Você está na página 1de 191

Regional Development Agency

Senec – Pezinok

Dezvoltarea urbană în contextul politicii de dezvoltare regională.


Experiența moldo-slovacă.

2016

www.orase-centru.md

1
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea capacităţilor oraşelor


privind planificarea urbană integrată în context regional" (Proiect Nr.:
SAMRS/2014/MD/01/12), implementat de Agenția de Dezvoltare Regională Senec-Pezinok
[Pražská 27, 811 04 Bratislava, Slovacia] și de Agenția de Dezvoltare Regională Centru
[str. Alexandru cel Bun, 33, Ialoveni, Moldova], cu suportul financiar al Agenției Slovace
de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare [Grosslingova 35, 811 09 Bratislava].

Echipa de autori:
Gábor Lelkes (coordonator), Dorin Andros, Lilian Danilov, Inga Savin, Eduard
Ungureanu

www.orase-centru.md

2
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Cuprins
Notă ............................................................................................................................................................................ 2
I. Introducere ......................................................................................................................................................... 6
II. Politica urbană în Uniunea Europeană .......................................................................................................... 8
Dezvoltarea urbană în Slovacia ............................................................................................................................ 10
III. Analiza multidisciplinară a resurselor Regiunii de Dezvoltare Centru ................................................... 12
Economia Regiunii de Dezvoltare Centru ............................................................................................................ 46
Economia orașului Ialoveni .............................................................................................................................. 48
Economia orașului Anenii Noi ......................................................................................................................... 50
Economia orașului Rezina ................................................................................................................................ 51
Economia orașului Șoldănești .......................................................................................................................... 53
Economia orașului Telenești ............................................................................................................................ 55
Economia orașului Călărași .............................................................................................................................. 59
Economia orașului Ungheni ............................................................................................................................. 60
Economia orașului Nisporeni ........................................................................................................................... 61
Economia orașului Criuleni .............................................................................................................................. 62
Economia orașului Orhei.................................................................................................................................. 62
Economia orașului Strașeni .............................................................................................................................. 63
IV. Analiza SWOT a Regiunii de Dezvoltare Centru ....................................................................................... 77
V. Analiza SWOT a dezvoltării teritoriale a localităților urbane ..................................................................... 80
VI. Analiza SWOT a 12 orașe din RDC ........................................................................................................... 89
Analiza SWOT a orașului Hînceşti ...................................................................................................................... 89
Analiza SWOT a orașului Ialoveni ...................................................................................................................... 90
Analiza SWOT a orașului Anenii Noi.................................................................................................................. 91
Analiza SWOT a orașului Rezina ........................................................................................................................ 92
Analiza SWOT a orașului Șoldănești ................................................................................................................... 95
Analiza SWOT a orașului Telenești ..................................................................................................................... 99
Analiza SWOT a orașului Călărași .................................................................................................................... 101
Analiza SWOT a orașului Ungheni .................................................................................................................... 102
Analiza SWOT a orașului Nisporeni .................................................................................................................. 103
Analiza SWOT a orașului Criuleni .................................................................................................................... 104
Analiza SWOT a orașului Orhei ........................................................................................................................ 105
Analiza SWOT a orașului Strășeni..................................................................................................................... 106
VII. Elaborarea scenariului de dezvoltare ........................................................................................................ 107
Domeniile de dezvoltare strategică a polilor de creștere urbană a Regiunii de Dezvoltare Centru – planul
strategic existent ............................................................................................................................................. 108
Planificarea spațială: Poli de creștere din Regiunea de Dezvoltare Centru în zone urbane funcționale ......... 110
Poli de creștere în contextul NUTS. ............................................................................................................... 111
VIII. Politicile urbane- o problemă esențială în dezvoltarea localităților din Regiunea de Dezvoltare Centru ...... 113

www.orase-centru.md

3
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Hînceşti .......................................................................................... 113


Direcții strategice de dezvoltare a orașului Ialoveni .......................................................................................... 115
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Anenii Noi ...................................................................................... 115
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Rezina ............................................................................................ 116
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Șoldănești ....................................................................................... 116
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Telenești ......................................................................................... 117
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Călărași .......................................................................................... 118
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Ungheni .......................................................................................... 119
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Nisporeni ........................................................................................ 119
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Criuleni .......................................................................................... 120
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Orhei .............................................................................................. 123
Direcții strategice de dezvoltare a orașului Strășeni ........................................................................................... 125
VIII. Portofoliul de proiecte prioritare din 12 orașe din Regiunea de Dezvoltare Centru pentru anii 2016-2020 ...
.................................................................................................................................................................. 129
Fișa de proiect 1 a orașului Hînceşti .................................................................................................................. 129
Fișa de proiect 1 a orașului Ialoveni ................................................................................................................... 130
Fișa de proiect a orașului Ialoveni ...................................................................................................................... 131
Fișa de proiect 1 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 132
Fișa de proiect 2 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 133
Fișa de proiect 3 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 134
Fișa de proiect 4 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 135
Fișa de proiect 5 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 136
Fișa de proiect 6 a orașului Anenii Noi .............................................................................................................. 137
Fișa de proiect 1 a orașului Rezina..................................................................................................................... 138
Fișa de proiect 2a orașului Rezina...................................................................................................................... 139
Fișa de proiect 3 a orașului Rezina..................................................................................................................... 140
Fișa de proiect 4 a orașului Rezina..................................................................................................................... 142
Fișa de proiect 5 a orașului Rezina..................................................................................................................... 143
Fișa de proiect 6 a orașului Rezina..................................................................................................................... 144
Fișa de proiect 7 a orașului Rezina..................................................................................................................... 145
Fișa de proiect 1a orașului Șoldănești ................................................................................................................ 146
Fișa de proiect 2 a orașului Șoldănești ............................................................................................................... 147
Fișa de proiect 3a orașului Șoldănești ................................................................................................................ 148
Fișa de proiect 4 a orașului Șoldănești ............................................................................................................... 149
Fișa de proiect 5 a orașului Șoldănești ............................................................................................................... 150
Fișa de proiect 6 a orașului Șoldănești ............................................................................................................... 151
Fișa de proiect 1 a orașului Telenești ................................................................................................................. 152
Fișa de proiect 2 a orașului Telenești ................................................................................................................. 153
Fișa de proiect 3 a orașului Telenești ................................................................................................................. 154
Fișa de proiect 4 a orașului Telenești ................................................................................................................. 155
Fișa de proiect 5 a orașului Telenești ................................................................................................................. 156

www.orase-centru.md

4
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 6 a orașului Telenești ................................................................................................................. 157


Fișa de proiect 7 a orașului Telenești ................................................................................................................. 158
Fișa de proiect 1 a orașului Călărași................................................................................................................... 160
Fișa de proiect 1 a orașului Ungheni .................................................................................................................. 161
Fișa de proiect 2 a orașului Ungheni .................................................................................................................. 162
Fișa de proiect 1 a orașului Nisporeni ................................................................................................................ 164
Fișa de proiect 2 a orașului Nisporeni ................................................................................................................ 166
Fișa de proiect 1 a orașului Criuleni ................................................................................................................... 168
Fișa de proiect 2 a orașului Criuleni ................................................................................................................... 169
Fișa de proiect 1 a orașului Orhei....................................................................................................................... 170
Fișa de proiect 2 a orașului Orhei....................................................................................................................... 171
Fișa de proiect 1 a orașului Strășeni ................................................................................................................... 173
Fișa de proiect 2 a orașului Strășeni ................................................................................................................... 174
IX. Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea economică în cele 12 orașe ale Regiunii de Dezvoltare Centru . 175
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Hînceşti ................................................................................. 177
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Ialoveni ................................................................................. 178
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Anenii Noi ............................................................................. 179
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Rezina ................................................................................... 180
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Șoldănești .............................................................................. 181
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Telenești ................................................................................ 182
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Călărași ................................................................................. 183
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Ungheni ................................................................................. 184
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Nisporeni ............................................................................... 185
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Criuleni ................................................................................. 186
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Orhei ..................................................................................... 187
Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Străşeni .................................................................................. 188
X. CONCLUZII ............................................................................................................................................. 189
XI. Surse, literatură ......................................................................................................................................... 190

www.orase-centru.md

5
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

I. Introducere
Procesul de transformare al unei economii dintr-o economie de comandă în una
orientată spre piață este un proces dinamic și destul de complicat, care implică mai multe etape
de transformare. Țările în tranziție trec prin aceste etape de transformare în mod diferit, în
funcție de mediul lor politic și socio-economic. Politicile de reformă sunt, de asemenea,
puternic influențate de cerințele integrării în Uniunea Europeană (UE).
În contextul politicilor europene, orașelor mici le revine un rol esențial în menținerea
legăturii dintre zonele urbane și cele rurale, ele fiind considerate veriga cea mai importantă în
promovarea dezvoltării regionale durabile. Cu toate acestea, în Republica Moldova orașele
mici, care în majoritate sunt centre raionale reprezintă un important centru social pentru
raioane, unde sunt concentrate cele mai multe servicii publice (sănătate publică, educație,
documentare a populației, etc.)
În acest mod, aceste centre raionale ar trebui să urmărească o dezvoltare policentrică la
nivel macro-regional și trans-național, dar și la nivel național și regional (în cazuri relevante),
după cum este stipulat în Articolul 26 din Agenda Teritorială – Spre o Europă
inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse. Deci, elaborarea
politicilor europene privind planificarea spațială a dezvoltării policentrice a orașelor reprezintă
o punte între servicii și diverse industrii, inclusiv în zonele rurale.
Obiectivul general al proiectului este explorarea orașelor mici din regiunile în curs de
dezvoltare, având drept scop:
 Identificarea factorilor care influențează progresul economic și social;
 Identificarea rolului și funcțiilor orașelor mici în promovarea dezvoltării echilibrate și
reducerea decalajului dintre zonele urbane și cele rurale;
 Identificarea perspectivelor de dezvoltare a orașelor mici;
 Nivelul de percepție a rolului orașelor mici și regăsirea lor în documentele politicilor
sectoriale.

În contextul Republicii Moldova, politica fiscală are o abordare diferită, orașele fiind tratate
drept zone rurale similare, fapt, care împiedică dezvoltarea lor creând impedimente în formarea
unei baze de impozitare, extrem de importante pentru dezvoltare. Dezvoltarea urbană nu este o
prioritate pentru actualul guvern, aspectului dat fiindu-i acordată mai puțină importanță.
În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor promovează ideile de
dezvoltare urbană planificată și integrată, creând următoarele mecanisme:
 Strategic, care asigură complementaritatea dintre domeniile politicilor publice, cum ar fi
transportul, cultura, dezvoltarea economică, infrastructură, educație, mediu, etc .;
 Interesele de dezvoltare locală participativă, cu implicarea actorilor urbani într-un
parteneriat, care va avea ca scop dezvoltarea orașului;
 Dezvoltarea operațională, care cuprinde proiecte de dezvoltare locală în astfel de domenii,
cum ar fi: renovarea spațiului urban, locuințelor, infrastructurii, protecției mediului,
dezvoltării economice, incluziunii sociale, etc.

