei de c*tre goi :;%.@, Augustin o0une caracterului muritor al
ci2iliJaiilor 1ondate 0e S0asiunea hegemonic*T, eternitatea domniei sco0urilor ultine, interne, s0irituale& Cum ar
0utea lumea s* 0un* Dn umbr* acest SregatT care nu este al lumii, ci e transcendent eH0erienei ,i istoriei, ,i,
totu,i, ca0abil s* o ins0ire Dn reconstruciile ei necesareP Cetatea lui DumneJeu, deschis* uni2ersalit*ii
oamenilor care Dl recunosc 0e DumneJeu ,i tr*iesc du0* legea sa, se o0une cet*ii terestre, al c*rui 0rinci0iu este
eHclusi2 iubirea de sine& De0arte de a condamna domeniile 0olitic ,i social ca atare, Augustin Dn1iereaJ* doar
0er2ertirea 2oinei Dn cetatea terestr*, gata s* idolatriJeJe tatul, 0e care l-ar lua ca sco0 Dn sine, 1*c+nd din
s0aiul omenescului un c+m0 Dnchis sortit dis0er*rii, dac* nu ar eHista Dn 0aralel ,i str+ns legat* de structurile
mundane in2iJibila cetate s0iritual*, a c*rei deschidere 2egheaJ* Dm0otri2a tentaiilor totalitare inerente 0uterii&
Hristos, 3erbul Dntru0at, este centrul acestei istorii 0e care o recheam* c*tre 0rinci0iul s*u "alpha, ,i o c*l*uJe,te
c*tre Dm0linirea ei -ome&a,, d+nd ast1el 0ersoanei umane o 2aloare absolut*& $1ectu+nd ru0tura de g+ndirea
antic*, Augustin a1irm* c* Istoria are un sens care transcende tragicul em0iric O eHcesul de r*u care se
mani1est* Dn ea O, sens care const* Dn ralierea cet*ii oamenilor la 2alorile 1ondatoare ale Fiinei care este
etalonul Qudec*ii&
%8A
C")C#4RI$
5ul" libertatea l gra1ia
R*ul, 0ri2aie de ceea ce este necesar unei 1iine 0entru 0er1ecionarea integrit*ii naturii sale, nu este, 0rin
substana sa, un 0*cat a2+ndu-,i originea Dn 2oina liber* ,i 0rinci0iul Dn orgoliu, orgoliu care Dm0inge creatura s*
deturneJe ordinea lucrurilor din mersul ei 1iresc& DeJordine 1iind, 0*catul 0ro2ine dintr-o libertate care tinde s*
se ru0* din de0endena sa ontologic*, de0enden* care-i condiioneaJ* totu,i statura de entitate creatoare& Rat+nd
1iina, eHistena se a1l* Dn stare de c*dere, Dn miJerie :re0robabil*@, r*u deri2at din 0rimul ,i de asemenea din rea-
2oin*& Din acest 0unct ser2itutea 0*catului nu este dec+t auto-aser2irea libert*ii care s-a 0ierdut 0e sine& )umai
graia, 0utere reuni1icatoare 0ro1und* a eului alienat, 0oate atunci Dnl*tura 0iedicile care 1ac 2oina ne0utincioas*,
0oate reinstala libertatea Dn e1icacitatea sa creatoare, ceea ce d* ade2*rul 2ieii, al 3ieii Dns*,i& Ast1el, dac* omul
se 0ierde, numai DumneJeu Dl 0oate sal2a, c*ci $l singur deine 0artea de 1iin* care-i li0se,te omului& Intuirea
graiei, care este Dntotdeauna ca0abil* :0entru omul care Dncearc* s* se recentreJe@ s* deJlege determinismele
naturii, a interJis antro0ologiei cre,tine orice eH0licaie reducionist* a 0sihicului :tentaia modern*@, orice
credin* Dntr-un destin ineluctabil :eH0licaie antic*@& Dn chiar mieJul miJeriei 0*catului ,i al ser2itutii 0e care o
induce, Augustin a desco0erit Dn mod 0aradoHal m*reia omului, semnul libert*ii sale, recunosc+nd aici re1leHul
demnit*ii absolute a creaturii s0irituale, niciodat* 0e de0lin ca0ti2* Dn determinisme, ci mereu ca0abil* de
eliberare, de rena,tere, 0rin sublinierea 0ro1unJimii meta1iJice a r*ului, Dn dimensiunea lui tragic*&
Concluzie
Dac* modernitatea 0are a se de1ini ca o criJ* Dn care singura re1erin* este subiectul 1*r* re1erine, contest+nd
4ni2ersalul Dn numele relati2ismului ne0utincios care s1+r,e,te 0rin a r*st*lm*ci, cu armele raiunii, raiunea
Dns*,i, re2alori1icarea g+ndirilor 1ondatoare care au scrutat, Dn uimirea originar*, eternitatea, 0oate o1eri s0erana
unei de0*,iri a acestei deri2e 0reJente& 3om Dnce0e s* Dnelegem necesara reluare hermeneutic* a teHtelor
Dngro0ate Dn uitare :c1& Ricoeur, 'adamer@, uitare din care r*sar totu,i o0ere care m*rturisesc 2italitatea unei
g+ndiri c*reia i se Dnregistrase 0oate 0uin 0rea re0ede actul de deces& Cum s*-% uit*m Dn acest conteHt 0e
#e2inasP $l, care a 1*cut eH0eriena totalitarismului, r*s0unde unei
'()DIR$A F")DA!"AR$ CR$B!I)9
%8?
tradiii din 0ricina c*reia era c+t 0e ce s* moar*, atunci c+nd aminte,te necesitatea ru0erii cercului Dnchis al
!otalit*ii 0entru o deschidere s0re in1init "2otalitate i infinit,% Fenomenologia chi0ului, 0e care o schieaJ*, ne
trimite la cele mai 2echi teHte ale Bibliei/ limbaQ dinaintea oric*rui limbaQ, chi0ul celuilalt Dn goliciunea sa
2ulnerabil* ,i 0rima interdicie/ S* nu uciJiVT& untem chemai la reci0rocitatea recunoa,terii Dn eHterioritatea
radical* a dou* subiecti2it*i ireductibile ,i inasimilabile, suntem obligai s* lu*m iniiati2a res0onsabilit*ii 1a*
de cel*lalt 0e care SDl a2em Dn 0aJ*T& Cel*lalt m* las* Ss* 2*dT in2iJibilul ,i Dmi re2el* in1initatea DumneJeului
ascuns, al c*rui sanctuar este& "mul care a deschis ochii c*tre in1init simte c*, oric+t de de0arte ar 0utea merge
SseculariJarea g+ndiriiT, ea trebuie s* se o0reasc* Dn 1aa a ceea ce nu trebuie niciodat* 0ro1anat, transcendena
absolut* a lui 5Dieu Oui vient a l'idee" :J& 3rin@, scrut+nd chi0ul omenesc&
Biblia D,i 2*de,te caracterul 1ondator/ de0arte de a o0une 0e DumneJeu omului, ea semnaleaJ* 0reJena
di2inului Dn mieJul cel mai intim al omenescului&
2ibliografie
Ioul 2estament
tanislas Breton, 7aint +aul, P4F, col& SPhiloso0hiesT, %7<<&
Jean Danielou, Les Manuscrits de la mer Morte et Ies 'ri&ines du christianisme, "rante, %7>;&
Messa&e evan&eliOue et culture hellenistiOue, Desclee-Cer1, %77.&
+hilon din Ale!andria
Jean Danielou, +hilon d'Ale!andrie, Fa^ard, %7A<&
+rinii Bisericii
Hans 2on Cam0enhausen, Les +eres latins, "rante, %7?7& Hans 2on Cam0enhausen, Les +eres &recs, "rante,
%7?7& Pierre Hadot, SPatristiqueT, :ncFclopaedia #niverfalis%
%8>
BIB#I"'RAFI$
7f0ntul Au&ustin
'ilson, Introduction a l'etude de saint Au&ustin, Paris, %7A.&
Holte, Beatitude et sa&esseG saint Au&ustin et le pro(leme de la fin de )homme dans la philosophie ancienne,
%7?-&
$rich PrJ^Wara, Au&ustin H +assions et destins de l''ccident, Cer1,
%7<>&
1+ntul Augustin, Les Dossiers H&, #G(ge dGhomme, %7<<&
E +entru o lectur speculativ asupra cretinismuluiG Hegel, +rele&eri defilosofia reli&iei, III, %&
CAPI!"#4# I3
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
de Francois Chenet
Izvoarele &0ndirii indiene
Cu toat* reticena general* a "ccidentului, de dou* secole, Dn a acorda g+ndirii Indiei cali1icati2ul de S1iloso1ieT,
minunata a2entur* 1iloso1ic* a Indiei, 0e nedre0t ignorat* Dn Frana din cauJa unui conglomerat de 1actori, at+t
ideologici :de 0ild*, etnocentrismul euro0ocentric, inerent #ogosului occidental@, c+t ,i instituionali :c1& R&-P&
Droit, L''u(li de )inde% #ne amnesie philosophiOue, P4F, %7<7@, re0reJint* 1*r* Dndoial* una dintre realiJ*rile
maQore ale s0iritului uman ,i este 0arte integrant* a marii a2enturi a umanit*ii, cu condiia s* o sur0rindem 0e
aceasta din urm* Dn unitatea sa, dincolo de 2arietatea istoric* a arealurilor culturale risi0ite Dn tim0 ,i s0aiu&
Dac* 1iloso1iile Indiei O a c*ror 2ocaie 0rinci0al* conQug* armonios re1lecia asu0ra surselor eH0erienei,
meditaia asu0ra Dntregului eH0erienei ,i al realit*ii, elucidarea marilor mistere ale condiiei umane ,i c*utarea
m+ntuirii O sunt de natur* a ne treJi interesul, aceasta se datoreaJ* 1a0tului c* India este deo0otri2* laboratorul
,i muJeul unei a2enturi umane, adic* ale unui anumit mod de a conce0e ,i de a tr*i condiia uman*/ India a
elaborat soluii 0ro0rii la marile 0robleme ale condiiei umane O s* nu uit*m c* 0roblemele 1iloso1ice D,i au
originea Dn datele imediate ale acesteia O ,i a dat do2ad* de eHtrem* originalitate, at+t Dn domeniul g+ndirii
1iloso1ice, estetice, literare, c+t ,i Dn acela al modului de organiJare a 2ieii sociale ,i a di2erselor tehnici ale
ci2iliJaiei materiale& Aceasta Dnseamn* c* a0roa0e nu eHist* ramur* a 1iloso1iei ,i a e0istemologiei, sau domeniu
al ,tiinelor umaniste, a,a cum sunt conce0ute ,i se deJ2olt* ele ast*Ji, care s*-,i 0ermit* luHul de a ignora
a0ortul Indiei& Dar, oricare ar 1i 2aloarea culturii hinduse, cum este Dns* 0osibil s* 2orbe,ti adec2at des0re un
uni2ers de g+ndire care nu Di a0arineP
%87
IR3"AR$#$ '()DIRII I)DI$)$
Demersul com0aratist, cu toat* atenia acordat* di2ersit*ii umane, ,i deci 0oli1oniei ci2iliJaiilor Dn istorie, nu
reu,e,te Dntotdeauna s* reJol2e toate 0roblemele com0leHe, a1erente condiiilor de 0osibilitate ,i legitimitate ale
1iloso1iei com0arate, 0e care ne 2om limita s* le 0reJent*m 0e scurt& $ste neDndoielnic c* acela care abordeaJ* o
arie cultural* at+t de di1erit* de a noastr*, de2enind 2ictima 2ertiQului Dn 1aa abundentei imensit*i ,i a o0acit*ii
sale, res0ecti2 a straniet*ii, 2a aQunge Dn ultim* instan* s*-,i 0un* urm*toarele Dntreb*ri s0inoase/ $ste 0osibil s*
com0ari ci2iliJaiile, uni2ersurile lor de g+ndire ,i 0roduciile lor culturaleP au acest lucru este im0osibil
datorit* s0eci1icit*ii ireductibile a culturilorP Ci2iliJaiile Di 1ac deci 0e oameni s* tr*iasc* Dn lumi de
necom0aratP India, acest imens subcontinent Dn care tr*ie,te a ,asea 0arte a umanit*ii :<;. milioane de
locuitori@, se Dnscrie, Dn ciuda 1iliaiei indoeuro0ene, Dn a1ara s0aiului mental occidental O Dn India se 2orbesc %A
limbi o1iciale ,i %?A- de dialecte& Datorit* 0ractic*rii a numeroase religii :<-,?g hindu,iU %%,;g musulmaniU
-,;g cre,tiniU -g ade0i ai religiei ,iite ,i .,>g Qini,ti@, India este con1runtat* volens.nolens cu o alteritate
radical* intern*&
Dn 1aa sistemului com0leH ,i stabil al 2alorilor, credinelor ,i 0racticilor religioase, subiacent 2ariaiunilor de
su0ra1a*, caracteriJ+nd la 0ro0riu arealul cultural hindus, 1iloso1ia com0aratist* trebuie mai Dnt+i s* se abin* de
la subscrierea la credina 0oJiti2ist* Dn 0ermeabilitatea culturilor, s* se abin* de asemenea de la c*utarea 0ri0it*
a uni2ersaliilor transculturale/ trebuie s* se abin* de a c*dea Dn iluJia inter0ret*rii unei alte culturi 0rin 0risma
culturii 0ro0rii& $a trebuie s* res0ecte s0eci1icitatea culturii studiate, s* o sur0rind* Dn coerena ei istoric* ,i
organic*& Ar 1i 0ericulos ,i cu totul iluJoriu s* claseJi noiunile, com0ortamentele, Dnl*nuirile de idei sau
1iloso1eme, a0arin+nd unei culturi at+t de di1erite de a noastr*, Dn rubrici cu nume grecesc sau latin& C*ci
com0araia este eH0us* Dntotdeauna, cu toat* a0arena de neutralitate ,i Dn ciuda 0ostul*rii unei simetrii Dntre
culturile com0arate, 0rimeQdiei de a im0une 1urti2 termenilor com0araiei cadrul de g+ndire occidental/ oare nu
Dnelegem mai 0resus de toate, atunci c+nd abord*m un uni2ers de g+ndire eHotic, ceea ce eram menii s*
Dnelegem Dn 2irtutea 0ro0riei noastre 2ocaii, a 0ro0riei noastre orient*ri culturale ,i Dn 2irtutea momentului
istoric Dn care ne a1l*mP Dntr-ade2*r, este im0osibil s* e2it*m o 0ers0ecti2* susce0tibil*, Dn condiiile sale, de a
1ace s* trans0ar* criteriile com0araiei/ demersul com0aratist trebuie s* Dndr*Jneasc* s* chestioneJe
0resu0oJiiile im0licite ale 0reconce0iilor netematiJate, de ordin antro0ologic ,i
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%;.
%;%
R$3$#A5IA 3$DIC9 I I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I
0re1iloso1ic, care se a1l* la temelia Dns*,i a ansamblurilor culturale date com0araiei ,i 0e care se gre1eaJ*
s0eculaia 1iloso1ic*& Pe de alt* 0arte, di1icultatea traducerii originalit*ii Dn 0ro0ria noastr* limb* trimite la o
di1icultate mai 0ro1und*/ reeaua semni1icaiilor unui termen dintr-o limb* nu cores0unde Dn mod necesar
semni1icaiilor ,i 2alorilor unui termen 1iloso1ic, mai mult sau mai 0uin consacrat Dn tradiia noastr*&
!erminologia utiliJat* Dn 1iloso1ia studiat* ,i categoriile de care ea e legat* risc* s* nu-,i mai a1le rostul& Iat* de
ce orice is0it* de a recunoa,te Dn sistemele de g+ndire ale Indiei :sau ale Chinei@ analogii cu 1iloso1iile noastre
occidentale trebuie s* se su0un* controlului riguros al metodei com0aratiste&
Filoso1ia com0aratist* 2a e2ita entuJiasmul neo1iilor de a 0une Dn lumin* cine ,tie ce 2agi asem*n*ri tematice
sau cores0ondene 0ariale& )u mai trebuie s0us c* tra2aliul s*u 0resu0une in1ormarea corect*, care s* in* cont
de ansamblul articulat al re0reJent*rilor, al credinelor ,i al 2alorilor, care d* grila de lectur* 0ro0rie inter0ret*rii
eHistenei sale de c*tre cultura hindus*& 3a 1i necesar* o 1acultate em0atic* autentic* 0entru a 0utea asimila cu
r*bdare coninutul 0resu0oJiiilor, al noiunilor cardinale, al categoriilor, SorganiJatoare ale g+ndiriiT, anterioare
,i subiacente schemelor g+ndirii con,tiente ,i intenionale, al 2alorilor caracteristice ,i 0ermanente, 0ro0rie lumii
socioculturale indiene, ,i care constituie Scodul s*u culturalT& Chiar dac* 0reJentarea detaliat* a constelaiei
re0reJent*rilor 1undamentale ale lumii hinduse de0*,e,te cadrele demersului nostru, 0utem totu,i s* indic*m cele
mai im0ortante dintre ele/
O noiunea de ordine sociocosmic* "dharma,, cheia de bolt* a uni2ersului hindus, contrastul 0ur-im0ur care
structureaJ* Dntreg c+m0ul socioreligios hindusU
O noiunea c2adri0artiiei Ssco0urilor omuluiT "purushrtha,, adic* cele 0atru sco0uri 0olare ale aciunii umane/
2olu0tatea ";ma,, bunurile materiale ,i 0uterea "artha,, 0io,enia Dn 1aa legilor religioase -dharma, ,i, Dn s1+r,it,
eliberarea din ciclul rena,terilor "mo;sha,8
H noiunea Sdatoriilor omuluiT "rina,8
H noiunea de lege socioreligioas* s0eci1icat* Dn 1uncie de clasele 1uncionale ,i stadiile canonice ale 2ieii
"varnshramadharma,, cu corolarul s*u, noiunea de datorie de stat "sva.dharma,, care de1ine,te datoria
1iec*ruia, du0* clasa social* ,i stadiul de 2ia* Dn care se a1l*U
O noiunea de Sregim al castelorT, care de1ine,te structura social* a societ*ii brahmanice ,i hinduse, Dm0reun*
cu ra0orturile com0leHe dintre
cele 0atru mari clase 1uncionale "varna, ale di2iJiunii ideale a societ*ii ,i miliardele de gru0uri sociale
elementare indi2idualiJate care sunt ScasteleT (!"l)#
H noiunea de lege a actului ,i a e1ectelor sale ";arman,,cu corolarul s*u, transmigraia su1letului de-a lungul
na,terilor succesi2e "samsra,8
H noiunea de Snon2iolen*T "ahims0, Sabsena dorinei de a ucide sau de a r*niT@U
O noiunea de atribute sau de Scalit*i constituti2eT "&una,, adic* doctrina celor trei modalit*i de mani1estare a
energiei uni2ersaleU
O noiunea de iluJie cosmic* "luFa,8
O noiunea de tim0 ciclic ,i de S2+rst* a lumiiT iFu&a, etc& Dornic de a Dnr*d*cina studiul sistemelor Dn
descrierea acestui teren
cultural al mediului social ,i religios, de care ele de0ind ,i 0e care au Dnmugurit ,i Dn1lorit, 1iloso1ul com0aratist
2a 1i atunci Dn m*sur*, Dn urma lecturii o0erelor re0reJentati2e, s* ra0orteJe 1iloso1emele la categoriile culturale
Dn care acestea se Dnscriu& Doar cu aceast* condiie 0utem s0era s* de0*,im incomunicabilitatea culturilor 0entru
a Dnt+lni ade2*rata Indie ,i, Dn m*sura Dn care stranietatea omului 0entru om nu este niciodat* absolut*, 0utem
accede la 0ro0riul nostru ade2*r&
4evelaia vedic i Cnceputurile speculaiei
)imic nu este mai emoionant dec+t s* asi,ti la Dnce0uturile unei a2enturi care urma s* dureJe a0roa0e 8... de
ani :cea % A.. D&Hr& 0+n* Dn secolul al K3I-lea sau al K3II-lea d&Hr&, dat* la care re1lecia creatoare a Indiei este
0e de0lin a,eJat* ,i c+nd 1iloso1ia indic* de2ine un cimitir de 2irtualit*i steriliJate@& Bi chiar dac* 0restigiul
originii este 0rea adesea uJur0at, cum ne Dn2a* )ietJsche, ,i chiar dac* 2+rsta iniial* a ci2iliJaiei brahmanice,
adic* 2+rsta 2edic*, nu re0reJint* acel stadiu ideal sau au-roral al umanit*ii la care 2isau romanticii germani, Dn
0articular Friedrich chlegel, ca mit al 2+rstei de aur, nu e mai 0uin ade2*rat c* Dn India totul Dnce0e cu )eda
sau )edele, care sunt cel mai 2echi monument literar ,i religios al ci2iliJaiei brahmanice la Dnce0uturile sale&
Aceasta 0entru c* nu au 1ost niciodat* desci1rate inscri0iile de 0e sigiliile de steatit* ale ci2iliJaiei Indusului
:siturile arheologice din CohenQo-Daro ,i din Hara00a, Dntre - 8.. ,i cea % >.. D&Hr&@, ci2iliJaie care a 0recedat
in2aJiile succesi2e :% <..-% ... D&Hr&@ ,i sedentari Jarea 0o0oarelor de r*Jboinici ,i 0*stori de origine indo-
euro0ean* Dn India de nord-2est&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%;-
%;8
R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I
!eHtul numit )eda, adic* SBtiina 0ur*T sau SCunoa,terea su0rem*T, este alc*tuit din 0atru culegeri de teHte/
O 4i&.)eda, sau culegere de stane, care conine mai multe mii de imnuri adresate 0rinci0alelor di2init*i ale
0anteonului 2edic :Indra, 3aruna etc@U
O Xa*ur.)eda, culegere de 1ormule sacri1icialeU
O 7ma.)eda, colecie de melodii ritualeU
O celor trei culegeri care constituie S!ri0la Btiin*T "2raFl )idF, li se adaug* Atharva.)eda, ulterioar*, care
conine ,tiina reJer2at* unei clase a0arte de 0reoi, 0reoi Athar2a&
Aceste teHte sunt scrise Dntr-o sanscrit* arhaic*, a c*rei Dnrudire cu celelalte limbi indo-euro0ene :greaca, latina,
germana, celta ,i sla2a@ a 1ost stabilit* din %<%? de c*tre sa2antul german F& Bo00, 1ondatorul gramaticii
com0arate, a0oi con1irmat* de achiJiiile abundente ale 1ilologiei ,i ale mitologiei com0arate :c1& Dn 0rinci0al
o0era lui '& DumeJil@& Com0ilarea Dntregului ansamblu 0oate 1i situat* Dntre %A..-%-.. D&Hr&, 0entru 0rimele trei
culegeri, ,i c*tre 7.. D&Hr&, 0entru cea de a 0atra& Conce0ut* esenialmente ca o S3estireT :Cu2+nt Re2elat@,
di2ersi1icat* du0* tradiiile 1amiliale de transmitere ,i de inter0retare, denumite SramuriT "sh0;h,, )eda a 1ost
memorat* ,i transmit* oral 2reme de trei milenii :a 1ost 1iHat* 0rin scris de-abia Dn secolul al Kl3-lea@, ast1el c*,
Dnce0+nd cu e0oca 2edic*, doctrina a 1ost transmis* 0rin intermediul ,colilor inde0endente&
E /0ndirea indian a dorit s e!prime Cn permanen Adevrul 'rdinii lumii, Dnc* de la origini, ordine
1undamental* a c*rei eH0resie 0er1ect adec2at* se dore,te a 1i S#egea etern*T "santana dharma, H eH0resie 0rin
care hindu,ii D,i eH0rim* credinele& Acest Ade2*r 1*r* de Dnce0ut coincide Dn India cu autore2elarea Absolutului
Dn e0i1ania sa 0rimordial*, care a a1ectat 1orma unui Cu2+nt increat O tocmai )eda H, care s-a 1*cut auJit la
Dnce0uturi de c*tre 3iJionarii "rishi, 0rimordiali& Re2elaie care a a2ut loc, in principia et nune semper, c*ci la
1iecare reDnnoire cosmic* aceast* 2estire sacr* de origine non-uman* "apaurusheFa,, care Dnchide Dn sine in1initul
0otenial al ensului, 1ace obiectul re2elaiei 0ariale date Dnele0ilor ins0irai, care o SaudT ,i o transmit oral
muritorilor& Ideea unei asemenea re2elaii 0ermanente ca lucru SauJitT, denumit* tocmai 7hruti, adic* Stradiie
1ondat* 0e re2elaieT, Dmbrac* Dn mod necesar 0entru con,tiina hindus* un ade2*r dintru ,i Dntru eternitate&
!ocmai Dn acce0tarea autorit*ii cor0usului 2edic, ca 1undament ,i norma,
;
D,i g*se,te uni2ersul religios brahmanic, a0oi hindus, Dntemeierea, iar casta sacerdotal* a brahmanilor, de care
a0arine maQoritatea clerului, re1erina originar*, ca ,i legitimitatea social*& Ast1el c* re2elaia 2edic*, Dntregit*
mai a0oi de Stradiia Dntemeiat* 0e memorieT sau 7mriti :cu0rinJ+nd S0*rile auHiliare ale )edei'
T
, tratatele de
ritualuri, codurile de legi socioreligioase, ca Le&ile lui M0nu, e0o0eile ,i +ur na,,9 a a0*rea ca alpha ,i ome&a
s0eculaiunii brahmanice&
E 7hruti cuprinde de asemenea diferite straturi de te!te reli&ioase, 1iecare trimi+nd la una din culegerile 2edice/
Brahmana, teHte de eHegeJ* Dn 0roJ*, de1inind structurile ,i 0rocedurile arheti0ale ale sacri1iciului, care trebuie
s* 1ie corect eHecutat 0entru a 1i e1icient, ,i str*duindu-se s* o1ere Qusti1ic*ri coerente ale acestuia, chiar dac*
uneori stu1oase datorit* simbolismului lor com0leH, a0oi YranFa;a "2e!te ale +durii, 7..-?.. #Hr&@, mai
scurte, 0relungiri ale teHtelor Brahmana, de necitit Dn alt* 0arte dec+t Dn lini,tea 0*durii, deci la distan* de
comunitatea satului, a2+nd un caracter mai 0ronunat eJoteric ,i gnostic, ,i, Dn s1+r,it, #paniadele :>.. sau ?..-
A.. D&Hr&, ,i 8.. 0entru cele mai recente@, care constituie Ss1+r,itul 3edelorT "vednta, ,i asu0ra naturii c*rora
2om re2eni& Dn m*sura Dn care YranFa;a 0un accentul 0e 2aloarea intrinsec* a cunoa,terii semni1icaiei ultime a
riturilor, mai degrab* dec+t 0e necesitatea de a le eHecuta e1ecti2, ele 1ormeaJ*, dim0reun* cu #paniadele,
Sseciunea cunoa,terii "*nna;nda,, care se o0une Sseciunii riturilorT ";arma;nda,, constituit* de 0artea
Brahmana a )edei% Aceast* scurt* enumerare a ceea ce numim SstructuraT )edei :sim0li1icat* aici@, adic* a
marilor subdi2iJiuni ale canonului 2edic, se im0une 0entru Dnelegerea geneJei s0eculaiei 1iloso1ice Dn India&
E Dac Cn 4i&.)eda omul Ci Cnal ru&ciunea ctre zei, sau c*tre o i0ostaJ* 0articular* a di2inului, c*reia Di
acord*, Dn cutare sau cutare circumstan*, rolul 0rimordial, Dn2estind-o chiar cu atribute a0arin+nd altor Jei
:ShenoteismT sau ScatenoteismT@, cer+ndu-i bun*stare material* ,i S2ia* lung*T, Dn a0roa0e toate teHtele
ulterioare 4i&.)edei este 2orba des0re sacri1iciu, a1lat Dn centrul religiei 2edice/ Jeii 1*ceau obiectul unui cult
solemn cu0rinJ+nd eulogii, sacri1icii, libaii cu licoare sacr* "soma, ,i cu unt to0it& e disting dou* registre ale
cultului/ unul maQor ,i solemn "shrauta,, al c*rui act 0rinci0al este sacri1iciul iFa*na,, eHecutat de un sobor de
0reoi o1iciani "ritvi*, H brahmani eH0eri Dn ritual ,i dein+nd 1iecare o 1uncie s0eci1ic* :oblaiune, mani0ul*ri
sacre, c+nt liturgic,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%;;
control al bunei des1*,ur*ri a riturilor@ O Dn bene1iciul celui care eHecut* sacri1icul, sacri1icantul "Fa*amna,, ,i,
0e de alt* 0arte, cultul SdomesticT "&rihFa,, care cu0rinde sim0la oblaiune cotidian* a la0telui Dn 1oc "a&nihotra,
H la dre0t 2orbind, aceasta ine de ambele registre ale cultului O, dar ,i Sriturile 0er1ecti2eT "sams;ras,, adic*
di1erite rituri de trecere care QaloneaJ* eHistena hindusului de la na,tere 0+n* la moarte :ceremonii de na,tere, de
iniiere, de nunt*, de moarte etc@, ,i care 0ermit de1inirea hinduismului mai degrab* ca o Sorto0raHieT "i%e% Dl
recunoa,te 0e hindus dac* se com0ort* ca atare, dac* eHecut* deci un ansamblu de rituri@ dec+t ca o ortodoHie
com0ort+nd anumite dogme& Ritualismul sacri1icial atingea a0ogeul 0rin derularea marilor sesiuni sacri1iciale
0rin care regele D,i s*rb*torea 2ictoriile Dn manier* solemn* "ashvamedha sau Ssacri1iciul caluluiT@ sau era uns Dn
Jiua Dncoron*rii "r*asuFa,, ori 0rin care un sacri1icant se str*duia s*-,i s1ineasc* 0ersoana, construind, de
eHem0lu, un mare altar al Focului Dn 1orm* de ,oim cu ari0ile str+nse "a&nicaFana sau ritul construciei altarului
Focului@&
De1iniia 2edic* a omului, Dn2*luit* Dntr-un anume ritualism sacri1icial, este cu totul original*/ omul nu este aici
Sun animal 0oliticT, ca la Aristotel, ci, dintre toate animalele, este singurul ca0abil s* aib* 2ocaia sacri1iciului
:s* 1ie deci agent sau 2ictim* a sacri1iciului@& acri1iciile se 1*ceau 0entru a menine "rdinea ,i mersul lumii,
garant+nd un curs bine SstructuratT al 1enomenelor, Dn 1a2oarea o0eraiunilor ritualului stabi-lindu-se o reea de
coneHiuni des1*,urate Dn domeniul in2iJibilului, cu tendina de a identi1ica microcosmosul :0ersoana uman*@,
acti2itatea sacri1icial* ,i 1enomenele naturale din macrocosmos :uni2ersul@& Aceast* 0regnan* a ritualului
eH0lic* abordarea Dn India 2edic* a s0eculaiei Dn 1uncie de el& Fa0tul c* religia 2edic* 0resu0une un ansamblu
de rituri, ,i nu de dogme, 0oate eH0lica de ce g+ndirea indian* s-a bucurat de la Dnce0uturi de o ciudat* libertate
s0eculati2*&
Instinctul meta1iJic s-a a1irmat al*turi de discuiile de0re ritual Dn Simnurile s0eculati2eT ale )edei, 0reJente Dn
straturile t+rJii ale 4i&.)edei, iar re1lecia a reu,it s* se ridice 0+n* la considerarea unui misterios Princi0iu unic,
masculin, S4nul "e;, c*ruia Dnele0ii Di dau multe numeT, sau mai adesea de genul neutru ,i desemnat Dn mod
aluJi2 0rin SAceastaT "tad,, 0ostulat ca origine, mai degrab* dec+t cauJ* a lumii, el 1iind S)en*scutulT "a*a,% Dn
c*utarea unui Princi0iu al Dntemeierii sale, se remarc* o anumit* constan* a debutului unor imnuri 0rintr-un
e0isod cosmogonic care descrie trecerea, Dn eta0e succesi2e, de la )e1iin* la Fiin*/ S)u eHista atunci nici
)e1iin*, nici Fiin*& 4nul res0ira singur,
%;A
R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I
1*r* ca s* eHiste su1lu& )u eHista nimic, Dn a1ara Aceluia& Atunci, 0rin 0utina dorinei creatoare "tapas,, 4nul se
n*scuU Dorina i-a 1ost deJ2oltarea originar*, MdorinaN care 1u 0rima s*m+n* a Con,tiineiT "4i&.)eda K, %-7@&
Cosmogonia a de2ansat mitologia O o cosmogonie a dorinei ,i nu a 2oinei, Dn maniera 3echiului !estament
O, s0eculaia di1ereniindu-se de religie, Dn m*sura Dn care 0rima, Dn c*utarea Princi0iului unic, 2iJa eH0licarea
Dntregului realit*ii, Dn 2reme ce a doua r*m+nea dedicat* multi0lului ,i nestructuratului& Alte imnuri descriu
cosmogonia ca 0e un sacri1iciu total& Dntr-unui din imnurile celebre ale creaiunii, 1igur+nd Dn 0artea mai nou* din
4i&.)eda, creaia este 0reJentat* ca deJmembrare sacri1icial*, de c*tre Jei, a lui PraQ+0ati, St*0+nul creaturilorT,
sub 1orma "mului 0rimordial "+urusha,, gigant cosmic sau Cacranthro0, dat morii Dn tim0ul Primului
acri1iciu, ,i care a dat na,tere at+t oarelui, #unii, 2+ntului, 1ocului etc, c+t ,i celor 0atru clase 1uncionale ale
societ*ii brahmanice ,i tuturor 1iinelor "4i&.)eda K, 7.@& Dn acest mit, cosmosul este un om gigantic, dar omul
este ,i un uni2ers la scar*, o dat* ce este com0arat cu cosmosul& Acesta este arheti0ul nenum*ratelor mituri
indiene des0re crearea lumii& Dn alt* ordine de ideD, re1lecia indian* a aQuns la intuirea "rdinii cosmice uni2ersale
"rita sau dharman, de2enit dharma Dn sanscrita clasic*@, a c*rei 1or* ordonatoare ,i dimensiune moral*, cu
2aloare corelati2* 0entru uni2ers ,i om, domin* cursul natural al lucrurilor&
E 2otui, nici #nul )edelor, nici sacrificiul nu reprezint sf0ritul &0ndirii vedice, ci noiunea de (rahman
:consemnat* 0entru 0rima oar* Dn cartea a K-a a Brahmanei celor o sut de drumuri, 7hatapatha.Brhmana,%
Format de la r*d*cina 2erbal* BRIH O care Dnsemna cre,tere ,i 0lenitudine intensi2* O, (rahman :cu2+nt de
gen neutru@ era energia coninut* Dn 1ormulele rituale :analog* au&urium.ului latin@, 0e care o cuno,tea 0reotul
(rahmana :cu2+nt de gen masculin, 0reot analog lui 1lamen dialis latin@, S0*str*torul Cu2+ntului
atoatest*0+nitorT& Aceast* energie, eriQat* Dn 1or* transcendent* uni2ersal*, era elementul 1ondator al e1icienei
mundane a sacri1iciului 2edic& $a a 1ost Dn mod 0rogresi2 i0ostaJiat* ,i 0romo2at* la rang de surs* creatoare
uni2ersal*, de 1or* cosmogonic* res0onsabil* de na,terea ,i e2oluia uni2ersului 1ormelor/ uni2ersul, Dn bog*ia
sa, a0are ca mani1estare eHtensi2* ,i glorioas* a unei intensit*i deo0otri2* generoas* ,i in1init*& Acest iJ2or
uni2ersal nedi1ereniat ,i insondabil este considerat totodat* ,i transcendent acestei lumi, ,i imanent ei, ca
Dnl*nuire substanial* a 1enomenelor& Ast1el,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%;?
c*utarea Princi0iului uni2ersal, Dnce0ut* Dn Simnurile s0eculati2eT ale )edei, D,i 2a g*si Dncheierea Dn desemnarea
lui (rahman ca absolut ,i creator& Pe scurt, (rahman, ca 1undament substanial al tuturor 1iinelor ,i ca r*d*cin*
in2iJibil* a 1enomenelor, este Sesena misteruluiT lumii/ el este SRealul din realT "satFasFa satFa,, alt1el s0us :ns
realissimum% Dn 0aralel cu aceast* c*utare a Princi0iului uni2ersal, s0eculaiunea a1lat* la Dnce0uturi, baJat* 0e
cores0ondenele ,i asem*n*rile Dntre microcosmos ,i macrocosmos, 0e care lucrarea sacr* le dis0une sistematic,
desco0er* c* un 0rinci0iu al unit*ii monadice ,i al coeJiunii se a1l* de asemenea Dn 1iinele indi2idualiJate ,i,
bineDneles, Dn om, 0rinci0iu care Qoac* Dn 0lanul microcosmosului rolul lui (rahman din 0lanul macro-
cosmosului& !otul se Dnt+m0l* ca ,i cum (rahman ar a2ea dre0t corelati2 ,i resurgent, Dn 0lan microcosmic, un
0rinci0iu interior de coeJiune ,i unitate monadic*, cunoscut sub numele de SsineT "tman, termen 1olosit Dn
0rinci0al cu Brahmana celor o sut de drumuri8 7hatapatha.Brhmana K, ?,8@ ,i 0reJent Dn toate 1iinele
indi2iduale& Iat* de ce e+Qna2alZ^a Di 0oate r*s0unde lui C*Zr*^ana/ SDntrebi ce este (rahmani $ste ,inele
"tman, care se a1l* Dn toateVT "BrihadranFa;a #panishad III, ;,%@& #a celelalte 1iine, acest SsineT este
substratul unitar al elementelor sau constituenilor lorU Dn caJul omului, acest SsineT :termenul tman este curent
1olosit Dn sanscrit* Dn locul 0ronumelui re1leHi2@ este 0rinci0iu 2ital ,i 0utere s0iritual* a1lat* Dn inim*, SminuneT
"Fa;sha, Dnchis* Dn 1ort*reaa "pur, a cor0ului&
E 7e pare c cele dou doctrine despre Ztman si despre (rahman s.au dezvoltat Cn realitate simultan ,i s-au
in1luenat reci0roc, 0e m*sur* ce s-au a0ro1undat, 0+n* la Qonciunea 1inal* 0ecetluit* de Re2elaia u0ani,adic*,
du0* cum e m*rturie 1a0tul c* cele s0use des0re tman indi2idual se a0lic* Dn acela,i moment ,i sinelui uni2ersal
:sau (rahman.ului,% R*m+ne de 2*Jut 0rin ce a marcat re2elaia u0ani,adic* o re2oluie Dn cadrul continuit*ii
2edice&
Dn teHtele Brahmana, sacri1iciul des*2+r,ea 0rocesul cosmogonic al indi2iduaiei reDnnod+nd la Dntregul Fiinei
0e omul risi0it Dn 1luHul entro0ie al de2enirii distrug*toare/ ,inele s*u, adic* 0rinci0iul interior de coeJiune, de-
abia schiat, se g*sea restaurat, consolidat ,i Dm0linit Dn urma unui 0roces de reconstrucie 0er1ecti2* care Dnsoea,
de 0ild*, construirea altarului Focului "a&nicaFana,% acri1icantul trebuia s*-,i alc*tuiasc* Dnc* de aici un tru0 de
sla2* ,i s* de2in* demn de nemurire& "r, Dndoiala Dnce0use s*-i cu0rind* 0e cei care ordonau sacri1iciile,
%;>
R$3$#A5IA 3$DIC9 BI I)C$P4!4RI#$ P$C4#A5I$I
Dndoial* asu0ra 0erenit*ii reJultatelor, adic* asu0ra duratei e1ectelor rituale& Angoasa se mani1esta ca team* de
Smorile re0etateT "punarmritFu,, odat* ce roadele actelor lor sacri1iciale se 2or 1i e0uiJat, ,i, 0rin urmare, ,i
0rea1ericita lor c*l*torie celest* post mortem%
Dn orice 1el am inter0reta aceast* noiune delicat* a Sre-muririiT :s-a 2rut a se identi1ica aici 0remisele schemei
transmigraioniste, ceea ce este nesigur@, a a2ut loc atunci o Dntoarcere decisi2*, re1lectat* de teHtele YranFa;aG o
e2oluie com0leH*, 0e care nu o 0utem urm*ri aici Dn detaliu, care 2a conduce la interioriJarea 0rogresi2* a
ritualului c*tre un Smeta-ritualismT :#& Renou@, adic* trans0unerea sacri1iciului material Dn sacri1iciu mental ,i
disocierea Scunoa,terii eJotericeT de conteHtul ritual ,i teologic, 0entru a aQunge la Dnlocuirea acestei cunoa,teri
cu omologii im0licite Dn sacri1iciul cunoa,terii "*hna, condiiilor eHistenei umane/ Dn ochii 2iJionarilor "rishi,,
totul se Dnt+m0l* din acest moment ca ,i cum gnoJa eliberatoare ar 1i sacri1iciul cel mai e1icient, Dn chiar
momentul Dn care 0retinde c* deJ2*luie structurile 0ro1unde ale realului&
E Aspiraia de a depi finitudinea e!istenei umane se instaleaz, contur+nd o direcie radical nou*, a c*rei
amintire o 0*streaJ* urm*torul 0asaQ u0ani,adic, ca a unui e2eniment nemaiauJit/ Ss-a Dnt+m0lat c* un oarecare
Dnele0t, dornic de nemurire, cu ochii Dntor,i, contem0la Binele Dn intimitatea saT "Katha #panishad I3, %@& Alt1el
s0us, Dnele0tul ,i-a Dntors 0ri2irea ,i a 0erce0ut cu ochiul interior lumina nemuririi& Datorit* acestei
Sdesco0eririT, care a a2ut 0robabil loc Dn mediile monastice, Dn cercurile 0rimilor ^oghini ,i ale SeHtaticilorT,
Sc*ut*torii de ade2*rT ,i-au dat seama c* Binele nu este :re@construit, ci c* el este dintru eternitate, ca o 0atrie
originar*/ au Dneles atunci c* integralitatea unit*ii ,i a coeJiunii sale substaniale este dintru Dnce0ut dat*& DeQa,
Sc*tre el tind aceia care-,i caut* locul ade2*rat O locul sal2*rii lor "lo;a, O du0* o 2ia* de r*t*ciriT& SActele
:rituale@ nu 0ot nici s*-% m*reasc*, nici s*-% mic,oreJe M&&&N& Acesta este Dntr-ade2*r Carele ine "tman, 1*r*
Dnce0ut, 1*r* b*tr+nee, 1*r* moarte ,i nemuritor, 0rea1ericit, (rahman" "BrihadranFa;a #panishad I3, ;,----8
,i -A@& De unde se 2ede c* Re2elaia u0ani,adic* a trans1igurat mo,tenirea teHtelor brahmanice, aduc+nd la
sensul unei unit*i statice corelaiile ritual = lume ,i micro = macrocosmos, baJa s0eculaiei 2edice, simultan cu
contragerea Dntr-una singur* a cores0ondenelor cosmo-rituale, a SconeHiunilorT "upa.ni.7AD,, a echi2alenelor
analogice ,i a omologiilor Dntre 0lanul subiecti2 "adhFtma, ,i 0lanul obiecti2 "adhidevata,, merg+nd 0+n* la
concentrarea 1inal*, la ca0*tul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%;<
149
I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)IAD$
unei 0rogresii metodice, Dntr-o echi2alen* su0rem*/ echi2alena inelui imanent "tman, ,i a Chintesenei sacre
a Fiinei uni2erale "(rahman,, sau a Absolutului trans0ersonal& Aceast* identitate decisi2*, obiect al Re2elaiei
u0ani,adice, 1ormeaJ* tema central* a teHtelor cunoscute sub numele generic de #panisade%
Cnflorirea &0ndirii speculative Cn #panisade
#paniadele 1ormeaJ* ultimul strat al teHtelor religioase care com0un cor0usul 2edic& Cele mai im0ortante ,i
mai 2echi #panisade sunt cele numite S2ediceT, care, du0* tradiie, sunt Dn num*r de treis0reJece :sau
uns0reJece@, 1iecare leg+ndu-se de o anumit* Sramur*T a )edelor%
H AitareFa ,i Kaushita;i se leag* de 4i&.)eda8
H BrihadranFa;a ,i Isha se leag* de Xa*ur.)eda alb*U
O 2aittirCFa, Katha, 7hvetshvatara ,i Maitri se leag* de Xa*ur.)eda neagr*U
O Chndo&Fa ,i Kena se leag* de 7ma.)eda8
H Munda;a, +rashna, Mndu;Fa se leag* de Atharva.)eda%
Dn momentul eH0unerii doctrinei u0a,inadice nu trebuie 0ierdut din 2edere 1a0tul c* ea cunoa,te o semni1icati2*
modi1icare, de la #paniadele 2echi la cele mai recente& #paniadele se 0ot Dm0*ri Dn 0atru gru0e :al c*ror
num*r 0oate Dns* 2aria@/
O Prima gru0* cu0rinde cele mai 2echi #panisade, cele dou* mari #panisade 2edice Dn 0roJ*, Dnc* tributare
s0eculaiilor ritualice ale 0erioadelor 0recedente, BrihadranFa;a :>..-?.. D&Hr&@, a2+nd Dn centru 1igura
Dnele0tului e+Qna2alZ^a, ,i Chndo&Fa, dominat* de 1igura Dnele0ilor 4dd*laZa Aruni ,i h*ndil^a, AitareFa,
Kaushita;i ,i 2aittirCFa% Kena se a1l* la grania dintre gru0e&
O A doua gru0* cu0rinde #paniadele mai 0uin 2echi, Katha, Isha, Munda;a, +rashna%
H A treia gru0*, hot*r+t 0ost-budist*, cu0rinde Maitri ,i Mndu;Fa%
O A 0atra gru0* conine #paniadele ata,ate la Atharva.)edaG Munda;a, +rashna ,i Mndu;Fa%
-au ad*ugat a0oi, de-a lungul tim0ului, 7A de #panisade minore, cel mai adesea de obedien* Ssectar*T 2i,nuit*
sau shi2ait*, care 2or 1orma gru0ul de2enit clasic al celor TL> #panisade :%.< du0* Mu;ti; #panishad, dar cele
mai multe sunt a0*rute din com0il*ri ulterioare@&
E Cntr.o manier &eneral, #paniadele se prezint ca un fel de meditaii litur&ico.fdosofice cu 1orm* 1oarte
liber* ,i adesea liric*, care D,i eH0rim* conce0ia 0rin dialoguri 1iloso1ice, cu ocaJia unor dis0ute teologice
"(rahmodFa, Dn leg*tur* cu o enigm* cosmologic*, sau cu aQutorul maHimelor gnomice, a analogiilor "dristnta,
meta1orice sau chiar a deJ2olt*rilor per e!empla% Prin o0oJiie cu construcia more &eometrico a :ticii lui
0inoJa, stilul u0ani,adic agreeaJ* di1erite 0rocedee, ca de 0ild* 0e cel al mitului, 0e cel S0ointillistT, al
0reJent*rii con2ergente a mai multor as0ecte ale aceleia,i realit*i sau idei directoare, 0rocedeul seriilor
meta1iJice, indic+nd cores0ondene Dntre di2erse conce0te Dn relaie de emergen* 0rogresi2*, 0rocedeul S0unerii
Dn cores0onden*T sau S0unerii Dn echi2alen*T analogic*, care d* numele s*u genului 5#panishad" :u0a-ni-
AD, literal, Sa se a0ro0iaT, Sa 1i sau a se da 0ri2iriiT, Sa se con1runtaT@, 0rocedeul etimologiei semantice, drag
teHtelor Brahmana ,i a0ro0iat de CratFlos.ul 0latonician, cre+nd ocaJia 0entru Scalambururi sacreT etc& e
Dnelege c* o g+ndire at+t de subtil* ,i com0leH* a 0utut u,or trece dre0t o g+ndire 0lin* de incoerene ,i
contradicii, ast1el c* unul dintre comentatorii s*i tim0urii, hanZara, 2a Dncerca s* su0rime aceast* acuJ*,
in2oc+nd di1erena Dntre ade2*rul relati2 sau eHoteric "apar vidF, ,i cel absolut sau eJoteric "para vidF,%
E 7peculaiile #paniadelor au Cntreprins cutarea a ceea ce constituie unitatea monadic a su(iectului i au
postulat e!istena 7inelui "tman, Dn s+nul 1iinei noastre s0irituale& Binele a a0*rut ast1el at+t ca un 0rinci0iu
1uncional, 0sihologic, moral ,i s0iritual, c+t ,i ca un 0rinci0iu ontologic&
Binele a a0*rut mai Dnt+i ca un 0rinci0iu 1uncional, ca Ssu1lu de 2ia*T sau Ssu1lu 0rinci0alT "tman are ca 0rim
sens 0e cel de Ssu1lu de 2ia*TU c1& termenul grec atmos, care se reg*se,te Dn Satmos1er*T, ,i c1& termenul german
atmen,, ,i ca 0rinci0iu de 2ia* Dn ra0ort cu tru0ul&
Binele este 0rinci0iu 0sihologic, moral ,i s0iritual, Dn m*sura Dn care el a0are at+t ca unitate a tuturor actelor
senJoriale, c+t ,i ca agent intern/ acest ine, care este Dn toate, este Sceea ce 2ede Dn 0ri2ireT ,i care nu 0oate 1i
2*Jut, Sceea ce cunoa,te Dn cunoa,tereT ,i care nu 0oate 1i cunoscut etc& "BrihadranFa;a #panishad III, ;&-@&
)u trebuie s* dore,ti, deci, s* cuno,ti cu2+ntul, actul, s0iritul, ci 0e acela care 2orbe,te, agentul, g+nditorul&
SCi,cat, Dm0ins de ce Jboar* g+ndulPT Dntreab* Kena #panishad% R*s0unsul/ din 0ricina lui tman, agentul
intern ,i 0rinci0iul incom0rehensibil, Saltul dec+t ceea ce este cunoscut, altul, iar*,i, dec+t ceea ce nu este
cunoscutT, Sacel ce2a de care g+ndul a 1ost g+nditT "Kena
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%A.
#panishad %&8 ,i A@& Binele este ast1el acel ce2a 0rin care totul e mani1estat ,i care nu este mani1estat de nimic
altce2a& Binele, 0entru c* Dnde0line,te 1unciunile 0e care [ant le 2a atribui, mai t+rJiu, subiecti2it*ii
transcendentale, ,i 0entru c* el este 0rinci0iul ,i 1ocarul oric*rei cunoa,teri, nu 0oate, Dntr-ade2*r, c*0*ta
aparen, a1ar* de caJul c+nd ,i-ar 1i sie,i obiect/ cum ar 0utea, Dntr-ade2*r, ubiectul 0ur s* se cunoasc*P
Intuiia 2a 1i deci instrumentul sur0rinderii indesci1rabilei 0reJene a acestei esene s0irituale Dn str*1undurile
s0iritului nostru, intimius intimo meo, cum 2a s0une 1+ntul Augustin, adic* la ca0*tul eHtrem al interioriJ*rii/
SBinele trebuie 0erce0ut cu aQutorul inelui Dnsu,i care se dore,te a 1i cunoscut& Binele celui care dore,te s*
cunoasc* Binele D,i g*se,te 0ro0ria esen*T "Munda;a #panishad III, -&8@&
4na din c*ile 0ri2ilegiate ale c*ut*rii unui ast1el de 0rinci0iu interior a 1ost, desigur, cercetarea alternanei 2itale
a st*rilor de 2eghe "*a&rat,, de 2is "svapna, ,i de somn 0ro1und "sushupti,% Cedit+nd asu0ra traseului 0sihologic
care s1+r,e,te Dn somnul 0ro1und, re1lecia a desco0erit c* eHist* Dn om, subiacent* celorlalte trei st*ri instabile
ale su1letului, So lumin* Dn interiorul inimiiT "hridF anta*Fotih,, lumin* cu autoluminoJitate constituti2*, ,i care
are 0uterea s* aduc* la mani1estare o autentic* lu! perpetua, care nu este alta dec+t Binele "BrihadranFa;a
#panishad I3, 8,>@& !eoria st*rilor su1letului, deQa atestat* Dn 0rimele #paniade, a 1ost mult reluat* Dn cele
t+rJii& ub 1orma sa clasic*, elaborat* desigur mult mai t+rJiu, Dn )ed0nta 0ost-shanZarian*, aceast* teorie susine
c* su1letul omenesc este susce0tibil, Dn mod natural, de trei st*ri, iar su0ranatural de o Sa 0atraT "turlFa,,
identitatea cu (rahman%
Binele a 1ost considerat, de asemenea, dre0t conduc*tor sau moderator "antarFmin, intern al tuturor 1iinelor, 0e
care le Dnl*nuise ca 1irul in2iJibil care leag* 0erlele Dntr-un colier "sutr0tman,G SAcela care, locuind Dn toate
1iinele, este di1erit de toate 1iinele MacelaN 0e care 1iinele nu-% cunosc, MacelaN 0entru care 1iinele sunt tru0ul,
MacelaN care din interior acioneaJ* asu0ra tuturor 1iinelor, acela este tman.ul t*u, agentul intern, nemuritorT
"BrihadranFa;a #panishad999,l% %A,% ,i -8@&
Dn s1+r,it, Binele este ceea ce 1ondeaJ* realitatea meta1iJic* a indi2idului, constituind substratul i0seit*ii sau
nucleul ontologic al Persoanei&
3ocabula tman conoteaJ* Dn acela,i tim0 identitatea 0ersonal*, a,a cum se eH0rim* ea Dn 0rinci0al Dn 1olosirea
termenului Dn locul 0ronumelui re1leHi2 Dn sanscrit*, dimensiunea interiorit*ii s0irituale ,i 0ro1unJimea
ontologic* 0e care se gre1eaJ* caractere ,i destine indi2iduale/ 0e scurt, Binele este su(stana unitii interioare%
%A%
I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)IBAD$
'r, iat c inferioritatea i universalitatea conver&, Cn perfect imanen a 7inelui, locuitor al inimii omului,
ast1el c* Binele indi2idual se deJ2*luie, Dn 1a2oarea unei ru0turi de ni2el, ca Binele uni2ersal, Fiina Dns*,i a tot
ceea ce este, sau chiar ca u1let al lumii& Atunci c+nd Dnele0tul aQunge, Dntr-ade2*r, 0rin meditaia ghidat* de
gnoJ*, la S0e,tera inimiiT O 0e,tera "&ahvara,, locul iniiatic 0rin eHcelen*, loc al misterului O ,i 0*trunde Dn
s0aiul concentrat Dn interiorul lui tman, ca un 0unct im0erce0tibil, Binele indi2idual, trec+nd de la starea sa
em0iric* la una absolut*, de2ine 2ast ,i omni0reJent ca (rahman Dnsu,i, du0* cum ne Dn2a* celebra /noz dup
7hndilFaG SAcest tman al meu, locuitor Dn mieJul inimii, e mai mic dec+t bobul de oreJ, de o2*J, de mu,tar, de
sorg, dec+t mieJul bobului de sorg& Acest tman al meu, locuitor Dn mieJul inimii este mai mare dec+t 0*m+ntul,
dec+t cerul ,i s0aiul dintre ele, mai mare dec+t toate aceste lumi& $l conine orice acti2itate, orice dorin*, orice
miros ,i gust, el cu0rinde tot acest uni2ers, dar r*m+ne mut, indi1erent& Acest tman al meu, locuitor al mieJului
inimii este (rahman% Pentru cel care g+nde,te/ `P*r*sind aceast* lume 2oi 1i una cu elL nu este nici o Dndoial* c*
a,a se 2a Dnt+m0laT "Ch0ndo&Fa #panishad III, %;& 8-;@& C*ci 5(rahman este realitate, cunoa,tere, in1initate& Cel
care ,tie c* este ascuns Dn 0e,tera MinimiiN se a1l* 0e su0remul 1irmament&T "2aittiriFa #panishad TT% %@&
Chiar atunci c+nd cel care mediteaJ* accede la Saceast* esen* greu de 0erce0ut, integrat* misterului, ascuns* Dn
0e,tera inimiiT "Katha #panishad II& %;@, i se deJ2*luie unitatea interioar total a tuturor fiinelor O unitate la
care toate 1iinele 0artici0* ,i c*reia Di a0arin& )ici o 1iloso1ie Dn a1ara celei din #paniade ,i, mai t+rJiu, din
)ednta nu a celebrat cu at+ta str*lucire 4nicul, 1*r* secund, esen* intim* a Dntregii multi0licit*i, ,i nu a Dneles
mai clar 4nitatea su0rem*&
Aceast* 0ro1und* unitate a Fiinei nu este dec+t disimulat* 0entru 0ri2ire, Dn s0atele di2ersit*ii ,i al haosului
a0arenelor& Pentru #paniade, continuitatea Fiinei este esenial*, iar omogenitatea sa nu este mai 0uin
1unciar*/ Fiina nu are nici lacune, nici 2id, nici determin*ri& !oate di1erenierile indi2iduale a0ar ca reJultat al
o0eraiilor cu0lului di1ereniator 2nume ,i 1orm*T "nmarupa,, deci ca reJultat al Dnt+lnirii dintre un nume Bi o
1orm*& Continuitatea imediat* ,i 0ro1und* a Fiinei nu e 1ragmentat* dec+t la su0ra1a* de as0ectul eHterior ,i de
limbaQ& Dn 2reme ce grecii descriu 1iecare lucru Dn structura sa integral*, inclus* Dn rigoarea 1ormei, Bi Dn 2reme ce
dialectica din +hile(os atribuia 0er1eciunea 1ormei de1inite, nu Dnca0e nici o Dndoial* c* 0entru g+ndirea
u0ani,adic*, Dntr-o
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%A-
tendin* de2enit* a0oi constant* a g+ndirii indiene Dn general, lucrurile se 0etrec cu totul alt1el/ 1ormele "rup, nu
sunt dec+t locul dis0ersiei ,i al s*r*ciei ontologice/ omnis determinatio est ne&atio, du0* cum a1irma 0inoJa Dn
crisoarea nr& A. c*tre Jarig Jelles& "r, S0luralitatea nu eHist*& Cel care crede c* 2ede 0luralitatea Dn uni2ers trece
de la moarte la moarte& !rebuie s* 2eJi MBineleN Dn unitate "e;ah0,, $l acest uni2ers stabilT "BrihadranFa;a
#panishadl)% ;&%7@& De Dndat* ce toate determinaiile au 1ost Dnde0*rtate :SDnde0*rteaJ* tot restulVT, 2a cere
Plotin Intelectului/ :neade 3I& <&-% ,i 3&8&%>@ ,i s-a 0rodus, 0rintr-o intuiie de ordin mistic, Dntoarcerea la
realitatea Dns*,i, la 0tman, la Binele uni2ersal, se aQunge la continuitatea 0er1ect* ,i unic*, 0lenitudine a inelui,
care se con1und* cu 0lenitudinea lui (rahman, 0rinci0iul absolut& Ast1el se eH0lic* desco0erirea, de c*tre
Dnele0ii #paniadelor :0rintr-o intuiie global* de ordin mistic@, a eH0erienei 0ure a identit*ii nedi1ereniate a
inelui, 0e care 1iecare Dl desco0er* Dn str*1undurile 1iinei sale meta1iJice, ,i a Absolutului trans0ersonal,
uni2ersal ,i sacru& Cele 0atru SCari $nunuriT "Mahav;Fa, condenseaJ*, eH0un+nd-o la cele trei 0ersoane ale
discursului gramatical, tocmai aceast* identitate/ SCeea ce sunt este (rahmani" "BrihadranFa;a #panishad
%&;&%.@U SAbsolutul, iat* ceea ce e,ti cu ade2*ratVT "Chndo&Fa #panishad 3I, 7@U SAcest ine este (rahmani"
"Mndu;Fa #panishad -@U SCunoa,tere 0ur*, aceasta este natura lui (rahmani" "AitareFa #panishad 3& 8@&
Pentru c* meditaia asu0ra acestor enunuri era menit* s* 0remearg* ,i chiar s* 1aciliteJe emergena eH0erienei
eliberatoare, adic* aceea a realiJ*rii intuiti2e a acestei identit*i actuale, trebuie c* ele au 0us la grea Dncercare,
de-a lungul secolelor, Dntreaga sagacitate a eHegeilor )edntei clasice, Dn Dncercarea de a le induce un modus
operandi%
C+t des0re eH0eriena eliberatoare Dn sine, ea este descris* adesea ca o scu1undare Dn lumin*, 0entru c* lumina
transcosmic* se arat* identic* cu aceea din interiorul omului/ S#umina care str*luce,te dincolo de acest Cerc,
dincolo de toate, Dn inuturile cele mai Dnalte dincolo de care nu se mai 0oate urca, este Dn ade2*r aceea,i lumin*
care str*luce,te Dn interiorul omului "antah purusha," "Chndo&Fa #panishad HI& %8&>@& " eH0erien* Dn de0lin
acord cu acea auto2iJiune a luminii, 0e care o 2a descrie cu at+ta subtilitate Plotin ":neade 3& 8& <&%<U 3I& >&
8?&%>@&
E Cn #panisadele de dat medie i recent s.a Cnre&istrat Cns o evoluie caracteriJat* 0rintr-un dublu demers
c*tre transcenden* ,i dualism& $2oluie, 1*r* Dndoial*, crucial*, c*ci ea a 0reg*tit ,i anunat, 0e de o 0arte,
%A8
I)F#"RIR$A '()DIRII P$C4#A!I3$ I) 4PA)IBAD$
a0ariia 1iloso1iei 7m;hFa ,i a 0racticilor ^oga, 0e de alta, a curentului numit (ha;ti, asu0ra c*rora 2om re2eni&
Dn 2reme ce Dn 0rimele #paniade, 4nul 0reJenta tendina conto0irii Dn !ot, iar transcendena celui dint+i se
distingea cu greu de imanena celui de al doilea, Dn #panisadele medii ,i recente s-a deJ2oltat tendina se0ar*rii
4nului de !ot ,i a distingerii Dn 4nul-!ot a dou* moduri de a 1i, a0arent incom0atibile/ SabsolutT ,i Srelati2T,
Ss0iritualT ,i SmaterialT, S0ersonalT ,i Sim0ersonalT etc& Ast1el, (rahman a 1ost 0ri2it sub dou* 1orme/ Sunt Dntr-
ade2*r dou* as0ecte ale lui (rahmanG acela dotat cu 1orm* ,i in1ormul, muritor ,i nemuritor, 1iH ,i mobil, sensibil
,i transcendentT "BrihadranFa;a #panishad II& 8&%@& Dn 0aralel se deJ2olt* dimor1ismul lui tman8 centrul 0ur al
lui tman, denumit antartman, tinde s* de2in* un 0rinci0iu s0iritual autonom numit 0irit "purusha,, adic*
0rinci0iul Con,tiinei 0ure, s0ectator im0asibil, martor 0ur, se0arat de natur* ,i de2enire/ S)u mai mare dec+t un
0urice,purusha st* Dn mieJul lui tman, st*0+n 0este ce a 1ost ,i 0este ce 2a 1i/ din 1aa lui nu 0oi 1ugiT "Katha
#panishadI3& %-@& Acest 0rinci0iu al Con,tiinei 0ure de2ine un 0rinci0iu transcendent ,i distinct Dn ra0ort cu
eH0eriena 0siho-mental* ,i chiar, Dn anumite conteHte, un Reu unic "e;adeva,G SDu0* cum soarele, "chiul-lumii-
Dntregi, nu e contaminat de murd*riile eHterioare 2*Jute de ochi, tot a,a Binele dinl*untrul 1iec*rei 1iine nu se
las* nicic+nd contaminat de miJeria lumii, 1iind el Dnsu,i Dn a1ar*T "i(id% II&-&%%@& !otul se Dnt+m0l* ca ,i cum
0lenitudinea 4nului-!ot ar 1i scindat* Dn dou* 0*ri o0use ,i ireconciliabile O aceea a Absolutului ,i aceea a
de2enirii uni2ersale "samsra, termen care nu a0are 0+n* la Katha #panishad,, de2enire 1unest* ,i iluJorie, at+t
cosmic*, c+t ,i 0sihic*, dar ,i domeniul su1letului etern, ,i acela al de2enirii 0erisabile O, cele dou* domenii
0ostulate mai t+rJiu de ontologia dualist* 70m;hFa :caracteriJat* de un dualism cu mult mai 0ro1und dec+t acela
din tradiia occidental*@/ domeniul 0iritului etern "purusha, ,i acela al )aturii Dn mi,care "pra;riti,%
Factorul decisi2 r*s0unJ*tor de aceast* e2oluie a 1ost desco0erirea necesit*ii im0lacabile a legii actului ,i a
e1ectelor sale ";armari,, dim0reun* cu corolarul s*u, transmigraia su1letelor "samsra,% #egea actului, a c*rei
re2elare a 1ost umbrit* de mister "BrihadranFa;a #panishad HI&-&%8@, este legea uni2ersal* a cauJalit*ii
retributi2e/ ea 0ostuleaJ* c* orice aciune moral* cali1icabil* D,i cheam* r*s0lata Dntr-un tim0 mai mult sau mai
0uin Dnde0*rtat ,i cu a0ortul tuturor 1orelor uni2ersale& Actul ";arman, nu mai este actul sacru sau o0era ritual*
a Brahmanilor, ci actul interesat ,i egoist, hr*nit de dorin* ,i care genereaJ* un 1luH
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%A;
eHistenial Dn 0er0etu* de2enire, acela al morilor ,i na,terilor re0etate "samsra Dnseamn* Scursul comunT,
Scirculaia uni2ersal*T@& "rbit de ignoran*, subiectul comite acte bune ,i rele, ,i 0entru c* maturarea "vip;a,
SroadelorT "phala, lor este lent*, autorul acestor 1a0te trebuie s* renasc* 0entru a-,i culege r*s0lata,
0ro0orional* cu meritele ,i gre,elile, sub 1orma unor eH0eriene a1ecti2e 1ericite sau amare& Fora motrice a
transmigraiei nu este alta dec+t dorina ";ma,, la originea oric*rui act intenional "BrihadranFa;a #panishad
I3, ;& A ,i mai de0arte@& Chiar dac* 0reJentarea a0ro1undat* a doctrinei lui ;arman ,i a di1eritelor maniere de a-i
conce0e al s*u moclus operandi Dn s+nul di2erselor ,coli 1iloso1ice de0*,e,te limitele demersului nostru, MaitrF
#panishad 0ost-budist* 0ermite totu,i o e2aluare a o0oJiiei dintre etern ,i de2enire din 0erioada res0ecti2*&
" dat* ce su1letul, alc*tuit din dorin*, a c*Jut 0rad* curgerii 1enomenale, el este cu0rins de acea de2enire
concret*, real*, cu calit*i substaniale "tattva, &una, (hva,, de care trebuie s* se 0uri1ice 0rin asceJ* 0entru a
aQunge la starea de SiJolareT sau de SeliberareT& Idealul nonac-iunii "nivritti, tinde s* se substituie celui al
acti2it*ii "pravritti,%
Re1lecia 1iloso1ic* urm*re,te dou* 0lanuri 0aralele& Pe de o 0arte, ea s-a str*duit s* a1le Dn ce condiii se 0oate
disocia, 0rintr-un act de discriminare, 0rinci0iul s0iritual autonom "tman saupurusha, de 2iaa organic* ,i de
acti2itatea 0siho-mental*, ambele incluse Dn categoria 1enomenelor naturale ,i in+nd Dnc* de dinamismul inerent
)aturii Dn mi,care, ast1el Dnc+t s* se 0oat* aQunge la SiJolareaT ";aivalFa, absolut* a 0rinci0iului s0iritual
autonom& Al*turi de gnoJ*, metod* soteriologic* 0ri2ilegiat* Dn #paniadele 2echi, 0racticile ascetice ^oga au
cunoscut 0romo2area la rang de cale a m+ntuirii :0rima ocuren* a com0usului Fo&a.s0m;hFa se a1l* Dn
7hvet0shvatara #panishad 3I&%8@& Pe de alt* 0arte, s-a Dncercat o analiJ* ,i o elucidare a ra0orturilor dintre
Fiina absolut* "(rahman sau purusha, ,i )atura Dn de2enire& Dn 7hvet0shvatara #panishad, Fiina absolut* a 1ost
asimilat* unui Jeu 0ersonal, Rudra-hi2a, creator dar ,i distrug*tor de lumi, a c*rui SmagieT creatoare "m0F
Dnl*nuie ,i Dnchide Dntr-o ca0can* toate 1iinele indi2iduale& Puterea 0e care o are Jeul, de a 0roiecta Dn Qoac*
{lila) 1ormele cosmosului :1orme care sunt reale, ca ,i creaia cosmic*U caracterul iluJoriu 2a 1i a1irmat de-abia Dn
)ednta shanZarian*@, Dn care oamenii orbii de ignoran* se las* 0rin,i, nu este alta dec+t )atura "pra;riti, Dn
mi,care&
De2ine ast1el 2iJibil c* #paniadele constituie, 0rin 2irtualit*ile di2ergente 0e care le 0osed*, ade2*rata surs* a
1iloso1iei indice&
%AA JI)IC4#
3inismul
Jinismul :de 0re1erat SQainismuluiT@ ,i budismul sunt dou* religii indiene autohtone non2edice, a0*rute Dn
acelea,i regiuni ,i Dn acelea,i circumstane O e1er2escen* religioas* ,i s0eculati2* 1*r* 0recedent Dn baJinul
mediu al 'angelui, din secolul 3I D&Hr& O, Dntr-un mediu 0uin arianiJat ,i Dnc* mai 0uin brahmanic& A0*rute
ambele Dn cercul asceilor shramanas, situai Dn marginea, at+t a ortodoHiei brahmanice, c+t ,i a 1ormelor sale
sociale, curentele de idei ale Qinismului ,i budismului au a0*rut, cu siguran*, Dn ochii g+ndirii brahmanice
Dncet*enite, ca o chintesen* a doctrinelor SnonortodoHeT, Dn m*sura Dn care a0ariia ,i deJ2oltarea lor au 1ost
generate at+t de e2oluia g+ndirii brahmanice, c+t ,i de reacia Dm0otri2a acestei g+ndiri& uccesul ra0id al acestor
mi,c*ri a 1ost 0e m*sura intensit*ii as0iraiei c*tre desc*tu,are care a a0*rut ,i s-a r*s0+ndit la acea dat*&
Frate mai mare ,i ri2al al budismului, Qinismul a cunoscut o deJ2oltare, Dn mod biJar, 0aralel* acestuia& In 1a0t,
originile sociale ,i 2ieile celor doi Sc*ut*tori de ade2*rT care urmau a 1i 2iitorul Jina ,i 2iitorul Buddha 0reJint*
0aralelisme interesante, du0* cum doctrinele ,i 0racticile lor 0reJint* iJomor1ii incontestabile& Jinismul a
Dm0*rt*,it cu siguran* as0iraia 0anindian* c*tre desc*tu,are, adic* as0iraia des0rinderii din ciclul rena,terilor
graie unei anumite cunoa,teri eliberatoare, cale unic* 0entru obinerea m+ntuirii/ ultimul maestru dintr-o serie
de -8 de 0ro1ei 2lrthan;ara care au dob+ndit, 1iecare la r+ndul s*u, Iluminarea, 3ardham*na :A;7_;>> D&Hr&@ a
obinut el Dnsu,i, du0* %8 ani de asceJ* eHtrem*, SomniscienaT care-i aduce eliberarea, de2enind ast1el Carele
$rou "Mahvira,, 3ictoriosul "3ina, sau Dn2ing*torul s0iritual al lumii& Cah*2ira 0ro1eseaJ* o doctrin* a
m+ntuirii Dntemeiat* 0e !ri0lul Ju2aer O Credina drea0t*, Cunoa,terea drea0t*, Conduita 0er1ect* O ,i 0une
baJele unei congregaii monastice care 2a cunoa,te Dn era cre,tin* :cea >7-<- d&Hr&@ o schism* 0ro1und* Dntre
Sasceii goiT "Di&am(ras sau SDn2e,m+ntai cu s0aiuT@ ,i asceii SDn2e,m+ntai Dn albT "7hvetm(ara,%
Chiar dac* doctrina Qaina a 1ost de0arte de a cunoa,te str*lucirea celei budiste, chiar dac* dogmatica Qaina a
r*mas, Dn ciuda s0iritualismului s*u, solidar* modului de g+ndire ,i 0resu0oJiiilor arhaice, Dn s0ecial 0rin modul
material de a conce0e o0erarea legii actului ,i a e1ectelor sale ";arman,, ,i chiar dac* ea nu a atins niciodat* nici
am0loarea, nici originalitatea, nici ra1inamentul doctrinei budiste, contribuia culturii Qaina la 2iaa intelectual* a
Indiei a 1ost im0ortant* :iluminism, arhitectur*,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%A?