Administrația publică locală a Republicii Moldova constă din două niveluri: APL1 – 32 de
raioane2, municipiile Chișinău și Bălți, precum și unități teritoriale autonome cu statut juridic
special, și 977 APL, care sunt orașele și comunele, acesta din urmă fiind grupuri de sate.

1
administrația publică locală
2
raion deseori tradus în engleză prin cuv. "district"
www.orase-centru.md

6
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Regiunea de Dezvoltare centru (RDC) cuprinde 13 raioane (nivelul 2): Anenii Noi,
Criuleni, Călărași, Hîncești, Ialoveni, Dubăsari, Nisporeni, Orhei, Rezina, Șoldănești, Telenești,
Strășeni, Ungheni. Populația regiunii este concentrată în 598 de localități organizate în
329 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul I: 14 oraşe şi 315 sate (comune).
Majoritatea populației (aproximativ 47%) locuiesc în localități de până la 5 000 de locuitori,
17% - în orașe și sate cu o populație de până la 2000 de locuitori și peste 16% - în orașe și sate
cu o populație cuprinsă între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Acest studiu își propune drept scop trasarea condițiilor de dezvoltare în 13 raioane / localități
din Regiunea de Dezvoltare Centru și propunerea modalităților de dezvoltare durabilă în 12
centre raionale (unul din raioane, raionul Dubăsari nu are un centru de fapt, pentru că centrul
raional vechi - oraşul Dubăsari - se află în administrarea guvernului separatist transnistrean din
Republica Moldovenească (orașul se află în afara controlului autorităților moldovenești).

www.orase-centru.md

7
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

II. Politica urbană în Uniunea Europeană


În Uniunea Europeană [UE] orașele sunt considerate ca fiind atât sursa, cât și soluția
pentru problemele actuale economice, sociale și de mediu. Zonele urbane ale UE găzduiesc
peste două treimi din populația Uniunii Europene, (ce consumă aproximativ 80% de energia
electrică, alcătuind 85% din PIB-ul UE). Aceste zone urbane sunt mecanisme generatoare ale
economiei europene și servesc drept imbold pentru creativitate și inovare. Pe de altă parte,
unele zone urbane se confruntă cu multe probleme persistente grave, cum ar fi șomajul,
segregarea și sărăcia. O altă problemă majoră a zonelor urbane ale Uniunii Europene este
sistemul aglomerat de transport, (ca rezultat al numărului mare de traffic) care crează
ambuteiaje și cauzează poluarea mediului 3. Prin urmare, dezvoltarea urbană ocupă o poziție
centrală în contextul politicilor de dezvoltare regională a Uniunii Europene. Ca răspuns la
aceste provocări, statele membre ale UE, (cu participarea părților interesate), au acceptat
documentul "CARTA de la LEIPZIG privind Orașele Europene Durabile", în care se spune
despre faptul, că statele membre se angajează:
 să inițieze o dezbatere politică în statele lor cu privire la modul de integrare a
principiilor și strategiilor Cartei de la Leipzig privind Orașele Europene Durabile la
nivel național, regional și local a politicilor de dezvoltare;
 să folosească procedeul dezvoltării urbane integrate și guvernanța aferentă în scopul
implementării acestuia și, în acest scop, să stabilească orice cadru necesar la nivel
național;
 să promoveze instituirea organizației teritoriale echilibrate, bazate pe o structură urbană
policentrică europeană.
 ”Carta de la Leipzig privind Orașele Europene Durabile” definește acțiuni vitale în
vederea consolidării competitivității orașelor europene:
 Crearea și asigurarea unor spații publice de înaltă calitate - Calitatea spațiilor publice, a
zonelor peisagistice și arhitecturii urbane, precum și dezvoltarea urbană joacă un rol
important în condițiile de viață ale populației urbane. Acești factori favorizează
atragerea forței de muncă calificată în sectorul afacerilor și dezvoltarea turismului.
 Modernizarea rețelelor de infrastructură și creșterea eficienței energetice – O
îmbunătățire fundamentală a calității vieții, așezării și mediului înconjurător poate fi
realizată prin crearea unei rețele de transport urban durabil, accesibil și la un preț
rezonabil, dispunând de rețele de transport oraș-regiune. O atenție deosebită trebuie
acordată gestionării traficului și interconexiunii rețelelor de transport, inclusiv
ciclismului și infrastructurii pentru pietoni. Transportul urban trebuie să corespundă
diferitor cerințe (a locuințelor, zonelor de lucru, mediului și spațiilor publice).
Infrastructura tehnică, în special alimentarea cu apă, tratarea apelor uzate și alte rețele
de alimentare, necesită reparare și renovare într-un stadiu precoce, cît și adaptare la
necesitățile existente, în scopul satisfacerii cerințelor ulterioare (pentru a asigura o viață
urbană calitativă). Premizele de bază pentru serviciile durabile de utilitate publică sunt
exploatarea economă a energiei electrice și utilizarea economă a resurselor naturale.
Este necesar de a ameliora eficiența energetică a clădirilor. Acest lucru se referă, atât la
clădirile existente, cât și la cele noi. Renovarea fondului locativ poate avea un impact
pozitiv asupra eficienței energetice și poate îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. O
atenție deosebită trebuie acordată clădirilor prefabricate, clădirilor vechi și celor

UE promovează strategii de reducere a emisiilor dioxidului de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular
zonele urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană și a unor măsuri
relevante pentru atenuarea adaptărilor mai mult.
www.orase-centru.md

8
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

construite din materiale de construcție de calitate proastă. Rețelele de infrastructură


optimizate și performante, la fel ca și clădirile cu o înaltă eficiență energetică vor
reduce, atât cheltuielile întreprinderilor, cât și a locătarilor. O bază importantă pentru
utilizarea eficientă și durabilă a resurselor este o structură compactă a localizării. Acest
lucru poate fi realizat prin planificarea teritorială și urbană, care împiedică expansiunea
urbană, efectuînd controlul strict al ofertei de terenuri și al dezvoltării speculative.
Strategia de îmbinare a locuințelor, ocupării forței de muncă, educației, furnizării și
utilizării agrementului în zonele urbane s-a dovedit a fi deosebit de durabilă. Orașele
trebuie să contribuie la asigurarea și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor săi și a
atractivității zonelor ca locații pentru afaceri, prin utilizarea tehnologiilor informaționale
și comunicaționale performante în domeniile educației, ocupării forței de muncă,
serviciilor sociale, sănătății, siguranței și securității, precum și prin îmbunătățirea
guvernanței urbane. Orașele noastre trebuie să fie, de asemenea, capabile și pregătite să
reziste riscurilor și amenințărilor schimbărilor climatice. O dezvoltare urbană bine
concepută și planificată poate asigura reducerea cantităților de acumulare a dioxidului
de carbon în atmosferă, îmbunătățirea calității mediului și reducerea emisiilor de
carbon. Orașele pot atinge aceste rezultate prin măsuri inovatoare de prevenire, atenuare
și adaptare, care, la rândul său, favorizează dezvoltarea noilor industrii și reduc emisiile
de carbon.
 Inovație proactivă și politici educaționale - Orașele reprezintă aglomerări urbane, în
care sunt concentrate și generate o varietate de cunoștințe și aptitudini. Exploatarea
deplină a potențialului de cunoștințe a unui oraș depinde de calitatea serviciilor prestate
de acesta în domeniul educațional (preșcolar și școlar), de oportunitățile de transfer
oferite în cadrul sistemelor de educație și formare, precum și de rețelele sociale și
culturale. Oportunitățile de studii pe termen lung, eminența universităților și a
institutelor de cercetare și non-universitare reprezintă o rețea de transfer între
comunitatea științifică și industrie, întreprinderi. Politica de dezvoltare urbană integrată
poate contribui la îmbunătățirea acestor factori, de exemplu, prin asigurarea cooperării
părților interesate, prin sprijinirea rețelelor și prin optimizarea infrastructurii.
Dezvoltarea urbană integrată are drept scop stabilirea dialogului social și a celui
intercultural. Strategiile integrate de dezvoltare urbană, gestionarea și buna guvernare a
acesteia pot contribui la o utilizare eficientă a potențialului orașelor europene, în special
în ceea ce privește competitivitatea și creșterea economică, precum și la reducerea
disparităților în interiorul orașelor și între orașe. Acestea stimulează cetățenii să
participe activ în viața socială și democratică a orașelor.

REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI


AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regională și
dispozițiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și
locuri de muncă, în punctul 19susține următoarele:
în cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea acțiunilor
integrate pentru a aborda provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu
care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont în același timp de
necesitatea promovării legăturilor dintre mediul urban și cel rural.

Perioada anilor 2014-2020 a plasat dimensiunea urbană în centrul politicii de coeziune.


Cel puțin 50% din resursele FEDER pentru această perioadă vor fi investite în zonele urbane.
Această cifră ar putea crește cu timpul. În jur de 10 miliarde de euro din FEDR vor fi alocate

www.orase-centru.md

9
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

direct strategiei integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă. Și aproximativ 750 de orașe vor fi
împuternicite să pună în aplicare aceste strategii integrate pentru dezvoltarea urbană durabilă.
În cadrul dezvoltării urbane durabile, se consideră necesară susținerea acțiunilor
integrate pentru a aborda provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu
care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, ținând cont, în același timp de
necesitatea promovării legăturilor dintre mediul urban și cel rural. Principiile de selecție a
zonelor urbane în care se vor implementa acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și
sumele indicative pentru acțiunile respective ar trebui prevăzute în acordul de parteneriat,
alocându-se la nivel național cel puțin 5 % din resursele FEDR în acest scop. Domeniul de
aplicare al oricărei delegări de sarcini către autoritățile urbane ar trebui decis de autoritatea de
management în consultare cu autoritatea urbană.