matematic*, medicin*, cosmologie, tratate de astronomie ,i astrologie, teologie, 0oeJie etc@& Comunitatea Qaina,
destul de Dnchis*, dar 1oarte acti2*, a str*b*tut secolele ,i a Qucat un rol destul de im0ortant Dn istoria Indiei, 0rin
0ractica 2alorilor morale Dnalte, ca onestitatea, munca ,i tolerana, Dn Jiua de aJi ea num*r+nd nu mai 0uin de 8,A
milioane de ade0i&
Budismul ori&inar
)*scut a0roHimati2 Dn A?? D&Hr& :cronologie incert*@, 1iu ;shatriFa al unui mic rege dintr-un 0rinci0at ne0aleJ de
la 0oalele Himala^ei, 0rinul 'autama iddhartha, care urma s* de2in* Buddha, Iluminatul -(uddha, adic* acela
care s-a treJit din iluJia Dnrobitoare asu0ra lumii ,i asu0ra sa@, 1usese inut Dn tineree, de c*tre tat*l s*u, de0arte
de miJeria eHistenei umane& "r, iat* c* Dntr-o Ji, ie,ind din 0alat, el a Dnt+lnit as0ectele ne1ericirii omene,ti sub
1orma unui b*tr+n albit de 2reme, a unui bolna2 incurabil, a unui cortegiu 1unerar ,i a unui ascet& Aceste 0atru Dn-
t+lniri, Dn de1initi2 banale, au 1ost de aQuns 0entru a ru0e 2*lul iluJiei esut Dn Qurul lui de gu2ernarea 0*rinteasc*
a con1ortului s*u moral/ 0ri2ind lucrurile a,a cum erau, Buddha desco0erise realitateaV C*ci o dat* cu 0ers0ecti2a
morii de care nu te 2indeci ,i o dat* cu luarea la cuno,tin* a eHistenei crudului ade2*r, 1iina uman* se 2ede
dintr-o dat* aJ2+rlit* Dn tragedia cu 1inal ine2itabil, Dntr-o lume Dn care 0ers0ecti2ele, miraQele ,i toate aceste
iluJii recon1ortante, generate de s0eran*, sunt risi0ite/ omul se a1l* gol Dn 1aa 2ieii ,i a morii sale, con1undate&
Aceast* re2elaie brutal* %-a 1*cut s* renune 0e loc la lume ,i s* ado0te la 2+rsta de -7 de ani maniera de a tr*i a
unui c*lug*r r*t*citor, de2enind ast1el, sub numele de h*Z^amuni, un c*ut*tor de ade2*r 0rintre at+ia alii Dn
acea e0oc*& Du0* ce Dn2**tura mae,trilor %-a deJam*git ,i du0* multe c*ut*ri, du0* ani de austeritate, el a atins
Dn s1+r,it Iluminarea sau !reJirea "(odhi, la Bodh-'a^* :actualul Bihar@, la 2+rsta de 8A de ani& $l a str*b*tut
Dntre tim0 nenum*rate 2iei succesi2e, dintre care numai ultimele A;> sunt cunoscute de c*tre tradiie/ nu numai
c* de0*,ise orice sensibilitate la 0l*cere sau la durere, dar 0*trunsese ,i secretul oric*rei eHistene& Bi-a 0etrecut
restul 2ieii :2reo 0atruJeci ,i trei de ani@ c*l*torind 0rin baJinul mediu al 'angelui, recrut+nd disci0oli ,i
Dn2*+ndu-i #egea cea Drea0t*, 0redic+nd laicilor :c+te2a sute de 0redici@, instituind ordinul monastic al
c*lug*rilor cer,etori "(hi;shu, ,i organiJ+nd Comunitatea
157
B4DIC4# "RI'I)AR
budist* "7an&ha,% $l a dob+ndit su0rema $Htincie "+arinirvna,, s-a stins, cu alte cu2inte, com0let la 2+rsta de
<. de ani :cea ;<? D&Hr&, cu reJer2ele mai sus-menionate@& "rdinul monastic 1ondat de c*tre Buddha s-a
r*s0+ndit 0rogresi2 Dn toat* India& 'raie Jelului misionar al Dm0*ratului AshoZa :cea -?7--8- D&Hr&@, religia
budist* a cunoscut ra0id o eH0ansiune remarcabil*& Dac* 3ehiculul Decanilor "7thaviravda, sau Cicul 3ehicul
"2heravda,, care se di1ereniaJ* de budismul 0rimiti2, s-a instalat la Ce^lon Dnce0+nd cu -A. D&Hr& ,i s-a
r*s0+ndit a0oi Dn tot sud-estul Asiei :Birmania, !hailanda, Cambodgia@, Carele 3ehicul "MahFna, s-a
deJ2oltat mult mai t+rJiu, la Dnce0utul erei noastre, Dn A1ganistan, !ibet, Dn Asia Central*, Dn China, Dn Coreea ,i,
Dn 1ine, Dn Ja0onia& Comunitatea budist*, care cu0rindea, ca ,i cea Qinist*, c*lug*ri ,i laici, ,i-a 2*Jut structura
schimb+ndu-se 0rogresi2& Pe de alt* 0arte, o serie de concilii, teatru al Dn1runt*rii tendinelor di2ergente, au
contribuit la 1iHarea dogmei ,i a disci0linei monastice& FiHat ,i re0artiJat 0rogresi2 Dn trei seciuni cores0unJ+nd
la trei moduri de gru0are a teHtelor, canonul budist com0ort* S!rei Co,uriT "2ripita;a,G Co,ul Predicilor lui
Buddha "7utra.pita;a,, Co,ul Disci0linei, Dn s0ecial cea monastic* ")inaFa.pita;a, ,i Co,ul SDoctrinei
a0ro1undateT sau sistematiJate "A(hidharma.pita;a,, sau scolastice, mai t+rJie& Budismul 2a Dn1lori mai mult de
cincis0reJece secole 0e t*r+mul Indiei, Dnainte de a dis0*rea Dn Qurul secolului al K-lea d&Hr&, Dn s0ecial din
0ricina lo2iturilor de graie aduse de in2aJiile musulmane&
)imic nu este mai sur0rinJ*tor 0entru 1iloso1ul occidental dec+t budismul, care a 1ost mult* 2reme 2ictima
contradiciilor de inter0retare la adresa sa Dn secolul al KlK-lea :budismul a,a-Jis Snihilism sau 0esimism al
sl*biciuniiT@& Chiar dac* 0rogrese considerabile Dn cunoa,terea occidental* a budismului au contribuit la
disi0area unor contradicii absurde, Dntrebarea asu0ra naturii eHacte a budismului r*m+ne/ trebuie Dntr-ade2*r
considerat ca o 1iloso1ie, ca un sistem etic, ca o religie, sau doar ca o disci0lin* 0siho-somatic* de ti0 ^oghinP
Dac* este 2orba des0re o 1iloso1ie, nu ne 0utem Dm0iedica de a ne mani1esta uimirea Dn 1aa unei S1iloso1iiT care,
0e in2ersul theoriei Dndr*gite de 0rimii g+nditori greci ,i de asemenea Dn contra 0redileciei lor 0entru ontologie,
D,i interJice orice contem0laie deJinteresat* asu0ra structurilor realului ,i care, ab-in+ndu-se de la orice
s0eculaie oioas* asu0ra S0roblemelor eterne ale meta1iJiciiT, 0entru a relua eH0resia consacrat*, 0are-se, cu
mult Dnainte de [ant, o 0roiecteaJ* 0e aceasta Dn domeniul incognoscibilului& Dac* este 2orba des0re o religie,
stu0oarea nu este mai mic* Dn 1aa unei religii
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%A<
SnonteologiceT, religie agnostic* ,i 1*r* DumneJeu, care se des1*,oar* Dn imanen*, recuJ* orice re2elaie di2in*
,i consider* ideea Dns*,i de absolut sus0ect*& Dac* este 2orba de un sistem etic, se 0une urm*toarea Dntrebare/
care ar 0utea 1i, Dn absena oric*rui 0rinci0iu 1ondator, ca Persoana, ,i de0arte de orice sentimentalism ,i de orice
mil*,&0atologic*T, 1undamentul 0e care acest sistem etic ar a,eJa 0ractica 2irtuilor Dnalte, Dn 1ine, dac* ar 1i 2orba
de o cale mistic* baJat* 0e o 0ractic* a interioriJ*rii, cum s* conce0i c* o 2ia* interioar* se 0oate a0ro1unda Dn
sensul unei absorbii din real mereu mai marcat*, dac* acela care mediteaJ* este li0sit de su1let substanialP
C+nd 2om ad*uga c* budismul 0oate 1i orice, mai 0uin o doctrin* Dn ,,-ismT, 2om 2edea c*, dac* Dnelegerea
budismului ne este at+t de di1icil*, aceasta se Dnt+m0l* 0oate 0entru c*, Dn realitate, el este toate acestea laolalt*&
E Budismul primitiv se prezint, dac nu ca o 5filosofie", atunci cel puin ca o disciplin mental de auto
eli(erare, orientat* Dn Dntregime s0re reJol2area 0roblemei durerii ,i s0re eradicarea de1initi2* a su1erinei
uni2ersale/ este o soteriologie Dn stare 0ur*, care DntemeiaJ*, desigur, eliberarea 0e o anumit* cunoa,tere, aceea a
condiiilor ser2itutii, dar Dn cadrul c*reia teoria a r*mas Dntotdeauna subordonat* 0racticii& )u a 1ost oare Buddha
0reJentat uneori caSmaestru al remediilorT "(liaisha*Fa.&uru,, Dn s0ecial Dn tradiia sino-Qa0oneJ* ulterioar*, ca
un medic Dn stare s* 2indece de1initi2 maladia 0rin eHcelen*, aceea a eHistenei Dnse,i, dac* e ade2*rat c* 1iecare
1iin* uman* este condamnat* s* eH0erimenteJe, mai de2reme sau mai t+rJiu, b*tr+neea, su1erina ,i moartea, la
1el ca h+Z^amuni&
Buddha ,i-a inaugurat 0ro0o2*duirea #egii "Dharma, 0rin 0redica de la Benares O e2eniment denumit
tradiional SCoiunea roii #egiiT "Dharmaca;rapravartana, O, Dn care el eH0une Cele Patru )obile Ade2*ruri
"rFasatFni,, 0iatr* unghiular* a doctrinei SmedicamentT care este budismul& $H0unerea acestor ade2*ruri ale
#egii budiste, care a0ar ca Dntemeiate at+t 0e eH0eriena Dns*,i a Iluminatului :tocmai a0erce0ia lor 1ace din
h*Z^amuni un Iluminat@, c+t ,i 0e Dis0unerea lucrurilor "dharma,, adic* 0e structura realului, 0reJint* un
schematism medical O diagnostic, etiologie, 0ronostic ,i 0rescriere a tera0euticii cores0unJ*toare O, r*s0+ndit
Dn cadrul s0eculaiei di1eritelor ,coli 1iloso1ice ale e0ocii :c1& Xo&a.sutra %%&%A@/
%A7
B4DIC4# "RI'I)AR
1
%& !ot ceea ce eHist* este su0us su1erinei/ totul este Dn mod intrinsec, Dn act sau Dn 0otent*, S0roast* alc*tuireT
sau r*u eHistenial "sarvam dun;ham,, Dn urma caracterului am*gitor al na,terii, al 2ieii, al b*tr+neii ,i al morii,
sau al deJunirii de ceea ce iubim, sau in2ers, Dn urma asocierii 1orate cu ceea ce nu iubim, sau Dnc*, Dn urma
neobinerii a ceea ce dorim&
-& "riginea su1erinei "du;hasFa samudaFa, este SseteaT "trishn,, ceea ce Dnseamn* c* ea reJid* Dn dorinele
arJ*toare& Cu2+ntul SseteT este luat aici Dntr-un sens mai larg, el cu0rinJ+nd desigur ,i concu0iscena, dar ,i
l*comia :0ruritul s0eculati2 al insaiabilului mental care str*bate a0oriile meta1iJice@, c+t ,i dorina de a eHista la
nes1+r,it, ,i chiar ,i dorina 0aradoHal* de a o s1+r,i cu eHistena, a sinuciga,ului de0resi2&
8& !otu,i, cercul 2icios 0oate 1i ru0t, iar su1erina 0oate a2ea un ca0*t "dun;ha.nirodha,% Dncetarea su1erinei
0oate 1i obinut* 0rin dis0ariia SseteiT, aQung+ndu-se ast1el la 1ericirea su0rem* inerent* tingerii "nirvana, ,i la
domeniul s*u incondiionat "asams;rita,, diametral o0us lumii de2enirii&
;& Calea "mr&a, care conduce la aceast* Dncetare a su1erinei este 5Cnoptita Io(il +otec", ale c*rei o0t
membre sau ramuri O rectitudine a g+ndirii, a inteniei, a cu2+ntului, a aciunii, a miQloacelor de trai, a e1ortului,
a ateniei, a concentr*rii O se 0ot reduce la o triad*/ moralitate "shila,, reculegere "samdhi, ,i Dnele0ciune
"prO*n0,% Aceast* cale caut* linia median* Dntre cele dou* eHtreme re0reJentate de o 2ia* de 0l*ceri, 0e de o
0arte, ,i un ascetism 0rea riguros, 0e de alta&
CauJa 0entru care omul este 0rada unei SseteT at+t de 1uneste este c* el ignor* lanul cauJal care gu2erneaJ*
eHistenele Dn de2enire, leg+nd actul moral cali1icabil de e1ectul s*u Dnde0*rtat& Acest lan cauJal este cunoscut
sub numele de lege a Sco0roducerii condiionateT "pratitFa.samutpda, literal/ S0roducere con2ergent*
de0inJ+nd de sau Dn 1uncie deT, adic* Dn 1uncie de un concurs de cauJe ,i condiii, ,i nu Dnt+m0l*toare@, sau
chiar sub numele de S#an al originilor interde0endenteT& Aceast* teorie a co0roducerii condiionate este la 1el de
celebr* ,i de 1undamental* ca ,i Cele Patra )obile Ade2*ruri& $ste 0reJentat* de tradiie ca o eH0licaie
su0limentar*, o eH0licitare sau a0ro1undare a celui de al doilea )obil Ade2*r, cel Dn leg*tur* cu originea durerii,
Buddha a2+nd intenia de a eH0lica de ce 2iaa este dureroas* ,i care este originea durerii, stabilind coneHiunea
su1erin*-ignoran*& Aceast* teorie eH0une aceast* 1ormul* cauJal* cu dois0reJece membri, care eH0rim* mai
0uin o sec2en* tem0oral*, c+t Dnl*nuirea sintetic* a dou*s0reJece coneHiuni "nidna,, 1actori declan,atori,
gu2ern+nd a0ariia regulat* a 1enomenelor eHistenei,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%?.
%?%
B4DIC4# "RI'I)AR
ca actualiJare a dinamismului sintetic al legii Zarmice& Aceast* 1ormul* cauJal* constituie SRoata transmigraieiT
"samsra.ca;ra,,Cn mod clasic 1igurat* 0rin schema SRoii de2eniriiT :se 2a re2endica, de eHem0lu, de la Roata
de2enirii tibetane, dar Dn realitate aceast* schem* este anterioar*, ,i o g*sim deQa la AQant*@&
Formula S0roducerii Dn de0enden* 1uncional*T este urm*torea/ %@ ignorana "avidF0, condiioneaJ* -@
1ormaiunile Zarmice "sams;ra,, cu alte cu2inte 2olitiile care modeleaJ* rena,terea ,i care condiioneaJ* 8@
con,tiina "vi*nna,, ,i care la r+ndul ei condiioneaJ* ;@ Snumele ,i 1ormaT "nmarupa,, adic* 1enomenele
0siho-1iJice, care condiioneaJ* A@ cele ,ase baJe ale con,tiinei "sadFatana,, care condiioneaJ* ?@ contactul
"sparsha, Dntre organele simurilor ,i obiectele lor, contact care condiioneaJ* >@ senJaia Dnc*rcat* cu 2aloare
a1ecti2* "vedan0,, care condiioneaJ* <@ SseteaT "trishn,, care condiioneaJ* 7@ ata,amentul "updan, la cele
cinci Agregate constituti2e ale com0usului 0siho-so-matic, ata,ament care condiioneaJ* %.@ eHistena Dn
de2enire "(hava,, care condiioneaJ* %%@ :re@na,terea "*ati,, care condiioneaJ* %-@ b*tr+neea ,i moartea
"*aramar0nd,%
Aceasta este 1ormula sal2atoare 0e care Buddha ar 1i conce0ut-o Dn noa0tea Ilumin*rii, trec+nd-o Dn re2ist*,
alternati2, Dn cele dou* sensuri cores0unJ+nd ordinii regresi2e :de la e1ecte la cauJe ,i la condiiile lor@, adic*
anagogice ,i tera0eutice, ,i ordinii descendente ,i sintetice :de la cauJe ,i condiii la e1ectele lor@&
Pro1und*, dar di1icil de inter0retat, aceast* teorie se do2ede,te solidar* unei conce0ii nu mai 0uin original*
asu0ra structurii realit*ii& )u eHist* Dntr-ade2*r nici o Dndoial* c* budismul constituie, Dn aceast* 0ri2in*, Scea
mai uimitoare inter0retare a realului care a 1ost ,o0tit* 2reodat* unei urechi omene,tiT :H& Rimmer@& Ce tablou al
realului 0ro0une deci budismulP
E +e deoparte, (udismul, cel puin cel strvechi, a Cm(riat unfeno.menism realist Dn con1ormitate cu care tot
ceea ce se o1er* con,tiinei sub 1orma datelor elementare discrete ,i 1luente :SelementeleT sau dharmas,
e0uiJeaJ* Dntreg realul& Pe de alt* 0arte, budismul a do2edit o radicalitate deJontologiJant*, 0reocu0at* de a
combate orice idee de substan*, 1ie material*, 1ie s0iritual* :Binele u0ani,adic ca Smas* de con,tiin*T,
vi*nna&hna sau monadele s0irituale din 70m;Fa,, ,i de a eHorciJa orice 1ond substanial dinGlucruri& Ast1el c*
0entru budism nu este eHisten* su0us* legii cauJalit*ii care s* nu se reduc* Dn analiJ* la
un 0roces, la o de2enire, iar realitatea lucrurilor acestei lumi, sortit* e1emerului, st* Dn oscilaie 0er0etu* Dntre
1iin* ,i ne1iin*, sub legea natural* a cauJalit*ii& Budismul a0are aici ca So cale de miQlocT Dntre dou*
0ers0ecti2e eHtreme "anta,, re0reJentate, 0e de o 0arte, de conce0ia Jis* a S0ermaneneiT, care 0ostuleaJ* c*
Stotul eHist*T, c* su1letul ,i lumea sunt deci eterne, ,i, 0e de alt* 0arte, de conce0ia Jis* Sanihilaionist*T sau
nihilist*, care 0ostuleaJ* c* Snimic nu eHist*T ,i c* totul este su0us aneantiJ*rii& Dn locul noiunilor ontologice de
1iin* ,i ne1iin*, budismul 0ro1eseaJ* conce0ia Sim0ermanenei uni2ersaleT, adic* a lumii ca Dnl*nuire de cauJe
,i e1ecte deo0otri2* e1emere, ca 0roces etern&
E Cn privina omului, dac* eHamin*m omul Dn manier* em0iric* imediat*, realiJ*m c* eHistena sa com0ort*
gru0*ri mereu instabile de 1enomene care a0ar ,i dis0ar, de cinci 1eluri/ a0arenele sensibile ,i cor0oralitatea
"rup,, senJaia Dnc*rcat* de a1ecti2itate "vedan0,, acti2itatea mental* concret*, din care reJult* noiunile
"sam*n,, construciile 0sihice ,i 2olitiile "sams;ra,, g+ndurile sau cuno,tinele "vi*nna,% Dntregul c+m0 al
eH0erienei 2itale se Dnscrie ast1el Dn limitele acestor gru0*ri de 1enomene distincte, dar str+ns unite, cunoscute
sub numele de Sagregate de ata,amentT "updna.s;andha,% Cele cinci agregate sunt 2ide "shunFa,,
nesubstaniale ,i 1*r* esen* 2eritabil*/ Smateria se aseam*n* cu o bul* de s0um*, senJaia cu o bul* de a0*,
noiunea cu un miraQ, 2olitiile cu tul0ina :goal*@ a unui bananier, iar cunoa,terea cu o 1antom*T "7amFutta
Ii;Fa III, %;.-%;-@& Budismul denun* credina 1unest* Dn realitatea identit*ii 0ersonale "sat;Fadrishti, ,i
0ro1eseaJ* 2acuitatea subiectului 0ersonal 0entru a risi0i iluJia eHistenei unui subiect/ nu eHist* nici un 1el de eu
stabil ,i substanial, 0entru c* indi2idul nu este dec+t o serie 1enomenal* cu elemente schimb*toare, un com0leH
de 1actori dinamici condiionai, agregat 1*r* liant substanial ,i construcie 1actice, total li0sit de orice ine
"tman,, adic* li0sit de orice nucleu ontologic al 0ersoanei ,i de orice baJ* 0ermanent* a realit*ii 0ersonale&
AnaliJa riguroas* a 1uncion*rii eului ,i critica nemiloas* a iluJiei sale constituti2e se Dnscriu 1*r* Dndoial* 0rintre
a0orturile remarcabile ale budismului la elucidarea 1iloso1ic* a condiiei umane ,i la c*ut*rile s0irituale ale
umanit*ii& C*ci nu r*s0undea Buddha brahmanilor care-,i Dntreineau 1ocurile sacri1iciale/ Snu trimit lemn
0entru 1ocul altarelor, eu a0rind o 1lac*r* Dn mine Dnsumi& Inima-mi este altarul, 1lac*ra eul meu st*0+nitTP Ast1el
se 1ace c* budismul a 0us Dn cores0onden* im0ermanena ,i
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%?-
nonsubstanialitatea elementelor realului "dharmanairtmFa, cu im0er-manena ,i nonsubstanialitatea
indi2idului "pud&alanairtmFa,%
6 Cncetul cu Cncetul, &0ndirea (udist, la origine dis0ersat* ,i Dn stare di1uJ*, Dn sute de 0redici iid hominem
rostite de Buddha, a fcut o(iectul unei ela(orri sistematice sub 1orma unei SDoctrine a0ro1undateT
"A(hidharma, sau scolasticeU c+m0ul de aciune al g+ndirii budiste s-a eHtins, iar sim0la doctrin* a m+ntuirii
0redicate de Buddha s-a deJ2oltat Dntr-un sistem com0let ,i o doctrin* articulat* care coninea o 0sihologie, o
cosmologie, o moral* ,i chiar o re1lecie asu0ra naturii ultime a realului& Aceast* elaborare sistematic* a g+ndirii
budiste a coincis de alt1el cu sciJiunea Comunit*ii budiste "7an&ha, Dn o0ts0reJece secte, Dn Qurul secolului III
D&Hr& Budismul a 1ost, 1*r* Dndoial*, un 1erment 0entru Dntreaga g+ndire indian*, Dn sensul c* a 1urniJat
brahmanismului im0ulsul necesar 0entru ca acesta sase deJ2olte conce0tual ,i s*-,i codi1ice Dn sisteme de1initi2e
teJele 0+n* atunci 2agi&
Bha&avad./it
Celebrul 0oem religios intitulat C0ntecul celui +reafericit :secolul I$ sau I3 D&Hr&@, care de,i 0*streaJ*
caracteristicile unei #paniade, 1ace 0arte din e0o0eea Mah(hratei :Cartea a 3i-a@, constituie o alt* surs*
maQor* a g+ndirii indiene& Acest teHt al religiei de de2oiune a 1ost unul dintre cele trei teHte canonice 1ondatoare
din care )ednta D,i 2a lua 0unctul de 0lecare "prasthna,8 oricare ar 1i gradul de autoritate atribuit lui de di2erse
,coli, el este cartea de c*0*t+i a oric*rui hindus, at+t Dn 0ri2ina teologiei dogmatice, c+t ,i Dn 0ri2ina moralei ,i
misticii& Acest 0oem religios eHtrem de ele2at a0are sub 1orma unui dialog Dntre cel de al treilea 1iu al lui Pandu,
ArQuna, care contem0l* din carul s*u de lu0t* cele dou* armate :[aura2as ,i Panda2as@ a1late 1a* Dn 1a* 0e
c+m0ul de b*t*lie gata s* se Dn1runte& !ulburat Dn 1aa m*celului care se 0reg*te,te, el se Dntreab* asu0ra sensului
acestei lu0te ,i Dl inter0eleaJ* 0e 2iJitiul s*u, [rishna, care nu era nimeni altul dec+t Domnul 2orbind la 0ersoana
I cu autoritate su2eran*& Cum ar 0utea el, un r*Jboinic dre0t, s* lu0te Dm0otri2a rudelor, 0rietenilor, mae,trilor
s*i res0ectai, 1ie ,i 0entru o cauJ* bun*P #a Dntrebarea insistent* a lui ArQuna O Ce trebuie 1*cut Dn 2reme de
restri,te, atunci c+nd aciunea ,i nonaciunea se o0un una alteia cu argumente de aceea,i greutateP O [rishna
r*s0unse Dn 1elul urm*tor/
163
BHA'A3AD-'I!(
S3ei aciona con1orm cu datoria ta de stat "sva.dharma, ,i 2ei lu0ta, Dn calitate de 0rin ";shatriFa,, dar 1*r* a te
ata,a de roadele actelor taleT& Ast1el c* di2initatea nu eJit* niciodat* s* se DncarneJe 0e 0*m+nt sub 1orma
a2atarurilor "avatra, literal, Scobor+reT a di2init*ii 0e 0*m+nt@, 0entru a lua a0*rarea celor dre0i, atunci c+nd
ordinea socio-cosmic* este 0us* Dn 0ericol de arogana ,i nebunia tiranilor SdemoniciT {mur!)$ SPentru
0roteQarea celor buni ,i distrugerea celor r*i, 0entru restabilirea ordinii, din tim0 Dn tim0, Dmi 1ac a0ariiaT :I3, <@&
Pentru c* este sortit aciunii, aceast* lume 1iind Sc+m0ul acti2it*iiT ";arma;shetra,, omul trebuie s*-,i
Dm0lineasc* datoria de stat, datoria 0ublic*, renun+nd itF&a, Dns* la roadele actelor sale ";armaphala,,
renun+nd adic* la reJonana lor a1ecti2*& Doar Dn acest sens, aciunea, 0uri1icat* ,i iluminat*, DnceteaJ* de a 1i
surs* de alienare, ca Dn #paniade, DnceteaJ* de a 1i Dnrobitoare ,i de2ine cale c*tre eliberare/ SCine ,tie s* 2ad*
Dn aciune non-aciunea ,i Dn non-aciune, aciunea, acela Dntre toi oamenii 0osed* 2igilena s0iritului, acela
MdoarN este unit Dn ^oga, acela MdoarN Di Dnde0line,te toate sarcinileT :I3, %<@& Ast1el, mesaQul din Bha&avad./it
conciliaJ* ireconciliabilul ,i aco0er* distana a0arent in1init* dintre aciune ,i renunare& SCalea renun*rii
intramundaneT :CaH deber@, instaurat* de Bha&avad./it, 0ro0unea o sinteJ* Dntre datoria 0ublic* ,i as0iraia
c*tre libertate interioar*, ast1el c* omul-Dn-lume 0oate obine senin*tatea ,i 0acea dac* 0ri2e,te cu deta,are
e1ectele actelor sale& Acest mesaQ deschide de asemenea 0osibilitatea m+ntuirii Dn lume 0entru toi& Dn2**tura din
Bha&avad./it 0ro0une o interioriJare a renun*rii 2iJibile ,i instituionale "samnFsa,, sub 1orma unei renun*ri
in2iJibile ,i interioriJate, mai 0uin susce0tibil* s* 0un* Dn 0rimeQdie coeJiunea social*& Pe de alt* 0arte,
Bha&avad./it se 0reJint* ca reorganiJare a Dn2**turii u0ani,adice Dn Qurul temei religioase a Personalit*ii
di2ine unice -e;nta dharma,, cu corolarul s*u, calea de2oiunii iubitoare "(ha;ti,, Dntemeiat* 0e 0artaQul graiei
Dn relaia inter0ersonal* dintre de2ot "(ha;ta, ,i Jeul s*u, Prea1ericitul -Bha&avanf,, con1orm celor dou* 2alori
ale r*d*cinii 2erbale BHAJ O du0* cum este la diateJa acti2* :Sa daT@ sau la cea medie :Sa 0rimi Dn 0artaQT@U
Domnul este Prea1ericitul, adic* cel SBine DotatT, care D,i alege ,i-,i iube,te de2otul, Sd+ndu-i Dn 0artaQT un ti0
de graie 0e care acesta SDl 0rime,te Dn 0artaQTU de2otul, care se adreseaJ* Domnului s*u ca unei 0ersoane, Di
r*s0unde la r+ndul s*u 0rin adoraie eHclusi2*& Atestat Dnc* din 7hvetashvatara #panishad :3I&-8@, curentul
religios al S0artici0*rii din iubireT :du0* cum se mai 0oate reda termenul de (ha;ti,, caic, accesibil tuturor, D,i ia
dinamismul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%?;
din a1ecti2itate, urma s* se r*s0+ndeasc* Dnce0+nd cu 0rimele secole ale erei noastre ,i s* genereJe, al*turi de
nenum*rate o0ere a0arin+nd lirismului sacru, 0uternice construcii doctrinare, de obedien* Ssectar*T 2ishnuit*,
Zrishnait* sau shi2ait*, ca0abile s* ri2aliJeJe cu acelea ale Sc*ii cunoa,teriiT&
P*rile s0eculati2e din Bha&avad./it 0reciJeaJ* natura relaiei Dntre su1letul indi2idual ,i aceast* Shi0er-
0ersoan*T, dac* se 0oate s0une a,a, care este Persoana u0rem* "+urushottama,, elucid+ndu-le identitatea
ontologic* 1undamental*/ SChiar dac* 0are di2iJat, u1letul su0rem r*m+ne indi2iJibil/ el este 4nu& Chiar dac* el
susine toate 1iinele, trebuie s* Dnelegi c* tot el este acela care le de2or* ,i le 1ace s* se deJ2olteT :KIII&%?@&
Chiar dac* a 1ost declarat transcendent ,i dincolo de mani1est*ri, du0* modelul lui Brahman, DumneJeul din
(ha;ti nu se des0rinde niciodat* com0let de imanena sa Dntr-o lume care este aici real*, ,i el se re2el* chiar lui
ArQuna ca totalitate cosmic*, Dn C+ntul al Kl-lea& Dncerc+nd s* articuleJe esenialul doctrinei u0ani,adice ,i c+te2a
noiuni din *mZh^a cu eHigenele teismului indian, Bha&avad./it, teHt 0oetic ,i mitic de 1actur* com0oJit*,
las* totu,i Dntr-o oarecare nedeterminare relaiile dintre Absolutul 0ersoni1icat, 0e de o 0arte, ,i su1letul
indi2idual ,i lumea, 0e de alta& De unde ,i 0luri2ocitatea acestui teHt, care a solicitat de-a lungul secolelor
re1lecia di1eritelor ,coli ,i a hr*nit 2iaa s0iritual* a Indiei 0+n* Dn Jilele noastre&
Concluzie
Dn 0reaQma erei cre,tine, 1iloso1ia Indiei urma s* intre Dntr-o nou* 1aJ* a istoriei sale, Dn 2reme ce hinduismul se
substituia Dncetul cu Dncetul religiei brahmanice clasice& Hinduismul 0reJenta tr*s*turi noi, at+t Dn 0anteonul s*u,
c+t ,i Dn 0lanul 0racticilor culturale& De-abia la s1+r,itul 0erioadei e0ice :Dn care Dnce0use com0unerea celor dou*
mari monumente ale culturii indiene, e0o0eile 4maFana ,i Mah(hrata, Dnce0e cristaliJarea re1leciei
1iloso1ice, 0+n* atunci di1uJe, a di1eritelor ,coli, sub 1orma sa clasic*& Aceast* cristaliJare este reJultatul unei
lungi deJ2olt*ri anterioare, care, Dn cea mai mare 0arte, ne sca0*& Atunci a0ar cele ,ase S0uncte de 2edereT :de la
r*d*cina 2erbal* DRIH O, Sa 2edeaT, Sa 0ri2iT@ sau SsistemeT ale 1iloso1iei indiene clasice, care se combin*
dou* c+te dou*/ IFFa ,i )aisheshi;a, 7m;hFa ,i Xo&a, +urva.Mimms
&%?A
C")C#4RI$
,i #ttara.Mlmms sau )ednta% Dn 0aralel cu emergena celor ,ase S0uncte de 2edereT, are loc Dn1lorirea
1iloso1ic* a budismului, o dat* cu a0ariia Carelui 3ehicul "MahaFna,%
Din aceast* scurt* schi* istoric* reiese c* 1iloso1ia indian* nu este at+t de monolitic* 0e c+t se crede de obicei,
c*ci e2antaiul doctrinelor sale este eHtrem de larg& Dnaintea studiului detaliat al celor ,ase mari S0uncte de
2edereT brahmanice ,i a 0reJent*rii Dn1loririi meta1iJice cunoscute de budism Dn s+nul Carelui 3ehicul, din
2olumul urm*tor, 0utem Dncerca, cu titlu de concluJie, s* decel*m, nu 1*r* a sim0li1ica la eHtrem, c+te2a dintre
tr*s*turile caracteristice cele mai im0ortante ale 1iloso1iei indiene, o0un+ndu-le celor ale 1iloso1iei occidentale&
F*c+nd aceasta, 2om trimite la o0oJiia dintre maniera Dn care a 1ost conce0ut Dnsu,i 0roiectul 1iloso1ic Dn India
,i, res0ecti2, Dn "ccident&
Animat* de dorina c*ut*rii inteligibilit*ii cauJale, 1iloso1ia occidental* a Dncercat s* dea socoteal* de
inteligibilitatea lumii, cercet+nd structurarea intern* a realului& $a a 0romo2at o cercetare 0ur teoretic* ,i
s0eculati2*& Dn India, dim0otri2*, 0roiectul 1iloso1ic a a2ut caprimum movens sco0ul eHistenial ,i concret al
eradic*rii su1erinei ,i al atingerii eliber*rii/ 0ostul+nd 2aloarea eliberatoare a cunoa,terii, 1iloso1ia indian* s-a
do2edit a 1i mai mult dec+t o 0ro0edeutic* a unei doctrine soteriologice, ea a 1ost Dn sine o soteriologie, du0*
cum o atest* numele de mo;sha.sstra 0e care i-% dau 1iloso1ii indieni& !otu,i, India nu a delimitat c+m0ul
s0eci1ic al 1iloso1iei de domeniul religios stricto sensu% Recursului la inteligibilitatea cauJal* Dn di1erite domenii
ale realit*ii ,i ale eH0erienei, 1iloso1ia indian* i-a 0re1erat recursul la o atitudine intros0ecti2* 0e care am 0utea-
o numi S0siho-meta1iJic*T, do2edit* de rolul Qucat, de 0ild*, de s0eculaiile asu0ra alternanei st*rilor de 2eghe,
de 2is ,i de somn 0ro1und, sau de analiJa naturii ,i a 1uncion*rii 0sihismului& Cercet+nd leg*tura dintre destinul
nostru ,i acela al uni2ersului, ea a subliniat caracterul 0rioritar al 0racticii ,i al eH0eriment*rii 1a* de s0eculaia
teoretic*/ ea a 0us accentul 0e 0racticile destinate mai 0uin cunoa,terii, c+t trans1orm*rii omului Dn contact cu
Realitatea su0rem*& Ast1el, Dn o0oJiie cu idolatria raiunii auto-absolutiJate din "ccident, unde omul este nu
numai dein*tor al raiunii, dar ,i menit ei, 1iloso1ia indian* a 0romo2at sus0endarea acti2it*ii intelectuale,
t*cerea mental* Dn care se diJol2* raiocin*rile abstracte& Fiind cunoscut c* orice cuno,tin* ade2*rat* este 0entru
1iloso1ia indian* mai Dnt+i nu g+ndit*, ci SrealiJat*T, adic* tr*it* ,i integrat*, ea 2a 0ri2ilegia eH0eriena intuiti2*
direct* ca
s
ingur miQloc de acces la Realitatea ultim*/ ce este cunoa,terea meta1iJic*
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%??
0entru ea, dac* nu luarea Dn st*0+nire a tuturor 0ro1unJimilor Fiinei 0rin con,tiin*, 0ro1unJimi de regul*
ascunse de Qocul su0er1icial al 2ieiiP Dn s1+r,it, s0re deosebire de imanentismul 0ur al umani,tilor occidentali, ea
a demonstrat o 2oin* neobosit* de a-% 0roiecta 0e om dincolo de 0ro0ria lui condiie, dincolo de orice
condiionare/ dac* umanismul autonom ,i antro0ocentric al "ccidentului a s1+r,it 0rin a situa m*reia omului Dn
cultul Dnsu,i al umanit*ii sale, tradiia indian* a a,eJat aceast* m*reie doar Dn 0osibilitatea, latent* Dn om, de a
transcende ordinea umanului 0rin accesul la interloritatea revelatoare%
e 0ot 0erce0e 0rin contrast limit*rile la care este su0us* tradiia occidental*& In 0rimul r+nd, locul nemeritat 0e
care aceasta %-a acordat raiunii discursi2e ,i inteligenei de ti0 logic a Dm0iedicat-o 0rea adesea s* recurg*,
atunci c+nd raiunea e,ua, la intuiia su0raraional*, Dn 2reme ce India a recunoscut dintotdeauna 0rimatul
intuiiei directe ,i a admis eHistena unor oameni care au a2ut acces la cunoa,terea su0rem*, anume Dnele0ii
SrealiJaiT, a c*ror S1rec2entareT era eHtrem de 0reioas*& Dn India, dialectica nu s-a Qusti1icat dec+t ca a1irmare a
unei realit*i care o de0*,ea/ ceea ce d* su0erioritatea g+ndirii indiene este 0oate 1a0tul c* aceasta a ,tiut s*
asculte St*cerile dialecticiiT, 0reludiu la t*cerea ultim* du0* care dialectica trebuie s* se modeleJe Dn 1inal, Dn
chiar momentul dis0ariiei sale& Dn al doilea r+nd, datorit* 1a0tului c* tradiia occidental* nu a de0*,it niciodat*
ni2elul 0erce0iei senJoriale, chiar m*rite cu aQutorul microscoa0elor sau telescoa0elor moderne, aceasta nu a
sur0rins niciodat* esena intim* a realit*ii, aceea care transcende limitele inerente 0erce0iei senJoriale& Ast1el,
ea a re1uJat s* acce0te 0ostulatul c* lumea s0iritului ,i cea a materiei 0ot 1i mani1estarea unei realit*i ascunse ,i
mai 0ro1unde, chiar dac* un num*r mereu mai mare de 1iJicieni Dnce0 totu,i s* Dntre2ad* acest lucru, ast*Ji&
2ibliografie
E 2e!te
J& 3arenne,Le )eda, %7?>,reed&de#ibrairiedes DeuH "ceans,Paris, %7<;&
#& Renou, $Fmnes speculatifs du )eda, col& SConnaissance de lG"rientT, nr& ?, 'allimard, Paris, %7A?&
%?> BIB#I"'RAFI$
J& 3arenne, MFthes et le&endes e!traits des Br0hmanas, col& SConnaissance de lG"rientT, nr& ?, 'allimard, Paris,
%7?>&
BrihadranFa;a #panishad et Ch0ndo&Fa #panishad, trad& $& enart, col& S$& enartT, #es Belles #ettres, Paris,
%78., reed& Dn %7>%&
#paniadele%
7i! #panishads ma*eures, trad& P& #ebail, #e Courrier du #i2re, Paris, %7>%&
7ept #panishads, trad& J& 3arenne,col& SPoints-agesseT,nr& -A,#e
euil, Paris, %7<%&
Bha&avad./it%
Antologia L $indouisme, DngriQit* de A&-C& $snoul, col& S!resors s0irituels de lGhumaniteT, Fa^ard-Denoel, Paris,
%7>-& 7ermons du Bouddha, trad& C& diQa^aratna, #e Cer1, %7<<&
Antologia Le Bouddhisme, DngriQit* de #& ilburn, col& S!resors s0irituels de lGhumaniteT, Fa^ard-Denoel, Paris,
%7>>&
E Lucrri &enerale
C& Biardeau, L'$indouismeG Anthropolo&ie d'une civilisation, col&
SCham0sT, Flammarion, nr& 7?, Paris, %7<%&
A& Bareau, :n suivant Bouddha, ediia Phili0e #ebaud, Paris, %7<A&
$& ConJe, Le Bouddhisme dans son essence et son developpement, col& SPetite Bibliotheque Pa^otT, Pa^ot, Paris,
%7A-&
'& Bugault, S#a m^stique du bouddhisme indienT, Dn :ncFclopedie des MFstiOues orientales, DngriQit* de C&-C&
Da2^, R& #a11ont, %7>A&
J& FillioJat, Les +hilosophies de )inde, S]ue sais-QePT, nr& 78-, P4F, Paris, %7>.&
H& de 'lasena00, La +hilosophie indienne, Pa^ot, Paris, %7A%&
H& Rimmer, Les +hilosophies de )inde, SPa^othequeT, Pa^ot, Paris, %7A8, reed& Dn %7><&
E 1acultativ
#& Renou, #a Civilisation de )inde ancienne, col& SCham0sT, nr& 7>, Flammarion, Paris, %7<%&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I)DI$I
%?<
A&-#& Basham, La Civilisation de )inde ancienne, S#es 'randes Ci2ilisationsT, Arthaud, Paris, %7>?&
#& Renou, J& FillioJat ,i alii, )inde classiOue, Manuel des etudes
indiennes, 2oi& -, Adrien-Caisonneu2e, Paris, %7;>-%7;7, reed& Dn
%7<A&
C& Biardeau, ca0itolul SPhiloso0hies de lGIndeT, 2oi& I, $istoire de
la +hilosophie, $nc^clo0edie de S#a PleiadeT, Paris, %7?7&
Articolele din :ncFclopaedia #niversalis ,i :ncFclopedie philosophiOue universelle :P4F@&
CAPI!"#4# 3
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
de Francois Jullien
^
Introducere
'+ndirea chineJ* cunoa,te 0rimul s*u salt Dn Qurul secolelor 3I-III #Hr&U ea e contem0oran*, deci, la Dnce0uturile
sale, cu 1iloso1ia greac*& " atare Dn1lorire nu a 1ost 0osibil* Dn China, ca ,i Dn 'recia, dec+t graie im0ortantei
deJ2olt*ri a ci2iliJaiei materiale, at+t din 0ers0ecti2a 0roduciei, c+t ,i a schimburilor& Ca ,i 'recia acelei
0erioade, China este Dm0*rit* Dn c+te2a centre 0olitice c2asiinde0endente, care ri2aliJeaJ* Dntre ele 0entru
hegemonie/ aceast* 1ragmentare teritorial* a 0uterii 1a2oriJeaJ* emanci0area g+ndirii ,i di2ersi1icarea curentelor
de o0inie& Aceea,i 1ragmentare conduce la o situaie de criJ* care determin* reg+ndirea sistemului 0olitic ,i
social 0e cale de 0r*bu,ire, g*sirea de noi soluii ,i recursul la teorie& Dn China, odat* cu secolele 3III-3II D&Hr&,
regalitatea arhaic* 1ondat* 0e o ierarhie a domeniilor ,i a cultelor 1amiliale, a2+nd la 2+r1 domeniul regal ,i cultul
str*mo,ilor dinastiei domnitoare :dinastia Rhou, s1+r,itul secolului al Kl-lea@, se a1l* 0e drumul descom0unerii/
autoritatea SFiului CeruluiT sl*be,te 0+n* la a de2eni doar 0rotocolar*, 1ie1urile de2in 0uteri autonome, iar 0rinii
se angaQeaJ* Dn lu0te Dnd+rQite, di0lomatice ,i militare, Dn care singurul 1actor determinant este ra0ortul de 1ore&
A0ar Dn 0aralel noi gru0uri sociale care 0ro1it* de deJagregarea 2echilor structuri S1eudaleT ,i de ti0 clan,
1a2oriJ+nd deJ2oltarea unei raionalit*i Dntemeiate 0e e1icien*/ conduc*tori de Dntre0rinderi me,te,ug*re,ti ,i
negustori care D,i m*resc a2erea 0rin iniiati2* economic*, consilieri ai curii ,i Smae,tri itineraniT care caut* s*-
,i 2+nd* leciile de Dnele0ciune 0e la curile 0rinciare& Dn ultimul stadiu al acestei e2oluii, acela al e0ocii
SRegatelor lu0t*toareT :secolele 3-%II@, aceste So sut* de ,coliT ale g+ndirii 0ro0un tot at+tea reete 0entru ie,irea
din marasmul din ce Dn ce mai greu de su0ortat la care a condus eHacerbarea con1lictelor& A0lic+nd metodic cel
mai SrealistT dintre aceste 0rograme, acela al
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%>.
Slegali,tilorT, elimin+ndu-,i 0e r+nd ri2alii, 0rinci0alitatea dinastiei ]in s1+r,e,te 0rin a Dn1*0tui unitatea Chinei
Dn 0ro0riul 0ro1it :--% d&Hr&@& Im0eriul chineJ era deQa 1ondat, 1iind 0rimul din lume care a Sbene1iciatTG de
birocraia care-i 2a 1i 0ro0rie ,i care 2a dura, Dn ciuda unor 0ro1unde mutaii, a0roHimati2 -... de ani/ Dn aceast*
nou* ,i unitar* ordine, Sconsilierul itinerantT nu 2a mai 0utea 1i dec+t un 1uncionarU ,i, Dnce0+nd 0rin a se dedica
eHegeJei o0erelor 1ondatoare ale Antichit*ii, de2enite clasice, 1ostul Caestru de Dnele0ciune 2a de2eni SliteratT&
De la reli&iozitatea primitiv la contiina re&ularitii universale
!rebuie mai Dnt+i s* re2enim la un stadiu anterior e0ocii 0rinci0atelor, la a0ariia ,colilor, 0entru a sesiJa tendina
general* care a orientat ci2iliJaia chineJ* ,i a contribuit la edi1icarea originalit*ii sale/ acel miracol care a dat Dn
China, ca ,i Dn 'recia, maturiJarea Dn c+te2a secole a unei g+ndiri teoretice ,i 0ersonale, de neDneles Dn a1ara
deJ2olt*rii re0reJent*rilor religioase colecti2e care i-au ser2it dre0t 1undament& "r, aceast* orientare a luat Dn
'recia ,i China sensuri 1oarte di1erite&
$ste im0ortant s* constat*m 0redominana unei 1orme de religioJitate de ti0 animist, com0arabile celor 0e care le
Dnt+lnim ,i Dn alte 0*ri, la Dnce0uturile ci2iliJaiei chineJe/ inscri0iile oraculare ne in1ormeaJ*, Dntr-ade2*r,
des0re sacri1iciile aduse 1lu2iilor, munilor, 2+ntului, 0unctelor cardinale& $le ne demonstreaJ* de asemenea
credina Dn eHistena, mai 0resus de aceste di2init*i, a unei 0uteri atotst*0+nitoare asu0ra naturii, care D,i im0une
2oina oamenilor/ e 2orba aici de un Jeu 0ersonal "Di, SDomnulT din Dnalt@, a c*rui 0utere transcende 0e aceea a
regelui 1eudal, ,i care, Dn ultim* instan*, se do2ede,te a 1i st*0+n al tuturor e2enimentelor, Dntrebarea ne a0are ca
Qusti1icat*, 0rin analogie cu 1undamentele im0licite ale 0ro0riei noastre tradiii 1iloso1ice/ de ce g+ndirea chineJ*,
care a cunoscut credine 0rimiti2e similare cu ale noastre, nu s-a deJ2oltat ca a noastr*, Dn sensul unei asum*ri
teologice a realit*iiP
Asist*m Dn China, odat* cu mileniul al II-lea D&Hr& :Dn tim0ul dinastiei hang sau ein@, ,i Dn ciuda caracterului 2iu
al credinelor religioase, la o anumit* denaturare a religioJit*ii& Dntr-ade2*r, 0ractica di2inaiei, 0+n* atunci
auHiliar* sacri1iciului, tinde s* ocu0e un loc 0ri2ilegiat ca 0rocedur* a0arte& Du0* ce mai Dnt+i 2iJase s* a1le,
0ornind de la reeaua 1igurilor de 0e su0ra1aa oaselor, a0oi a cara0acelor de broasc* estoas* 0use Dn
%>%
D$ #A R$#I'I"RI!A!$A PRICI!I3A
1oc, modalitatea 0articular* Dn care trebuia s* se 1ac* sacri1iciul, mantica aQunge la o elaborare liturgic* de
ins0iraie 0ur di2inatorie care 2a inti s* 0reciJeJe cu maHim* minuioJitate formele actului sacri1icial, 1*c+nd
abstracie de semni1icaia acestuia ca tain* di2in*& Regulile ritualice se multi0lic* ast1el, 1*r* ca sensul sacrului
s* 1ie Dmbog*it&
Aceast* ritualizare a religiei, cu at+t mai im0ortant* cu c+t nu eHist* Dn China o cast* sacerdotal* 0ro0riu-Jis*
:rolul sacri1icial 1iind Dncredinat Dn 0rinci0iu tat*lui-rege@ ,i cu c+t, Dn ciuda num*rului mare de 1ormule
incantatorii, nu se deJ2olt* nici un 1el de literatur* de rug*ciune, conduce la o eHtindere 1*r* limit* a ti0ului de
raionalitate 0e care ea, ritualiJarea, o DncarneaJ*, Dn ra0ort cu c+m0ul conduitei umane& De2enind tre0tat in-
de0endent* de sacri1iciu, 0ractica di2inatorie tinde s* demonstreJe Dn 1iecare ocaJie care este con1iguraia
situaiei Dn cauJ* ,i dac* aciunea asu0ra c*reia se 1ormuleaJ* interogaia O r*Jboi, 2+n*toare, muncile c+m0ului
etc& O merge Dn sensul bun sau Dn cel r*u, Dn ra0ort cu ansamblul 1actorilor atunci acti2i Dn uni2ers/ liniile
descrise de 1isurarea osului sau a cara0acei, ,i care 1ormeaJ* o diagram*, sunt menite a ne ar*ta Dn cele mai
intime coneHiuni structura 1a0telor ,i a e2enimentelor& Diagrama di2inatorie se 1ace 0urt*toarea Dntregului Qoc al
im0licaiilor cosmice, iar acestea se arat* la 1iecare nou* mani1estare e2enimenial* cu totul di1erite& Decurge de
aici o logic*, Dn care as0ectul dispoziional :,i 1uncional Dn acela,i tim0@ 0re2aleaJ* asu0ra ra0ortului miQloc-
sco0, c+t ,i asu0ra stabilirii unei legi de cauJalitate&
Religia 0rimiti2* tinde s* se trans1orme deci Dn cosmologie& 4n 0as decisi2 Dn acest sens Dl constituie, la
instaurarea noii dinastii Rhou :secolul KI D&Hr&@, Dnlocuirea re0reJent*rii SDomnului din DnaltT cu aceea a
SCeruluiT/ dis0are ast1el 1igurarea antro0omor1ic* a atot0uterniciei, atenia de0las+ndu-se, Dnce0+nd de la cerul
1iJic, asu0ra regularit*ii re2oluiilor siderale ,i asu0ra ciclului anotim0urilor& )oiunea de SordineT :eman+nd de
la Jeu@ se trans1orm* atunci 0rin intermediul termenului de Smandat al ceruluiT "tianmin&, Dn intuiia unei
regularit*i uni2ersale, Dn 0rima o0er* literar* a ci2iliJaiei chineJe, Cartea poemelor "7hi*in&, antologie
cu0rinJ+nd circa 8.. de 0oeme dat+nd Dn maQoritate din secolele 3III-3I D&Hr&@, anumite ode sacri1iciale
celebreaJ* Cerul 0entru ca0acitatea de a genera eHistena, 1*r* a de2ia niciodat* de la calea sa ,i 1*r* a osteni
2reodat*/ el este 0rinci0iul bunului mers al lucrurilor, care D,i au 1iecare 0ro0ria Snorm*T "ze,% u2eranul este
Dndemnat s*-i urmeJe eHem0lul 0entru a asigura bunul mers al societ*ii&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%>-
%>8
I)3959!4RA #4I C")F4CI4
Dn 0aralel cu rolul dominant al Cerului, di1erite di2init*i chtoniene ale religiei str*2echi se reg*sesc Dntr-o
entitate comun*/ P*m+ntul, ser2ind Cerului dre0t 0artener& De aici decurge ideea de baJ* a g+ndirii chineJe, care
este polaritatea, ,i care 2a 1i conce0tualiJat* Dn ra0ortul de o0u,i = com0lementari Fin ,i Fan&% Aceste dou*
rubrici a,aJ* 1a* Dn 1a* toate as0ectele realului/ Fan& simboliJeaJ* celestul, luminosul, masculinulU Fin
simboliJeaJ* terestrul, Dntunecatul, 1emininul& Dar, la 1el ca urcu,ul ,i cobor+,ul aceluia,i munte, aceste contrarii
sunt Dntotdeauna corelate, Dntreaga realitate reJult+nd din 0er0etua lor interaciune& '+ndirea chineJ* nu-,i 0une
deci 0roblema cre*rii lumii ca Dnce0ut absolut :,i nici m*car 0e aceea a s1+r,itului lumii ca a0ocali0s* sau ca
0unct terminus al unei e2oluii@, ea conce0e realul ca 0e un 0roces de trans1ormare care, 1iind continuu, nu are
nici Dnce0ut, nici s1+r,it& $a nu 2a a2ea ne2oie nici s*-% 0ostuleJe 0e DumneJeu la baJa realului, 0entru a eH0lica
mi,carea lumii, ca SmotorT& Acest lucru nu era necesar, din moment ce interaciunea Dntre contrarii, Dn 1uncie de
dis0oJiti2ul bi0olar Fin.Fan&, era un 0rinci0iu dinamic absolut su1icient&
Acest dis0oJiti2 al realit*ii se reg*se,te Dn acela descris de Cartea schim(rii "Xi*in&, tradus de obicei 0rin
Cartea transformrilor,% Dou* trasee aQung la Dnce0ut 0entru a re0reJenta Dntreaga realitate/ unul continuu,
1actorul Fan&8 altul, discontinuu, 1actorul Fin% Prima 1igur* a c*rii, com0us* doar din tr*s*turi Fan&,
Dntruchi0eaJ* 2irtuile Cerului/ mersul neab*tut Dnainte ,i, Dn regularitatea traseului s*u, r*s0+ndirea in1luenei
bene1ice asu0ra tuturor celor care eHist*U a doua 1igur*, com0us* doar din tr*s*turi yin, Dntruchi0eaJ* 2irtuile
P*m+ntului/ 0ermanenta deschidere la iniiati2a Cerului ,i ,tiina de a se con1orma acesteia& !oate celelalte
1iguri, 1ie c* sunt com0use din trei, 1ie din ,ase tr*s*turi :trigrame ,i heHagrame@, re0reJint* di1eritele caJuri ale
trans1orm*rii, reJultate din combinarea celor dou* ti0uri de caracteristici/ sco0ul este determinarea, Dn 1iecare caJ
,i Dn 1uncie de cei doi 1actori constituti2i, a coerenei interne a schimb*rii&
Pentru c* sistemul mantie de unde 0ro2in aceste 1iguri, 0lec+nd de la tul0inile S1lorii lui AhileTX, a urmat Dn mod
direct 0rediciilor 0e baJa 1isur*rii oaselor, a0oi a cara0acelor, ,i 0entru c*, de asemenea, acest manual s-a
constituit Dn straturi succesi2e :1igurile heHagramatice, 1ormulele oraculare ,i, Dn s1+r,it, comentariile ,i tratatele@,
care ne conduc de la 0rimul SautorT, cu aur* de legend* :Fu Ki, in2entatorul 0reJumat al
X 1loare cu 0etale dis0use radial, instrument de di2inaie :n&t&@
trigramelor@, trec+nd 0rin regele den, 1ondator al dinastiei Nhou, 0+n* la ultimele comentarii ale lui Con1ucius,
Cartea schim(rii reJum* Dntreaga e2oluie 0e care am e2ocat-o& Deducem din ea 1a0tul c* re1lecia chineJ* nu a
eH0licat Sde ceT-ul lucrurilor recurg+nd la mit, Dn modul etiologic :cum au 1*cut-o la Dnce0uturi destule ci2iliJaii,
0rintre care ,i cea greac*@, ci re1lect+nd 0e baJa unui sistem de 1iguri care Dntru0au dualitatea ,i 0resu0uneau
con2ersiaU constat*m de asemenea c* ea nu tinde s* iJoleJe S1iinaT de de2enire, ceea ce d* 0unctul de 0lecare al
ontologiei :ca la Platon@, ci c* singura realitate admis* este de ordin 0rocesual&
Ast1el, g+ndirea chineJ* nu debuteaJ* 0rin 2reo mare 1abul* e0ic* sau religioas*, care ar 1i 0o2estit Dnce0uturi ,i
care ar 1i 0us Dn scen* di2inul& Preocu0area acestei g+ndiri nu este aceea de a construi o lume de re0reJent*ri mai
mult sau mai 0uin stabile, ci de a elucida e2idena/ o e2iden* a unei lumi Dn 0er0etu* schimbare& Funcia
atribuit* dis0oJiti2ului din Cartea schim(rii este aceea de a sur0rinde imanena& SCerul este deasu0ra ,i
P*m+ntul dedesubtT, citim la Dnce0utul SCarelui ComentariuT :care 2a 1urniJa 1ormul*rile sale de baJ* Dntregii
g+ndiri chineJe@& Desigur, aceast* 1ormul* e un truism ,i, Dn acela,i tim0, ea s0une totul/ o s0une 0rin intermediul
0olarit*ii iniiale Cer-P*m+nt, de la care totul 0leac*& $a mai s0une de asemenea, 0rin contrastul sus-Qos,
su0erior-in1erior, mai 2aloros-mai 0uin 2aloros, c* aceast* relaie 0rimar* este de asemenea orientat* ierarhic&
Coralitatea este im0licat* Dn cadrul natural& arcina de a ne aQuta s* de2enim con,tieni de toate acestea re2ine
mae,trilor de Dnele0ciune, ,i Dn 0rimul r+nd lui Con1ucius&
Ad0ncirea e!perienei morale Cn vederea descoperirii Cn ea a ordinii de provenien
cereascG Cnvtura lui Confucius
Des0re im0ortanta maturiJare a g+ndirii Dn s+nul Chinei arhaice, chiar Dnaintea contur*rii discursului de
Dnele0ciune ,i a 1orm*rii ,colilor, 2om g*si o do2ad* Dn aceast* m*rturie a lui Con1ucius/ S$u nu am creat nimic,
nu am 1*cut dec+t s* transmitT "Convor(iri 3II, %@& Con1ucius, 0e care chineJii l-au 2enerat dintotdeauna ca 0e
Caestrul 0rin eHcelen*, se recunoa,te Dn i0ostaJa de legatar al unei tradiii& Aceast* tradiie este aceea a
ritualismului, des0re care acela,i Con1ucius 2a ar*ta c* r*s0unde unei eHigene interioare/ omul se crede Dn
m*sur*, 0rin 0ractica moral*, s* se al*ture ordinii cere,ti&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%>;
Du0* istoriogra1ia tradiional*, Con1ucius :[ong ]iu@, originar din 2echea 0rinci0alitate #u, din handong, ar 1i
tr*it Dntre AA%_%>7 D&Hr&U a ser2it c+t2a tim0 la curtea 0rinului s*u ,i a Dntre0rins a0oi o c*l*torie Dn c*utarea unui
su2eran mai rece0ti2 la Dn2**turile sale& Du0* aceia,i istoriogra1i, Con1ucius ,i-ar 1i s1+r,it 2iaa DnconQurat de
disci0oli& !radiia Di atribuie 0unerea la 0unct a 0rimei o0ere literare chineJe, o antologie de 0oeJie, 7hi*in&, a
c*rei 2aloare moral* o accentueaJ*& I se atribuie redactarea Analelor, +rimveri i toamne, 0rin care D,i mani1esta
a0robarea sau deJa0robarea 1a* de un e2eniment& Cai multe comentarii ,i tratate 0e marginea Crii schim(rii
Di sunt 0use Dn seam*& Dar contactul cel mai direct cu o0era ,i Dn2**turile sale Dl a2em 0rin intermediul
Convor(irilor 0e care ni le-au transmis disci0olii s*i/ o carte Dn care se Dntre0*trund a1orisme, scurte dialoguri ,i
anecdote, unde nu eHist* deci nici o demonstraie riguroas*, dar care Dn sim0litatea ei 0osed* o Ssa2oareT 0e care
o desco0erim ine0uiJabil*&
Interesul marcat al lui Con1ucius 0entru eHigenele rituale se eH0lic* tocmai 0rin desuetudinea Dn care acestea
c*Juser* din cauJa mora2urilor e0ocii/ odat* cu eHacerbarea im0ortanei ra0orturilor de 1ore ,i cu urm*rirea
interesului 0ur indi2idual, leg*turile de de0enden* care gu2ernaser* 2echea societate sunt uitateU cu2intele Dnsele
au de2iat de la sensul lor, su1erind o 1alsi1icare care este mult 0rea tre0tat* ,i colecti2* 0entru a mai 0utea 1i
constatat*& ReJultatul O acesta, 0e de0lin constatabil O este acela al 0ierderii res0ectului 1a* de norme, ca ,i al
controlului asu0ra realit*ii& Pentru a restabili ordinea Dn societate trebuia s* se Dncea0* 0rin Scorectarea
denumirilorT "zhen& min&, Convor(iri KIII, 8@, ast1el Dnc+t limbaQul s* de2in* adec2at ,i s* 0ermit* 1iec*ruia s*-
,i eHercite rolul care-i re2ine 0rin 0oJiia sa/ suJeranul s* se com0orte ca atare, iar 2asalul Dn consecin*, tat*l s*
1ie Dntr-ade2*r tat*, iar 1iul, 1iu& 3or dis0*rea atunci 0aricidul ,i uJur0area, e2enimente la ordinea Jilei Dn
cronicile tim0ului&
" atare corectitudine trebuie s* stea Dntr-ade2*r la baJa Dntregului nostru com0ortament/ ea se s0riQin*, Dn noi, 0e
acordul dintre cu2inte ,i acte, ,i se traduce 1a* de ceilali 0rin ra0orturi de Dncredere "!iri,, care constituie 0rin ea
Dns*,i liantul social& Iat* de ce Con1ucius arat* at+ta ostilitate 1a* de bunii 2orbitori care, neDngriQindu-se de
0unerea 0ro0riilor idei Dn 0ractic*, 1ac uJ de limbaQ doar Dn 2ederea e1ectelor acestuia, disociindu-% de realitate&
S"mul de bineT este, dim0otri2*, acela care se nelini,te,te mereu Dn leg*tur* cu 0ro0ria-i conduit* :termenul de
Som de (ine", *unzi, D,i 0*r*se,te acce0ia tradiional*, social*, de SgentilomT,
%>A
I)3959!4RA #4I C")F4CI4
0entru a eH0rima o noiune de 0ro2enien* moral*@& Princi0ala sa 2irtute este 0erse2erena, care duce la dorina
a0ro1und*rii continue a lucrurilor Dn2*ate, ca ,i la dorina autocorect*rii "i(idem, 3II, 8@& Dn acela,i tim0, Dn 2iaa
de toate Jilele, se s0une Dn 0aragra1ul urm*tor, Caestrul este Sa1abilT :3II, ;@& C*ci, 0entru a 1i Dn m*sur* s*
dureJe, auto0er1ecionarea trebuie s* se dis0enseJe de orice abinere eHcesi2*, iar Dnele0tul nu este un ascet care
D,i blocheaJ*, din 0rinci0iu, toate dorinele, cu at+t mai 0uin un 0ustnic, care 0retinde s* ating* 2irtutea e2ad+nd
din societate& Aceast* c*utare a autenticit*ii nu are nimic eHce0ional, Dn a1ara 1er2orii& Dn 1aa disci0olului s*u,
care n-a ,tiut ce s* r*s0und* celor care Dl Dntrebau des0re el, Con1ucius se 0reJint* sim0lu ca un om Scare Dn
ardoarea sa de a Dn2*a uit* s* m*n+nce ,i, Dn bucuria de a studia, D,i uit* griQile/ el nu simte a0ro0iindu-se
b*tr+neeaT "i(id% 3II, %7@&
3aloarea Dn2**turii con1ucianiste reJid*, deci, Dn aceea c* nu abandoneaJ* emoia ,i c* sal2eaJ* 2i2acitatea
g+ndirii/ aceast* Dn2**tur* nu Dnghea* Dntr-o conce0ie de1initi2*, 0ro0us* ca ade2*r :o asemenea noiune, de
alt1el, nici nu inter2ine 2reodat*@, ci nu DnceteaJ* de a se Dnnoi/ 2*Jut* Dn ansamblu, e 0lin* de nuane& De1iniia e
Dn 0rimul r+nd re1uJat*, c*ci, 1iH+ndu-se Dn 1ormul*ri, 1ace abstracie de situaia 0articular* Dn care cel care
2orbe,te e Dntotdeauna im0licat, de1iniia de2enind 0rin aceasta steril*& Chiar ,i Dn leg*tur* cu sensul omenescului
:ren@, care se a1l* Dn mieJul Dn2**turii sale ,i asu0ra c*ruia este Dntrebat de c*tre disci0oli, Con1ucius r*s0unde
Dntotdeauna Dn 1uncie de interlocutorul s*u, adic* ine cont de tem0eramentul ,i stadiul e2oluiei s0irituale, ale
acestuia :c1& seciunile a I3-a ,i a KII-a@& Fiecare Dntrebare 0oate 0resu0une o mare 2arietate de abord*ri, iar
r*s0unsul nu 0oate a2ea alt rol dec+t acela de a Dndemna con,tiina celuilalt la a-,i desco0eri 0ro0ria cale& Dn
aceast* 0ri2in* orice teorie ar 1i un obstacol/ cu2+ntul trebuie s* r*m+n* 2iu, 2irtutea sa 1iind cea eHistenial*&
SA, dori s* nu mai 2orbesc delocT, s0use Dntr-o Ji Con1ucius :c1& K3II, %7@& SAtunci cum am mai 0utea s* ne
eH0rim*mPT, s-au mirat disci0olii& SCerul 2orbe,te el oarePT, a reluat Caestrul& SCu toate astea, anotim0urile se
succed ,i toate cele care eHist* sunt create& De ce ar a2ea ne2oie Cerul s* 2orbeasc*PT Ceea ce Dnseamn* c* nu
este necesar* constituirea Dn mesaQ a cu2+ntului, c* nu eHist* nici o Re2elaie de a,te0tat ,i de SredatT& Con1ucius
r*m+ne neDncreJ*tor Dn 1aa lo&osuluiG nu at+t 0entru c* acesta ar 1i insu1icient Dn ra0ort cu ine1abilul, ci 0entru c*
2erbul e Dntotdeauna 0unctual ,i ostensi2 Dn o0oJiie cu aciunea, Dn 2reme ce e1icient* este doar transformarea
continu* care are loc Dn domeniul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%>?
in2iJibilului ,i 0e care o Dntru0eaJ* mi,carea Cerului& Din aceast* cauJ*, Dnele0tul trebuie s* 1ie discret%
"riginalitatea Dn2**turii con1ucianiste, din 0unctul de 2edere al Dn2**turii occidentale, ar ine mai Dnt+i de aceea
c* ea nu se s0riQin* 0e 2reun a0arat teoretic sau dogmatic& $ 2orba Dn 0rimul r+nd de 0roblema cea mai su0us*
tentaiei dogmei, aceea a di2inului ,i a regnului Ss0iritelorT& Re1uJul oric*rui 0ostulat ire1utabil se reg*se,te 0+n*
,i Dn ra0orturile 0e care Con1ucius le Dntreine cu 0oliticul& De 1a0t, Dn China antic* :ca ,i Dn 'recia antic*@,
0roblema bunei gu2ern*ri este o 0reocu0are 0eren*, la oriJontul oric*rei abord*ri& "r, Con1ucius se li0se,te de
orice tratare Dntins* a subiectului ,i se mulume,te s* dea 1iec*ruia s1aturile 0e care le merit* :c1& Dnce0utul
seciunii a KIII-a@, dar D,i 0reJint* ,i 0ro0riile intenii Dntr-o lumin* u,or di1erit*/ Dn acela,i tim0, el D,i reitereaJ*
dorina de a obine o Dns*rcinare :IK, %8@ ,i de a se 1ace ascultat de c*tre 0rin :obsesia tuturor literailor chineJi@,
,i las* s* se Dntre2ad*, 1a* cu entuJiasmul 0uin nai2 al disci0olilor s*i, c* re1acerea lumii nu i-ar Dnde0lini toate
dorinele :KI, -?@&
Con1ucius ,i-a reJumat ast1el 2iaa/ Sla %A ani, m* 0uneam 0e Dn2*atU la 8. m* a1lam deQa 0e 0icioarele meleU la
;. de ani Dmi de0*,eam incertitudinileU la A. luam cuno,tin* des0re im0licarea CeruluiU la ?. de ani urechea-mi
Dn2*ase s* asculteU ,i acum, la >. de ani sunt ceea ce dore,te 1orul meu interior s* 1iu 1*r* a 0*r*si 2reodat*
drumul dre0tT :II, ;@&
Dn aceast* e2oluie, dou* eta0e sunt 1undamentale& Prima, atunci c+nd Sla A. de aniT Con1ucius se arat* 0reg*tit
0entru a Dnt+lni SCerulT/ aceasta nu 0rintr-o re2elaie sau 0rin e1ort s0eculati2, ci doar 0rin e2oluia e!perienei
sale morale, a c*rei des1*,urare suntem l*sai s* o 0ri2im, eta0* cu eta0*, Dn eH0resiile 0recedente& Bi ultima, Sla
>. de aniT, c*ci Dn acest stadiu dorina 0ersonal* 2ine s* Dntregeasc* drumul dre0t al lucrurilor, o rectitudine 0e
care ritualul are misiunea de a o Dntru0a, ,i a c*rui semni1icaie am redat-o c+nd am 2orbit des0re ordinea lumii&
Coincidena Dntre 2iaa interioar* ,i calea armoniei uni2ersale de2ine Dn acest stadiu 0er1ect*& "mul de2ine Dn
s1+r,it demn de natura sa&
S'mulW O :ste el (unR :ste ruR De la Mencius la Munzi
)oiunea de natur* uman* "!in&, se a1l*, Dntr-ade2*r, Dn centrul deJbaterii din secolele 3 ,i I3 D&Hr&, Dnce0+nd cu
Dn2**turile 0rimilor
^
%>>
D$ #A C$)CI4 #A K4)RI
mae,tri de Dnele0ciune& 4n scurt tratat, Nhon&Fon&, atribuit ne0otului lui Con1ucius, Ri Ku, debuteaJ* 0rin
aceste 1ormule, eseniale 0entru deJ2oltarea culturii chineJe 0rin relaia 0e care o instituie Dntre Cer ,i om/
SAcel lucru cu care suntem d*ruii de c*tre Cer constituie `naturaL
noastr*,
a ne urma natura constituie `caleaL,
,i a culti2a calea constituie `educaiaL&T
)atura uman* D,i g*se,te originea Dn marele 0roces al gener*rii realit*ii, Dncarnat de c*tre cer/ a,a cum o eH0rim*
2echea noiune de Smandat al ceruluiT, reinter0retat* Dntr-un sens mai accentuat moral, logica ordonatoare O
0oJiti2*, imanent* O, c*reia realul trebuie s* i se su0un* 1*r* de2iere sau eHhaustiune, se mani1est* ca o
inQonciune interioar* ,i DntemeiaJ* Dn noi moralitatea& )atura uman* nu mai este nici 2ersatil* :c*ci ea se
ancoreaJ* Dn constana marelui 0roces al lumii@, nici di2iJat* :c*ci ea ine Dn totalitate de aceast* 0oJiti2itate
1unciar*@& Ast1el, SdrumulT care trebuie urmat de om, Dao "2ao,, nu se mai 0oate stabili Dn mod abstract :0rin
construirea unui model@& Drumul, sau calea, nu mai este nici consecina 2reunui comandament eHterior/ este
su1icient s* ne urm*m natura, s* ne con1orm*m mereu 2ocaiei care se a1l* Dnscris* Dn noi& Dn s1+r,it, SeducaiaT,
care este o0era Dnele0ilor :,i are Dn 0rimul r+nd un sens instituional, ca SrituriT ,i SmuJic*T statuate de ei la
Dnce0uturile ci2iliJaiei@, trebuie s* 0ermit* 1iec*ruia s* menin* 2ie Dn el dorina de a urma calea& $a nu 2iJeaJ*
s* ne Dm0ing* dincolo de natura noastr*, ci ne 0ermite, dim0otri2*, s* o atingem mai u,or&
Cencius :CengJi@, 0rinci0alul succesor al lui Con1ucius Dn a doua Qum*tate a secolului al I3-lea, deJ2olt*
aceea,i conce0ie, 0lec+nd Dns* de la o analiJ* direct* a eH0erienei umane& Atunci c+nd 2rea s* ins0ire
bun*2oin* O de 0re1erat demonstraiilor de 1or* O, Cencius nu Dncearc* s*-% con2ing* 0e 0rin 0rin
argumente teoretice, ci-% conduce 0ur ,i sim0lu s0re redesco0erirea r*d*cinilor moralit*ii, 0reJente Dn el Dnsu,i&
Anecdota este celebr* :ca0itolul I, A, >@/ 2*J+nd un bou t+r+t s0re locul sacri1iciului, 0rinul ar 1i cerut brusc
eliberarea animalului& $H0licaia, remarc* Cencius, cu 1inee 0sihologic*, este c* 0rinul nu a 0utut Ssu0ortaT
0ri2irea DngroJit* a boului O aceast* con1runtare direct* cu 1rica ,i su1erina celuilalt, chiar dac* e 2orba de un
animal& ConcluJia se des0rinde u,or/ moralitatea nu se 0oate dob+ndi sau Dn2*aU Dn mod e2ident, 0rinul o
0oseda deQa Dn 1orul s*u interiorU aQunge deci s* de2ii con,tient de ea 0entru a o a0lica Dn Dntreaga ta conduit*&
C*ci sentimentul de mil* care
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%><
a Dn1lorit Dn con,tiina sa era 0unerea Dn act O intuiti2* ,i imediat* O a unei solidariti radicale a e!istenelor
:conce0tul con1ucian ren@, tr*ite de la eHisten* la eHisten*, chiar ,i animal*/ acest sentiment ne 1ace s* ne d*m
brusc seama, oblig+ndu-ne s* de0*,im 2iJiunea Dngust* ,i egoist* din 2iaa noastr* indi2idual*, c* suntem 0arte
integrant* Dn marele 0roces al lumii& $l ne 1ace s* resimim o dat* Dn 0lus 0uternica leg*tur* natural* cu acest
0roces ,i ne recheam* la o logic* a comunit*ii, la o logic* a SC*iiT&
entimentul solidarit*ii radicale a eHistenelor :radical*, 0entru c* se Dnr*d*cineaJ* la ni2elul originar ,i
comunitar al Procesului@ nu necesit* 2reo demonstraie/ el este un dat o1erit eH0erienei& * trecem acum de la
anecdot* la 0aradigma sa/ oricine 2a 2edea un co0il gata s* cad* Dntr-o 1+nt+n*, ne mai s0une Cencius, 2a schia
imediat gestul de a-% sal2a 1*r* a-,i 0une 0roblema dac* interesul, sau 0ersoana sa, este sau nu Dn Qoc& " atare
reacie are un caracter instincti2, care 0urre Dn lumin* as0iraia c*tre bine, inerent* 1iinei noastre/ cu toii
0erce0em Dn noi Dn,ine anumite principii de moralitate care, asemeni seminelor, nu cer dec+t s* se deJ2olte&
Cencius enumera 0atru O de unde o ti0ologie a 2irtuilor :c1& 3I, A, ?@ O/ sentimentul de mil*, Dntemeiat 0e
simul omenescului :simul solidarit*ii@U sentimentul de ru,ine, care DntemeiaJ* simul echit*iiU sentimentul de
res0ect, care 1ondeaJ* simul a ceea ce se cu2ine :ne2oia de ritual@U ,i, Dn s1+r,it, sentimentul a ceea ce e bine s*
a0robi sau s* deJa0robi, ,i care DntemeiaJ* Dn noi a0titudinea de a Qudeca&
ReJult* de aici o 0oJiie de ansamblu/ omul este bun de la natur*& "dat* Dns* cu deJ2oltarea tehnicii discursului
,i a argument*rii, Dn secolul al I3-lea, aceast* intuiie 0rimar* trebuia s* ca0ete 1orma unei teJe :ca0itolul 3I, A@&
Cencius distinge Dn 0rinci0al ceea ce este SinteriorT de ceea ce este eHterior ,i Dncearc* s* clari1ice O nu 1*r* o
oarecare di1icultate, conce0tualiJarea ne1iind un instrument consacrat Oceea ce ar cores0unde categoriilor de
gen sau de subiect& Di este cu mult mai u,or, Dn schimb, s* r*stoarne cu subtilitate un argument, sau s*
inter0reteJe di1erit o imagine& Ad2ersarul s*u com0ara :reduc+nd noiunea de natur* uman* la sim0lul 1a0t de a
1i Dn 2ia*@ indi1erena natural* a omului Dn 0ri2ina binelui ,i a r*ului cu ne0*sarea a0ei Dn 0ri2ina sensului 0e
care l-ar lua cursul s*u& Dar oare, re0lic* Cencius eH0loat+nd com0araia, a0a curge Dn mod indi1erent Dn sus sau
Dn QosP ConcluJia este eH0licit*/ natura uman* tinde c*tre bine la 1el de natural cum a0a curge Dn Qos& Fire,te, am
0utea sili a0a s* +,neasc* Dn Dn*lime lo2indu-i su0ra1aa, sau am 0utea s-o Dndiguim, dar aceasta nu ar mai 1i
natura a0ei& C+t des0re moralitate, ea urmeaJ* 0anta naturii noastre&
%>7
D$ #A C$)CI4 #A K4)RI
^
!rebuie eH0licat atunci de unde 0ro2ine r*ul& Problema este cu at+t mai im0ortant* cu c+t 0ermite corectarea
dintr-un 0unct de 2edere sociologic a ceea ce teJa de mai sus ar 0utea 0reJenta ca idealism eHcesi2& A0ariia
r*ului se datoreaJ* eHclusi2 aciunii mediului, deoarece nu cores0unde unei tendine origin+ndu-se Dn om&
Aceast* aciune este 0entru Cencius Dn 0rimul r+nd economic*/ dac* am a2ea de toate Dn m*sura Dn care a2em
a0* sau 1oc, omul nu ar mai 1i silit s* intre Dn con1lict cu semenii s*iU 0rima griQ* a su2eranului, Dnainte chiar de
aceea legat* de educarea 0o0orului, trebuie deci s* 1ie res0ectarea muncilor c+m0ului ,i 1a2oriJarea 0roduciei&
Aceast* 0resiune este de asemenea 0olitic*, du0* cum se 2ede Dn e0ocile mai tulburi, a,a cum este secolul al I3-
lea Dn care tr*ie,te Cencius, c+nd 0uterea este di2iJat* ,i r*Jboaiele sunt neDntreru0te& C*ci, tot a,a cum
moralitatea se r*s0+nde,te 0rin in1luen*, 0e calea eHem0lului, tot ast1el de0ra2area se r*s0+nde,te 0rin
contagiune& De aici, im0ortana mora2urilor ca ambient moral, du0* cum o Dnelesese deQa 0rea bine mama lui
Cencius, ea care, 0otri2it 2ulgatei, s-ar 1i mutat de 2reo trei ori 0entru ca 1iul ei s* bene1icieJe de un anturaQ mai
bun&&&
R*m+ne de Dneles 1elul Dn care r*ul 0*trunde Dn om, din moment ce nu eHist* Dn el 2reun 0rinci0iu de rea 2oin*&
Din 0unct de 2edere logic, r*ul cores0unde unei S0ierderiT a naturii noastre originare, unei Suit*riT/ nu este 2orba
de o 0ierdere colecti2*, istoric*, a,a cum se Dnt+m0l* Dn 2iJiunea iudeo-cre,tin* a 0aradisului 0ierdut, ci de o
0ierdere indi2idual* care ne amenin* la 1iece 0as, dar din care tot singuri ne 0utem sal2a& In2ers, binele
Dnseamn* s*-i 0*streJi natura 0reJent* Dn tine, adic* s*-i menii acti2* con,tiina 1undamental* :aceea care ne
leag* de temeiul Procesului/ !in,% Ast1el se 1ace c* omul, Sdes1*,ur+nd 0+n* la ca0*tT aceast* con,tiin*
1undamental* "*in !in,, 1*c+nd s* se deJ2olte Dn mod com0let di1eritele 0rinci0ii de moralitate care genereaJ* Dn
el reacii de ru,ine sau de mil*, este Dn m*sur* s*-,i SDneleag* naturaT :3II, A, %@U Dneleg+ndu-,i natura, el
Dnelege Dn acela,i tim0 SCerulT, din moment ce acesta din urm* Di este originea& Pentru a aQunge la absolut, omul
nu are ne2oie nici de mediaie di2in*, nici de 0ostulate meta1iJice/ eH0eriena sa moral*, 1*c+ndu-% con,tient de
0ro0ria-i natur*, Dl deschide Dn mod direct c*tre absolut&
Aceast* teJ* a bun*t*ii naturale 2a de2eni 0redominant* Dn China :de unde ,i im0ortana lui Cencius Dn e0oca Dn
care misionarii desco0er* g+ndirea chineJ*@& Cencius D,i 2a g*si totu,i, Dn secolul al IlI-lea D&Hr&, un str*lucit
contrao0inent/ KunJi& Dn 0rimul r+nd, 0entru el, Cerul nu este acel absolut al con,tiinei 0e care-% desco0erim
0ornind de la eH0eriena
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%<.