Dezvoltarea urbană în Slovacia

Republica Slovacă se extinde pe o suprafață de 49036 km² din care aproximativ 48%
reprezintă teren agricol și 40% sunt acoperite cu păduri. Terenul agricol este compus din
aproximativ 71 % de terenuri arabile și 28 % pășuni permanente; 65 % din terenurile agricole
sunt clasificate ca fiind afectate de constrângeri naturale, care limitează potențialul de
producție. Slovacia are o populație de 5,4 milioane de locuitori, dintre care 88% locuiesc în
regiunile predominant rurale și intermediare, ceea ce reprezintă 95% din teritoriul slovac.
În Republica Slovacă există 2890 de municipalități [unități administrativ -locale] și 69
la sută dintre acestea au mai puțin de 1 000 de locuitori. Această structură fragmentată a
așezării cauzează probleme pentru comunitățile mici, care, de multe ori nu știu să execute
portofoliul de competențe originale și deconcentrate [statul a discentralizat mai multe sute de
competențe de la organele de stat către organismele de auto-guvernare: comunitatea rurală din
periferia Slovaciei cu 10 locuitori execută aceleași funcții ca și comunitatea rurală cu mai mult
de 4 000 de locuitori]. Prin urmare, comunitățile mici, logic, nu reușesc să execute
competențele într-un mod eficient deoarece acestea nu dispun de resurse financiare, materiale și
condiții favorabile. Structura așezării fragmentate, precum și urbanizarea se numără printre
problemele majore ale Slovaciei. Unele orașe din Slovacia și din împrejurime se confruntă cu o
creștere intensă și cu o densitate mare a populației, fapt, care cauzează numeroase provocări
(probleme) pentru municipalități. Rata de urbanizare în Slovacia este de 53,9%.
Pe de altă parte mediul rural diferă tot mai mult de cel urban: comunitățile din zonele
rurale au condiții de afaceri nefavorabile; o rată ridicată a șomajului, salarii mici, depopularea
și îmbătrânirea populației rurale. Această polarizare a regiunilor urbane și rurale nu este doar
un fenomen specific slovac; un fenomen similar poate fi întîlnit în multe țări ale UE. În afară de
creșterea PIB-ului național, principalele componente ale sporirii dezvoltării regionale (bazate
pe compararea caracteristicilor comune ale regiunilor cu creștere rapidă și creștere lentă) sunt,
în mod special, creșterea ocupării forței de muncă și creșterea productivității. Alte componente
principale ale dezvoltării regiunilor respective sunt:
 funcționarea pieței forței de muncă (ocuparea forței de muncă) – mai ales cererii și
ofertei, creșterea paralelă a ratei de ocupare a forței de muncă, activității economice și
ponderii forței de muncă în rîndul populației apte de muncă;
 creșterea populației, cât și dezvoltarea rapidă a regiunilor în curs de dezvoltare;
 Pentru regiunile cu o dezvoltare lentă acestea sunt reprezentate de:
 factorii regionali (productivitatea, rata ocupării forței de muncă, creșterea și calitatea
populației, creșterea ponderii forței de muncă asupra populației în vârstă de muncă,
activitatea economică a populației), care joacă un rol mai important decât factorii

www.orase-centru.md

10
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

naționali, deoarece regiunile cu o dezvoltare lentă suferă deseori de un declin al


activității economice și de o productivitate a muncii mai scăzută.
Diferite regiuni se dezvoltă diferit. Pentru regiunile urbane principalii factori de creștere sunt
productivitatea muncii și piața forței de muncă flexibilă, iar creșterea lor nu este amenințată în
pofida declinului altor factori. Pentru regiunile rurale acești factori sunt productivitatea muncii
și fluxul forței de muncă calificată, pe cînd creșterea ocupării forței de muncă are o importanță
deosebită pentru ei, ei fiind mult mai sensibili la înrăutățirea altor factori.
În toate regiunile există oportunități de creștere. Toate regiunile sunt susținute într-un
mod similar, prin întreprinderea măsurilor, care nu sunt în detrimentul regiunilor mai puternic
dezvoltate. Suportul este implementat pe baza principiului pro ratei de finanțare din fondurile
UE, în cazul în care accentul este pus pe impactul real și eficacitatea resurselor financiare
utilizate. Pentru toate regiunile este necesar să se definească exact:
 factorii-cheie de creștere
 timpul necesar pentru dezvoltarea acestora
 cei mai eficienți factori de creștere (inclusiv structura sectorului).
Dezvoltarea urbană în Slovacia se realizează printr-o o abordare integrată /
cuprinzătoare, cu includerea sprijinului tuturor factorilor de creștere la momentul potrivit și
succesiunea în funcție de prioritățile de dezvoltare definite.
Orașele pot fi competitive atunci când dispun de (lise acordă):
 investiții în resurse umane, acordate în conformitate cu un avantaj competitiv existent
sau potențial al regiunii;
 promovarea științei și cercetărilor (S & T) și inovarea (la prima etapă, în conformitate
cu structura sectorului dorit), industriilor-cheie din regiune;
 promovarea infrastructurii de construcție (tehnice, sociale și de mediu), precum și a
serviciilor de asistență conexe, ca parte a unui sistem integrat/abordare cuprinzătoare;
 concentrarea și maximizarea beneficiilor din activele regionale (resurse interne) și
potențialul intern al regiunilor.

www.orase-centru.md

11
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

III. Analiza multidisciplinară a resurselor Regiunii


de Dezvoltare Centru
Condițiile naturale și de mediu în Regiunea de Dezvoltare Centru

Condițiile naturale și de mediu joacă un rol important în dezvoltarea societății locale și


economiei. În cazul unei gestionări durabile, mediul natural are potențialul de a îmbunătăți
calitatea vieții și de a oferi un avantaj competitiv semnificativ în promovarea unei
municipalități sau regiuni ca destinație distinctă. Condițiile naturale și de mediu joacă un rol
important în dezvoltarea economică a orașelor [mai ales în ceea ce privește dezvoltarea
agriculturii și turismului, care poate constitui forța motrice a dezvoltării locale în mai multe
municipalități]. O parte importantă a resurselor de dezvoltare este cea de utilizare a terenurilor,
ceea ce presupune modificările mediului natural sau pustiei de către factorul antropic într-un
relief tehnogen (terenuri arabile, grădini, livezi, vii, pășuni și zone de construcții). Regiunea de
Dezvoltare Centru (RDC) este situată în partea centrală a țării și se învecinează la Vest cu
România, la Est cu raioanele Rîbnița, Grigoriopol, din stânga Nistrului, la Sud cu raionul
Căușeni, Cimișlia și Leova, la Nord cu Regiunea de Dezvoltare Nord (RDN) (raioanele Fălești,
Sîngera și Florești). Suprafața regiunii este de 10 636 km², ceea ce constituie 31% din suprafaţa
totală a ţării, fiind cea mai mare regiune a Republicii Moldova.
Regiunea de Dezvoltare Centru are mai multe forme de relief. Cea mai mare parte a
teritoriului regiunii este ocupată de Podișul Moldovei. Pe langa platou, mai există dealuri și
câmpii, ale căror înălțime medie variază între 200-250 metri. Cea mai înaltă culme a Moldovei,
Dealul Bălănești, (cu altitudinea de 430 metri) se află în raionul Nisporeni. Structura geologică
specifică, cu numeroase fracturi tectonice și cu predominarea rocilor sedimentare friabile și
poroase, au cauzat condiții favorabile pentru dezvoltarea unor alunecări mari de teren și
formelor de eroziune de relief, reprezentate de diverse rigole, ravene, canioane, văi și vîlcele.
Geologia Moldovei este, aproape în întregime, formată din roci sedimentare de la nord-est spre
sud-vest.
Clima este continental moderată. Precipitațiile variază între 500 și 700 mm / an, iar în
ultimii ani se înregistrează sporirea variabilităţii generale a climei însoţită de majorarea
evidentă a frecvenţei fenomenelor climaterice de risc.
Temperatura medie a aerului este de + 9 ° C. În cea mai rece lună a anului (ianuarie)
temperatura medie constituie -30 - 32 ° C, în cea mai caldă (iulie) valorile termice lunare ating
+39+40 ° C. Iarna este scurtă, cu puțină zăpadă, iar vara - lungă, caldă și cu o cantitate mică de
precipitații, care cad de obicei în perioada caldă a anului în formă de ploi scurte abundente. Pe
lîngă perioadele calde destul de îndelungate și iernile blânde, există și secete. Clima din regiune
oferă posibilitatea de a obține și utiliza energia solară cu ajutorul bateriilor solare. Avand in
vedere suprafața terestră a Regiunii de Dezvoltare Centru, abaterea situației climatice nu este
mare în regiune.

Tabelul 1: Timpul mediu al precipitațiilor de lungă durată în regiune (mm)


Luna I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Anul
Precipitații (mm) 27 34 58 47 15 36 41 9 26 63 73 2 2015
Precipitații (mm) 63 9 16 41 81 36 85 54 16 43 121 34 2014
Precipitații (mm) 53 26 24 27 50 70 102 44 88 9 30 8 2013
Sursa: http://statbank.statistica.md

12
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Tabelul 2: Temperatura medie a aerului de lungă durată (°C)


Anul / Luna I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. Media
anuală
2002 -1.9 4.9 7.2 10.4 17.9 20.1 24.2 21.4 16.5 9.5 6.5 -6.6 10,8
2003 -3 -5.5 1 8.5 20.6 21.2 21.6 22.6 15.6 9.2 5.4 0.4 9,8
2004 -3,8 -0,4 5,5 10,8 14,8 19,4 21,7 21,1 15,8 11,4 5,2 2,1 10,3
2005 1,1 -2,9 2,3 10,4 16,6 18,6 22,7 21,8 18,3 10,9 4,6 1,5 10,5
2006 -6,6 -3,1 2,7 10,9 15,7 19,8 22,1 22,1 17,1 12,1 6,4 3,3 10,2
2007 3,9 0,5 7,1 10,6 18,9 23,2 25,8 23,9 16,7 11,3 3 -0,4 12,1
2008 -1,5 2,3 7,2 11 15,5 20,9 22,2 23,8 15,5 12,4 5,1 1,3 11,3
2009 -1 1,5 3,9 12,2 16,6 21,7 24 22,3 18,7 11,5 6,5 -1 11,4
2010 -5,2 -0,9 4 11 16,8 21 23,3 24,9 16,1 7,5 10,3 -2,1 10,6
2011 -1,6 -3,2 3,9 10,2 16,8 21,1 23 21,8 19,2 9,4 2,9 2,9 10,5
2012 -2,6 -7,6 4,5 13,3 19,1 23,3 26 23,4 19,4 12,8 5,9 -2,9 11,2
2013 -1,9 1,3 2,5 12,5 19,2 21,2 21,7 22,6 14,4 11 8,5 0 11,1
2014 -1,9 -1,2 8,1 11,6 16,8 19,5 23 23,2 18,6 9,8 3,6 -0,1 10,9
Sursa: http://statbank.statistica.md

Tabelul 3: Caracteristicile climatice selectate din regiune


Indicator
Soare (zile însorite) pe parcursul anului [ore] De la 1940 la 2180
Cea mai mare frecvență din nord-vest (12-35% pe an)
Direcția dominantă a vântului
și sud-est (15-25%)
Numărul de zile pe parcursul anului - tropic De la 180 până la 190 zile
Numărul de zile pe parcursul anului - vară În mediu de la 39 la 62 zile
Numărul de zile pe parcursul anului – înghețuri În mediu – 5 – 10 zile