noastr* moral*, ci se reduce la legi 1iJice, 0rinci0iul de constan* ,i regularitate 0e care-% Dntruchi0eaJ* 1iind
des0*rit de domeniul umanului :ca0itolul SDes0re cerT@& Ceea ce Dnseamn* c* natura uman*, nemai-0ut+ndu-se
Dntemeia pe fondul de pozitivitate al realului, re0reJentat de cer, se reduce la dorinele care, 0rin de1iniie, sunt
egoiste, ,i 0rin urmare d*un*toare societ*ii :ca0itolul SDes0re natura rea a omuluiT@& $1ortul uman trebuie
Dndre0tat c*tre Sarti1icialiJareaT naturii sale, 1a0t la care au contribuit Dnele0ii c+nd au creat ci2iliJaia&
Im0ortana SriturilorT 0ro2ine din aceea c* ele ne condiioneaJ* com0ortamentul ,i 0ermit controlul lui,
Dnde0linind ast1el rolul 0e care Dn alte societ*i Dl au instituiile :ca0itolul SDes0re rituriT@/ acest control al
conduitei este conce0ut Dnc* du0* modelul ordinii cosmice, dar el nu mai 0ermite comunicarea cu aceasta ,i nu
,i-o mai ia dre0t 1undament& Corala DnceteaJ* de a mai 1i 2ocaia omului ,i calea des*2+r,irii sale 0ersonale/ ea
se Qusti1ic* doar 0rin a2antaQul 0e care-% 0rocur* tuturor, disci0lin+nd tendinele iraionale ale omului& KunJi este
1*r* Dndoial* 0rimul g+nditor din lume care a1irm* originea 0ur social* a moralei&
4evenirea la spontaneitatea ori&inarG daoitii
!ulbur*rile ultimelor secole ale antichit*ii chineJe sunt mult 0rea gra2e 0entru ca 2iJiunea moral* s* 0oat* risi0i
orice nelini,teU criJa care str*bate lumea chineJ* este mult 0rea ad+nc* 0entru ca ea s* nu se eHtind* ,i asu0ra
credinei Dn ca0acitatea riturilor de a ordona uni2ersul uman& Din aceast* criJ* s-a n*scut as0iraia de0*,irii
sistemului de constr+ngeri im0use de societate, ca ,i ne2oia de a corecta e1ectele aberaiilor ci2iliJaiei/ 0entru a
reg*si armonia uni2ersal*, indi2idul trebuie s* se ridice deasu0ra limit*rilor 0oliticuluiU el se 2a 1eri de orice
mediere instituional* sau discursi2* Dn obinerea 0lenitudinii originare& Aceasta din urm*, 0lenitudinea C*ii, este
esenialmente s0ontan*&
Aceast* tradiie de g+ndire, cea a ade0ilor SC*iiT "Dao,, daoi,tii, ne-a 0ar2enit 0rin dou* o0ere de c*0*t+i/ Laozi
este deo0otri2* teHtul cel mai scurt :a0roHimati2 A ... de caractere@ ,i cel care a generat cea mai mare cantitate
de comentarii de-a lungul secolelor :ca ,i o0era chineJ* cea mai tradus* Dn limbi occidentale, sub titlul mai
1rec2ent de Daode*in&, Cartea Cii i a )irtuii,G atribuit* Dn mod tradiional unui Dnele0t chineJ din secolul al
3l-lea, 0uin mai Dn 2+rst* dec+t Con1ucius, aceast* carte nu este 0oate altce2a dec+t o colecie de a1orisme ,i de
sentene din
%K%
DA"IB!II
secolul al I3-lea& Cealalt* lucrare, nu mai 0uin 1ascinant*, este Nhuan&zi, datorat* Dn mare 0arte lui Rhuang
Rhou :cea 8>.-8.. D&Hr&@& Dn laconismul s*u, 0rima dintre c*ri 1olose,te o eH0rimare cri0tic* 2oit 0aradoHal* ,i
sur0rinJ*tor de sugesti2*& Cea de a doua al*tur* rigoarea eHigent* in2eniei ingenioase& !ensiunea este deci
eHtrem* ,i ea con1er* 1raJei dimensiuni inedite/ asist*m, r+nd 0e r+nd, at+t la aneantiJarea 0reteniilor raiunii de
c*tre cea mai subtil* dintre so1istici, c+t ,i la denunarea 2anit*ii limbaQului 0rin intermediul eH0resiei celei mai
0oetice&
Ast1el de lucr*ri nu sunt inde0endente de o 0ers0ecti2* religioas* original* :deJ2oltat* a0oi Dn religia daoist*@&
!ema care le leag* de 0racticile magice ale 2echii Chine este Dn 0rinci0al aceea care se re1er* la a Shr*ni Dn tine
0rinci0iul 2italT "Fan& shen&,G di1erite disci0line, Dn s0ecial alimentare ,i res0iratorii, 2iJeaJ* s* ra1ineJe tru0ul
0entru a-% 1ace in2ulnerabil, 0entru a-i 0ermite s* Dntre0rind* c*l*torii eHtatice Dn uni2ers ,i 0entru a-i Dnt+rJia Dn
mod inde1init Dmb*tr+nirea& Aceste as0iraii :Dn s0ecial ultima@ 2or 1i mai 0uin sur0rinJ*toare dac* ne g+ndim c*
ideea de Ssu1letT nu a 0utut 0rinde o consisten* su1icient*, Dntr-un uni2ers Dn 0er0etu* trans1ormare ,i care nu
este o0era lui DumneJeu, a,a cum este el conce0ut Dn China, 0entru a 0ermite credina Dntr-o 1orm* de nemurire
deo0otri2* s0iritual* ,i 0ersonal*, Dn 2reun 0aradis/ singura 1orm* de nemurire nu este 0osibil*, deci, dec+t prin
intermediul corpului ,i nu 0rin des0rinderea de el&
Carele merit al g+nditorilor daoi,ti este c* au ,tiut s* intre Dn dialog ,i Dn dis0ut*, 0e baJa acestui 1ond arhaic de
credine ,i de 0ractici, care 2aloriJau ine1abilul ,i eHtaJul, cu di1eritele curente de g+ndire ale e0ocii, Dn loc s* 1ie
in2estite cu o 1uncie ordonatoare, distinciile sunt denunate de daoi,ti ca iluJorii ,i 1actice/ ele scindeaJ* realul
,i Dl o0un sie,i, contribuie la 0ierderea sensului unit*ii ,i al armoniei& Acest ade2*r e 2iJibil mai Dnt+i Dn 0lanul
limbaQului& Cu2intele sunt tot at+tea determinaii limitati2e care le 1ac ina0te s* eH0rime esenialul/ du0* 1ormula
liminar* din Laozi, Dao 0e care o 0utem numi Snu este Dao cea dintotdeaunaTU de Dndat* ce o numim, o o0unem
restului ,i-i 0ierdem dimensiunea totaliJant*, Dn 0lus, gener+nd a0robare ,i deJa0robare, 0ro ,i contra "sfii ,i fei,,
cu2intele conduc la discuii 1*r* de s1+r,it care ne Dnde0*rteaJ* mereu de intuiia originar*& "r, 0reQudiciul
datorat distinciilor se 2eri1ic* ,i 0e 0lan social/ instituind di1erene de rang, din care decurg eHigenele rituale,
ci2iliJaia a o0us umanitatea ei Dnse,i, a Dnde0*rtat-o de buna Dnelegere a 2+rstei de aur ,i a denaturat-o& Dn
consecin*, suntem in2itai s* ne ridic*m deasu0ra con2eniilor ,i a-restriciilor "Nhuan&zi, ca0itolul I@, s*
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%<-
re0unem 1iinele ,i discursurile 0e 0icior de egalitate :ca0itolul II@& * re2enim, Dn concluJie, la nedi1erenierea
0rimar*/ de unde totul 0ro2ine ,i unde totul se ,i reDntoarce&
Iat* de ce g+ndirea daoist* 0ri2ilegiaJ* 2idul "!u,, termen ultim al acestei nedi1erenieri& Dar acest 2id este
de0arte de a semni1ica neantul ,i 1acticitatea lucrurilor :el se distinge ast1el de sunFa budist@, c*ci el se arat* a 1i
Dn 0rimul r+nd 1uncional& C*ci lui i se datoreaJ* 0lin*tatea realului, ca0acitatea Dnde0linirii rostului s*u/ toate
s0iele unei roi au Dn comun un singur butuc, iar Se1icacitatea caruluiT :ceea ce 0ermite carului s* a2anseJe, roii
s* se Dn2+rteasc*@ se a1l* Sacolo unde nu e nimicT, Dn centrul gol al roii& Dn aceea,i manier*, Smodel*m argila Dn
1orm* de 2asT, iar e1icacitatea reci0ientului este Sacolo unde nu este nimicT/ c*ci tocmai acest 2id interior
0ermite 0ereilor 2asului s* conin* ,i 2asului s* ser2easc* "Laozi, %%@& Iat* c+te2a imagini emblematice ale
acestei 2acuit*i ideale/ S2aleaT, 1emela, matricea& "r, un ast1el de S2idT anim* uni2ersul Dntreg/ el este Dntreg
s0aiul care Qoac* Dntre Cer ,i P*m+nt rolul Sunor 1oaie uria,eT "i(id% A@/ S1iind gol el nu este 0lat, ,i cu c+t Dl mi,ti
mai mult cu at+t 0roduce mai multT& Dn om acest 2id este 0uri1icarea de dorineU el ne conduce la deta,are, la
odihn*, la t*cere ,i la lini,te& Dar aceast* t*cere este 0lenitudine/ s0re deosebire de sunetele 0roduse de un
instrument, sunete care eHclud alte sunete Dn tim0ul 0roducerii lor, muJica t*cut* e2it* orice selecie, care ar 1i,
0rin 1ora lucrurilor, risi0ire :Dn ra0ort cu 0lenitudinea originar*@U ea conine Dn mod im0licit totalitatea armonic*&
#a 1el, in2itaia care ne este 1*cut* de Sa nu ie,i Dn 1a*T, de a r*m+ne cu discreie Dn 0lanul al doilea, cores0unde
unei griQi strategice 0entru e1icacitate& $a nu trebuie con1undat* cu un Dndemn la umilin*& Dnele0tul daoist a
Dneles Dntr-ade2*r c* o0usele se cheam* ,i se Dnlocuiesc reci0roc ,i c* 1uncia com0ensatoare a unei tendine
lucreaJ* Dn 1a2oarea acesteia/ cobor+rea 1aciliteaJ* urcu,ulU retragerea 1aciliteaJ* a2ansarea :cu at+t mai cert*@&
$l ,tie c* str*lucirea aQunge ine2itabil Ss* 0*leasc*T, ceea ce e com0act Ss* se r*s0+ndeasc*T, ceea ce e ascuit
Ss* se toceasc*T& !rebuie s* Dnelegem c* este 2orba aici de o tendin* inerent* e2oluiei lucrurilor, ,i deci logic
Qusti1icat*, ,i nu de o recom0ens* 0romis* Dntr-un transcendent oarecare ,i 0rin bun*2oin* di2in*& Aceast* logic*
este o dat* Dn 0lus aceea a imanenei 0ure&
Chiar dac* 2iJeaJ* eliberarea omului de limit*rile ,i constr+ngerile societ*ii, g+ndirea daoist* nu este li0sit* de
0reocu0*ri 0olitice, ca de alt1el toate orient*rile g+ndirii chineJe& Bi Dn acest 0lan este detectabil* 0reocu0area
0entru e1icacitate& $ste de-aQuns 0entru un bun su2eran s*-,i
%<8
#$'A#I!II
cheme 0o0orul la sim0litate& C*ci, cu c+t mai multe sunt interdiciile, cu at+t 0o0orul e mai s*racU cu c+t mai
multe sunt legile ,i edictele, cu at+t mai numero,i sunt hoii "Laozi, A>@& istemul social com0lic+ndu-se, se
Dnde0*rteaJ* cu at+t mai mult de la armonia natural*& Princi0iul e1icacit*ii este deci acela al non-ingerinei Dn
cursul natural al lucrurilor O care 1uncioneaJ* 0er1ect de unul singur/ Dn m*sura Dn care m* abin de la a
inter2eni, de la a tulbura lumea 0rin aciunea mea, lumea e2olueaJ* autonom Dn manier* armonioas*&
u2eranului Di re2ine deci s* ,tie Ss* urmeJe mi,carea s0ontan* a lucrurilorT, 1*r* a-,i 0ermite 0re1erine
indi2iduale, iar Slumea Dntreag* 2a 1i Dn 0aceT&
3*J+nd gustul daoi,tilor 0entru eH0resia 0ro2ocatoare, arta re1ut*rilor, tonul ironic al multor a0ologei, ai crede
c* daoismul se a1l* Dntr-o o0oJiie generaliJat* cu toate celelalte ,coli& Dar, Dn 1ond, du0* cum o atest* griQa lor
de a ca0ta e1icacitatea inerent* tuturor 0roceselor, ei nu 1ac dec+t s* radicaliJeJe intuiii comune Dntregii g+ndiri
chineJe& $ste 2orba, Dn s0ecial, des0re sensul interde0endenei contrariilor ,i des0re reci0rocitatea lor/ el se a1l*
la baJa consensului chineJ 0ri2itor la armonie& $ste 2orba, de asemenea, des0re argumentul SnonaciuniiT "[u
[ei,, care semni1ic* inutilitatea ingerinei noastre Dn mersul lumii, ca ,i re1uJul oric*rui acti2ism/ Dnele0tul
chineJ, oricare i-ar 1i orientarea, miJeaJ* mai degrab* 0e trans1ormarea care se o0ereaJ* de la sine, dec+t 0e
aciunea 2oluntar* ,i Seroic*T& $ste 2orba, Dn s1+r,it, des0re Dao Dns*,i, care este calea s0ontaneit*ii, a ceea ce se
deJ2olt* sponte sua\ 0ornind de la 0ro0ria sa mi,care :aceast* s0ontaneitate Dnsemn+nd des1*,urarea inerent*
realit*ii, 1*r* inter2enii din a1ar* sau cauJalitate@, ,i din care daoi,tii 1ac un absolut/ toate curentele de g+ndire
chineJe se Dnt+lnesc Dn atenia acordat* imanenei& Chiar ,i cel mai dur dintre autoritarisme D,i DntemeiaJ* Dn ea
de0lina autoritate&
C0nd spontaneitatea epus Cn slu*(a ordinii totalitareG le&alitii
Cei 0e care tradiia sinologic* Di nume,te Slegali,tiT "fa*ia, sunt de 1a0t teoreticieni ai 0uterii su2eranului,
Dncarn+nd statul& C*ci, 0er ansamblu, teoria 0olitic* Dn China a g+ndit 0uterea, dar nu ,i dre0tul, iar legali,tii sunt
aceia care au Dm0ins absolutiJarea 0uterii cel mai de0arte& $i Dm0rumut* din daoismul 1iloso1ic idealul
s0ontaneit*ii, 0entru a 1ace din el 0rinci0iul 1uncion*rii mecanismelor etatiste& Prin aceasta, ei nu
^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%<;
0ot 1i dec+t ad2ersari ai con1uciani,tilor& )u at+t asu0ra 1ormei de gu2ern*m+nt O monarhia O, c*ci niciodat*
nu a 1ost conce0ut Dn China un sistem 0olitic altul dec+t regalitatea :deosebirea de "ccident este esenial*/
g+ndirea 0olitic* chineJ* nu com0ar* niciodat* regimurile Dntre ele, ci o0une doar 0erioadele de SordineT celor
de SdeJordineT@& Dar, Dn tim0 ce con1uciani,tii conce0 regalitatea ca 0e un ascendent esenialmente moral, ca
eH0resie a unui Smandat cerescT, eHers+ndu-se 0rin in1luena eHem0lar* care eman* de la un su2eran Dnele0t,
regalitatea nu este 0entru legali,ti mani1estarea nici unei 2oine su0erioare, ascendentul s*u nein+nd dec+t de
0resiunea 0e care autoritatea o eHercit* asu0ra altora& Printre g+nditorii legali,ti de marc*, 0rimul este hang
eang, autorul re1ormelor 0rinci0alit*ii ]in, la miQlocul secolului al I3-lea, a c*rui o0er*, Cartea seniorului
7han&, chiar dac* 0oate 1i un 1als dat+nd cu c+te2a secole mai t+rJiu, nu rele2* mai 0uin 0rinci0iile a ceea ce
trebuie s* 1i 1ost 0rogramul 1undamental al legali,tilor& "biecti2ul lui hang-eang era s* elimine din societate
toate acti2it*ile 0araJite/ 0roducia de luH ,i comerul, care 1a2oriJeaJ* griQa 0entru interesul indi2idual ,i
deturneaJ* s0iritele de la Dndatorirea unic*, aceea 1a* de tatU acti2itatea intelectualilor, de asemenea, 0entru c*
0rin discuiile lor continue, ace,tia se str*duiesc s* conteste im0erati2ul legii& Cor0ul social trebuie redus la
SbaJaT sa, aceea a *ranilor soldai, c*ci r*Jboiul nu este, du0* hang eang, doar o manier* de a-,i mani1esta
0uterea Dn a1ar* ,i de a su0une alte 0rinci0ali tai, el Dnde0linind de asemenea ,i o 1uncie intern*, aceea de a
menine 0o0ulaia sub 0resiune ,i de a e2ita Dnmuierea s0iritelor& Dn 0lus, r*Jboiul com0enseaJ* acti2itatea de
0roducie, c*reia 0o0orul Di este aser2it/ distrug+nd 1*r* mil* orice sur0lus, r*Jboiul Dm0iedic* Dmbog*irea
0o0ulaiei ,i, 0rin aceasta, ci2iliJarea sa& $l Dl menine Dn stadiul 0rimiti2& E co0ul deliberat al lui hang eang
este abrutiJarea 0o0orului 0entru a-i im0une mai u,or 0uterea sa& Han Fei, Dn secolul al III-lea, 2a da mult mai
mult* subtilitate acestei teorii& istemul s*u este a,eJat 0e trei noiuni 1undamentale& Prima, aceea de norm
o(iectiv "fa,, este legea care stabile,te 0entru toi ierarhia 0ede0selor ,i a recom0enselor/ nu numai c* aceast*
lege trebuie s* 1ie 0ublic*, dar ea trebuie s* eHclud*, de asemenea, orice 0osibilitate a inter0ret*rii di2ergente
care s* o 0un* Dn discuie& Cea de-a doua noiune este cea a tehnicii politice ,i 0oliiene,ti "shu,, care, dim0otri2*,
1uncioneaJ* subteran ,i care, 0roced+nd 0rin in2estigaii 0aralele ,i deJin1ormare Dn,el*toare, critic*, 0rin
con1irm*ri ,i con1runt*ri, 0ermite o Dm0*rire meticuloas* a societ*ii& Dn s1+r,it, a treia noiune este cea de
poziie de autoritate "shi,, deinut* de su2eran& Aceast* 0oJiie
%<A
#$'A4B!II
e ocu0at* de su2eran nu 0rin in2estire 0ersonal*, ci Cn mod tehnic, 0rin sim0lul 1a0t c* deine 0+rghia dubl* a
1ricii ,i a interesului& C*ci, 0entru legali,ti, su2eranul nu trebuie s* conteJe 0e nici un sentiment de dragoste sau
de de2oiune din 0artea 0o0orului :s0re deosebire de 0aternalismul la care ader* con1uciani,tii@/ 0rin ,i su0u,i
sunt 2*Jui Dn ra0ort strict antagonic, iar 0rima griQ* a 0rinului trebuie s* 1ie aceea de a-,i a0*ra mono0olul
S0oJiieiT sale 1a* de toi ceilali :,i Dn 0rimul r+nd 1a* de a0ro0iaii s*i/ rude, mini,tri ,i s1*tuitori@&
#egalismul nu se limiteaJ* la aceast* teorie a des0otismului nemilos& $l a conce0ut, de asemenea, cu claritate
ceea ce 0utea 1i o ordine social* totalitar% Aceasta, 0entru c* a Dneles 0er1ect c* 0uterea 0e care o deii asu0ra
oamenilor se baJeaJ* Dn mod esenial 0e caracterul integral ,i riguros al cunoa,terii 0e care o ai des0re ei, ,i,
0lec+nd de aici, 0e trans0arena 1orat* Dn care ei sunt meninui& "r, a,eJ+ndu-se Dn centrul Dntregii 1uncion*ri a
statului, 0oJiia de su2eranitate e a0t* s* mono0oliJeJe orice in1ormaie ,i, 0rin 0uterea deinut*, ea este Dn
m*sur* s* obin* ,i s* dema,te in1ormaiile mincinoase& AQunge 0entru aceasta ca 0rinul s* recurg* Dn mod
sistematic la 0rocedeul dublu al disocierii ,i solidarizriiG SdisociindT 0*rerile, 0rinul 0oate ,ti cu 0reciJie cui Di
a0arine 1iecare dintre ele, lu+ndu-le Dn calcul r+nd 0e r+nd Dnainte de a le con1runta ,i de a transmite
res0onsabilitatea autorilor lorU Dn 0aralel, SsolidariJ+ndT 0ersoanele, el le conduce la delimit*ri reci0roce ,i
1a2oriJeaJ* denunul& A2+nd un rol subtil, deo0otri2* o0us ,i com0lementar, cele dou* 0rocedee sunt de-aQuns
0entru a 1ace din 0oJiia de su2eranitate o ade2*rat* ma,in* in1ormaional*/ 0rin aceast* eHtorcare a in1ormaiei,
0rin aceast* culegere minuioas* de date, 0rinul 0oate, din 0alatul s*u, s* 2ad* ,i s* aud* totul, Dn m*sura Dn care
Di constr+nge 0e alii s* obser2e 0entru el ,i s* 1ie, deci, graie urm*ririi reci0roce care decurge Dn mod necesar
Dntre su0u,i, 2*Jui de c*tre el, el 2a 0utea totdeauna s* ia act din tim0 de orice semn de contestare, ,i s* o
anihileJe, 0rin urmare, Dn 1a,* O 0rin sim0lul 1a0t c* este de Dndat* desco0erit* O, 1*r* a mai trebui m*car s* se
oboseasc* a 0ede0si&
De2ine e2ident Dn aceste condiii 0aradoHul care st* la baJa g+ndirii 0olitice& Pe de o 0arte, aceast* 0utere e de
ordinul dispozitivului care, ca atare, e 0rodusul 0ur al in2eniei oamenilor O 1*r* 2reo Dntemeiere transcendent*,
ci 0re2*Jut tehnic de c*tre ei& Pe de alt* 0arte, acest dis0oJiti2 al 0uterii 1uncioneaJ* singur, inde0endent de
calitatea celui care Dl gestioneaJ*, cu condiia ca el s* 0oat* aciona de0lin ,i 1*r* interdicii :1*r* ca cine2a s*
0oat* uJur0a autoritatea 0rinului@& Cu alte cu2inte,
^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%<?
chiar dac* este arti1icial, acest dis0oJiti2 1uncioneaJ* Cn mod natural% Intr-ade2*r, Dn ceea ce-i 0ri2e,te 0e
su0u,i, cele dou* resorturi 0e care 0rinul le deine asemeni unor SmaneteT u,or de mani0ulat acti2eaJ* Dn ei, de
manier* instincti2* ,i Dn modul elementar al 0olarit*ii, cele dou* sentimente care le sunt Dnn*scute/ 0edea0sa
genereaJ* s0ontan re0ulsia, du0* cum recom0ensa genereaJ* atenia& #a cel*lalt ca0*t al mecanismului, 0rinul
nu trebuie dec+t s* ocu0e 0ostul de comand*, l*s+nd angrenaQul s* 1uncioneJe/ nu trebuie, deci, nici s* 1ac*
eHces de Jel, ,i nici m*car s* se im0lice Dn 2reun 1el& $ste de aQuns, du0* cum cu 1inee au constatat teoreticienii
chineJi ai totalitarismului, ca o0resiunea s* aQung* la 0unctul s*u eHtrem, 0entru ca ea s* 0ar* contrariul s*u O
s* 0ar* c* merge de la sine, c* 1ace 0arte din mersul lucrurilor, nemaitre-buind s* se Qusti1ice Dn 2reun 1el& )u
numai 0entru c* 0resiunea eHercitat* 0e tim0 nede1init creeaJ* un ha(itus, care aQunge s* 1ie o a doua natur* la
indi2iJii care o su0ort*, ci ,i 0entru c* O Dn mod 1undamental O legea oamenilor, de2enit* inuman*, Dmbrac*
simultan caracteristicile unei legi naturale/ insensibil* ,i deci nemiloas* ca ,i ea, omni0reJent* ca ,i ea,
eHers+ndu-,i 0resiunea asu0ra tuturor ,i Dn orice moment& Dn 0ers0ecti2a legali,tilor chineJi, legea instituit* de ei
se Dnscrie Dn 0relungirea 0ur* a mersului 1iresc al lumii, DaoG automatismul ei nu 1ace dec+t s* traduc* Dn
termenii 1iJicii sociale ordinea inerent* a naturii&
Dac* teoreticienii des0otismului au contribuit la 0rogresul g+ndirii 0olitice chineJe, ridic+ndu-se la o noiune mai
abstract* a statului :Dn s0ecial la ni2elul administraiei, conce0ut* de acum ca 1uncie 0ur* ,i Dn com0let*
se0araie de 2echea aristocraie conduc*toare@, limita sistemului lor, datorat* dominaiei eHclusi2e a 0rinci0iului
monarhic Dn China, a 1ost nereu,ita de a disocia 0+n* la ca0*t, Dn manier* analogic*, statul de 0rinci0e/
dis0oJiti2ul 0olitic este cu riguroJitate g+ndit, dar 1uncionarea sa, constant 0olariJat* asu0ra 0rinului, nu 0oate
atinge nici o 1inalitate transcendent* Dn ra0ort cu a0aratul 0e care acesta Dl Dntru0eaJ*, el de2enind, 0rin aceasta,
0er1ect monstruos&
A Cnvin&e Cnainte chiar de a se an&a*a Cn luptG strate&itii
'riQa eHclusi2* 0entru e1icacitate, care caracteriJeaJ* g+ndirea legalist*, D,i g*se,te 0andantul la teoreticienii
chineJi ai strategiei& C*ci arta de a conduce r*Jboaiele, Dn China, D,i de0*,e,te de de0arte obiectul
%<>
!RA!$'IB!II
,i clari1ic*, Dn manier* eHem0lar*, 1elul Dn care are loc Dn2estirea cu determinaii a realului O real conce0ut ca
0roces& R*Jboiul a 0*rut adesea domeniul 0redilect al im0re2iJibilului ,i al haJardului :sau al 1atalit*ii@U
dim0otri2*, g+nditorii chineJi au creJut a desco0eri de tim0uriu c* derularea sa ascult* de o necesitate intern*,
logic 0re2iJibil* ,i 0er1ect ges-tionabil*& Prin urmare, nu numai c* sistematiJarea care caracteriJeaJ* acest ti0 de
re1lecie constituie o ino2aie remarcabil* Dn istoria general* a ci2iliJaiilor, dar, Dn 0lus, ti0ul de inter0retare 0e
care r*Jboiul a generat-o a 1ost a0t* s* raionaliJeJe 0ers0ecti2a general* asu0ra realit*ii&
Intuiia 0rimar*, a,a cum o g*sim eH0us* Dn cel mai 2echi manual de strategie atribuit lui unJi :secolul I3
D&Hr&@, este aceea a unui 0roces a c*rui derulare este Dn 1uncie doar de ra0ortul de 1ore 0us Dn Qoc& Re2ine
strategului s* calculeJe eHact ,i Dn a2ans toi 1actorii im0licai, 0entru a determina o e2oluie a lucrurilor Dn sensul
eH0loat*rii maHime a tuturor acestora/ 2ictoria de2ine o consecin* necesar* O ,i deJnod*m+nt 0re2iJibil O al
deJechilibrului 0e care a ,tiut s*-% creeJe, Dn 0ro0riul 0ro1it, Dntreaga art* a strategului const* Dn a Dn2inge Dnainte
ca ade2*rata Dn1runtare s* aib* loc/ 0erce0+nd din tim0 O Dn stadiul iniial O toi indicii situaiei, ast1el Dnc+t ea
s* 0oat* 1i in1luenat* Dnainte chiar de actualiJarea ei& C*ci, cu c+t este ado0tat* mai de2reme aceast* orientare
1a2orabil*, cu at+t 2a de2eni ea mai u,or o0erabil*& Formula nu este deci 0aradoHal* dec+t Dn a0aren*U ade2*ratul
strateg, ni se s0une, nu re0urteaJ* dec+t 2ictorii Su,oareT& * ne Dnelegem/ 2ictorii care 0ar u,oare 0entru c* ele
nu mai necesit*, Dn momentul Dn care sur2in, nici bra2ur* tactic*, nici un mare e1ort uman& Ade2*ratele calit*i
strategice trec neobser2ate, cel mai bun general este acela al c*rui trium1 nu este a0laudat/ el nu o1er* 0rileQ de
SlaudeT Dn ochii 2ulgului, nici do2eJi de S2iteQieT ,i nici m*car de SsagacitateT&
Punctul 1orte al acestei conce0ii este acela c* reduce la minimum angaQarea armat*& AQungem la aceast* eH0resie
limit*/ S!ru0ele 2ictorioase Mcare sunt sortite 2ictorieiN nu caut* Dn1runtarea Dn lu0t* dec+t du0* ce au trium1at
deQaU Dn 2reme ce tru0ele Dn2inse Msortite Dn1r+ngeriiN nu caut* s* Dn2ing* dec+t atunci c+nd lu0ta a Dnce0utT& Cine
caut* 2ictoria doar Dn 1aJa ultim*, a lu0tei armate, oric+t de DnJestrat ar 1i, risc* Dntotdeauna de a 1i Dn2ins& Din
contra, totul trebuie Qucat Dn stadiul anterior determin*rii e2enimentelor, atunci c+nd ordinele ,i mane2rele,
nein+nd Dnc* dec+t de iniiati2a noastr*, 0ot 1i ada0tate s0ontan, Dntr-o Dnl*nuire logic*, 0*str+ndu-,i nealterat*
e1icacitatea& Acesta este, Dn de1initi2,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%<<
idealul chineJ al raionalit*ii/ Ss0ontaneitateaT 0rocesului coincide cu SlogicaT sa&
$1icacitatea este cu at+t mai mare Dn ochii strategi,tilor :ai teoreticienilor strategiei@, cu c+t ,tii s* 1olose,ti Dn
a2antaQul t*u e1ectul constr+ng*tor, caracteristic oric*rei situaii date& )oiunea care reJum* aceast* conce0ie
este potenialul nscut din dispunerea de care strategul trebuie s* ,tie s* 0ro1ite "shi, acela,i termen care
desemneaJ* S0oJiia de autoritateT Dn g+ndirea legalist*@& Imaginea care 0une Dn 2aloare 1ora 0ro0ensi2* 0e care
o 0osed* circumstanele este urm*toarea/ dac* a,eJ*m bu,teni sau 0ietre 0e un teren 0lan, ele r*m+n stabile, Dn
tim0 ce 0e o 0ant* ele se 0un Dn mi,careU dac* ele sunt 0*trate, se o0resc, Dn 2reme ce, dac* sunt rotunde, se
rostogolesc& Din aceast* cauJ*, S0entru cel 0rice0ut Dn 1olosirea 0ro0riilor tru0e, acest 0otenial reJultat din
dis0unere este ca acel reJultat din rostogolirea unor 0ietre rotunde din 0iscul cel mai Dnalt&T
Aceast* com0araie ne mai s0une ce2a/ 1a0tul c* 0ietrele rotunde, gata s* se rostogoleasc* cu at+ta 1or* din
2+r1ul 0antei, ser2esc de imagine 0entru armatele cele mai bine comandate, las* s* se Dneleag* c* nu calitatea
0ersonal* a comandantului este 1actorul decisi2, ci dis0oJiti2ul Dn care el acioneaJ*& 7unzi o s0une deschis/
bunul strateg Scere 2ictoria de la 0otenialul n*scut din dis0unere ,i nu de la oamenii 0e care-i are Dn subordineT&
CuraQul ,i la,itatea sunt de asemenea 1uncie de 0ro0ensiunea care decurge din situaia obiecti2*, ca dis0oJiti2, ,i
nu de ca0acitatea intrinsec* a indi2iduluiU ceea ce duce la ideea 1orte din 1aa c*reia nici strategi,tii, nici legali,tii
nu se dau Dna0oi/ 2irtuile umane nu sunt 0osedate Dn mod interior, ci reJult* dintr-o condiionare cu des*2+r,ire
mani0ulabil*&
Intuiia strategic* merge mai de0arte c+nd arat* c*, de0arte de a 1i ceea ce teoria condamn*, e2oluia
circumstanelor, inse0arabil* de e2oluia oric*rui r*Jboi, este, din contra, atuul tactic maQor care 0ermite
reCnnoirea potenialului, ,i deci e1iciena dis0oJiti2ului& Arta conduc*torului militar este, Dntr-ade2*r, aceea de a-
,i conduce du,manul la ado0tarea unui dis0oJiti2 relati2 stabil, deci re0erabil, care s*-% 1ac* 2ulnerabil, ,i
simultan aceea de a-,i reDnnoi constant 0ro0riul dis0oJiti2 tactic, Dn 2ederea derut*rii sistematice a ad2ersarului&
"rice iniiati2* a acestuia se 2ede ast1el deconcertat*& Imaginea ideal* este aici aceea a a0ei, al c*rei curs
schimb*tor ,i a c*rei 1luiditate trebuie s* 1ie imitate Dn dis0oJiti2ul strategic& C*ci a s0une c* Strans1orm+ndu-te
Dn 1uncie de inamic 2ei obine 2ictoriaT Dnseamn* mai mult dec+t necesitatea de bun
%<7
C")C#4RI$
sim de a ,ti s* te ada0teJi/ intuiia chineJ* ne arat*, Dn 0lus, c* 0otenialitatea se e0uiJeaJ* Dn s+nul unei
dis0uneri 1iHe ,i c*, Dn consecin*, obiecti2ul 1undamental al oric*rei tactici este de a ,ti s* reacti2eJi dinamismul
inerent dis0unerii, miJ+nd 0e alternan* ,i re2ersibilitate, ast1el Dnc+t s* 0ro1ii de acea continuitate dinamic*
menit* s* e0uiJeJe ad2ersarul ,i s*-% determine s* cedeJe& Iat*, deci, c* teoria strategic* reg*se,te conce0ia
central* a culturii chineJe, aceea 1ondat* 0e eficacitatea, Dn 0er0etu* reCnnoire, a cursului natural 0e care-%
ilustreaJ* Dnl*nuirea Jilelor ,i a no0ilor ,i ciclul anotim0urilor& Coti2ul 0entru care e1iciena absolut*
re0reJentat* de Dao, SCaleaT, nu se e0uiJeaJ* niciodat* este acela c* ea nu se 1iHeaJ* Dn nici o dis0unere
0articular*&
Concluzie
3a 1i 2orba aici doar de c+te2a orient*ri dominante Dn s+nul e1er2escenei intelectuale a celor So sut* de ,coliT&
#i0se,te din acest tablou Dn s0ecial tradiia mohist* :sectani ai lui CoJi, contem0oran al lui Con1ucius@ care,
0rintr-o retoric* a0*s*toare, baJat* 0e com0araii elaborate O lucru eHce0ional Dn China O, 0redic* o Siubire
egal*T 1a* de toi oamenii& Dn secolele al I3-lea ,i al III-lea d&Hr&, aceast* ,coal* cunoa,te o reDnnoire 0ro1und*/
0reocu0+ndu-se de de1inirea termenilor ,i de sistematiJarea 0rinci0iilor, Dncerc+nd 0unerea Dn 1orm* a unei logici
riguroase, Dn 2ederea stabilirii ade2*rului, aceasta 0oteneaJ* o 1orm* de raionalitate 1ondat* 0e ra0orturi de
necesitate atem0orale, care ne a0ro0ie simitor de e2oluia 1iloso1iei grece,ti a aceleia,i 0erioade& Putem g*si Dn
e0oca amintit*, Dn China, chiar ,i Sso1i,tiT "(ianzhe,, ca Hui hi ,i disci0olul s*u 'ongsun #ong, c*ruia i se
datoreaJ* c+te2a 0aradoHuri celebre Dn Qurul ideilor de m*rime, tim0, s0aiu, unitate ,i multi0licitate& Bi unii ,i
alii nu re0reJint* Dns* dec+t tentati2e marginale Dn ra0ort cu tradiia chineJ* Dn ansamblul s*u/ aceasta nu 2a
0*stra din&o0erele lor dec+t 1ragmente dis0arate, iar e1ortul lor re1leHi2, 0ri2ind noiuni abstracte, 2a r*m+ne 1*r*
2iitor& Doar la Dnce0utul acestui secol chineJii, desco0erind logica 1ormal* a "ccidentului, se 2or interesa de
o0erele lor&
-a 0us adesea 0roblema de a ,ti dac* tradiia g+nditorilor chineJi, oric+t de bogat* ar 1i, ar 0utea cores0unde
noiunii occidentale de S1iloso1ieT& $ste e2ident c* ea a e2oluat ra0id, de la 2orbirea aluJi2* ,i sentenioas* a
0rimilor mae,tri de Dnele0ciune, 0+n* la o deJbatere de idei din ce Dn ce mai eH0licit* ,i mai deJ2oltat*, ,i
aceasta Dn s+nul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A CHI)$I
%7.