Numărul de zile pe parcursul anului – cu zăpadă În mediu – 10 – 30 zile


Sursa: http://statbank.statistica.md

Regiunea de Dezvoltare Centru se caracterizată prin cel mai bogat fond forestier,
reprezentat de Codrii Moldovei în partea centrală și prin vegetația de stepă.
Actualmente, fondul forestier constituie 20,8% din teritoriul țării (12,4% media pe ţară),
şi 52,9% din terenurile forestiere din ţară. Majoritatea terenurilor acoperite cu păduri se află
în proprietatea statului (87,2%), restul fiind deţinute de primării (12,2%) şi doar 0,6% – de
proprietari privaţi. Condițiile de stepă favorizează apariția solurilor de cernoziom, care, în mare
parte au fost reutilizare pentru agricultură și, ulterior, și-au pierdut biodiversitatea. Solurile
forestiere sunt mai puțin fertile. În aceste păduri cresc stejari, carpeni și fagi forestieri, care
sunt caracteristici pădurilor de foioase din Europa Centrală. Aceste păduri reprezintă o zonă
favorabilă de agrement, o sursă importantă a produselor biologice, oferă protecție pentru
resursele de apă și sol, reprezintă o sursă de igienă și mai mult de toate, formează o frumoasă
imagine pitorească. Principalele specii ale pădurii sunt Fagus sylvatica (fagul), Quercus petraea
(gorunul) și Quercus robur (stejarul pedunculat). Alte specii sunt Carpinus betulus (carpen),
Tilia tomentosa (tei argintiu), Fraxinus excelsior (frasin) și altele. Vegetația luncilor râurilor se
caracterizează prin pajiști și zone umede cu vegetație. Pădurile oferă un habitat pentru o faună
diversă, care include specii de mamifere mai mari, cum ar fi: Cervus elaphus (căprioară),
Vulpes vulpes (vulpea roșcată), Sus scrofa (mistrețul sălbatic), Martes foina (jder de piatră) și
Capreolus capreolus (cerb). Coridoarele ecologice pentru speciile de mamifere mari reprezintă
nu doar o problemă de mediu, dar, de asemenea, de siguranță în trafic. Regiunea de Dezvoltare
Centru se caracterizează prin cea mai bogată silvicultură, reprezentată de codri, precum și de
alte suprafețe (perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole, drumurilor, râurilor și

13
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

bazinelor de apă, etc.). Cele mai mari suprafețe de păduri sunt situate în raioanele Hâncești,
Strășeni, Călărași, iar raioanele cu un fond forestier mic sunt Dubasari, Criuleni, Rezina,
Șoldănești.

Tabelul 4: Distribuția terenurilor forestiere în RDC, pe raioane


Nr. Raionul Suprafața, hectare %
1 Anenii Noi 11255,54 5,1
2 Călăraşi 23680,19 10,7
3 Criuleni 8324,73 3,7
4 Dubăsari 2647,15 1,2
5 Hînceşti 39154,74 17,6
6 Ialoveni 14250,43 6,4
7 Nisporeni 15461,8 7,0
8 Orhei 25553,61 11,5
9 Rezina 10618,55 4,8
10 Strășeni 26272,8 11,8
11 Șoldănești 10648,2 4,8
12 Telenești 12396,19 5,6
13 Ungheni 21791,24 9,8
Total 222055,2 100
Sursa:www.moldsilva.gov.md, Dezvoltarea durabilă a RDC: factori de mediu și contribuții. Culegere de
articole, Chișinău: Bons Offices, 2014, p. 41

Solurile, care predomină sunt: (i) solurile de pădure cenușii tipice, și solurile cenușii
închise (ii) cernoziomuri tipice și levigate (depuse) a văilor râurilor și a afluenților lor, (iii)
cernoziomuri tipice și alcaline și (iv) cernoziomuri obișnuite și carbonate. Suprafaţa totală a
terenurilor agricole constituie 65,9% din suprafaţa regiunii (74,3% media pe ţară), 28,1% din
terenurile agricole din ţară. În acelaşi timp este mare ponderea solurilor erodate, circa 42% din
terenurile agricole. Suprafața solurilor erodate creşte în medie cu 0,5-1,0% anual, ceea ce va
face în următorii 50 ani să se piardă cca 20-40% din stratul cel mai fertil.

Tabelul 5: Date generale privind fondul funciar RDC și starea învelișului de sol
Suprafața totală a regiunii, hectare 1063181 31% din zona republicii
Suprafața min. 30922 hectare (Dubăsari), max. – 147213 hectare
Raioane administrative în componența regiunii, ha 13
(Hînceşti)
65,9% din suprafața regiunii (74,3% media națională), 28,1% din
Terenuri agricole total (ha) 701696
terenurile agricole din țară
42,3% din terenurile agricole supuse cercetării solului (34,9% media
Soluri erodate total (ha) 297122
națională)

Soluri transformate total (ha) 113150 16,1% suprafețe agricole (9,9% media națională)

Terenuri afectate de rîpi total (ha) 5297 0,5% din suprafața regiunii (0,4% media națională)

Alunecări de teren, total (ha) 14907 1,4% din suprafața regiunii (0,7% media națională)
20,8% din suprafața regiunii (12,4% media națională), 52,9% din
Terenuri forestiere total (ha) 221353
terenuri forestiere naționale
Sursa: Registrul Funciar, 2012

Conform datelor, mai mult de 35% din totalul terenurilor agricole din Moldova au
erodat în diferită măsură. Astfel de factori, precum topografia, clima, acoperirea solului, ș.a. au
cauzat eroziunea solului. Din păcate, din 1987, și mai ales din anul 1992 (începutul privatizării
terenurilor), toate lucrările pentru crearea barierelor eroziunii solului au fost lichidate, creându-
se, astfel, cele mai favorabile condiții pentru dezvoltarea și extinderea acesteia.

14
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Condițiile geologice și climatice au favorizat dezvoltarea unei rețele hidrografice


destul de dense în regiune, formată din râuri și rîulețe cu debite mici, dar foarte variabile
în timp, cu inundații frecvente, care au favorizat formarea văilor mari, adânci și foarte vechi, cu
pante evident terasate. Rețeaua hidrografică RDC este străbătută de 3 cursuri importante de
apă: rîul Nistru, rîul Prut și rîul Răut (şi afluenţii lor).Sursele principale de alimentare a râurilor
sunt apele subterane, ploile și zăpada. Regimul hidrologic natural al râurilor Nistru și Prut și al
afluenților lor în mare măsură este denaturant de crearea barajelor și rezervoarelor de
acumulare a apei. Alimentarea cu apă a localităţilor regiunii are loc din următoarele prize
principale ale rîului Prut: 4 prize principale în Ungheni (2), Nisporeni (Grozești – în
construcție) și Hîncești (Cotul Morii -în construcție), concepute pentru a furniza apă pentru
localitățile din raioanele respective. Rîul Nistru serveşte drept sursă principală de apă pentru
alimentarea populației atît din raionul Rezina cît și a fabricilor și uzinelor industriale din
preajmă. Totodată priza de la Vadul lui Vodă, concepută să furnizeze apă pentru
municipiul Chișinău, are posibilităţi de extindere către raioanele vecine, de exemplu,
Strășeni și Călărași.
Râurile Nistru și Prut constituie principala sursă de alimentare cu apă a RDC. 73% din
bazinul hidrografic Nistru se află în regiune, 23% din bazinul hidrografic Prut și doar 4% din
bazinul hidrografic Cogîlnic. Din cadrul bazinelor râurilor regiunii, cea mai mare suprafață îi
revine bazinului Răut (peste 2.500 km2), urmat de bazinul Bic (peste 1500 km2), peste 500
km2 îi revin bazinelor Botna și Ikel, iar restul bazinelor au o suprafață mai mică de 500 km.
Debitul mediu multianual de apă al rîului Nistru, post Bender este de 292m3/s, iar al rîului Prut,
post Ungheni este de 76,9 m3/s.
Cel mai mare număr de acumulări de apă este caracteristic pentru raioanele Orhei,
Hâncești și Ungheni, iar cel mai mic - pentru raionul Dubăsari. Însă, după estimarea ponderii
suprafeței acumulărilor apă raportată la suprafața raionului administrativ, raionul Dubăsari se
află pe primul loc, fiind urmat de raionul Rezina. O pondere mică a suprafeței acumulărilor de
apă, de sub 0,1% este înregistrată în raioanele Criuleni, Călărași, Nisporeni și Strășeni. În
prezent, volumul de apă total al acumulărilor de apă din Regiunea de Dezvoltare Centru se
estimează la aproximativ 500 mln.m3.
Conform datelor Serviciului Meteorologic de Stat – organ responsabil de monitorizarea
stării chimice și ecologice a apelor de suprafață, calitatea apei r. Nistru și r. Prut, a corespuns
Indicelui Poluării apei claselor II-III (curată, moderat-poluată). Iar apa râurilor mici se
caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriți, compuși ai cuprului,
produse petroliere, substanțe ce degradează biologic, depistîndu-se 21 de cazuri de poluare
excepțională (r. Bîc, r. Rîut și r. Ichel) .
Rezervele principale de ape subterane explorate și aprobate pentru Regiunea Centru
sunt de circa 66% din sursele de ape subterane din republică şi aproximativ 70% din
totalul rezervelor de ape subterane, aprobate în cele trei regiuni. Capacitatea de producție
este suficientă pentru a acoperi necesitatea curentă de 23.000 m³/zi și prognoza necesității pe
viitor de 63.000 m³/zi (2020) a Regiunii Centru și poate fi considerată în procesul de planificare
a resurselor de apă. Rezervele considerabile ale apelor subterane sunt prezente în aproape
fiecare raion al regiunii, cu excepția raioanelor Ungheni și Nisporeni.
Regiunea de Dezvoltare Centru dispune de arii naturale protejate de stat şi
suprafaţa acestora constituie circa 25% din fondul ariilor naturale protejate de stat al ţării. Cea
mai mare suprafaţă (23 655 ha) revine celor 3 rezervaţii ştiinţifice: „Codri”, „Iagorlîc” şi
„Plaiul Fagului”, care constituie 54% din suprafaţa ariilor naturale protejate de stat din
Regiune. O suprafaţă semnificativă, de circa 33%, ocupă şi rezervaţiile peisagistice. Un

15
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

rol considerabil în asigurarea conservării diversităţii biologice în Regiunea de Dezvoltare


Centru revine Parcului Naţional „Orhei”. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 33792,09
ha, în hotarele administrativ-teritoriale ale raioanelor Orhei, Străşeni, Călăraşi şi Criuleni
şi este constituit în scopul conservării speciilor de plante şi animale sălbatice,
elementelor şi formaţiunilor cu valoare ecologică, ştiinţifică, recreaţională şi culturală
deosebită, care există în această zonă.
RDC dispune de rezerve semnificative de apă potabilă. O importanță deosebită pentru
dezvoltarea RDC o au apele subterane din straturile acvifere freatice și de adîncime. Spre
deosebire de apele subterane adânci, apele freatice sunt supuse unei poluări antropice intense
(impactul uman). Din cantitatea totală de ape subterane de adâncume cercetate, circa 50% nu
pot fi recomandate în scopuri potabile fără o tratare preliminară. Aceste ape se caracterizează
prin conținut ridicat de mineralizare, fluor, hidrogen sulfurat, fier, sodiu, amoniac și alte
elemente. S-a constatat că aproximativ 75% din populația rurală a regiunii utilizează în
gospodării apă din fântâni de mică adâncime, care, în majoritatea lor, nu corespund normelor
sanitaro-epidemiologice. Încercările din ultimii ani de a construe stații moderne de
purificare/potabilizare a apelor din fântâni arteziene (cu investiții considerabile) nu s-au soldat
cu success în RDC, și nu numai din cauza costurilor ridicate, astfel tariful pentru consumători
devenind inacceptabil.
Strategia Națională și Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și Canalizare
pentru Regiunea de Dezvoltare Centru (2014-2020) prevăd alimentarea cu apă a locuitorilor
din regiune preponderent din surse de suprafață, care sînt din abundență și necesită o tratare
minimă înainte de a fi consumată.