1iec*reia dintre ,colile de g+ndire, du0* cum m*rturisesc anumite deJ2olt*ri 1in articulate ale lui KunJi, RhuangJi
sau Han FeiJi& $ste tot at+t de clar c*, Dn ciuda tentati2elor mohi,tilor sau ale so1i,tilor, g+ndirea chineJ* nu a
culti2at 1ormaliJarea discursului& Cai ales, nu Dnt+lnim anumite interogaii ce stau la baJa tradiiei noastre
1iloso1iceO n*scut* Dn 'recia& '+nditorii chineJi, de 0ild*, nici nu 2iseaJ* s* 0un* la Dndoial* domeniul
sensibilului, ei nu o0un niciodat* Sa0arenaT realit*ii& Cai general, din 0reocu0*rile lor 1iloso1ice nu trans0ar
anumite subiecte maQore ale re1leciei occidentale/ ei nu sunt condu,i nici la a g+ndi 1iina, nici la 0ostularea lui
DumneJeu& Idealul 0e care-% elaboreaJ* nu este cel al libert*ii ca sco0 Dn sine :2or dob+ndi aceast* noiune doar
traduc+nd termenul 0reluat din "ccident, la 1inele secolului al KlK-lea@, ci al spontaneitii, care este Dn acord cu
analiJa chineJ* a logicii 0rocesuale&
Din aceast* cauJ* ar trebui, credem, s* r*sturn*m Dntrebarea& )u este 2orba de a ne Dntreba 0+n* Dn ce 0unct, sau
Dn ce sens este tradiia chineJ* 1iloso1ic*, ci mai degrab* de a o face util din 0unct de 2edere 1iloso1ic& " atare
Dntrebuinare 0oate 1i imens*& Cunosc+nd 2echii g+nditori ai Chinei 0utem accede, Dn s1+r,it, la un 0unct de
2edere eHterior 0ro0riei noastre tradiii :,i Dn 0rimul r+nd categoriilor indo-euro0ene care au in-1ormat-o@/ ni se
o1er* ,ansa de a ne desco0eri ast1el incon,tientul 1iloso1ic :ale c*rui 0resu0oJiii teoretice sunt 0rea ad+nc
Dnr*d*cinate 0entru a mai 1i 2iJibile ca atare, a2+nd 0entru noi 1ora Se2ideneiT@& $l ne ser2e,te Dn 0articular la a
recunoa,te acel 0act onto-teologic, detectabil 0este tot la baJa 0ro0riei noastre re1lecii& Iat* c* Dntreb*rile 0e care
ni le 0unem, 0e care nu 0utem s* nu ni le 0unem :dat* 1iind tradiia c*reia Di a0arinem@, nu se mai 0un Dn acest
alt conteHt/ ele nu au a se pune% '+ndirea chineJ* nu este nicidecum una r*mas* Dn stadiul co0il*riei :cum Di
0l*cea s* cread* lui Hegel@ ,i a c*rei deJ2oltare s-ar 1i o0rit Dn stadiul ScosmologicT :1*r* a se ridica la aceste
stadii Qudecate dre0t su0erioare/ al SontoT sau al ,,teoT-logiei@, ci o re1lecie care s-a deJ2oltat continuu,
1a2oriJ+nd Dnelegerea procesual a realit*ii O 1ie c* e 2orba de 1uncionarea lumii, a r*Jboiului sau a statului
O, ,i care a aQuns la o logic* de un alt ti0, 0e care noi am deJ2oltat-o 0rea 0uin/ aceea a imanenei&
Ceea ce nu im0lic* din 0artea noastr* nici o Qudecat* critic*, cu at+t mai 0uin sce0tic*, 1a* de tradiia 1iloso1ic*
occidental*, c*ci 2om de2eni, din contra, cu at+t mai sensibili la ceea ce a2entura acestei 1iloso1ii are 1ascinant,
cu c+t nu o 2om considera 0e aceasta ca o deJ2oltare necesar* :a S0rogresuluiT s0iritului uman@, ,i Di 2om 0utea,
Dn s1+r,it, m*sura originalitatea/ ree2alu+nd-o ast1el, din a1ar*, de1amiliariJ+ndu-ne Dn ra0ort
%7%
BIB#I"'RAFI$
cu ea, disting+ndu-i mai clar 0resu0oJiiile care au 1ondat-o :,i au 1ertiliJat-o@, 2om bene1icia mai mult de
creati2itatea ei teoretic*&
2ibliografie
Cea mai bun* 0reJentare de ansamblu r*m+ne cea a lui Carcel 'ranet, La +ensee chinoise, Albin Cichel,
S#Ge2olution de lGhumaniteT, %7?<&
E +entru raionalismul divinatoriu i fundamentele ritualismului chinez, 2eJi #eon 3andermeersch, ]an&dao
ou la )oie roFale, Publications de lG$cole 1ran,aise dG$Htreme-"rient, %7<., 2oi& II, ca0itolele K-KIII ,i K3II-
KIK&
E ' prezentare a Cnvturilor lui Confucius 0oate 1i g*sit* Dn Pietre Do-Dinh, Confucius et l'humanisme chinois,
#e euil, SCaDtres s0irituelsT, %7A<& $Hist* dou* traduceri recente :Dn 1ranceJ*@, :ntretiens, una de Anne Cheng,
a0*rut* la #e euil,,,PointsT, %7<%, ,i una de Pierre R^cZmans, la 'allimard, SConnaissance de lG"rientT, %7<>&
E +entru fundamentele moralismului chinez, 0ot 1i citite lucr*rile/ Nhon&Fon& :trad& Francois Jullien@,
Im0rimerie naionale, col& SalamandreT, %778&
Mencius :trad& era0hin Cou2reur@, #es Belles #ettres, Cathasia& Munzi :trad& I2an [amenaro2ic@, Cer1, col&
SPatrimoinesT, %7<>&
E +entru daoism, 2eJi 0reJentarea general* a lui CaH [altenmarZ, Lao 2seu et le taol'sme, #e euil, SCaDtres
s0irituelsT, %7?A&
E +entru &0ndirea le&alitilor i a strate&itilor, 2eJi #eon 3andermeersch, La 1ormation du le&isme, $cole
1rancaise dG$Htreme-"rient, %7?A, ,i Francois Jullien, La +ropension des choses% +our une histoire de l'efficacite
en Chine, #e euil, SDes tra2auHT, %77-, ca0itolele I-III&
CAPI!"#4# 3I
'()DIR$A F")DA!"AR$ A
I#AC4#4I
de Christian Jambet
Introducere
Practica 1iloso1iei Dn *rile islamului s-a des1*,urat neDntreru0t, Dnce0+nd cu momentul Dn care marii s*i 1ondatori
i-au 1iHat tr*s*turile eseniale, Dntre secolele al III-lea, al IK-lea ,i al 3H-lea = al KlII-lea
%
& A studia 0roblemele
acestei 1iloso1ii Dnseamn* s* ca0ei acces la anumite 1orme de g+ndire, 2alabile ,i ast*Ji 0entru numeroase
1iloso1ii tradiionale, Dn s0ecial Dn lumea iranian*& Pe de alt* 0arte, conce0tele 1iloso1iei islamice au Qucat un rol
decisi2 Dn 1ormarea ontologiei ,i cosmologiei occidentale, din moment ce-ar 1i im0osibil s* citim marile o0ere
ale medie2alit*ii 1*r* o re1erin*, im0licit* sau eH0licit*, la teoreticienii musulmani&
( tradi1ie filosofic .n dialog cu religia
Care sunt, a,adar, caracterele 0rinci0ale ale acestei 2aste literaturi, 0e care nu o 2om 0utea reda aici dec+t
0arialP Primul element este acela al leg*turii intime cu datul religios al re2elaiei coranice& 4n 1iloso1 islamic
dialogheaJ* cu litera Coranului, Dncerc+nd s* Dm0ace dou* Dnele0ciuni O sau dou* surse ale ade2*rului O,
mo,tenirea 2echilor greci ,i 0ro1eia lui Cahomed& !rebuie amintit c* islamismul este una dintre cele trei religii
abrahamice, ultima dintre ele, ,i c* mesaQul, ca ,i comandamentele sau 0romisiunile ei, sunt condensate Dn cartea
s1+nt* a Coranului, eH0resie 0er1ect* 0entru orice musulman a cu2+ntului di2in, re2elat 0ro1etului Cahomed, Dn
secolul I=3II& Ceea ce s-a im0us de la Dnce0uturi con,tiinei islamice este 1a0tul s0iritual maQor al Scobor+riiT
im0erati2ului di2in, aceast* mani1estare a DumneJeului ascuns Dntr-un 3erb sacrosanct, care c*0*ta 1orm* Dn
limba arab*&
%78
I)!R"D4C$R$
Ast1el se 1ace c* limba arab*, ca ,i ebraica sau greaca, Dnaintea sa, a dob+ndit demnitatea de limb* liturgic*,
leHicul ,i sintaHa coranice necesit+nd o intens* re1lecie hermeneutic*& Filoso1ia islamic* ia adesea as0ectul
eHegeJei/ sensul literal al 2ersetelor coranice trebuia cercetat Dn c*utarea relaiei cu sensul ascuns, cu in1initatea
de semni1icaii, a c*ror 0ro1unJime este secretul lui DumneJeu& e 0utea 0resu0une c* atingerea acestui secret de
c*tre s0irit nu era absolut interJis* ,i c* ade2*rul di2in, Dncri0tat Dn litera Coranului, ca ,i Dn aceea a altor c*ri
s1inte, recunoscute Dn islam, !ora, Psalmii, e2angheliile, 0utea 1i Dneles ,i transmis&
Prin aceasta chiar, 1iloso1ia s-a g*sit Dn concuren* cu tradiiile 0ur religioase ale eHegeJei coranice& Islamul
sunnit :sunniii i-au acce0tat ca succesori ai 0ro1etului 0e 0rimii 0atru cali1i@, 0e de o 0arte, deJ2olt* ,tiina
tradiiilor 0ro1etice "hadlths, ,i 0e aceea a comentariului eH0licati2 al Coranului "tafsir,, care 1olosea
instrumentarul gramaticii, al analiJei istorice ,i 0e cel al re1leciei Quridice& Islamul ,iit, 0e de alt* 0arte, a sus-
inut 0rin di1eritele sale ,coli c* imamii, descinJ+nd din F*tima ,i din Aii ibn AbD !+lib, 1iica ,i ginerele
Pro1etului, erau dein*torii ca0acit*ii hermeneutice su0reme& Filoso1ia a cunoscut, deci, un ra0ort di1icil cu
Re2elaia&
( 1iloso1ie strin de tiin1a modern
" alt* tr*s*tur* a acestei 1iloso1ii este aceea c* este 0regalileean*& Dnc* ,i ast*Ji, ea mediteaJ* asu0ra unor
0robleme 0e care ,tiina occidental* modern*, n*scut* din ru0tura o0erat* de c*tre 'alilei, le-a l*sat de mult Dn
0lanul secund& $a se DntemeiaJ* 0e o re0reJentare a uni2ersului anterioar* re2oluiei co0ernicane& 3om Dncerca
s* ar*t*m Dn ce m*sur* ea este 0lin*, totu,i, de Dn2**minte, Dn s0ecial Dn cadrul deJ2olt*rii 0roblematicii n*scute
din neo0latonism& A2+ntul im0rimat ontologiei de c*tre Plotin sau Produs s-a meninut Dn islam cu mult tim0
du0* ce, Dn "ccident, ea a cedat Dn 1aa conce0iilor moderne :Dn 0rinci0al Dn 1aa carteJianismului@& Plotin este
Dnc*, du0* m*rturisirea unui oarecare ma gistru iranian, contem0oranul nostru& 4n atare 1a0t trebuie luat Dn
serios, c*ci el st* m*rturie 0entru con1iguraia Dns*,i a cunoa,terii&
!rebuie notat, Dn 1ine, c* limba arab* nu este singura limb* 1iloso1ic* a islamului, 0ersana de2enind un 2ehicul
conce0tual esenial Dnc* din secolul I3=K& * nu con1und*m, deci, un 1a0t religios O statutul sacru al limbii
arabe O cu i I 1iloso1ic&
^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I %7;
4ialogul cu lumea greac l transmiterea gndirii Islamice .n (ccident
Carele moment Dn care g+ndirea greac*, 0*strat* de "rient, o 0enetreaJ* masi2 0e aceea a cuceritorilor
musulmani 0oate 1i situat la grania dintre secolele III=IK-I3=K& $Hista atunci o 2eritabil* ,coal* de 1iloso1ie
cre,tin*, Dn limba arab*, la Bagdad& 4n e1ort susinut a 0ermis traducerea masi2* a o0erelor grece,ti de 1iloso1ie,
medicin*, astronomie ,i matematic*& 2opica sau Analitica secund, ale lui Aristotel, au constituit de tim0uriu
obiectul unei 2ii atenii, ca ,i comentariile la o0era tagiritului ale lui Ioan Philo0on sau AleHandru din
A0hrodisia& !rebuie menionat* o0era metodic*, de o mare siguran* 1ilologic*, a cre,tinului Huna^n ibn Ishaq&
7ofistul, 4epu(lica ,i 2imaios, ale lui Platon, aQung de asemenea Dn t*r+mul islamului, ca ,i numeroase o0ere
a0ocri1e, de alt1el& Al-F*r*bI 2a comenta Le&ile% !rebuie insistat asu0ra cre*rii unei o0ere al c*rei succes Dn
"rient 2a 1i considerabil/ 2eolo&ia, atribuit* lui Aristotel& De 1a0t, aceasta este o com0ilaie din lungi 0asaQe
eHtrase din ultimele trei :neade ale lui Plotin& Atribuirea 2eolo&iei lui Aristotel ne 0ermite s* credem c*
Dn2**tura lui Aristotel asu0ra Princi0iului di2in nu era substanial di1erit* de aceea a lui Platon& 2eolo&ia este
intens citat*, ea 2a 1i comentat* de c*tre A2icenna, ,i a0oi, Dn secolul KI=K3II, de c*tre 1iloso1ul iranian ,iit ]+JD
aGDd ]ommD
-
& 'raie 2eolo&iei, 2iJiunea 0lotinian* asu0ra lumii se im0une ca 1iloso1ie dominant* Dn Dntreg
islamul& Din Plotin este eHtras*, de asemenea, o :pistol asupra tiinei divine% Produs, 0e de alt* 0arte
-:lemente de teolo&ie,, 1urniJeaJ* materia 0rim* 0entru Li(er de Causis, atribuit* de asemenea lui Aristotel&
Aceast* lucrare a 1ost com0us* Dn limba arab* Dnainte de 1inele secolului I3=K& Prin acest e1ort de traducere, o
mare 0arte din o0era autentic* a lui Aristotel a trecut Dn cultura islamic*, ca ,i numeroase tratate ale lui 'alen,
care sunt o surs* im0ortant* 0entru re1lecia medical* ,i moral*& Ar trebui, desigur, s* eHtindem aceast* list*& $
de aQuns s* ,tim, cel 0uin, c* 1iloso1ia islamic* se s0riQin* 0e o alian* original* Dntre Platon ,i Aristotel,
sublimat* Dntr-o re0reJentare neo0latonic* asu0ra lumii&
Focarul teoretic de la !oledo 2a 1ace 0osibil* rece0tarea ,i inter0retarea 0eri0atetismului original al lui Al-F+r+bi
,i al lui A2icenna, 0recum ,i lectura lui Al-'haJ*li
8
& 'raie unor sa2ani e2rei, cre,tinii 2or a2ea acces la sensul
teHtelor arabe& #ogica ,i 1iJica aristotelice 2or circula Dn latin*, ca ,i Lo&ica, 2ratatul despre suflet ,i Cartea
vindecrii, ale lui
%7A
!R$I CARI PR"B#$C$
A2icenna& Doctrina intelectului, 1ondat* de Al-[indD ,i deJ2oltat* de c*tre succesorii s*i, 0*trunde atunci Dn
"ccidentul cre,tin& Asist*m ast1el la un S0rim 2alT, 2enit din 0ania, du0* eH0resia lui $tienne 'ilson& 4n
e2eniment ca0ital are loc c*tre %-8./ traducerea comentariilor lui A2erroes
;
asu0ra lui Aristotel a0are la Paris&
Aceste eH0licaii minuioase a2eau al*turat teHtul DngriQit tradus al originaluluiU ele 0ro0uneau o lectur* care a
a2ut o in1luen* deosebit* asu0ra deJbaterilor ,i soluiilor occidentale la o0era tagiritului, Dn meta1iJic* ,i Dn
1iJic*& Chiar dac* a2erroismul n-a trium1at Dn cadrul teologiei cre,tine, el a l*sat totu,i urme ,i, Dn 0lus, a
determinat consecine remarcabile Dn o0era lui 0inoJa& F*r* a0ortul g+nditorilor musulmani, 1*r* g+nditorii
e2rei, uni2ersul de re0reJent*ri al 1iloso1iei medie2ale, ca ,i acela al g+ndirii contem0orane, de2ine de neDneles&
2rei mari pro(leme
Dintre toate Dntreb*rile care s-au 0us 1iloso1ilor islamului Dn 0erioada care ne intereseaJ* aici, 2om e2idenia trei
0robleme maQore care gu2erneaJ* ansamblul/ cum trebuie conce0ut DumneJeu ,i, de asemenea, cum trebuie
conce0ut* ordinea eHistenelor c*rora le este cauJ*P Care este natura su1letului ,i cum se de1ine,te intelectul
umanP Cum trebuie g+ndite m+ntuirea ,i 1ericireaP )e 2om limita la a eHamina aceste trei nuclee interogati2e
0rinci0ale&
4umnezeu l ordinea celor ce fiin1eaz
Cum trebuie trans0us 1iloso1ic ceea ce ne Dn2a* re2elaia coranic*P Aceasta este 0roblema care se im0une
marilor g+nditori, Al-[indD, Al-F+r+bi ,i A2icenna, acei falsifa care inaugureaJ* S1iloso1ia eleniJant*T Dn islam&
Aceast* 0roblem* ,i-au 0us-o Dn acela,i tim0 teologii ismaelii& 3om studia at+t soluiile unora, c+t ,i 0e ale
celorlali, Dn Dncercarea de a le con1runta Dn acela,i tim0&
2ranscendena lui Dumnezeu, dup Al.KindC
3om 0orni de la ceea ce Coranul a1irm* 1*r* reJer2*/ transcendena 0ur* a DumneJeului unic, unicitatea ,i
unitatea di2in* identi1ic+ndu-se
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
%7?
chiar cu aceast* transcenden*& Dntregul demers deducti2 al lui Al-[indD are ca obiect aceast* transcenden*
absolut*& Dn Filoso%iaprim!, g+nditorul nu d* numele lui Allah DumneJeului coranic& $l se Dntreab* Dns* care
eHistent, sau mai degrab* care dat real se 0oate re2ela intelectului ca dein*tor al 0ro0riet*ii eseniale de Allah,
,i care s* 1ie aceast* unitate transcendent*& $l aQunge ast1el la conce0ia lui 4nu SrealT sau a lui 4nu S2eritabilT
A
&
E #nul este ine!prima(il% Acest 4nu nu 0oate 1i 0us Dn leg*tur* cu nimic asem*n*tor, tocmai 0entru c*, Dn
o0oJiie cu eHistenele create care sunt indi2iJi Dn cadrul unor s0ecii :sau chiar s0eciile ,i genurile care le cu-
0rind@, nu 0osed* gen& )ea2+nd gen, 4nul real este 1*r* de substrat, adic* imaterial, c*ci Dn termeni
0eri0ateticieni, genul este materia 0e 1ondul c*reia se decu0eaJ* di1erenele s0eci1ice& Dn consecin*, 4nul real
este etern, c*ci ceea ce este etern este tocmai acel lucru care nu 0osed* gen& $l nu 0oate de2eni Dn nici un 1el
multi0lu ,i nu este dec+t Dn relaie cu sine& Aceast* ultim* teJ* are o im0ortant* consecin*/ SrelaiaT Dntre
Princi0iu, 4nul real ,i 0rimul grad sau ni2el al creaiei nu este, stricto sensu, o relaie& )u este 2orba nici des0re
o relaie eH0resi2*, nici des0re o leg*tur* conQuncti2*& 4nul D,i 2*de,te transcendena Dn singur*tatea sa
su0raesenial*, Dntr-o se0araie ontologic* 1a* de Dntreg registrul celor care 1iineaJ*& Al-[indD distinge de
asemenea realitatea lui 4nu ,i realitatea 0ro0rie ierarhiei celor care 1iineaJ* :entit*i re0reJentabile@, at+t a ce-
rurilor, c+t ,i a celorlalte entit*i naturale/ DumneJeu este nere0reJentabil
?
&
E Dar ce este realul unitii divineR )ea2+nd materie, 4nul real nu are nici 1orm*, c*ci, dac* ar 1i a2ut-o, el ar 1i
a0arinut unei s0ecii& $l nu are ,i nu este o cantitate& Al-[indD demonstreaJ* 0e larg c* 1iecare eHistent este o
multi0licitate combinat* cu o anumit* unitate
>
&
Fiecare eHistent este o substan* sau un accident ,i, ca atare, este un continuu, o multi0licitate 0rins* Dntr-o
anumit* uni1icare& 4nul, ne s0une Al-[indD, se 0redic* des0re orice continuu, des0re tot ca ,i des0re 0arte,
des0re gen, des0re s0ecie, des0re indi2id, des0re 0ro0rietatea esenial* ,i des0re accidentU animalul este unu,
omul este unu, indi2idul este unu, dar la 1el ,i r+sul sau Dnelegerea sau locomoia& Aceast* unitate nu este Dns*
niciodat* esenial*& $a se adaug* eHistentului res0ecti2 Dn manier* accidental*&
!rebuie Dneles de aici c* orice lucru care 1iineaJ* D,i ia unitatea din alteritateP DumneJeu este agentul radical
di1erit de entitatea Dn cauJ*,
197
!R$I CARI PR"B#$C$
care Di o1er* aceast* unitate& Dn li0sa ei nu ar mai eHista nici di1eren*, nici alteritate Dntre 1iine& Al-[indD nu
g+nde,te deci asemenea lui #eibniJ unitatea eHistentului, Dn a,a 1el Dnc+t s* nu se 0oat* s0une c* o entitate este
Dnainte de toate SoT entitate& Chiar ,i substana D,i datoreaJ* unitatea alterit*ii& Desigur, creaia a a2ut loc,
DumneJeu garant+ndu-i, Dn con1ormitate cu 2oina lui secret*, ordinea ,i unitatea& Al-[indD atinge aici o
di1icultate redutabil*/ cum 0utem s0une c* eHist* substane, din moment ce 1iecare dintre ele D,i ia unitatea din
altce2a dec+t din sineP Dac* ra0ortul dintre SdonatorulT di2in al unit*ii ,i unitatea entit*ii ar 1i 1ost unul de
inerent*, r*s0unsul s-ar 1i do2edit sim0lu/ eHistena ar 1i atunci o monad* eH0rim+nd unitatea monadei
monadelor Dn 1uncie de un anumit 0unct de 2edere& " atare 0ers0ecti2* 2a 1i 0us* Dn o0er* de ismaelii sau Dn
1iloso1ia oriental* a lui ohra2ardi& Al-[indD re1uJ* Dns* s* acce0te c* relaia Dntre o entitate ,i 0ro0ria ei unitate
s-ar sustrage deciJiei, ,i mai ales eHistenei lui DumneJeu& Dn 1ond, Dntre unitatea unei substane ,i aceea a unui
accident nu eHist* o di1eren* notabil*
<
& Aceasta re2ine 0entru Al-[indD la a 0reJer2a Dn 0rimul r+nd
transcendena 4nului real& Dntr-ade2*r, orice indi2id este di2iJibil, nea2+nd deci unitate real*& 4nul numeric
eH0rim* aceast* 0ro0rietate neesenial*, accidental*, 0e care 1iecare entitate o 0osed*, aceea de a 1i num*rabil* ca
SunaT& 4nul real Dns* nu este di2iJibil ,i nu este a1ectat de nici o di 2iJibilitate& 4nul real, alt1el s0us DumneJeu,
nu este acel unu care Dnce0e seria numerelor& )um*rul SunuT 1ace 0arte din 0luralitate, el nu 0reJint* deci dec+t
un ra0ort de omonimie cu 4nul real& Filoso1ul com0ar* omonimia unului numeric cu aceea dintre c+ine,
animalul care latr*, ,i constelaia C+inelui/ unu se s0une des0re mai muli& Dar 4nul real nu intr* Dn nici o serie
de unit*i accidentale& 4nul real nu este sinonim cu nimic& $l nu este nici su1let, nici intelect O ceea ce Dl
di1ereniaJ* 1undamental de Inteligena Prim* a 0eri0ateticienilor& 4nul nu 0osed* nici o 0ro0rietate ,i nu 0oate
1i atins, Dn consecin*, dec+t 0e calea cunoa,terii negati2e& $l nu este deci re0reJentabil
7
&
E Dovada e!istenei lui Dumnezeu% Cum 0utem ,ti dac* un asemenea real eHist*P )oi cunoa,tem c* toate
lucrurile sunt Dn a,a 1el Dnc+t nu-,i 0ot 1i lor Dn,ile cauJ*& Pe de alt* 0arte, orice lucru este o combinare a
multi0licit*ii ,i a unit*ii& CauJa ultim* este 1ie multi0licitate, 1ie unitate& Dac* este multi0licitate, atunci ea este
Dn mod necesar o combinare de multi0licitate ,i unitate, c*ci multi0lul nu este altce2a dec+t multi0lu de unit*i&
Ar reJulta c* amestecul de multi0licitate ,i unitate ,i-ar 1i 0ro0ria
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
%7<
%77
!R$I CARI PR"B#$C$
cauJ*, ceea ce este im0osibil& R*m+ne deci o singur* soluie/ cauJa ultim* a oric*rui lucru nu 0oate 1i dec+t
4nul& Iat* un argument Dn 0lus 0entru a distinge cu griQ* acest 4nu real de unul numeric& Al-[indD reia intuiia
0lotinian* a lui 4nu-dincolo-de-Intelect, acela 0e care Dl numim SunuT doar Dn 2irtutea sl*biciunii limbaQului
%.
&
'ntolo&ie i cosmolo&ie la Al.1r(C
E Dumnezeu este Intelectul Cn act% Al-F*r*bD atest* transcendena Princi0iului di2in, dar el conce0e acest
Princi0iu sub tr*s*turile unui Intelect 0rimordial, de la care 0ro2ine ansamblul ordonat al intelectelor care
eH0lic* structura cosmologic* a eHistentului
%%
& Acestei ierarhii celeste, culmin+nd Dn entitatea 0rim*, Di
cores0unde ierarhia terestr* a Cet*ii 2irtuoase& DumneJeu este entitatea 0rim*, cauJa 0rim* a eHistenei
celorlalte 1iin*ri& Per1eciunea sa 1iind eminent* Dn cel mai Dnalt grad, DumneJeu este necesar 0rin sine, ne1iind
su0us nici gener*rii, nici diminu*rii Dn 1iin*& $ste unic 0entru c* este 0er1ect& SFiin* 0er1ect*, el desemneaJ*
acea realitate Dn a1ara c*reia nu 0oate eHista nici o alt* 1iinare din aceea,i s0ecieT
%-
& Cai 0uin riguros din 0unct
de 2edere a0o1atic, Cel de al doilea Caestru 0*streaJ* ideea unit*ii Princi0iului, ca asem*n*toare unit*ii
numerice, constituent* a celorlalte 1iin*ri, cu toate c* le este in1init su0erioar*& #ucrurile se 0etrec Dn aceea,i
manier* cu toate numele ,i atributele lui DumneJeu/ le 0utem reg*si la om, 1*r* a 0utea, cu toate acestea, s*
0unem Dn ra0ort 0otena in1init* a 1rumuseii, dre0t*ii, cunoa,terii etc, Dn DumneJeu, cu eH0resia lor 1init* Dn
aciunile umane sau cu modul Dn care ele de2in 0redicate ale omului& )u eHist* nimic comun Dntre 0ro0riet*ile
Princi0iului ,i echi2alentele lor Dn noi
%8
, Dn 2reme ce Al-[indD situa Princi0iul dincolo de orice 0ro0rietate, ca de
0ild* intelecia, Al-F*r+bD deduce din imaterialitatea Primei entit*i :sau 1iin*ri@ 1a0tul c* este Intelect Dn act& $l
este de asemenea inteligibil, este unitatea inteleciei, a subiectului Dneleg*tor ,i a inteligibilului& Aceast* unitate
2a 1i mai t+rJiu reluat* de c*tre marele g+nditor al Bcolii din Is0ahan, Coll+ adr* hir*Ji& $ste reDnnodat*
tradiia aristotelic*, unde cauJa 0rim* este eterna g+ndire a g+ndirii& Aceast* cunoa,tere de sine este substana
Dns*,i a 0rimei entit*i sau 1iin*ri, ca ,i toate celelalte atribute, care Snu sunt Dn ce2a eHterior esenei saleT
%;
&
E :fuziunea fiinei% DumneJeu este cauJ* a 1iinei Dntr-un sens 0recis/ o0eraiunea care 0ermite eHistenei s* ias*
din aceast* entitate originar* este o e1uJiune creatoare, o emanaie
%A
& Aceast* e1uJiune nu este cauJa 1inal* a
0er1eciunii di2ine, care nu Di datoreaJ* nimic& e 0are c* 1iina eman* din 0rima entitate, Dn m*sura Dn care
aceasta este absolut 0rim* ,i eHist+nd cu necesitate/ aceast* e1uJiune nu adaug* nimic 0er1eciunii, ci o eH0rim*
Dntr-o abunden* de 1iin* des1*,urat* Dn ierarhia Intelectelor deri2ate& Al-F*r*bD scrie c* SeHistena Primei entit*i
din care eman* eHistena, c*tre o alt* entitate dec+t ea, a0arine substanei sale, iar eHistena ei, Dn care Dn sine se
substanialiJeaJ*, este tocmai acea eHisten* 0rin care o alt* entitate dec+t ea D,i ia eHistena 0ro0rieT
%?
& A eHista,
a 1i o substan* 0er1ect* ,i a 1i 0rinci0iul e1uJiunii creatoare 1ormeaJ* o singur* realitate&
Pornind din aceast* origine, uni2ersul s0iritual se 0reJint* ca 2arietate ierarhiJat*& $ntit*ile se multi0lic*
0lec+nd de la 4nu, 1iind Dns* generate du0* gradele de demnitate esenial* ,i du0* ca0acitatea de a aciona&
4ni2ersul lui Al-F*r*bD, ca ,i cosmosul grecesc, care i-a 1ost surs* de ins0iraie, este Dn Dntregime str*b*tut de
1rumuseea ,i de ordinea care sunt semnele 0er1eciunii di2ine& $Histena unei ierarhii a entit*ilor are dre0t
consecin* 1a0tul c* acestea sunt toate conectate Dntre ele, 1orm+nd o totalitate consistent*, necontradictorie&
4nitatea se combin* cu multi0licitatea, ca ,i Dn uni2ersul 0latonician al lui pantelos on
TT
%
E +rocesiunea universal% Al-F*r*bD DntemeiaJ* o teorie asu0ra 0rocesiunii Intelectelor ,i a cor0urilor celeste,
care 0*streaJ* din tradiia greac* ,i care 2a su1eri Dn tim0 numeroase modi1ic*ri, r*m+n+nd totu,i la baJa
s0eculaiilor cosmologice ,i meta1iJice din 1iloso1ia islamic*& !rebuie obser2at c* SrelaiaT dintre 0rima entitate
,i cele care Di urmeaJ* nu este de natura unei leg*turi eHterioare& Dn anumite 0ri2ine, 0rima entitate r*m+ne Dn
0reJen* 1a* de ceea ce eman* din ea, Dn alte 0ri2ine aceast* nou* entitate SieseT din 0rima entitate, ca un cerc
din centrul s*u& De la Prima entitate eman* eHistena unui Intelect secund& Acesta din urm* este incor0orai ,i nu
reJid* Dn nici o materie& Acti2itatea sa este substana sa, alc*tuit* din intelecie 0ur*& Aceast* a doua entitate o
Dnelege, 0e de o 0arte, 0e Prima, 0e de alta D,i Dnelege 0ro0ria esen*& Din intelecia Primei entit*i reJult* un al
treilea intelect, Dn 2reme ce contem0larea de sine 1ace ca cel de-al doilea Intelect s* genereJe un 0rim cor0,
0rimul cer, care Dn2*luie totalitatea cosmosului& $Histena lumii noastre 1iJice se eH0lic* deci 0rin relati2a
in1erioritate a celei de a doua entit*i, Dn
^
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
200
substana sa, Dn ra0ort cu Prima& #umea cor0oral* seam*n* cu umbra 0rodus* de ierarhia inteligibil* a 1iinelor
s0irituale, Dn 1uncie de sl*birea lor 0rogresi2*&
Aceast* 0rocesiune merge 0+n* la o generare de gradul al uns0reJecelea, Dn total, sistemul com0let al entit*ilor
imateriale 0er1ecte cu0rinde Princi0iul ,i Jece Intelecte emanate& Acestora le cores0unde o serie de nou* ceruri,
sau s1ere celeste concentrice, Dn urm*toarea ordine/ Primul cer, cerul stelelor 1iHe, cerul lui aturn, cerul lui
Ju0iter, cerul lui Carte, cerul oarelui, cerul lui 3enus, cerul lui Cercur, cerul #unii& Cel de al Jecelea intelect
emanat este Intelectul agent care 0roduce lumea sublunar* a gener*rii ,i a coru0erii&
Aceast* cosmologie D,i are iJ2oarele Dn comentariile lui Aristotel, a0arin+nd lui !hemictius, im0licius ,i Ioan
Philo0on& "rdinea s1erelor este aceea stabilit* de Ptolemeu& Aceste Intelecte sunt identi1icate cu Dngerii sau
entit*ile Ss0iritualeT ale islamului, ele Dnsele cores0ondente ale Jeilor din ierarhia neo0latonic*& Ast1el ia na,tere
una dintre cele mai im0ortante tematici ale 1iloso1iei islamice
%<
&
E Cerul este o cele(rare an&elic% Angelologia este maniera cea mai adec2at* de acces la ierarhiile 1iineiU a
conce0e un inteligibil Dnseamn* a-% contem0la& Intelectul este cu totul altce2a dec+t o abstracie, iar 0rocesiunea
realit*ilor s0irituale 1ormeaJ* un 0lerom :din grecescul pleroma, totalitate@ arhanghelic unde se mani1est*
di2initatea& A te ridica ast1el 0e scara cunoa,terii Intelectelor Dnseamn* a 0erce0e Dngerii, realit*ile 2ii ,i
0ersonale care eH0rim* in1initul di2in 1*r* a-% e0uiJa& Prin 1rumuseea sa, lumea Dngerilor este cea real*, obiect al
ateniei 1iloso1ice, lume care se Dm0line,te, deci, dincolo de sim0la abstracie mental*& Cai t+rJiu, 1iloso1ia
iluminat* a lui ohra2ardD 2a s0ori rolul angelologiei 0+n* la a 1ace din ea obiectul su0rem dat cunoa,terii
m+ntuitoare a s0iritului
%7
&
1era stelelor 1iHe nu mai este ultima s1er* a uni2ersului, ca la Aristotel sau 'alen& Dincolo, Dn transcendent, Al-
F*r*bD situeaJ* 0rimul cer sau s1era Dnglobant*, 2id* de stele, dar necesar* caracterului com0let al uni2ersului&
Acesta su0ort* o rotaie care dureaJ* 8? ... ani& Cor0urile celeste sunt indi2idualit*i dotate cu o materie
s0ecial*, care nu le induce nici o 0ri2aie& Fiecare astru este indi2idul unic al unei s0ecii se0arate& Forma sa este
un intelect Dn act, graie c*ruia cor0ul ceresc Dnelege esena Intelectului imaterial din care deri2* eHistena lui&
Prin urmare, nu ne 2om re0reJenta cor0ul oarelui sau al lui Carte ca 0e o mas* di1uJ*& Ca
-.%
!R$I CARI PR"B#$C$
,i 0ro0riul nostru cor0, cel al astrului 0osed* o 1orm*& Iat* de ce ia na,tere Dn islam o discuie asu0ra unei
chestiuni 0e care grecii o studiaser* deQa 0e larg/ care sunt modurile 0erce0iei 0ro0rii astrelorP Al-F*r*bD nu mai
tr*ie,te entuJiasmul lui Produs sau al lui Al-[indI, care credea c* astrele au 2edere, auJ ,i g+ndire raional*& $l
crede c* 0osed*, totu,i, intelect ,i iubire O 0rin intermediul c*rora astrul se a1l* Dn de0enden* 1a* de Prima
entitate ,i 1a* de Intelect& Aceast* conce0ie asu0ra cosmosului eH0lic* im0ortana s0eculaiilor astrologice ,i
numerologice 0entru 1iloso1ia islamic*&
'rdinea lumii, dup Avicenna
"0era lui A2icenna nu este im0ortant* 0entru noi numai Dn 2irtutea locului ocu0at Dn cadrul 1iloso1iei islamice&
Desigur, acest loc este deQa unul de 1runte/ Dntr-o mai mare m*sur* dec+t 0redecesorii s*i, A2icenna a ,tiut s*
trans1orme 1iloso1ia Dntr-o ,tiin* uni2ersal*& $l a l*sat mo,tenire o 0roblematic* general*, 0e care toi cei de
du0* el au trebuit s* o ia Dn seam*& Dn "ccidentul musulman, o0era lui A2erroes 2a 1i 0entru muli o ree2aluare a
0eri0atetismului, Dm0otri2a inter0ret*rilor a2icenniene& Dn "rient, meta1iJica din Cartea tmduirii :su1letului@,
Cartea sfaturilor i a o(servaiilor, sau numeroasele :pistole ale lui A2icenna, ca ,i Istorisirile mistice au
deschis calea ,colii de 1iloso1ie iluminati2* a disci0olilor lui ohra2ardi
-.