Tabelul 6: Rezervele de ape subterane în RDC


Rezerve de apă Rezerve de apă Totalul rezerve ape
Regiunea Raionul
potabilă (m3/zi) tehnică (m3/zi) subterane (m3/zi)
Anenii Noi 338.700 8.000 346.700
Călărași 7.100 3.000 10.100
Criuleni 215.500 4.000 219.500
Dubăsari 200.200 - 200.200
Hîncești 37.700 7.240 44.940
Ialoveni 63.800 1.500 65.300
Nisporeni 3.000 7.600 10.600
Regiunea de Orhei 80.560 1.200 81.760
Dezvoltare Rezina 25.500 - 25.500
Centru (RDC) Strășeni 16.500 - 16.500
Șoldănești 8.400 - 8.400
Telenești 11.500 4.300 15.800
Ungheni - 1.900 1.900
Total RDC 1.008.460 38.740 1.047.200
Total RDC, RDN, RDS 1.428.360 64.260 1.492.620
Unitatea teritorială 31.500 15.800 47.300
autonomă Găgăuzia
Chișinău 46.760 10.900 57.660
Sursa: IBIDEM, p. 17

Cele mai multe izvoare și cișmele, apele cărora corespund parametrilor pentru utilizare,
sînt localizate în raioanele Șoldănești (76%) și Orhei (70%). Calitatea apei în celelalte izvoare
și cișmele nu corespunde cerințelor normative, înregistrându-se depășiri ale CMA după
indicatorii chimici: duritatea, mineralizarea, conținut de nitrați, etc. Conform rezultatelor
cercetărilor efectuate de Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM (Academiei de Științe a

16
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Moldovei) în 10 raioane a RDC, se atestă un nivel înalt de poluare a apelor din izvoare și
cișmele cu nitrați (50% din sursele studiate).

Caracteristicile resurselor geografice și naturale ale orașelor Rezina, Șoldănești și Telenești


Orașul Șoldănești este situat în partea de Nord-Est a Republicii Moldova.
Coordonatele geografice ale orașului sunt: latitudine 47.8135, longitudine estică 28.79. Traseul
național / european: magistrala Rezina- Bălți R-13. Orașul Șoldănești este situat pe ambele
maluri ale Râului Ciorna, pe o distanță de 4,5 km (aproximativ 4 km la Sud și 0,5 km spre
Nord). Relieful orașului Șoldănești face parte din Platoul de Nord al Moldovei, avînd un lanț de
dealuri cu direcția NV-SE, după cursul râului Ciorna. Orașul Șoldănești se învecinează cu
următoarele localități: la Nord, (la o distanță de 3 km) cu satul Sestaci; la Nord-Est (la o
distanță de 1 km) cu comuna Sipca; la Sud, (la o distanță de 2 km) orașul se învecinează cu
satul Mihuleni și satul Parcani; De asemenea, în partea de Sud, la o distanță de 7 km se afla
satul Piscaresti; la Nord-Est, acesta se învecinează cu satul Olișcani.
Oraşul Rezina este situat in partea de Nord-Est a Republicii Moldova, pe malul drept al rîului
Nistru, la 98 km depărtare de oraşul Chişinău, la 3 km de gara feroviară a oraşului Rîbniţa şi la
6 km de gara feroviară Mateuţi. Prin Rezina trece drumul de tranzit Orhei-Rîbniţa. Orașul este
situat pe un deal înalt în formă de unghi, format din văi: Valea Rezinei, Valea Nistrului și
Valea Stohnei (în unele documente întîlnitî ca Valea Izvorului). Valea Rezinei separă orașul de
satul Ciorna, iar Valea Stohnei - de satul Stohnaia. În partea de Est poate fi văzută panorama
orașului Râbnița, iar în partea de Vest acesta se învecinează cu conacul din satul Țareuca.
Aşezată pe trei terase formate de malul abrupt al Nistrului, localitatea are o climă caldă,
temperată, influenţată de clima Carpaţilor estici şi a Cămpiei Ucrainene.
Din punct de vedere al așezării regionale, orașul Telenești este situat în zona de
influență a orașelor mari, în special în apropierea orașelor Bălți și Orhei. La rândul său, orașul
Telenești are o influență asupra localităților din vecinătatea sa; orașul poate fi considerat ca
fiind centrul unei micro-regiuni cu o populație predominant rurală de peste 30.000 de locuitori.
Din punct de vedere al structurii geologice și geomorfologice, suprafața teritorială a orașului
reprezintă o zona dificilă. În ceea ce privește poziția verticală, teritoriul se situează în limitele
înălțimii indicilor 48-150 m (sistemul Baltic). Cea mai potrivită zonă pentru construcții este
țărmul râului Ciulic și Coasta de Est. Celelalte zone sunt caracterizate de frecvența alunecărilor
de teren. În timpul ploilor torențiale de primăvară, râul Ciulic deseori inundează aproximativ
0,12% din teritoriul orașului.

Caracteristicile climatice de bază

Șoldănești: În ultimul timp se observă o încălzire bruscă a climei, care a cauzat


perturbarea acesteia, fapt pe care îl trăim acum (seceta, ploile torențiale, inundațiile, etc.). În
ultimii ani, orașul Șoldănești este caracterizat de fenomenul de secete severe, care nu au mai
fost înregistrate până acum, nici în datele climatice, nici în istoria orașului. Precipitațiile sub
formă de averse cauzează spălarea intensă și degradarea continuă a solului. Acestea, la rândul
său, provoacă anticiparea unei mai mari instabilități a vremii și cresc riscul dezastrelor naturale.
În scopul prevenirii și minimizării consecințelor schimbărilor climatice, APL întreprinde
acțiuni în vederea atenuării consecințelor schimbărilor climatice. Cu acest scop, este necesară
utilizarea economă a resurselor energetice, realizarea proiectelor în domeniul eficienței
energetice, schimbarea radicală a sistemelor de control ale tehnicii și a calității combustibilului,
o mai bună deservire a automobilelor, precum și limitarea importului mijloacelor vechi de
transport.

17
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură poate fi obținută prin renunțarea la
arderea resturilor vegetale pe câmpuri. În scopul îmbunătățirii situației ecologice, inclusiv
stocării emisiilor de gaze cu efect de seră, este necesar de a extinde ariile forestiere, ceea ce
reprezintă obiectivul principal al politicii ecologice a orașului. Volumul lucrărilor de plantare a
pădurilor nu satisface cerințele actuale. Este necesar de a extinde considerabil suprafața
împădurită, prin implicarea în aceste acțiuni a cetățenilor din oraș.
Este necesar de a împăduri suprafețe și de a planta zonele forestiere antierozionale în vederea
protecției râurilor, bazinelor de apă și terenurilor degradate. Protecția spațiilor verzi din oraș
rămâne o problemă importantă, cărăia i se acordă prea puțină atenție.

Rezina: Temperatura medie anuală în această zonă variază între 8-9 °C; pe timp de iarnă,
ajungând uneori la minus 20-25 ° C, iar până la plus 35 ° C +40 ° C pe timp de vară.

Telenești: Relieful este deluros, cu înălțimi medii de la 200-250m până la 300-320m, iar
stratificarea densă de râuri și râulețe provoacă alunecări de teren și ravene. Pe versanţi sunt
dezvoltate procesele de eroziune şi alunecări, cu versanţii de alunecare coincid formele tasate
ale reliefului. Apele freatice se întâlnesc de la adâncimea de 0,5 m până la 10-15 m. La sectoare
limitat-favorabile se referă pantele cu înclinarea mai mare de 5oC (5-10oC), porţiunile coborâte
cu nivelul apelor freatice ridicat, văile râurilor şi râuleţelor periodic inundate de apele de ploaie.
Cît despre terenurile nefertile, aici sunt incluse suprafețele afectate de eroziune, alunecări de
teren și torente de nămol, pante cu înclinare de la 10 la 20 ° C, vîlcele și ravene expuse
permanent inundațiilor cu apă de ploaie și zăpadă. Clima este moderat continentală, cu ierni
scurte și blânde și veri calde, precum și cu o cantitate destul de redusă de precipitații, care cad
în special în perioada caldă a anului. Pe lângă aspectele climatice favorabile, cum ar fi
perioadele calde lungi, iernile calde, lumina abundentă și căldură, mai există și condiții
nefavorabile, cum ar fi: perioadele de secetă și schimbări mari ale vremii. Regimul de
temperatură a aerului este unul dintre cele mai importante componente ale microclimatului.
Temperaturile medii anuale din oraș sunt mai ridicate decât cele din afara orașului. Cauzele
unor astfel de fenomene sunt acumularea de căldură din blocuri, acumularea prafului și
dioxidului de carbon în atmosferă, care provoacă, în mod inevitabil, efectul de seră.
Cantitatea de precipitații variază de la an la an. În diferiți ani, cantitatea de precipitații
se poate abate de la cantitatea medie multianuală cu aproximativ ± 200-300 mm și, în unele
cazuri, chiar mai mult. O cantitate redusă de precipitații cad în formă solidă, doar 5-10% din
precipitațiile totale anuale; aceeași cantitate de precipitații cade într-o formă mixtă (zăpadă
umedă, lapoviță, și altele), cât și în formă lichidă - 80-85%. Numărul zilelor cu cantități mari de
precipitații (10 mm și m. mult) alcătuiesc mai puțin de 5% și nu provoacă schimbări esențiale.