& IJ2orul a2icennian a hr*nit re1lecia
unor mai mari no2atori, ca de eHem0lu 1iloso1ul ,i matematicianul ,iit )asDr al-DDn !usI :secolul 3II=KIII@
-%
, sau
cel care a reDnnoit Dntrebarea des0re 1iin* Dn Iran, Coll* adr+ hDr*JD :secolul KI=K3II@
--
& A2icennismul a a2ut
o 1uncie generatoare de tradiie 1iloso1ic* ,i Dn "ccidentul latin, iar a-% cunoa,te 0e A2icenna Dnseamn* a ne
cunoa,te Dntr-un 1el 0e noi Dn,ine, a cunoa,te genealogia 1elului Dn care g+ndim 1iina ,i 1iinarea, su1letul sau
cerescul&
E De la fiina necesar la fiinele contin&ente% 3a trebui s* ne mulumim a 0reJenta aici ceea ce A2icenna a
g+ndit des0re esena di2in* ,i des0re 0ro0riet*ile sale& Aceast* analiJ* ne 2a conduce a0oi la 0roblema s0inoas*
a esenei ,i a eHistenei& )e 2om s0riQini, 0entru aceasta, 0e meta1iJica din Cartea tmduirii% A2icenna 0leac* de
la un 0unct eHtrem de sim0lu/ e2idena actului 0ur de a eHista& Fiina este eHisten*, 0reJen* imediat* a ceea ce
este la sine& "r, toate entit*ile cunoscute nu D,i sunt cauJ* a actului de a eHista& $le de0ind de una sau mai multe
cauJe
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
202
0roHime care, la r+ndul lor, trimit la alte cauJe& !rebuie, 0rin urmare, s* eHiste o cauJ* 0rim* care s* 1ie eHisten*
0ur* necauJat* ,i a c*rei necesitate s* nu de0ind* dec+t de sine& Aceasta este 1iina necesar* 0rin sine, 0rinci0iul
ultim& Ansamblul eHistentului :aici, ca Dntreg a tot ceea ce eHist*@ se Dm0arte Dn dou* SregiuniT/ eHistena necesar*
absolut* ,i 0luralitatea eHtrem de di2ers* a eHistenelor nonnecesare, contingente Dn anumite 0ri2ineU desigur, ele
nu sunt contingente, dac* Dnelegem 0rin aceasta c* aceste entit*i nu au o raiune 0recis* de a eHista& $le, Dns*, ar
1i 0utut s* nu 1ie, dac* 0rinci0iul nu le-ar 1i adus din starea de 0otenialitate 0ur* Dn starea de actualitate care le
este 0ro0rie& A,a sunt 1iinele posi(ile, care 0rimesc eHistena ,i care sunt ast1el alc*tuite Dnc+t nimic din ceea ce
este nu este nonnecesar% Fiina 0osibil* este 0ur ,i sim0lu una care D,i ia necesitatea de la altce2a, Dn 2reme ce
DumneJeu, eHisten* necesar*, nu 0rime,te nimic, nu are ne2oie de nimic, 1iind 0ur* 0reJen* a 1iinei, anterioar*
de dre0t actului generator de 1iin* care 0ro2ine din ea&
E :fuziunea creatoare divin% Aceast* eHisten* absolut* nu 0oate 1i conce0ut* 0rintr-un demers cata1atic, adic*
unul care ar a1irma cutare sau cutare 0ro0rietate& Ca ,i 0redecesorii s*i, A2icenna ado0t* o cale negati2* 0entru a
sur0rinde i0seitatea :,inele@ 0rinci0iului/ nimic nu i se asociaJ*, iar Princi0iul :sau entitatea 0rim*@ nu 0osed*
quidditateX/ S$l este eHisten* 0ur* cu condiia de a nega, Dn leg*tur* cu el, noneHistentul ,i celelalte
determin*riT
-8
& A nu a2ea quidditate Dnseamn* a nu r*s0unde la Dntreb*rile Sce estePT sau SDn ce s0ecie, 0e 1ondul
c*rui gen se decu0eaJ* di1erena constituti2* a acestei entit*iPT& Dn acest re1uJ se g*se,te o intuiie a c*rei
1ecunditate se 2a 2*di enorm* Dn o0erele unui !oma dGAquino sau ale unui Coll+ adr*, care 2a 1ace din actul de
a 1i singura realitate 2eritabil*&
Fa0tul de a 1i eHisten* 0ur* se con1und* Dn DumneJeu cu singura sa 0ro0rietate real*/ el se situeaJ* dincolo de
orice entitate care 0osed* deo0otri2* actul de a 1i 0osibil ,i o anumit* quidditate& DumneJeu este eminent Dn cel
mai Dnalt grad, 1iina sa de0*,e,te orice limit*, el eman% Conce0tul de e1uJiune este central Dn meta1iJica
a2icennian*& $l se 1ondeaJ* 0e 0er1eciunea di2in* care este Dntotdeauna dincolo de ea Dns*,i, Sc*ci DumneJeu
nu are doar eHistena 0e care o are, dar orice eHisten* 0ro2ine din eHistena sa ,i Di a0arine, eman* de la elT
-;
& $l
este deci
X din latin*, Ouidditas, esena intim* a unui lucru :n&t&@&
203
!R$I CARI PR"B#$C$
Binele 0ur, acela 0e care Dl dore,te orice lucru& A2icenna consider* c* aceast* e1uJiune di2in* este cauJa 1inal* a
dorinei substaniale care intr* Dn alc*tuirea oric*rei 1iine 0osibile/ dorin* de a eHista, c*ci binele echi2aleaJ* cu
1iina& Iat* de ce r*ul nu are eHisten* intrinsec*, el ne1iind dec+t 0ri2aia de un anumit bine O 0ri2aie care
a1ecteaJ* eHistenele 0osibile Dn m*sura im0er1eciunii lor&
A2icenna eHtrage de aici ideea c* DumneJeu este singurul care 0oate 1i numit real Dntr-un sens autentic& $l
reg*se,te aici unul din numele di2ine/ Realul& Ade2*r, 2eridicitate, 2eracitate sunt una, Dn Primul eHistent, cu
Binele ,i cu 1iina& DumneJeu este 0unctul Dn care se unesc transcendentaliile& Filoso1ia 0oate ast1el inter0reta Dn
limbaQ 0ro0riu su0unerea ontologic* a tuturor creaturilor 1a* de Domnul lor, su0unere 0ro0o2*duit* Dn cadrul
Re2elaiei, din moment ce quiddit*ile Snu merit*T nici eHistena, nici Binele, nici Ade2*rul, iar 1*r* relaia lor cu
DumneJeu ele ar 1i neant 0ur& In2ers, 0rin e1uJiune di2in*, ele 0osed* ade2*rul, bun*tatea ,i eHistena necesare&
E Jtiina divin% A2icenna se des0arte de Al-[indI Dntr-un 0unct im0ortant& Du0* el, transcendena Primului
Princi0iu :sau 0rima entitate@ 0osed* o imaterialitate care-i con1er* absoluta 0er1eciune& #ibertatea 1unciar* a
Princi0iului Dl 1ace s* nu 1ie Dn atingere cu nimic& "r, noi ,tim c* doar materia ne Dm0iedic* s* Dnelegem, cu alte
cu2inte s* ne 1olosim intelectul Dn mod liber& Cateria este res0onsabil* 0entru obscuritatea intelectului, Dn 2reme
ce lumina acestuia do2ede,te o deta,are din ce Dn ce mai mare Dn ra0ort cu materia& Dac* a0lic*m lui DumneJeu
reJultatul acestei analiJe, 2a trebui s* conchidem c* Primul Princi0iu, 1iind eHisten* 0ur*, nu 0oate 1i dec+t
Intelect 0ur& $l nu este deci situat dincolo de Intelecte, du0* cum g+ndeau Al-[indI sau unii ismaelii& Plasarea
lui DumneJeu, eHistena sa dincolo de aceea a 0osibilelor, Di im0lic*, din contra, 1iina-intelect& " di1icultate nu
trebuie Dns* ascuns*/ 1iina 0ur*, 1*r* quidditate, este totu,i Intelect Dn sine, unitate a inteligibilului ,i a subiec-
tului Dneleg*tor& Prin urmare, el ca0*t* un 1el de quidditate, al c*rei sens este de a 1i intelect, Dneleg*tor ,i
inteligibil&
Dn m*sura Dn care quidditatea sa este 0ur* ,i imaterial*, el este subiect 0ur al Dnelegerii integrale, dar, Dn m*sura
Dn care Dl consider*m un SlucruT, el este doar 0entru sine inteligibil& DumneJeu 0osed* deci o quidditate, dar
aceasta nu eH0rim* dec+t ra0ortul, imediat Dn el, dintre actul de a Dnelege ,i obiectul inteleciei& Aceasta este 1*r*
Dndoial* originea 0roblematicii g+ndirii di2ine din meta1iJica noastr*, 0+n* Dn 0unctul Dn care
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
204
0inoJa o 2a ridica la rangul de atribut di2in& Dntr-ade2*r, A2icenna insist* asu0ra 1a0tului c* Prima entitate nu
Dnelege, 0rin 0uterea sa de cunoa,tere, 0osibilele Dn calitatea lor de coru0tibile, schimb*toare sau 0articulare, ci
Dn modul uni2ersalU Dn 0o1ida acestui lucru, nimic 0articular nu sca0* 0erce0iei sale& $H0licaia este c* intelectul
s*u este ca0acitatea de a Dnelege Dn eternitate integralitatea ra0orturilor cauJale& Btiina di2in* este deci ,tiina
0articularului sub as0ectul eternit*ii
-A
, 0e care o 0utem reg*si 0rin intermediul iubirii intelectuale de DumneJeu&
E De la #nu la multiplu% !rebuie s*-i atribuim lui DumneJeu 2oina ,i iubirea& Dar 2oina di2in* nu se distinge de
2oina absolut* ,i de Intelect& $a nu este o 2oin* se0arat*, tinJ+nd c*tre realiJarea unui sco0 iniial absent& $a nu
este dec+t emanaie a eHistenei, eH0resie a su0raabundenei in1inite a 1iinei& 3oina este una cu 0ulsiunea
emanatoare 0rin care DumneJeu D,i a0ro0ie ansamblul eHistentului, ea este relaia ine1abil* dintre necesar ,i
0osibil& Din aceast* e1uJiune etern*, DumneJeu eHtrage o satis1acie deosebit*& $l nu este numai binele 0ur, ci ,i
secretul 2e,nic al uniunii dintre cel care iube,te ,i ceea ce este iubit& * antici0*m c* teoria a2icennian* a
cunoa,terii ,i a m+ntuirii 2a 1i DnconQurat* de aceast* iubire su0raesenial* care se o1er* ca model, Dn DumneJeu,
at+t 0entru su1letul uman, c+t ,i 0entru su1letele angelice& A 1i Dnseamn* a dori ,i a te Dntoarce c*tre DumneJeu,
asemeni celui care iube,te c*tre cel iubit, Dn 2ederea atingerii unit*ii maHime& A2icenna 0reia Dn2**tura des0re
eHtaJ de la Plotin, a,a cum i-o transmite 2eolo&ia 0seudoaristotelic*/ SDac* ne-am des0*ri de cor0 am 0utea,
0ri2indu-ne 0e noi Dn,ine atunci c+nd ca0acitatea noastr* intelectual* 2a 1i de2enit o lume inteligibil* cunosc+nd
Dn manier* adec2at* entit*ile, 1rumuseile ,i 0l*cerile 2eritabile, Dntr-un contact cu ele de 1elul atingerii dintre
inteligibil ,i inteligibil, am 0utea deci g*si aici o 0l*cere ,i o str*lucire in1init*T
-?
&
Cum este 0osibil, 0rin urmare, ca alte entit*i s* emane din Primul Princi0iu, s* eH0rime e1uJiunea de 1iin* care
ine de esena saP Dac* el este 0rintre entit*i unul ,i indi2iJibil, el nu 0oate SdoriT entit*i care-i sunt in1erioare,
a,a cum noi dorim s* atingem un sco0 care ne este eHterior& )u este de g+ndit, de asemenea, nici c* 0er1eciunea
Primului Princi0iu Di im0lic* solitudineaV De unde ar 0ro2eni atunci celelalte inteligibileP "r, nu este de admis ca
din unu s* 0ro2in* altce2a dec+t ceea ce ine de unu& "dat* acce0tat acest 0rinci0iu, ne a1l*m, se 0are, Dn cea mai
mare Dncurc*tur* dac* Dncerc*m s* Dnelegem cum este generat totu,i multi0lul din unu& A2icenna 0ro0une o
soluie eHtrem de elegant*,
205
!R$I CARI PR"B#$C$
care se baJeaJ* 0e distincia dintre 1iina necesar* ,i 1iina 0osibil*& $l a1irm* mai Dnt+i c* ie,irea 0ro2idenial*
din sine a Primei entit*i se traduce 0rin a0ariia unui 0rim Intelect emanat& Din 4nu ia 1iin* ceea ce ine de unu&
Acest 0rim Intelect emanat 0osed* Dnelegerea a dou* dimensiuni ale actului s*u de a 1i/ el D,i conce0e esena ca
0osibil* :Dntr-ade2*r, el ar 0utea s* nu 1ie, de0inJ+nd de Primul Princi0iu 0entru a eHista@U el 0erce0e, 0e de alt*
0arte, necesitatea dob+ndit* a actului s*u de a 1iU Dn 1ine, el D,i Dnelege 0rinci0iul, esena Primei entit*i&
Aceast* tri0l* dimensiune a inteleciei este Dn de0lin acord cu 0rinci0iul care cere ca din unu s* 0ro2in* doar unu&
Fiind multi0licitate, ea nu angaQeaJ* Dns* necesitatea Princi0iuluiU acesta a generat SoT entitate, dar aceasta, 1iind
doar posi(il, eH0rim* di1erena dintre 1iina necesar* ,i sine 0rin cele trei intelecii de mai sus& "r, iat* c* cele
trei acte, la r+ndul lor, genereaJ* entit*i noi/ actul 0rin care 0rimul Intelect emanat Dnelege c* Princi0iul
genereaJ* un al doilea Intelect& Actul 0rin care acesta din urm* D,i conce0e necesitatea de a 1i :obinut* de la
Primul Princi0iu@ d* na,tere 1ormei s1erei ultime ,i 0er1eciunii sale, care este su1letul celest& Dn 1ine, Intelectul
nu se 0oate cunoa,te 0e sine 1*r* con,tiina unei li0se eHisteniale/ 1a0tul c* nu D,i este autosu1icient& Aceast*
0erce0ie d* na,tere cor0oralit*ii s1erei ultime& Ast1el, A2icenna 2a reJol2a dou* 0robleme, aceea a emanaiei
multi0lului din 4nu ,i 0e aceea a a0ariiei cor0urilor/ cor0oralitatea se na,te din sl*biciunea actului 0ur de a
eHista, ea sancioneaJ*, Dn 1iecare ni2el al eman*rii, distana 1a* de necesitatea de a 1i, 1a* de 0uritatea
inteligibil*& A2icenna descrie o ierarhie alc*tuit* din Jece Inteligene sau Intelecte, c*rora 1ace s* le cores0und*
su1letele celor nou* ceruri, Dn 2reme ce su1letele umane sunt gu2ernate de c*tre cel de al Jecelea, Intelectul agent&
Dn alt* 0arte, A2icenna Qusti1ic* eHistena su1letelor celeste 0rin natura mi,c*rii s1erice a astrelor&
->
$l nu acce0t*
1a0tul c* Intelectele sunt 0rinci0iile imediate de mi,care ale cor0urilor celeste& Dn acord cu aristo-telismul,
desigur, A2icenna consider* Prima entitate dre0t 0rinci0iul imobil de mi,care, 0rinci0iul ultim& Acest 0rim
0rinci0iu al mi,c*rii este Binele, cel s0re care tind toate& $l 0une Dn mi,care ,i este cauJ* 1inal* a dorinei&
Dnelegerea Primului Princi0iu con1er* 1or* in1init*, iar 1iecare Intelect se bucur* de libertatea reie,it* din
aceast* contem0lare& $l de2ine ast1el, la r+ndul s*u, 0rinci0iu de mi,care 0entru astrul care-i cores0unde& Acesta
din urm* are dou* 0rinci0ii de mi,care/ unul, Dnde0*rtat, care este Binele su0rem, al doilea, a0ro0iat, care este
Intelectul emanat c*ruia Di cores0unde& Astrul tinde s*-,i asimileJe aceste bunuri, ast1el c*, Dn cadrul
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
-.?
mi,c*rii, el eH0rim* 0uterea in1init* a dorinei 0rin 0oJiiile succesi2e ale 0arcursului s*u& !rebuie, 0rin urmare,
Dneleas* trecerea de la o Inteligen* motrice, cunosc*toare doar a realit*ilor uni2ersale, la un cor0 care ocu0* la
in1init 0oJiii determinate Dn oriJontul ceresc&
Cediaia Dntre 1init ,i in1init, 0articular ,i uni2ersal, se realiJeaJ* 0rin su1letul motrice celest, Scare Dnelege
binele ,i care, a2+nd cor0, este dotat cu imaginaie, cu alte cu2inte este dotat cu re0reJentarea 0articularuluiT
-<
&
u1letul celest este 0entru s1era cores0ondent* ceea ce este su1letul animal 0entru cor0ul nostru& $l este
0rinci0iul 2ieii, 1orma Dn sens aristotelic, ,i este su0us 0rin dorin* Intelectului s*u imaterial, du0* cum su1letul
nostru este Dncoronat de Intelectul nostru& 0re deosebire de imaginaia noastr*, adesea con1uJ*, imaginaia
su1letului celest este 0ur*& $a este acea imaginaie creatoare, acea ca0acitate de a g+ndi ,i de a crea mi,c*ri reale,
mediatoare Dntre sensibilul material ,i inteligibil& "dat* cu A2icenna, imaginaia 2a c*0*ta at+ta im0ortan* Dn
meta1iJica islamic*, Dnc+t lumea su1letului 2a de2eni 0rogresi2 locul Dn care s0iritele se cor0oraliJeaJ*, iar
tru0urile se s0iritualiJeaJ*, o lume ima&inat
=^
'%
'rdinea cosmic Cn concepia ismaelit
Dntrebarea maQor* Dn leg*tur* cu natura di2in* este urm*toarea/ este Princi0iul o entitate 0reeminent* Dn ra0ort cu
entit*ile care eman* de la el, du0* cum in1initul este 0reeminent asu0ra 1inituluiP Face el 0arte din ordinul
1iineiP )u cum2a ar 1i necesar un agent mai radical care s*-% situeJe Dn transcendentul 1iineiP
Al-[indD 0ro1eseaJ* o doctrin* a echi2oci taii 1iinei, a1irm+nd c* 4nu nu este com0arabil cu nici o entitate&
A2icenna distinge unitatea Princi0iului de unitatea deri2at* a realit*ilor emanate& $l stabile,te, Dns*, o leg*tur*, o
continuitate minimal* Dntre Primul Princi0iu ,i seria Intelectelor, atribuind Primului Princi0iu Dnelegerea ,i
1*c+nd s* domneasc* eHistena Dn Dntreg sistemul& Asist*m la emergena 1iloso1iei ismaelite, a0roHimati2 Dn
aceea,i 0erioad*, Dn secolul I3=K& Aceast* 1iloso1ie 2a 0ri2ilegia o teologie negati2* 1*r* reJer2e, Dn care
Princi0iul su0rem 2a 1i deJlegat de orice ra0ort cu lumea creat*& )u se 2a mai 0utea 2orbi nici m*car des0re
echi2ocitatea 1iinei, c*ci 4nul 2a 1i situat dincolo de orice atestare Dn leg*tur* cu 1iina/ neant 0rin eHces de
realitate, real su0erior 1iinei Dnse,i&
Aceast* ontologie, sau mai degrab* aceast* henologie :doctrin* a lui 4nu@, 0ro0rie g+ndirii ismaelite, a Qucat un
rol doctrinal ,i cultural eHtrem de im0ortant din 0ricina cuceririi A1ricii de )ord ,i a $gi0tului, a0oi a
207
!R$I CARI PR"B#$C$
celei mai mari 0*ri a teritoriilor islamice, de c*tre imamii ,iii israelii 1atimiJi&
Pentru ismaelii, 0*trun,i de g+ndirea neo0latonic*, DumneJeu nu ar 0utea 1i un lucru sau o esen*
8.
& $l nu este
com0us nici dintr-o esen* ,i o e2iden*, el este dincolo de orice denominaie a0licabil* 2reunei realit*i, 1ie ea ,i
absolut*& Ade2*rul s*u nu ne este accesibil dec+t 0rin actul instaurati2 0rin care este instituit* 1iina entit*ii& )u
este nici m*car 0osibil s* s0ui c* DumneJeu, care este ine1abil, este legat 0rintr-o relaie de emanaie cu 0rima
entitate generat*& Actul instaurati2 0rimordial const* Dn aceea c* DumneJeu de2ine mani1est, Dn mod imediat, Dn
DumneJeul re2elat care este 0rimul Intelect& $Hist* o remarcabil* asem*nare Dntre sistemul ismaelit ,i schema
a2icennian* sau aceea a lui Al-F+r*bD, c*ci Princi0iul instaureaJ* o serie ierarhiJat* de Jece Inteligene sau
Intelecte& Di1erena ca0ital* dintre 1alsifa ,i ismaelism const* Dn aceea c* 0entru unii, Princi0iul este el Dnsu,i o
entitate dotat* cu eHisten*, Dn 2reme ce ismaeliii Dl situeaJ* radical dincolo de eHisten* ,i de eHistent, dincolo
de inteligibil&
Ierarhia celor Jece Intelecte constituie lumea di2in* Dn care se deruleaJ* So dramaturgieT ale c*rei consecine 2or
1i ca0itale 0entru istoria s0iritual* a umanit*ii
8%
& Cel de-al treilea Intelect, cores0unJ*tor unui Anthropos celest,
"mului 0rimordial, Suit*T s* contem0le unitatea Princi0iului s*u& $l este cu0rins de stu0oare Dn 1aa 0ro0riei sale
s0lendori ,i decade 0+n* la al Jecelea ni2el& Aceast* degradare a arhanghelului Adam 2a trebui re0arat* de-a
lungul a ,a0te cicluri sau 0erioade celeste, tim0 Dn care, grad du0* grad, "mul D,i 2a rec+,tiga 0oJiia originar*&
Acestei istorii Sdin cerT Di cores0unde istoria terestr* a celor ,a0te cicluri 0ro1etice :Adam, )oe, A2raam, Coise,
Iisus, Cahomed ,i Cel care 2a aduce Dn2ierea morilor@& !rebuie remarcat c* 1iecare ciclu conine la r+ndul lui
dou* 0erioade/ 0rima este aceea a deJ2*luirii #egii, 0erioad* Dn care sensul realit*ii di2ine se ascunde Dn s0atele
a0arenei unui teHt re2elatU a doua 0erioad* este aceea Dn care realitatea de mai sus se deJ2*luie graie Dn2**turii
mo,tenitorului 0ro1etului, imamul& Cel de al ,a0telea 0ro1et a,te0tat, Acela care 2a aduce Dn2ierea morilor, nu se
2a 1ace 0urt*torul nici unei #egi noi, ci al unei religii 0ur s0irituale, cores0unJ*toare 0uri1ic*rii 1inale a celui de
al treilea Intelect& "mul terestru D,i 2a 1i ad*ugat esena su0rasensibil* a arhanghelului, care este arheti0ul s*u
etern& Cesianismul ,iit ismaelit se s0riQin* ast1el 0e sistemul celor Jece Intelecte, conce0ute nu doar ca 0rinci0ii
de mi,care ale s1erelor, ci ca ageni ai unei istorii sacrosancte care con1er* sens ,i 2aloare s0eranei
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
-.<
umane Dn m+ntuire& Desc*tu,area Dm0line,te ,i de0*,e,te toate religiile re2elate, substituind domniei sensului
literal al legislaiei 0e aceea a sensului ascuns al C*rii si al lumii
8-
&
Sufletul l Intelectul
Chestiunea naturii su1letului, a ca0acit*ilor sale ,i a identit*ii omului, deoarece gu2erneaJ* domeniul etic, Qoac*
un rol deosebit Dn 1iloso1ia islamului, ca ,i 0roblema beatitudinii& A2icenna este, 0robabil, autorul c*ruia i se
datoreaJ* sistematiJarea cea mai cu0rinJ*toare& )e 2om re1eri, de aceea, Dn 0rinci0al la o0era acestui g+nditor&
3om 0orni de la doctrina aristotelic* a su1letului 0entru a aminti c*, du0* tagirit, el este 1orma ,i quidditatea
cor0ului
88
& A2icenna 2a modi1ica aceast* de1iniie, conce0+nd su1letul ca 0er1eciune a cor0ului ,i eHtinJ+nd
aceast* 0er1eciune, mai 0uin Dn sensul de cauJ* 1ormal*, c+t Dn acela de cauJ* 1inal* a tru0ului& "rganele ,i
membrele cor0ului organiJat 2or aciona Dn 2ederea actualiJ*rii 0otentelor su1letului& u1letele se disting Dntre ele
du0* demnitatea ,i com0leHitatea acti2it*ii lor, iar acest mod al acti2it*ii 2ariaJ* Dn 1uncie de 0otentele
su1letului& Dn 2+r1ul acestei ierarhii se a1l* su1letul angelic 0er1ect liber
8;
& $l acioneaJ* Dn con1ormitate cu 0ro0ria
sa s0ontaneitate creatoare, ceea ce trebuie s* ser2easc* dre0t norm* su1letului uman, Dn 2reme ce su1letele
2egetale ,i animale sunt constant Dm0iedicate Dn 0er1eciunea lor de limitele care reJult* din unirea lor de ne,ters
cu cor0oralitatea ,i cu materia& Aceast* libertate a su1letului angelic este Dn str+ns* leg*tur* cu meditaia
a2icennian* asu0ra imaterialit*ii su1letului omenesc&
#nitatea sufletului
u1letul este el oare substan*P Din ca0ul locului, trebuie s0us c* eHist* Dn cadrul imanenei trei s0ecii de su1lete/
su1letele 2egetale, cele animale ,i su1letele omene,ti& u1letul animal ,i cel 2egetal nu sunt dec+t 0*ri ale
com0u,ilor 0e care-i 1ormeaJ* Dm0reun* cu cor0urile lor& $le nu sunt deci, du0* A2icenna, substane 0ro0riu-
Jise& Cu toate acestea, su1letul 2egetal este cel care constituie ,i 0er1ecioneaJ* s0ecia cores0ondent*& $l este
1orm* substanial*, nonaccidental*/ Su1letul nu este Dntr-un cor0 Dn maniera Dn care accidentul eHist* Dntr-un
substrat, su1letul este deci substan* 0entru c* el este 1orma care nu subJist* Dntr-un
-.7
!R$I CARI PR"B#$C$
substrat, 0recum accidentulT& u1letul este unitar, iar di1eritele sale 1acult*i se rami1ic* 0ornind de la centrul s*u
generator, de la S,ineleT s*u, Dn membrele ,i organele cor0ului& Aceast* unitate a su1letului ne conduce la 0roba
2eritabil* a substanialit*ii ,i a imaterialit*ii sale& A2icenna trans0une aceast* 0rob* Dntr-un eH0eriment mental,
acela al i0oteJei Somului Jbur*torT& S3a trebui ca unul dintre noi s* se re0reJinte ca 1iind creat dintr-o dat* ,i
0er1ect, dar Dn a,a 1el Dnc+t 2ederea Di este o0rit* 0rintr-un 2*l de la contem0larea lucrurilor eHterioare& $l a 1ost
creat 0lutitor Dn aer sau Dn s0aiu, 1*r* a 1i a1ectat de consistena aerului sau a o simi& Cembrele nu se a1l* Dn
contact unul cu altul, nu se Dnt+lnesc ,i nu se ating& e 2a g+ndi/ 2a 0utea el a1irma eHistena 0ro0riei 1iine 1*r* a
b*nui c* eHist* 0rin sine, nea1irm+nd 0rin aceasta c* eHist* o eHtremitate oarecare a membrelor sale, o realitate
intern* oarecare a organelor sale, inima, creierul, 0e scurt oricare din realit*ile care a0arin lumii eHterioareP $l
D,i 2a a1irma mai degrab* 1iina :`,ineleL s*u@, 1*r* a-i atribui nici lungime, nici l*rgime ,i nici ad+ncimeT
8A
&
Aceast* eH0erien* nu 0are a 0utea 1i 1*cut* de c*tre toate su1letele, dar, 1*r* Dndoial*, ea s0une ade2*rul des0re
orice su1let O inde0endena sa Dn ra0ort cu cor0ul 0e care-% gu2erneaJ* ,i identitatea 0e care o 0osed*& A se
cunoa,te 0e sine, iat* actul 0rin eHcelen* 0rin care su1letul D,i atest* eHistena& Dn ce 0ri2e,te 1iina sa, ea nu se
distinge de acel act indubitabil de a eHista care reJist* Dn noi dis0ariiei tuturor lucrurilor eHterioare, dis0ariiei a
tot ceea ce nu este su1letul nostru, indi1erent c* e 2orba de as0ecte eHterioare sau de 0ro0riet*i interne ale
cor0ului, sau, Dn s1+r,it, de ansamblul lumii&
Aceast* i0oteJ* a Somului Jbur*torT este 1ondatoarea, Dn islam, unei Dntregi re1lecii asu0ra unit*ii su1letului& A
1i Dnseamn* a 0erce0e, iar 0erce0ia atest* Dntotdeauna lumina 1iinei& Dn locul unui su1let care este sim0l* 1orm* a
cor0ului, A2icenna, insist+nd asu0ra 1a0tului c* este 0er1eciune, reDnnoad* cu tradiia neo0latonic* a su1letului
monadic&
+otentele sufletului
Dac* su1letul este unitar, 1acult*ile sau 0otentele sale sunt multi0le& $l 0osed* at+tea c+te sunt necesare 0entru a
Dnde0lini, 0rin intermediul tru0ului ,i Dn tru0, anumite o0eraiuni& "r, o0eraiunile su1letului se Dm0art Dn trei,
ceea ce se reg*se,te Dn Dm0*rirea 2iului Dn 2egetal, animal ,i uman& 3iaa 2egetati2* 0resu0une nutriie, cre,tere
,i DnmulireU 2iaa animal* 0resu0une o0eraiile 2egetati2e ,i, Dn 0lus, senJaie, imaginaie
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
-%.
re0roducti2* ,i mi,care 2oluntar*& Aristotel 0utea conce0e c* anumite animale nu erau mi,cate dec+t 0rintr-un 1el
de c2asimi,care, asemeni scoicii care nu 1ace dec+t s* se contracte& Pentru A2icenna, animalitatea 0resu0une
mi,carea de0lin*& C+t des0re oameni, ei 0osed* at+t 0otentele 2egetale ,i animale, c+t ,i 0e acelea de a-,i
re0reJenta realit*ile inteligibile, in2enia me,te,ugurilor, cunoa,terea 0rin intelect a 1iinelor generate,
discern*m+ntul estetic ,i etic& Ast1el, cele trei su1lete se ierarhiJeaJ*, cel mai 0uternic 0osed+ndu-le 0e celelalte
dou*/ su1letul 2egetal, de1init ca 0er1eciune a unui cor0 1iJic organic, se na,te, cre,te ,i se hr*ne,teU su1letul
animal, de1init ca 0er1eciune 0rim* a unui cor0 1iJic organiJat, 0erce0e realit*i 0articulare ,i e1ectueaJ* mi,care
2oluntar*U su1letul uman, de1init de asemenea ca 0er1eciune 0rim* a unui cor0 1iJic organiJat, e1ectueaJ*
o0eraiile 0ro0rii 1iinelor generate, graie 2oinei libere ,i con,tiente, ,i 0erce0e realit*ile uni2ersale
8?
&
Dn om, 0otentele sunt Dntr-o relaie ca de la st*0+n la ser2itor& e ridic* ast1el un arbore de la 0otent* la act, care
are ca r*d*cini 0atru calit*i, uscatul ,i umedul, recele ,i caldul, care ser2esc celor 0atru 1ore naturale/ re0ulsi2*,
asimilati2*, atracti2* ,i digesti2*& Aceste 0atru 1ore, la r+ndul lor, ser2esc celor trei 1acult*i 2egetati2e/ nutriia,
cre,terea ,i re0roducerea& Aceast* 2ia* 2egetati2* ser2e,te 2ieii animale, care se eH0rim* Dntr-o serie ierarhiJat*
Jc 0otente noi/ 0e de o 0arte, 1acultatea 0erce0ti2* Dn care cele cinci sim1uri eHterne sunt uni1icate de c*tre
1anteJie sau imaginaia re0roduc*toare& Aceasta din urm* ocu0* 1uncia simului comun, ea constituind tabloul
coerent al realit*ii sensibile& $a este Dn ser2iciul unei 1acult*i imaginati2e mai libere& Pe de alt* 0arte, 1acultatea
motrice se a1l* Dn sluQba a dou* 1acult*i 1oarte im0ortante, concu0iscena ,i m+nia& $le ser2esc am+ndou*
0otentei a0etiti2e& Animalitatea se traduce at+t 0rin limitarea re0reJent*rii la acele date ale sensibilului care sunt
organiJate de c*tre imaginaie, c+t ,i 0rin con1lictul dintre dorin* ,i agresi2itate, ambele 1iind 1ore necesare, dar
care, Dn li0sa dominaiei de c*tre su1let, Dl amenin* ,i Dl arunc* Dn eroare& Dntreaga re1lecie etic* de du0*
A2icenna se 2a re1eri la acest con1lict, la miQloacele de a controla dorina, graie bunei 1olosiri a 1acult*ii m+niei,
,i de a o tem0era 0e aceasta din urm* 0rin eHersarea intelectului 0ractic&
#a limita dintre su1letul animal ,i cel uman se a1l* memoria ,i 1acultatea estimati2*, aceea 0rin care
re0reJent*rile sunt uiate& Aceste 0otente se a1l* Dn ser2iciul intelectului 0ractic, el Dnsu,i Dn sluQba intelectului
contem0lati2& * re2enim Dns* la imaginaie& A2icenna a Dneles 0rea bine c* aceast* 0otent* nu este Dntotdeauna
scla2a simurilor& $Hist* o
-%%
!R$I CARI PR"B#$C$
imaginaie 1ormatoare care, Dn con1ormitate cu im0ulsurile 0rimite din 0artea re1leciei sau Dn con1ormitate cu
e1ectele unei anumite con1iguraii astrale, im0rim* simului comun anumite re0reJent*ri& Dn cadrul 2isului, noi
suntem abseni din noi Dn,ine, imaginaia acion+nd liber& e Dnt+m0l* chiar ca unele 2ise actuale s* 1ie
inter0retarea unor 2ise trecute& Dac* imaginaia noastr* este DndeaQuns de 0uternic*, ea 0oate realiJa Dn stare de
2eghe o comunicare cu lucrurile in2iJibile, cu realit*ile s0irituale adic*& Imaginaia 1ormatoare nu se Dnsoe,te
c+tu,i de 0uin cu eroarea sau cu iluJiaU ea ridic* su1letul Dn lumea imaginal* ,i nu Dn lumea imaginar*& #umea
imaginar* este alc*tuit* din 1antasmele noastre, din construciile libere Dntemeiate Dn sensibil ,i menite a ser2i
im0ulsurilor dorinei sau m+niei noastre& #umea imaginal*, Dns*, este o lume real*, domeniul Dnsu,i al su1letului,
alc*tuit din re0reJent*rile cor0orale ale realit*ilor inteligibile
8>
&
+ro(lema Intelectului
Potena care distinge radical omul de animal este intelectul& Acesta este redat Dn arab* 0rintr-un termen tehnic
"al.'aOl,, care nu a a2ut Dntotdeauna o semni1icaie raional*& De 0ild*, Dn g+ndirea ,iit* originar*, acest termen
desemna o ca0acitate 2iJionar* 0ermi+nd accesul la anumite realit*i eJoterice& )oiunea de intelect a c*0*tat Dn
islam abia sub in1luena g+ndirii grece,ti conotaia 0rinci0al*, de acti2itate contem0lati2* Dndre0tat* s0re
inteligibil, cu sensul lui nous neo0latonic& )u 2om traduce deci aceast* noiune 0rin raiune, 0entru c* intelectul
este deo0otri2* o ca0acitate raional* ,i una s0iritual*, 1*r* distincia Dntre as0ectul 1iloso1ic ,i cel mistic al
contem0laiei&
Problematica intelectului 0ro2ine de la Aristotel ,i AleHandru din A0hrodisia& Intelectul agent aristotelic 0utea 1i
identi1icat cu DumneJeu& Pentru a Dnelege 1elul Dn care s0iritul uman sur0rinde realit*ile inteligibile, AleHandru
a trebuit s* disting* un intelect material, unul 0osed+nd de0rinderea de a Dnelege "ha(itus, ,i un intelect agent&
Intelectul material este cel doar 0osibil :Dn 0otent*@& Intelectul ShabitualT este deQa Dn act/ ,&Intelectul habitual este
chiar intelectul material odat* ce a dob+ndit de0rinderea de a aciona ,i de a cunoa,teT
8<
& Intelectul agent
realiJeaJ* unirea intelectului uman cu inteligibilul& A trebuit ca traduc*torii arabi s* 1ac* din intelectul agent o
Inteligen* se0arat*, ,i anume tocmai aceea 0e care Al-F*r*bi ,i A2icenna o situau la al Jecelea ni2el al
emanaiei& Acest Intelect agent nu mai este deci DumneJeu, 0rinci0iul su0rem, ci
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
-%-
-%8
!R$I CARI PR"B#$C$
ultima dintre Inteligene, omoloag* arhanghelului re2elaiei, 'abriel& Coti2 0entru care se 2a s0une c* 0ro1eia ,i
1iloso1ia D,i au iJ2orul comun Dn Intelectul agent&
"dat* cu Al-F*r*bD, Intelectul agent se 2a dedubla, a,a-Jic+nd, la r+ndul s*u/ Dn a1ara omului r*m+ne o
Inteligen* se0arat*, Dn om el de2ine intelectul dob+ndit, 0lenitudine a inteligibilului care ilumineaJ* s0iritul&
!ra2aliul elabor*rii islamice a noiunii grece,ti de intelect D,i g*se,te 0rima 1orm* Dn tratatul Despre intelect al
lui Al-[indi&
Al-[indD distinge intelectul Dn 0otent* de intelectul care este mereu Dn act& $l iJoleaJ*, 0e de alt* 0arte, intelectul
care trece de la 0otent* la act& Dn 1ine, el re0ereaJ* eHistena unei a 0atra 1uncii intelectuale, aceea a intelectului
care comunic* altuia 0ro0ria sa intelecie&
!ratatul lui Al-F*r*bD, Despre intelect i despre o(iectul Cnele&erii, a cunoscut o larg* r*s0+ndire Dn $2ul mediu
latin, du0* cum el a in1luenat 0uternic teoria cunoa,terii Dn 1iloso1ia islamic*& Al-F*r*bD Dnce0e 0rin a 0reJenta
di1eritele sensuri 0e care Aristotel le-a dat cu2+ntului SintelectT
87
& $l ado0t* cu0lul de conce0te 1ormat de
intelectul Dn 0otent* ,i de intelectul Dn act& Din acest moment, o0eraiunile eseniale ale cunoa,terii 2or 1i
urm*toarele/ trebuie ca 1orma cunoscut* s* de2in* ceea ce ea urmeaJ* s* 1ie Dn actul 0ur al cunoa,terii, adic* o
1orm* imaterial* se0arat*& "r, 1orma cunoscut* nu se des0rinde din materie dec+t Dn momentul Dn care ea ,i-a
g*sit un alt substrat, care este tocmai intelectul Dn act& !recerea intelectului de la 0otent* la act, ca o bucat* de
cear* de2enit* Dn totalitate am0renta 0e care oG0rime,te, cores0unde Dntocmai trecerii 1ormei din starea Dn care se
a1l* Dntr-o materie la stadiul imaterialit*ii& Forma inteligibil* nu este, ca atare, Dn act dec+t atunci c+nd intelectul
care o materialiJeaJ* este el Dnsu,i Dn act&
4nitatea dintre intelect ,i inteligibil se eH0rim* deci Dn 1uncie de gradul de intensitate al actului Dnelegerii/ la cel
mai de Qos ni2el se a1l* gradul intelectului Dn 0otent*, deasu0ra cel Dn act ,i, Dn 1ine, intelectul dob+ndit& Aceasta
este culmea unui su1let 0e care Al-F*r*bD Dl caracteriJeaJ* 0rin cinci 1acult*i 0rinci0ale/ 1acultatea g+nditoare
:S2orbitoareT, logic*@, 1acultatea imaginati2*, cea senJiti2* ,i 1acultatea nutriti2*, 0rimele trei 1iind susinute de
1acultatea a0etiti2*& Intelectul agent intermediaJ* Dntre raiunea di2in* ,i su1letul 0er1ect& $l echi2aleaJ* cu ceea
ce Coranul nume,te s0irit de s1inenie :Coran II/ <>,-A8U 3/ %%.U K3I/ %.-@& ReJult* o etic* al c*rui 0rinci0al
comandament este contactul cu inteligibilul, Dn s+nul intelectului agent& Dntrebarea care se 0une este Dntr-ade2*r
urm*toarea/ 0utem oare cunoa,te o uniune Dncheiat* cu
Intelectul agent, care transcende intelectul dob+nditP Dac* r*s0undem a1irmati2, 2om da dre0t 1inalitate
com0ortamentelor umane 0reg*tirea 0rin 2irtute a unui anumit stadiu al contem0laiei, Dn care Dnele0tul 0rime,te
lumina de la Intelect, unindu-se a0oi de0lin cu aceasta& Iat* o teorie a di2iniJ*rii su1letului 0e care Al-F*r*bD nu o
ado0t*& R*m+ne totu,i distincia clar* Dntre s0iritul uman ,i Intelectul agent arhanghelic, emanat de la DumneJeu&
$ste moti2ul 0entru care etica nu 2a 1i o doctrin* a sancti1ic*rii, ci o disci0lin* a contem0laiei, 0rin care s0iritul
intr* Dn contact cu realul 0e care nu-% 0oate 0oseda Dn Dntregime&
A2icenna sistematiJeaJ* aceast* doctrin*, descriind intelectul teoretic, mai Dnt+i material, a0oi habitual, a0oi Dn
act ,i, Dn 1ine, dob+ndit& Acest intelect eH0lic* intelectul 0ractic, care la r+ndu-i se 0une Dn ser2iciul celui dint+i&
Problema mntuirii l a beatitudinii
Demersul nostru ne 0oart* Dn mod 1iresc c*tre cel de al treilea 1ocar al 1iloso1iei islamice/ cum 0utem conce0e
m+ntuirea ,i la ce 1ericire trebuie s* ne a,te0t*mP
)u este inutil s* descriem Dn linii mari traiectoria 1iloso1iei 0e care o studiem& $a Dnce0e Dn e0oca 1iloso1ilor
eleniJani, c+nd m+ntuirea 1iloso1ic* este g+ndit* Dn 0rinci0al ca o contem0laie& $a se Dm0line,te Dn secolele
KI=K3II ,i KII=K3III, Dn Iran, 0rintr-o doctrin* a Dn2ierii cor0orale 0e de0lin asumate& #a origini, chiar dac* nu
eHist* nici un dubiu asu0ra acce0t*rii de c*tre 1iloso1i a 0romisiunii coranice des0re Dn2ierea cor0oral*, des0re
r*s0lata Dn 0aradis ,i des0re 0edea0sa Dn iad, m+ntuirea autentic* culmina Dn acti2itate intelecti2*, atunci c+nd
s0iritul atingea inteligibilul etern& Acest 1a0t %-a condus 0e 1iloso1 la considerarea, Dntr-un anume sens, a
0romisiunii coranice a 0aradisului sensibil dre0t o sim0l* meta1or* sau, cel mult, un simbol al acestei
contem0l*ri iluminati2e& "biectul acestei lumini era dat Dn 0rimul r+nd de realit*ile inteligibile 0rime, ade2*ruri
necesare ,i su1iciente& "r, tocmai acest 0unct 2a 1i su0us mai t+rJiu unei critici 2ehemente, nu numai de c*tre
detractorii 1iloso1iei, dar chiar de c*tre 1iloso1ii care 2or considera, asemeni lui Coll+ adr*, c* o atare 1ericire
este slab* ,i imaginar*& )u trebuie, Dn orice caJ, ascuns c* Dntre beatitudinea 1iloso1ic* ,i m+ntuirea cor0oral*
re2elat* de c*tre Coran eHist* o di1eren* 0ro1und* O unii ar numi-o chiar incom0atibilitate&
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
-%;
1ericirea, dup Al.1r(i
Al-F*r*bD consider* c* 0utem atinge dou* ti0uri de 1ericire/ una imanent*, alta transcendent*& $le sunt Dn 1uncie
de cele 0atru grade ale ordinii 0er1eciunii/ mai Dnt+i, artele 0ractice, cores0unJ+nd cu ceea ce Platon numea
cunoa,tere tehnic*& Cai a0oi, trebuie 0osedate 0er1eciile morale& "dat* dob+ndite acestea din urm*, se 0oate
as0ira la acelea care 0ro2in din eHerciiul g+ndirii re1leHi2e, echi2al+nd cu dianoia 0latonic*, eHerciiu care se
Dm0line,te 0rin 0er1eciile s0eculati2e, cores0unJ+nd cu theoria 0latonic*& !rebuie Dneles c* 1acultatea noastr*
re1leHi2* nu s-ar 0utea eHersa Dn a1ara Cet*ii& $a DnglobeaJ* desco0eririle care in de bine ,i de r*u, Qudec* Dn
1uncie de eHcelena desco0eririi, ceea ce 0rocur* 0entru comunitate, 0entru cetate ca ,i 0entru indi2id o 1inalitate
0er1ect*
;.
&
Cai mult, 1acultatea dianoetic* se ordoneaJ* Dn 1uncie de di1eritele grade ale socialiJ*rii omului& $Hist* una
0ro0rie 2ieii 0ri2ate, una 0ro0rie lu0tei Dntru credin* etc& Ceea ce Dnseamn* c* nu se 0oate dob+ndi aceast*
1acultate re1leHi2* :nici 2irtutea moral*@ Dnainte ca un om s* doreasc* binele 0entru un altul dec+t el Dnsu,i& e
0une Dntrebarea/ care este 0er1ecia cea mai mareP $ste ea o anume 2irtuteP $ste oare ansamblul tuturor
2irtuilorP 3irtutea este, de 1a0t, at+t moral* c+t ,i 0olitic*& Ast1el, conduc*torul unei armate nu se 0oate dis0ensa
de 1acultatea dianoetic*, 0entru ca ea Dl 1ace s* desco0ere lucrurile cele mai utile ,i cele mai 1rumoase 0entru
oamenii s*i& $l are, de asemenea, ne2oie de 2irtutea moral*& Ce,te,ugul sau arta 0oliticii se de1ine,te Dn mod
0latonician ca o condensare a tot ceea ce 0oate 1i obiect de cercetare 0entru alte domenii, me,te,ug 1*r* de care
eHerciiul acelora ar 1i Dn 2an
;%
&
C+ntuirea trebuie s* 2in* din contem0laia care ins0ir* 0olitica 1ondat* 0e dre0tate& $a se aQut* de 2irtui ,i
culmineaJ* Dn 1igura maestrului s0iritual ,i lumesc al cet*ii 2irtuoase, Dn care unii au dorit s* 2ad* o 2ersiune
1iloso1ic* a 1igurii ,iite a imamului&
Iluminarea Cn concepia lui Avicenna
A2icenna ne o1er*, Dn +ovestea lui $aFF i(n XaOzn
<=
, o inter0retare mistic* a 0ro0riei sale doctrine a m+ntuirii
0rin iluminare contem0lati2*& $l conce0e demersul Dnele0tului ca 0e o c*utare a unei gnoJe, cu alte cu2inte a
unei cunoa,teri care s* 1ie Dn acela,i tim0 t*m*duire ,i metamor1oJ* a su1letului& A2icenna inaugureaJ* ast1el o
meta1iJic* oriental, Dntr-un sens 0e care-% 2or a0ro1unda succesorii s*i neo0latonici& 4ni2ersul
-%A
)"!$
eHistentului se Dm0arte Dn dou* regiuni antagonice/ occidentul, simboliJ+nd lumea tenebroas* ,i material*, ,i
orientul, simboliJ+nd 0atria s0iritual* a su1letului& Acest SorientT nu se a1l*, 1ire,te, 0e nici o hart*, dar el eHist*
Dntr-un s0aiu meta1iJic analog aceluia 0erce0ut de Platon& A te desc*tu,a Dnseamn* a te orienta, a te con2erti la
autentica ta natur*, Dnseamn* s* Dntre0rinJi un 0elerinaQ s0iritual, un eHod& #a orient de 1iin*, Intelectul agent
0rime,te tr*s*turile Dngerului, acesta simboliJ+nd tinereea etern* a s0iritului&
Ast1el, odat* cu A2icenna, m+ntuirea DnceteaJ* de a mai ine doar de cunoa,terea abstract*, 0entru a rede2eni
reJultatul unui eHerciiu s0iritual de0lin& Din acel 0unct, 1iloso1ia islamic* se Dndrea0t* cu hot*r+re c*tre o dorit*
reconciliere Dntre mistic* si cunoa,tere&
)ote
%
Datele sunt menionate Dnt+i du0* calendarul hegerian ,i a0oi du0* cel actual&
-
'+nditor iranian n*scut la ]omm Dn %.;8=%?88& Autor, Dntre altele, al unui tratat de meta1iJic*, Cheia
paradisului, ,i al unui am0lu comentariu al tradiiilor ,iite&
8
Abu H*mid al-'haJ*li, n*scut Dn ;A.=%.A7& 4nul dintre cei mai mari teologi ,i mistici ai islamului& Autor, Dntre
altele, al 4enaterii tiinelor reli&ioase ,i al Autodistru&erii filosofilor, 0e care A2erroes o 2a res0inge Dn a sa
Autodistru&ere a autodistru&erii% Coare Dn A.A=%%%%&
;
Ibn Roshd, A2erroes al latinilor, s-a n*scut la Cordoba Dn A-.=%%-?& A comentat maQoritatea o0erelor lui
Aristotel ,i 4epu(lica lui Platon& A a2ut o in1luen* enorm* Dn "ccident, dar a0roa0e nul* Dn "rient&
A
De la philosophie premiere, ed& Abu Ridah, 0& %A8&
?
I(id% 00& %.<-%.7& Al-[indD distinge Dnelegerea 0rin intelect de re0reJentare& Inteligibilul este nere0reJentabilU
DumneJeu este Dnc* dincolo de inteligibil&
>
I(id% 00& %88 ,i urm&
<
3eJi Al.KindC's MetaphFsics, introducere de Al1red #& I2r^, 00& 8% ,i urm&
7
De la philosophie premiere, op% cit%, 0& %AA&
%.
I(id% 00& %;% ,i urm&
%%
'n the +erfect 7tate, ed& R& dalJer, seciunea I, ca0itolul %&
%-
I(id% 0& ?.&
'()DIR$A& F")DA!"AR$ A I#AC4#4I -%?
%8
l(id% 00& <; ,i urm&
%;
I(id% 0&<-& G
TP
I(id% p% >>%
%?
I(id% 0& 7-&
%>
3eJi 7ofistul% A& Dies traduce ast1el de1iniia din +antelos on a lui im0licius/ S1iina total*, cea care
Dmbr*i,eaJ* Dn sine toate 1iineleT&
%<
3eJi dalJer, op% cit%, 00& 8?8 ,i urm&
%7
3eJi H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiOue, 00& -;%, -7;--7<,8<8&
-.
hih*boddlneah^+ ohra2ardi, n*scut Dn A;7=%%AA Dn Iran, decedat martir al 1iloso1iei la Ale0, -7 iulie %%7%&
Autor, Dntre altele, al lucr*rii Cartea cunoaterii i iluminrii sau 2eosofia 'rientului ,i a numeroase 0o2estiri ,i
tratate mistice& A in1luenat 0ro1und curentul denumit de H& Corbin SPlatonicienii PersieiT&
-%
)asir al-DDn !usD s-a n*scut Dn A7>=%-.%, ,i a murit la Bagdad Dn ?>-=%->G;& Du0* ce a 1ost Dn ser2iciul
ismaeliilor lui Alamut, el s-a al*turat 0uterii mongole& $ste autorul, Dntre altele, al unui detaliat comentariu
des0re A2icenna, al unei lucr*ri 1undamentale de moral*, :tica naserian8 2a 1onda teologia s0eculati2* a
,iismului&
--
Coll* adr* hir*JI a l*sat o antologie de 1iloso1ie ,iit*, Cele +atru calatorii, ,i o meditaie des0re 0rimatul
eHistenei asu0ra esenei, Cartea penetrrilor metafizice, ca ,i un num*r de alte tratate&
-8
MetaphFsiOue du 7hif0, trad& AnaWatI, 2oi& -, 0& <<&
=A
I(id%p%^<%
-A
3eJi ca0itolul ? din cartea a 3III a Metafizicii, op% cit%
=B
Metafizica, op% cit%, 0& %.>& $ste o reminiscen* din 2eolo&ia, ca0itolul %, 00& -% ,i urm& :cores0onden* cu
:neadele I3, ?,%@&
->
Metafizica, cartea a IK-a, ca0itolul -&
-<
Metafizica, cartea a IK-a, ca0itolul 8, op% cit%, 0& %8A&
-7
Cu 0ri2ire la aceast* noiune, 2eJi H& Corbin, Corps spirituel et terre celeste, Avicenne et le recit visionnaire%
8.
3eJi, de eHem0lu, Abu eaGqub eQest*nD, Le Devoilement des choses cachees, ca0itolul %&
8%
H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiOue, 00& %-< ,i urm&
8-
H& Corbin, 2emps cFcliOue et &nose ismaelienne%
88
Aristotel, De an II, %,;%-b %.-%%&
8;
A2icenna, De anima, ed& F& Rahman, 00& ;< ,i urm&
8A
I(id% 0& A.&
AB
I(id% pp% 87 ,i urm&
217
)"!$
8>
I(id% 00& %>. ,i urm&
8<
$& 'ilson, S#es sources greco-arabes de lGaugustinisme a2icennisantT, A$DL%MA%, %78.&
87
:pCtre sur l'intellect, ed& Bou^ges, 00& 8->&
;.
L'atteinte de la felicite, paragrafele ; i ;<.
;%
I(id% 0aragra1ele 8--;.&
;-
3eJi H& Corbin, Avicenne et le recit visionnaire%
&lA@lndl
Abu eusu1 eaGqub ibn Ish+q al-[indl s-a n*scut la [u1a, la s1+r,itul secolului II=3III, Dntr-o 1amilie arab*
in1luent* ,i distins*& A tr*it la Bagdad, ca0itala abasiJilor, sub 0atronaQul cali1ilor Al-CaGmun ,i Al-CuGtasim
:-%<=<88- -->=<;-@& Cali1ul Al-CutaWaZZil Dl 2a 0ri2a de aceste 1a2oruri ,i el 2a muri, Dn obscuritate, Dn Qurul
anului <>. d&Hr&
Al-[indD a 1ost in1luenat de mi,carea dominat* de traducerea teHtelor grece,ti Dn arab*& 2eolo&ia atribuit* lui
Aristotel a 1ost tradus* sub DngriQirea sa& A 1ost un s0irit uni2ersal, cunosc*tor al matematicilor, astronomiei,
medicinii, muJicii& A 1ost asociat cu teologicienii moGtaJelii& $2ul mediu latin a mo,tenit de la el, 0rintre altele,
lucr*rile De somne et visione, De OuinOue essentiis ,i, cea mai im0ortant*, De intellectu, la care se adaug* Dn
s0ecial tratatul Despre filosofia prim ,i un num*r de e0istole&
&lA,rbi
Abu )asr al-F*r*bi s-a n*scut Dn anul -A7=<>- la dasiQ, Dn districtul F*r*b, Dn !ransoHiana, Dntr-o 1amilie
iranian* sau turc*& Du0* ce a tr*it la Bagdad, s-a al*turat Dn 88.=7;% curii hamdanide de la Ale0, renumit* ca
1iind ,iit-imamit*& Poate chiar el Dnsu,i a 1ost& A murit la Damasc Dn 887=7A.&
$ste considerat a 1i Sal doilea maestruT :0rimul 1iind Aristotel@& #ucr*rile cele mai im0ortante sunt/ Armonia
Cntre opiniile Cnelepilor, +laton i Aristotel, '(iectul diferitelor cri ale Metafizicii lui Aristotel, 2ratat despre
intelect, 'piniile cetenilor cetii virtuoase, Cate&oriile,
'()DIR$A F")DA!"AR$ A I#AC4#4I
218
Compendiumul le&ilor lui +laton, Cartea scrisorilor, Comentariu la De interpretatione a lui Aristotel, 2ratatul
politic, Atin&erea fericirii%
&-lcenna
AbuGAlD Ibn Bin*, A2icenna 0entru latini, s-a n*scut Dn a0ro0ierea ora,ului Buhara, Dn anul 8>.=7<.& Bi-a obinut
de t+n*r re0utaia de sa2ant ,i de medic :Di dator*m un Canon al medicinii, care a 1ost una din baJele ,tiinei
medicale medie2ale@& De2enit 2iJir al 0rinului de Hamadan, el se 2a DngriQi de redactarea lucr*rii sale Cartea
tmduirii% A2icenna a dus o 2ia* agitat*, a 1ost Dnchis, 0etrec+ndu-,i adesea tim0ul Dntre eHerciiul 0uterii ,i
c*l*torii& A l*sat o o0er* uni2ersal*& 3a sistematiJa at+t 1iJica, c+t ,i meta1iJica, astronomia ,i matematica& A
1ost in1luenat de su1ism& I se datoreaJ* 0rima lucrare 1iloso1ic* Dn limba 0ersan*, Cartea tiinei, cea mai mare
0arte a ei 1iind scris* Dn arab*&
Cele mai im0ortante lucr*ri/ Cartea tmduirii, Cartea m0ntuirii, Cartea sfaturilor i a o(servaiilor, 2ratatul
despre ori&ine i reCntoarcere, Cartea tiinei, Istorisirile mistice% A2icenna a murit Dn ;-<=%.8>&
2ibliografie
Cititorul 2a g*si elementele necesare Dnelegerii 1a0tului religios musulman :Coranul, #egea ,i comandamentele
etc&@ Dn lucr*rile consacrate acestui subiect/ $istoire des 4eli&ions, SBibliotheque de #a PleiadeT, articolul
SislamT din :ncFclopaedia &ni'ersalii, !rat*m aici doar des0re 1a0tul 1iloso1ic ,i cel s0iritual, Dn islam, care Dl
subDneleg, desigur, 0e cel religios&
Coranul%
A2icenna, Metafizica lui 7hif, Cartea tiinei, Cartea sfaturilor i
a o(servaiilor%
Al-F*r*bI, Ideile cetenilor cetii virtuoase, Dou tratate filosofice%
R& dalJer, Al.1ara(i on the +erfect 7tate, "H1ord, Clarendon Press, %7<A&
Al-[indl, CinO :pCtres, Paris, C)R, %7>?&
BIB#I"'RAFI$
A& #& I2r^, Al.Kindi's MetaphFsics, Alban^, 4)e, %7>;&
Abu eaGqub eQest*nD, Le devoilement des choses cachees, #agrasse,
3erdier, Sislam s0irituelT, %7<<&
H& Corbin, $istoire de la philosophie islamiOue, Paris, 'allimard,
col& SFollio-$ssaisT, %7<?& Corps spirituel et terre cileste, Paris,
Buchet-Chastel, %7>7& 2emps cFcliOue et &nose ismaelienne, Paris,
Berg International, %7<-& :n islam iranien, 0atru 2olume, reeditate
la Paris, 'allimard, col& S!eiiT, %77%& Avicenne et le recit visionnaire,
Paris, Berg International, %7>7&
1i& 'ilson, SA2icenne et le 0oint de de0art de Duns cotT, Archives
d'histoire doctrinale et litteraire du MoFen Y&e, 2oi& II, %7->& S#es
ources greco-arabes de lGaugustinisme a2icennisanteT, i(id% %78.&
J& Joli2et, L'Intellect selon KindC, #eiden,Brill, %7>%&
#& 'ardet, La +ensie reli&ieuse d'Avicenne, Paris, 3rin, %7A%&
I& CadZour, La +lace d'al.1r(C dans l'ecole philosophiOue
musulmane, Paris, %78;&
BIBLIOTE:A JUDEEAN OTA!.A" GOG A#
J
C")C#4RI$
'()DIRI CAR$ !RA)C$)D C"AR!$A
de Jacqueline Russ
Dac* g+ndirile 1ondatoare dein a0anaQul de a nu cunoa,te moarte, dac* ele 0osed*, Dntr-un 1el, 0ri2ilegiul
imortalit*ii, acest lucru se Dnt+m0l* 0entru c* antreneaJ* odat* cu ele 0o0oare ,i ci2iliJaii, 0ermi-+ndu-le ast1el
accesul la identitatea ,i ade2*rul lor, ,i recunoa,terea 0rin intermediul re0erelor ,i 0rinci0iilor/ g+ndirile
1ondatoare eHercit*, deci, asu0ra societ*ilor ,i naiilor, o 1or* di1uJ*, ce se r*s0+nde,te Dn toate direciile,
organiJ+nd discursul ,i dorina, cetatea ,i 0uterea, o 1or* 0ro1und creatoare&
c*0+nd, 0rin esena lor chiar, coru0erii tem0orale, g+ndirile 1ondatoare 2*d, Dn acela,i tim0, cum iJ2orul lor 2iu
de2ine subiect al comentariilor ,i eH0licaiilor, eHegeJelor, inter0ret*rilor doctrinale, ,i cum sensul ,i 1inalitatea
teHtelor de2in subiect de discuie& Aceste eH0licaii ,i comentarii D,i trag toat* se2a din conce0iile 0ro1unde care
le ser2esc dre0t baJ*& Ast1el se nasc di1eritele scolastici, care-,i Dm0rumut* bog*ia de la sursele ce au marcat
ci2iliJaiile& Cel de al doilea 2olum 2a 1i consacrat SComentariilorT si ScolasticilorT&
BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#A
%ucrri generale
:nciclopedie philosophiOue universelle, DngriQit* de Andre Jacob, P4F, 0atru 2olume/ I O #G4ni2ers
0hiloso0hique, II O #es )otions 0hiloso0hiques, HI O #es "eu2res 0hiloso0hiques, I3 O #es !eHtes
0hiloso0hiques&
$mile Brehier, $istoire de la philosophie :2oi& I/ Antiquite et Co^en (ge@, col& S]uadrigeT, P4F&
$istoire de la philosophie, DngriQit* de Brice Parain, $nc^clo0edie de S#a PleiadeT, 'allimard :2oi& I/ "rient,
Antiquite, Co^en (ge@&
La +hilosophie, DngriQit* de Fran,ois Ch+telet, Carabout :2oi& I/ De Platon + saint !homas@&
Les Ideolo&ies,DngriQit* de Fran,ois Ch+telet, Carabout :2oi& I/ Des 0haraons + Charlemagne@&
[arl Jas0ers, Les /rands +hilosophes :2oi& I/ ocrate, Bouddha, Con1ucius, Jesus@, Presses PocZet-Agora, Pion&
%ucrri specializate
La Iaissance de la raison en /rece, DngriQit* de J&-F& Cattei, P4F&
Les +resocratiOues, DngriQit* de Jean-Paul Dumont, S#a PleiadeT, )RF&
P&C& chuhl, L''euvre de +laton, Hachette& Fran,ois Ch+telet, +laton, SIdeesT, )RF& Jose0h Coreau, Aristote et
son ecole, P4F&
Pierre Hadot, :!ercices spirituels et philosophie antiOue, S$tudes augustiniennesT&
BIB#I"'RAFI$ '$)$RA#9
224
Pierre Hadot, La Citadelle interieure, Fa^ard&
Andre Chouraqui, La +ensee *uive, S]ue sais-QePT, P4F&
C& imon ,i A& Benoit, Le 3udaisme et le Christianisme antiOue P4F&
#ao Ji, Dao de 3in& "Cartea despre dao i putere,%
Carcel 'ranet, La Civilisation chinoise, Albin Cichel, La +ensee chinoise, Albin Cichel&
Roger-Pol Droit, L''u(li de )inde, P4F&
Christian Jambet, La Lo&iOue des 'rientau!, #e euil&
F& chuon, Comprendre ) Islam, SPointsT, #e euil&
C& 'aude1ro^-Demomb^nes, Mahomet, col& S#Ge2olution de lGhumaniteT, Albin Cichel&
#A $DI!4RI#$ IRI I 4)I3$R $)CIC#"P$DIC A4 AP9R4!/
4ICJI()&5E:
"H1ord - Dicionar de 1iloso1 ie ?7&7.. lei
"H1ord - Dicionar al s1inilor >;&7.. lei
"H1ord - Dicionar de biologie A;&7.. lei
#arousse - Dicionar de ci2iliJaie iudaic* 87&7.. lei
#arousse - Dicionar de 1iloso1ie 8?&7.. lei
#arousse - Dicionarul s0aiului 8-&... lei Circea $liade - Istoria credinelor ,i
ideilor religioase %87&... lei
,I%(S(,IE:
John hand - Introducere Dn 1iloso1ia occidental* 8>&7.. lei
3ladimir JanZele2itch - Ire2ersibilul ,i nostalgia 8-&7.. lei
Jacques Derrida - Diseminarea -?&7.. lei
Brice Parain - #ogosul 0latonician %7&7.. lei
Carcel 'auchet - Incon,tientul cerebral %;&7.. lei
Catila 'h^Za - Filoso1ia ,i mistica num*rului ->&7.. lei
Aristotel - Ceta1iJica >.&... lei
Aristotel - $tica nicomahic* 8>&7.. lei
Aristotel - "rganon :2oi& II@ ;8&... lei
3asile !onoiu - Ceditaii ,i cuget*ri --&7.. lei
Cornel Cihai Ionescu - Cercul lui Hermes --&7.. lei
5E%IGIE" MI'(%(GIE" K'II)JE (C8%'E:
Jeanne Ancelet-Hustache - Ceister $cZhart ,i mistica renan* %>&7.. lei
C&D& Chemi-!omadGAquino %7&7.. lei
Patricia Hidiroglu - A0a di2in* %?&7.. lei
'eorges DumeJil - Cele 0atru 0uteri ale lui A0olo 8-&7.. lei
'eorges DumeJil - 4itarea omului ,i onoarea Jeilor -?&7.. lei
'eorges DumeJil - Reii su2erani ai indo-euro0enilor -;&7.. lei
Rudol1 teiner - Cre,tinismul esoteric %7&7.. lei
Carc de medt - !ehnici de meditaie --&7.. lei
A ! Cann - Princi0iile reincarn*rii %>&A.. lei
%I'E5&'85&:
Isaac Bashe2is inger - Craiul c+m0iilor
dilliam haZes0eare - "thello
dilliam haZes0eare - 3isul unei no0i de 2ar*
dilliam haZes0eare - Cacbeth
dilliam 'olding - "ameni de h+rtie
Iris Curdoch - Dilema lui JacZson
[aJuo Ishiguro - Amintirea 0alid* a munilor
$ugen imion - Fragmente critice :2oi& II@
--&7.. lei 8-&7.. lei %>&7.. lei %?&<8. lei %A&7]. lei -;&7.. lei --&7.. lei -A&... lei
C65JI KC(%&5E:
Constana B*rboi, Carieta Po0escu - #imba ,i literatura rom+n*
0entru eHamenul de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei
Radu Homer, Constana "lteanu - Istorie 0entru eHamenul
de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei
'h& 3l*sceanu, C& !ru1a, - 'eogra1ie 0entru eHamenul
de ca0acitate :anul ,colar %777--...@ -7&7.. lei
IS'(5IE:
RbignieW BrJeJinsZi - Carea tabl* de ,ah
C65JI PE)'58 C(PII:
Heidi la munte :%? 0ag&, -.H-? cm&, ilustr& color %..g@ Pungua cu doi bani :colecia SPo2e,ti rom+ne,tiT,
%? 0ag&, --,AH8., color %..g@
Prietenii mei din 0*dure :%? 0ag&, -.H-? cm&, color %..g@ Prietenii mei din ograd* :%? 0ag&, -.H-? cm&, color
%..g@ " eHcursie la munte :0o2e,ti, %? 0ag&, -.H-? cm&,
ilustr& color %..g@
C*sua nou* :0o2e,ti, %? 0ag&, -.H-? cm&, ilustr& color %..g@ Robin Hood :-; 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@
Cei trei mu,chetari :-; 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@ !ineree 1*r* b*tr+nee ,i 2ia* 1*r* de moarte
:%? 0ag&, --,AH8. cm, color %..g@ Aii Baba ,i cei 0atruJeci de hoi :< 0ag&, %>H-; cm,
color %..g@
;%&7.. lei
17.500 $%&
%>&A.
.
lei
%A&7.
.
lei
%A&7.
.
lei
%-&A.
.
lei
%-&A.
.
lei
-;&A.
.
lei
-;&A.
.
lei
--&A.
.
lei
%8&7.
.
lei
Croitora,ul cel 2iteaJ :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei
indbad Carinarul :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei
Fluierul 1ermecat :< 0ag&, %>H-; cm, color %..g@ %8&7.. lei
PSIH(%(GIE:
J&-P& Chartier - Introducere Dn 0sihanaliJa lui igmund Freud %>&7.. lei #eonard 'a2riliu - Incon,tientul Dn
2iJiunea lui #ucian Blaga %;&7.. lei
J&-D& )asio - Conce0tele 1undamentale ale 0sihanaliJei 8;&7.. lei
Comand+nd 0rin 0o,t* o carte a0*rut* la una din editurile
IRI sau 4)I3$R $)CIC#"P$DIC
obinei o reducere de/
;>L
Pentru comenJi cu o 2aloare mai mare de 77 ... lei obinei o reducere de/
20%
Costul eH0edierii 0rin 0o,t* e su0ortat de editur*&
Adresa/ CP 88--, Bucure,ti, Rom+nia !el&/ :;.%@ --; 8- <?,--- A; -.,--- A8 A-U FaH/ --; 8-
<?
INIIE'I IN (ILO)O(IE
!itlul acestei colecii - Iniieri Cn filosofie - a0eleaJ* la Dnelesul S0ro1anT al iniierii, de,i, Dn
2irtutea unei 1ire,ti ,i 1ericite contagiuni semantice, termenul mai 0*streaJ* ecouri ale
sensurilor dint+i, 0reluate, su0rimate ,i resemni1icate 0otri2it eHigenelor conteHtului de
Dntrebuinare& Adic* mai trimite - oblic, discret - la mistere, la a0ro0rierea unor lucruri secrete,
ascunse, di1icile, ca ,i la e1ectele 1ormati2e, SanagogiceT ale 0raHisului iniiatic/ con2ertire,
trans1ormare interioar*, libertate s0iritual*, schimbare de regim ontologic eHistenial&
Filoso1ii ,i 1iloso1iile cu care urmeaJ* s* dialog*m 0rin intermediul coleciei 0roiectate ne
Dmbie, treJite ast1el la 2ia*, cu chemarea de a le 1i inter0retul Dn chiar e1ortul nostru de
autointer0retare&
ub semnul suirii 0ro0riului drum, al c*l*toriei s0re ceea ce merit* s* Dntreb*m 0entru a ne
Dntoarce mereu acas*, conce0em seria eHerciiilor de iniiere Dn arta-,tiina 1iloso1*rii&
3AI#$ !")"I4
co0ul 0rimului 2olum al Istoriei filo sofiei este de a descrie emergena marilor momente
1ondatoare ale culturii ,i g+ndirii, de a o0era o reDntoarcere c*tre Dnse,i iJ2oarele acestora& Dn
1a0t, lucrarea 0une Dn lumin* 1undamentele g+ndirii occidentale O e2it+nd s* 0reJinte doar
g+ndirea greac* auroral* O ,i 0e cele ale g+ndirii orientale& Ast1el, cartea o1er* o sinteJ*
bogat* ,i no2atoare a 1ormelor 1ondatoare ale umanit*ii, insist+nd, de asemenea, asu0ra
in2eniilor grece,ti, a mesaQului biblic, asu0ra temeiurilor cre,tinismului, c+t ,i asu0ra g+ndirii
chineJe, a budismului si a 1iloso1iei islamice&
Co0erta re0roduce/ Ra1ael, Jcoala din Atena, detaliu :%A.7@