Stratul de zăpadă se formează la sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie.


Primele ninsori apar la sfîrșit de toamnă, cînd temperaturile sunt sub 0’C. Din cauza vremii
calde, grosimea medie a stratului de zăpadă nu este foarte mare. În luna martie, pe măsură ce
temperatura aerului scade, înălțimea stratului de zăpadă începe să scadă, plouă des și, ca
rezultat, zăpada începe să se topească. De obicei, stratul de zăpadă poate fi observat în a treia
decadă a lunii ianuarie și în prima decadă a lunii februarie.

Regimul vânturilor se caracterizează prin viteza vântului de nord-vest. În cele mai multe
cazuri, se repetă viteza vântului de 0-5 m / s. Vânturile liniștite și slabe ( de până la 5 m / s)
sunt caracteristice lunilor de vară, iar vânturile, cu o viteză de 6-9 m / s se întâlnesc pe timp de
iarnă sau la schimbarea anotimpurilor. Viteza vântului de 10 m / s și mai mare este relativ rar
remarcată.

18
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Furtunile sunt frecvent înregistrate în perioada caldă a anului și deosebit de rare în lunile
mai calde de primăvară și toamnă. Uneori, furtunile sunt înregistrate și pe timp de iarnă, dar ele
nu au o intensitate substanțială și, de aceea, nu sunt la fel de periculoase ca cele de vară. În
timpul iernii furtunile sunt un fenomen rar. Probabilitatea apariției repetate a furtunei este mai
mare în zonele mai înalte decât în câmpuri.
Ceața poate fi observată destul de des, mai ales în perioada rece a anului, din octombrie
până în Martie. Cele mai multe zile cu ceață (5) pot fi observate în decembrie, și cele mai
puține - în luna iulie (0.1).
În perioada caldă a anului cauza principală de formare a ceţurilor este radiaţia de
reducere, iar cauza emanării este insolaţia solară.
Radiația solară este principala sursă de energie pentru toate procesele naturale, care au
loc în atmosferă. Durata radiației solare anuale este de 2186-2223 ore. Cel mai înalt nivel de
radiație solară poate fi observat în timpul verii (iunie), pe când cel mai mic nivel - în timpul
iernii (decembrie); aceasta se formează, înainte de toate, o dată cu schimbarea duratei zilei în
cursul anului, în timpul iernii persistă timpul înnourat . Numărul de zile fără soare pe an este în
medie de 73-75 de zile.

Temperatura medie lunară a aerului constitute 8-9 °С. Maxima medie a aerului se
înregistrează pentru luna iulie (+ 21.2°C). Maxima medie a aerului în jurul orei 13:00 se
înregistrează în luna iunie (+ 28.0°C). Cea mai joasă temperatură medie a anului este
înregistrată în luna ianuarie: (-3.8°C). Cea mai joasă temperatură medie a anului în jurul orei
13:00 a fost înregistrată în luna ianuarie (-8.2°С). Valorile maxime ale presiunii atmosferice
medii lunare ajung, în luna noiembrie până la (743.8 mm). Valorile minime ale presiunii
atmosferice medii lunare ajung, în luna iulie la (739.7 mm).

Flora și fauna / pădurile

Rezina: Suprafața totală a fondului forestier din Rezina este de 103,67 hectare,
distribuite în mod inegal, atît pe teritoriul orașului Rezina, cât și în afara acestuia. Fondul
forestier include cvercinee (stejar) - 25%, salcâm - 32%, frasin - 8%, ulm - 9%, carpen
european -6%, tei - 5%, conifere -2%, precum și diverse tari - 12%, și diverse moi - 1%. Starea
actuală a fondului forestier este satisfăcătoare; lucrările permanente forestiere sunt realizate în
conformitate cu planul de îmbunătățire a pădurilor, elaborat de către ICAS Chișinău. Lumea
animală a pădurilor din zona respectivă găzduiește pisici sălbatice, mistreți, bursuci, nevăstuici
și vulpi roșcate. Aici mai pot fi întâlnite următoarele rozătoare: bizamul veverița, hamsterul de
pădure, iepurele alb și multe alte rozătoare (atât în păduri, cât și în stepă). Așa specii de păsări,
cum ar fi: - potârnichea, prepelița, porumbelul sălbatic, stârcul, barza, cioara și vrabia pot fi
întâlnite în această regiune. În râuri și alte bazine acvative se găsesc următoarele specii de pești:
crapul, platica, bibanul, nisetrul european, mai rar poate fi întâlnit boișteanul european, de
asemenea, așa păsări de apă, ca rața și gâsca. Orașul Rezina are fâșii verzi de protecție,
amplasate în diferite părți ale orașului, cât și în apropierea unor întreprinderi și instituții).

TabeL 7: Spații verzi


Amplasarea spațiilor verzi Suprafața
Spații verzi comune 2.36 ha
Spații verzi în zona de circulație 17.5 km
Spații verzi de lângă instituțiile de învățământ 3.17 ha
Spații verzi a instituțiilor sanitare 2.50 ha
Spații verzi din apropierea întreprinderilor 8.86 ha

19
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Parcul Dendrariu „Grigore Vieru” 30 ha


Spații verzi pe teritoriul locuințelor 10 ha
Sursa: Primăria Rezina

Șoldănești: Orașul Șoldănești are fâșii verzi de protecție, amplasate în diferite părți ale orașului,
în apropierea caselor de locuit, diferitor întreprinderi și instituții, precum și de-a lungul
drumurilor. Suprafața totală a fîșiilor verzi este de 33,9 hectare, din care 28 hectare sunt
proprietatea statului, iar 5,9 ha, proprietatea publică a UAT. Fîșiile amplasate de-a lungul
drumurilor, în împrejurimile școlilor și în apropierea caselor de locuit sunt îngrijite. În
imediata apropiere a orașului Șoldănești se află 107.2 hectare de zonă împădurită, care
deosebește (separă???) comunitatea de alte centre raionale din regiune. În prezent, aceste păduri
nu sunt explorate suficient, atât în ceea ce privește dezvoltarea turismului, cât și a industriei
forestiere. Pădurea dispune de următoarele specii de arbori și arbuști: stejar pedunculat, arțar,
ulm, castan, prună, molid, nuc, salcie, cornus, porumbar. Stratul de iarbă din poiene este dens,
alcătuit din: annua poa, golomoz, păiuș, glyceria fluitans; multe specii caracteristice plantațiilor
de nord - drăgaică, floare cățărătoare cu cinci petale, mierea-ursului (iarba plămânului). Pe
teritoriile adiacente ale orașului pot fi întîlnite o serie de plante medicinale, cum ar fi menta,
mușețelul, coada șoricelului, cimbru, cicoare, traista ciobanului. În pădurile din împrejurimea
orașului Șoldanești poate fi întâlnit mesteacănul argintiu – o specie mai rară pentru flora din
regiune. O astfel de diversitate floristică se datorează climei relativ blânde și reliefului, care
crează condiții favorabile pentru vegetația naturală.
Pădurile din apropierea orașului Șoldănești gazduiesc următoarele specii de mamifere (dihorul
de pădure și dihorul de stepă, veveriță, popândăul pătat, bursucul, cerbul, vulpea, iepurile de
câmp, mistrețul) păsări (rață, barză albă, bâtlan, vulture, ciocănitoare, graur, porumbel și
rândunică) reptile (șopârlă de nisip, vierme lent), pești (crap, biban, șalău, babușcă) și diferite
insecte. Este de remarcat totuși, faptul, că activitatea economică și ritmul accelerat al
construcțiilor au redus dramatic arealul natural al diferitor specii de animale, păsări și insecte,
al căror număr este într-o continuă descreștere.

Telenesti: Suprafața totală a fondului forestier din Telenești este 11.851,281 ha. Fondul
forestier din raionul respectiv este controlat de Întreprinderea de silvicultură „Telenești” de trei
compartimente forestiere: Telenești, Mindresti și Cazanesti și 31 de primării. Fondul forestier
cuprinde 179 de arii forestiere cu o suprafață de 0,8 ha până la 2763.7 ha, distribuite neuniform
pe teritoriul raionului Telenești. Fondul forestier include următoarele specii de arbori: cvercinee
(stejar) - 25%, salcâm - 32%, frasin - 8%, ulm - 9%, carpen european - 6%, tei - 5%, rasinoase -
2%, precum și diverse tari- 2%, și diverse moi - 1%. Starea actuală a fondului forestier este
satisfăcătoare; lucrările forestiere sunt efectuate în conformitate cu Măsurile pentru gestionarea
durabilă a pădurilor elaborate de ICAS în 2008. Gradul de împădurire a raionului Telenești este
de 15,6%. Toate pădurile sunt înregistrate în fondul forestier, grupa funcțională 1. Ajutorarea
reginerării naturale în fîşiile forestiere s-a efectuat pe o suprafaţă de 237,0 ha dintre care 167 ha
prin provocarea drajonilor inclusiv mecanizat – 70ha şi 70 prin plantarea pueţilor de stejar şi
semănatul ghindei.
Lumea animală a pădurilor include pisici sălbatice, mistreți, bursuci, nevastuici, lupul, și
vulpi roșcate. Aici pot fi întâlnite următoarele specii de rozătoare: bizamul, veverița, hamsterul
de pădure, iepurele alb și multe alte rozătoare (atât în păduri, cât și stepă). Din păsări, aici pot fi
întâlnite așa specii ca: potârnichea, prepelița, porumbelul sălbatic, stârcul, barza, cioara și
vrabia. În râuri și alte bazine acvatice ale regiunii sunt crescute următoarele specii de pești:
crap, dorada, biban, nisetru european, rareori poate fi întâlnit boișteanul european; aici mai
locuiesc unele păsări de apă (rațe și gâști).

20
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Apele de suprafață/ apele subterane

Rezina: Teritoriul orașului Rezina nu dispune de bazine de apă naturale sau artificiale
(iazuri, lacuri). Orașul este situat pe malul râului Nistru, pe o distanță de 13 km fapt, care
reprezintă o oportunitate pentru oraș de a dezvolta anumite sectoare ale economiei, cum ar fi
navigația fluvială și industria turismului. În partea de nord a orașului, pe malul pârâului se
așterne o vale adâncă. Un baraj de protecție, cu o înălțime de aproximativ 2,5 m se înalță pe
malul râului Nistru. Cota medie a solului de pe acest teren constituind 29.3-29.7m. În perioada
anilor 1990-2000, apele reziduale ale sistemului de canalizare a locuitorilor orașului se pompa
la stația de epurare a orașului Râbnița, dar, ca urmare a datoriilor acumulate pe parcursul anilor
2000-2003, orașul Râbnița a oprit acumularea deșeurilor. În prezent, orașul Rezina nu dispune
de o stație de epurare a apelor uzate, (aceasta fiind în curs de construcție). Astfel, la moment,
toate apele uzate din 2003 se revarsă în Râul Nistru, iar mai apoi în Marea Neagră. Din cauza
infiltraţiilor apelor ce conţin cantităţi de impurităţi, orizontul de apă se impurifică, iar acest
orizont ulterior este principala sursă de apă potabilă a mun. Chişinău şi altor localităţi.
Soldanesti: Teritoriul raionului este traversat de râul Ciorna, afluent al râului Nistru.
Pârâul Șoldănești este afluentul râului Ciorna. Sunt mai multe izvoare de apă potabilă; apa
subterană se află la adâncimi între 0.5m la 10-15m.
Bazinele de apă:
În orașul Șoldănești sunt 3 bazine de apă.
1. Cel mai mare bazin de apă se află în afara orașului Șoldănești, spre satul Sestaci și are o
suprafață de 9 ha. Rata fluxului: 30 l / s. Adâncime: 4 metri. Speciile de pești, care locuiesc în
acest bazin acvatic: crap, caras, crap oglindă, amur etc. Ca rezultat al semnării unui contract de
leasing, bazinul este dat în arendă pentru creșterea peștilor și amenajarea teritoriului. Bazinul
are o lungime de 125 de metri.
2. Bazinul de apă situat în orașul Șoldănești, pe strada Regiei, în zona Fabricii de prelucrare a
tutunului pe o suprafață de 1.30 ha. Flux: 5 l/s. Speciile de pești: caras, șalău, ocheană, biban,
crap. 3. Bazinul de apă de lângă stația "Drum bun".

Apele subterane:
Multe izvoare de apă potabilă pot fi întalnite aici; apele subterane se află la o adâncime de la
0.5m la 10-15m.
Calitatea apei: Până în 2007 orașul nu a avut nici o stație de epurare a apelor uzate. Apele
reziduale se revărsau direct într-un bazin artificial în centrul orașului, apoi în pârâul Ciorna,
care, la rândul său se revarsă în râul Nistru. În momentul de față, 3 stații de tratare a apei
funcționează în 3 cartiere ale orașului. 1/3 din locuitorii orașului au acces la sistemul de
canalizare și la stația de epurare a apelor uzate.
Telenști: Resursele acvatice sunt mai puțin predispuse la procesul de poluare cu nămol
și cu deșeuri de la instalațiile zootehnice, deoarece activitatea agenților economici, care au avut
astfel de structuri de producție a fost sistată. Cu toate acestea, calitatea apei nu a suferit mari
schimbări de îmbunătățire a indicatorilor săi chimici și microbieni. În prezent, principalul factor
de poluare a apelor este creșterea unui număr mare de animale domestice de către populația din
zona intravilană.
Râurile mici se usucă și îngheață în mediu între 10-20 și 40-60 zile. Creșterea
animalelor cu încălcări mari ale cerințelor sanitare-ecologice, nerespectarea zonelor de
protecție a resurselor acvatice, lipsa fâșiilor riverane de pădure facilitează poluarea intensivă a
apei. Conform datelor prezentate de Centrul de medicină preventivă, în anul 2004 au fost
colectate 23 de probe de apă din puțuri de mină, 18 dintre care nu corespundeau normelor
sanitare ale indicilor microbieni. În comparație cu anul 2003 situația s-a îmbunătățit. În

21
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

sistemul centralizat de apă al orașului Telenești s-a depistat un conținut ridicat de amoniac -
3.7mg / l, norma fiind de 2,0 mg / l. În zona de protecție a apelor, cît și în regiunea de protecție
a apelor a fost introdus un regim special de desfășurare a activității economice.
În cazul existenței unor obiecte, care poluează sursele de apă, sau reprezintă un pericol
pentru poluare în zona de protecție a apei (ferme și animale, complexe de creștere), depozite de
pesticide, îngrășăminte minerale și produse petroliere, ateliere mecanice, gropi de gunoi, benzi
de decolare-aterizare , rețele și construcție a canalizării și altele), ar trebui să fie implementate
următoarele măsuri: scoaterea lor în afara zonei sau exploatarea lor ulterioară în conformitate
cu cerințele Organelor Centrale de Stat pentru administrarea resurselor naturale, protecția
mediului și protecția sănătății. Pe teritoriul regiunilor de protecție a apei, sunt interzise orice
lucrări agricole, organizarea pășunelor de vară pentru animale, campingurile si plasarea
corturilor pe mal. În afară de destinația de bază a pădurilor, există și o destinație secundară, și
anume: cositul, cultivarea producției agricole, apicultură, colectarea ciupercilor, fructelor de
pădure și plantelor medicinale.

Solul – tipurile de sol

Rezina: Resursele naturale subterane ale orașului sunt situate în localitățile învecinate:
satele Ciorna, Stohnaia si Bosernita. Pe teritoriul carierei din Ciorna, se extrage calcar, nisip și
argilă. Volumul anual al extracției de calcar constituie 720 de mii de tone. Calcarul nu se
exportă, însă este utilizat la nivel local, de întreprinderea "Lafarge Ciment" ca materie primă
pentru producția de ciment. Cariera are rezerve în volum de 18 milioane de tone de calcar. Alte
depozite de nisip și calcar sunt situate în satele Stohnaia și Bosernita, care în prezent nu sunt
investigate de către specialiștii din domeniu și nu sunt exploatate.
Șoldănești: Teritoriul orașului Șoldănești se caracterizează prin soluri cu o fertilitate
ridicată, în special aici predomină cernoziomul tipic, cernoziomul levigat, ordinar și carbonat,
solurile cenușii și solurile gri întunecate de pădure. Calitatea medie a terenului, conform datelor
prezentate în Cadastrul funciar al Republicii Moldova constituie 74 de puncte, media pe
raioane ale republicii fiind de 63 de puncte.
Printre principalele resurse minerale găsite pe teritoriul raionului, au fost cele non-metalice,
cele mai multe rezerve sunt situate în imediata apropiere a comunei Mihuleni: - depuneri de
calcar, în comuna Olișcani – pietriș, în apropiere de orașul Șoldănești, comuna Olișcani,
Mihuleni, Vadul-Rașcov -- argilă, comunele Alcedar, Dobrusa, Raspopeni – nisip. Zăcăminte
naturale nu au foat găsite în această regiune.

Telenești: Solurile, particularitățile, fertilitatea și răspândirea lor depind de o mulțime de


factori fizici și geografici ai împrejurimilor, cum ar fi clima, relieful, etc. Starea chimică a
terenului arabil este nefavorabilă. Pierderile anuale necompensate de humus de pe terenurile
agricole, ca urmare a mineralizării solului, depășesc nivelul de 700 kg / ha, în timp ce totalul
deficitului, ținând cont de pierderile erozionale, se egalează cu 1100 kg / an. Principalii factori,
care au condiționat crearea unui lanț negativ de substanțe organice din sol sunt: lipsa
asolamentului, destinat pentru păstrarea fertilității solurilor, eroziunea și utilizarea în cantități
foarte mici de îngrășăminte organice pentru fertilizarea culturilor. Starea actuală a fertilității
solului este nesatisfăcătoare, iar aproximativ 10% din terenul agricol se află într-o stare critică,
în prezent regimul azotic împiedică obţinerea recoltelor mari . Conţinutul fosfaţilor mobili
se apropie de cel natural scăzut, în lipsa îngrăşămintelor, regimul fosforului degradează
treptat şi peste 5-6 ani va deveni, de asemenea, un factor limitativ.
Lipsa asolamentului culturilor, reducerea cantității de îngrășăminte organice (de 20-30
de ori), de minerale (de 15-20 de ori), de ierburi perene (de 5-6 ori) a dus la formarea unei

22
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

balanțe negative a elementelor de humus și biophile în sol și la degradarea lor biologică. Starea
fizică a solului determină nivelul de fertilitate al acestuia. Exploatarea intensivă a terenurilor
agricole, utilizarea pe scară largă a mașinilor și a utilajelor agricole a cauzat înrăutățirea
calității solurilor.
Teritoriul examinat are patru tipuri de sol: sol gri și gri închis; cernoziom tipic;
cernoziom tipic și alcalin; cernoziom ordinar și carbonatic.
Solurile de culoare gri sunt cele mai favorabile pentru silvicultură, componența lor fiind
strict diferențiată în zone:aculumativ-humifer, eluvial-humifer sau podzolit şi iluvial.
Grosimea nivelului de humus este de 40-50 cm, conținutul de humus în stratul arabil
constituie 2,0-2,5%, în stratul subiacent - 1,0-1,3%. În funcție de compoziția granulometrică:
argilă -40%, argilă lutoasă-30%, argilă cu nisip -20%. Solurile posedă o fertilitate naturală
relativ bună, dar își pierd ușor stratul de humus și, ca rezultat, fertilitatea. Structura
geomorfologică și cea geologică, caracterizată prin pante abrupte, ravene, sectoare temporar
inundate, eroziuni, alunecări de teren și torente de noroi au cauzat pagube mari pentru
terenurile arabile și locuințe;

Tabelul 8: Tipuri de sol


Tipul Hectare
Cernozeom 3064.41
Soluri de luncă 656.79
Soluri erodate 16.00
Soluri saline 27.12
Soluri cu eroziune evidentă 244.13
Soluri din zonele umede 31.25
Total 4039.7
Sursa: Primăria Telenesti
Tabelul 9: Clasele de soluri
Clase de soluri Calitatea terenurilor, /ha Suprafața, ha Rata, %
Clasa I (foarte bune) 69 35.09 10
Clasa II (bune) 69 70.18 20
Clasa III (medii) 69 70.18 20
Clasa IV (nesatisfăcătoare) 69 70.18 20
Class V (de o calitate foarte joasă) 69 105.28 30
Sursa: Primăria Telenesti

Protecția naturii - arii protejate (de exemplu, parcuri naționale etc.)


Rezina: În conformitate cu Legea Republicii Moldova nr. 1538-XIII din 25.02.1998
"Privind ariile naturale protejate de Stat", orașul Rezina are monumente de natură geologică și
paleontologică, care pot servi ca o atracție turistică locală, (unul la Vest de satul Bosernita –
"Carieră Bosernita" (abandonat) și al doilea în satul Ciorna "argila din Etulia", situate pe malul
drept al Nistrului, pe o suprafață de 5 hectare și 3 ha respectiv).
În același timp, la nivel teritorial și regional există un potențial turistic, care, dacă va fi
dezvoltat ar putea aduce contribuții la înflorirea și prosperitatea orașului.
Există următoarele monumente ale naturii, situate în zona geografică din apropiere:
 Rezervațiile naturale Saharna și Tipova (Rezina), aparținând categoriei ariilor naturale
protejate, datorită diversității peisajului turistic;
 Unul din cele mai reprezentative monumente ale naturii de origine botanică, din
sectoarele prețioase ale vegetației forestiere este situat în comuna Haraba (în apropierea
orașului Râbnița);

23
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 restaurarea celebrei mori de apă de pe râul Ciorna, și bine-cunoscuta cetate geto-dacică,


va prezenta puncte atractive de interes turistic, orașul Rezina având șanse să devenă un
Centrul Regional de Integrare pentru turiști în zonele rurale și în împrejurimi;
 „Fîntîna ardelenilor”.

Utilizarea terenurilor - tendințele de dezvoltare și perspective de utilizare a terenurilor

Rezina
Pe parcursul ultimilor 5 ani, piața funciară locală a orașului Rezina atestă o evoluție
inconsistentă (indicii tranzacțiilor în 2011 s-au redus considerabil). Rata tranzacțiilor efectuate
în 2012, față de 2009 constituie 107.14%, valoarea lor constituind 147.58%. Apogeul
tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a fost înregistrat în 2010 - 46 tranzacții cu o valoare de
587.025 lei, suprafața de teren supusă procesului de vânzare-cumpărare alcătuind 5.2721 ha.
Tabelul 10: Piața funciară în orașul Rezina
2009 2010 2011 2012 2013
Numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare 14 46 12 29 16
Suprafața teritoriului, ha 1.30 5.2721 0.2961 0.25 0.8675
Valoarea totală, lei 137797 58725 68034 341166 261177
Sursa: Primăria Rezina

Carierele miniere de calcar din oraș sunt situate în apropierea satului Ciorna și
reprezintă o bază favorabilă pentru dezvoltarea sectorului industrial de producere a cimentului.
Suprafața totală a carierelor este de 256,4 -proprietatea statului, fiind administrate de SA
"Lafarge Ciment", o companie moldo-franceză, lider național în industria de fabricare a
cimentului. Este de remarcat faptul, că carierele de calcar au rezerve de materii prime pentru
cel puțin 50 de ani înainte.

Șoldănești
Suprafața totală constituie 1920.68 hectare, dintre care cea mai mare parte este ocupată
de terenuri agricole, cea mai mică parte revenindu-i bazinelor de apă. La sfârșitul anului 2012,
suprafața terenurilor cu construcții constituia 579.77 ha, dintre care: zone de proprietate publică
- 75,91%, industrie si transport - 22,80%, proprietatea asociațiilor colective - 1,29%.
În același timp, în oraș există zone industriale neutilizate, care în prezent constituie
24,96 ha, ceea ce reprezintă, în perspectivă, o sursă suplimentară de completare a bugetului
local (vânzarea proprietății publice), precum și o oportunitate pentru sectorul privat de a crea și
dezvolta noi facilități și servicii de producție.
Telenești
Suprafața totală a fondului funciar este de 4693.47 ha, cea mai mare parte fiind ocupată
de terenurile agricole -1988.4 ha, ceea ce reprezintă 42,4% din suprafața totală agricolă.
Pășunile și pajiștile au o lungime de 772 ha (16,4%), iar plantațiile multianuale (în principal
livezile de pruni și viță de vie viță) ocupă o suprafață de 78,84 ha (1,7%). Terenurile agricole
sunt situate, în mare măsură, în partea de sud și de sud-vest a orașului.

Tabelul 11: Fondul funciar al orașului la sfârșitul anului, ha


Terenuri agricole, inclusiv:
Plantații multianuale, Râuri,
Suprafețe Alte
Anul Total Pământuri inclusiv: Pajisti / Terenuri Păduri lacuri,
construite Total suprafețe
arabile Total Plantații Livezi Fânețe necultivate iazuri
viticole
2012 723.95 1988.4 1216.02 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0
140.84
Sursa: Primăria Telenești

24
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

În conformitate cu informațiile din cartograma agrochimică a fondului funciar, o


constantă reducere a fertilității solului poate fi observată în orașul Telenești. Comparând
situația actuală cu datele analizei agrochimice din 1990, se poate vedea că balanța substanțelor
nutritive din sol este negativă. Atât cantitatea de humus, cât și prezența azotului, fosforului,
calciului și microelementelor din sol s-a diminuat. O astfel de stare a lucrurilor se datorează
nerespectării zonelor de protecție a resurselor acvatice, micșorării culturii agro-tehnice a
producătorilor agricoli, care au refuzat la utilizarea îngrășămintelor organice și minerale.
Astfel de factori ca lipsa asolamentului, nerespectarea măsurilor silvice, tehnice,
agrotehnice, hidrotehnice, ca urmare a ploilor abundente, provoacă scăderea fertilității solului și
eroziunea, mai întîi de toate a terenurilor agricole. În vederea îmbunătățirii terenurilor
degradate se desfășoară activități de împădurire, și, în acest scop, în 2010, au fost împădurite
89.73 ha fâșii forestiere.
Tabelul 12: Suprafețe construite la începutul anului, ha
2008 2009 2010 2011 2012
Total 723.95 723.95 723.95 723.95 723.95
Rezerve - - - - -
Terenuri utilizate - - - - -
Suprafețe în curs de construcție 40.75 40.75 40.75 40.75 40.75
Sursă: Primăria Telenesti

Poluarea – aerului, apei, solului

Rezina
Starea ecologică a orașului Rezina nu poate fi caracterizată ca fiind una, care oferă
locuitorilor un mediu de viață sănătos. Principalele probleme sunt cauzate de impactul negativ
al poluării apei, aerului, solului și produselor alimentare asupra sănătății locuitorilor.
Factorii de bază care favorizează poluarea mediului sunt:
 Sectorul comunal (descărcarea din sistemul municipal a apelor uzate, gestionarea
necorespunzătoare a deșeurilor solide în toate localitățile)
 Sectorul agrar (excremente de animale din sectorul agricol și acumulări de pesticide
interzise);
 amplasarea cimitirului în interiorul orașului, contrar normelor sanitare;
 factori industriali - zonă industrială, precum și unele întreprinderi aflate în imediata
apropiere a zonelor de locuit;
 Prezența întreprinderilor industriale - raionul Rezina: fabrica de ciment, ardezie și uzina
metalurgică din orașul Rîbnița;
 lipsa stațiilor de epurare a apelor uzate în orașul Rezina și evacuarea apelor menajere în
râul Nistru, după care în Marea Neagră;
 Traseul național R 20, pe care se deplasează transportul auto la fabrica de ciment din
Rezina și la uzina metalurgică din Râbnița, ceea ce afectează calitatea aerului și a
drumurilor, deteriorându-le din cauza greutății mașinilor utilitare;
 stocarea a aproximativ 100 de tone de produse chimice (pesticide, insecticide), în zona
de protecție a iazului Valea-Rezinei, satul Păpăuți, raionul Rezina. Pesticidele sunt
substanțe sau amestecuri de substanțe, care conțin ingrediente biologic active împotriva
dăunătorilor, dar, în general, reprezintă substanțe toxice, care cauzează degradarea
potențială a mediului.
Pe teritoriul Republicii Moldova, fondul radiologic este determinat de radionuclizi
naturali, precum și de depozite radioactive la nivel mondial, care sunt rezultatul testării armelor
nucleare la nivel mondial în anii 1950, 1970 și accidentul de la Cernobâl CAE în 1986.

25
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

În prezent acest fond este provocat de emisiile în atmosferă a substanțelor arderii


combustibilului organic de la centralele electrice, de la materiale de constructii, gaze de
eșapament și masele de aer de la transportul transfrontalier. O stație automatizată pentru
controlul calității aerului atmosferic este amplasată pe teritoriul satului Mateuți, raionul Rezina.
În anul 20114, nivelul de poluare a aerului, înregistrat în conformitate cu Indicele de Poluare a
Aerului (API5) a fost redus, (API5 = 2), nivelului dat fiindu-i caracteristică poluarea cauzată
de substanțele prioritare (suspensii solide, ozon troposferic, monoxid de carbon, dioxid de sulf,
hidrogen sulfurat). Evaluarea nivelului de poluare a aerului, în conformitate cu IPA 6: 0-4 -
redus, 5-6 - crescut, 7-13 - înalt, ≥14 - foarte înalt.

Tabelul 13: Indicile Înalt de Poluare a Aerului


Indicele Descriere, nr. de zile
CMAmm(Concentrația maximă admisă (maximă înregistrată timp de 20  Solide în suspensie – 27
minute))  Monoxid de carbon – 1
 Sulfat de hidrogen - 1
CMAmd (Concentrația maximă admisă (media diurnă))  Solide în suspensie – 44
 Ozon troposferic– 241

Riscul de poluare al râului Nistru este destul de înalt deoarece orașul nu dispune de
propria stație de epurare a apelor reziduale. La început, sistemul de canalizare a fost proiectat
pentru uzarea apelor reziduale de la stația de epurare a orașului Rîbnița. În momentul de față,
operatorul de serviciu în orașul Râbnița nu primește apele uzate să fie tratate la această stație
din mai multe motive. În ceea ce privește forța majoră, operatorul orașului Rezina a luat decizia
de a descărca apele reziduale într-un iaz, unde este nevoe de a aplica procesul tehnologic al
bazinului. Merită de remarcat faptul, că bazinele biologice în sistemul de tratare a apelor
reziduale se află la nivel terțiar, deci este al 3-lea nivel al procesului tehnologic, după nivelul
mecanic și cel biologic, care, în acest caz lipsesc complet. Astfel, bazinul biologic îndeplinește
funcția de drenaj, filtru biologic, cât și funcția altor instalații din schema de tratament.
Concluzie: Această soluție cu siguranță va salva situația, pentru o anumită perioadă de
timp, (în comparație cu evacuarea directă a a apelor reziduale netratate în râul Nistru). Dar o
rezolvare întîrziată a acestei probleme poate duce la unele riscuri, care vor avea un impact
devastator asupra mediului înconjurător și mai ales asupra calității apei râului Nistru. Procesul
de drenare are loc în partea inferioară a "bazinului biologic", nămolul acumulându-se din apele
reziduale. Acest nămol, nefiind supus tratamentului conține concentrații mari de substanțe
nocive și floră patogenă. În cazul unei spargeri a barajului (ploaie torențială, cantități excesive a
apelor menajere, eroziunea barajului, ș.a.) mii de tone de acest nămol, în cantități exagerat de
mari se va scurge în apele râului Nistru. Chiar dacă aceste deșeuri nu vor afecta calitatea apei
pentru stația de pompare de la Vadul lui Vodă (alimentarea cu apă a municipiului Chișinău), ele
vor afecta fauna din acea zonă.
Orașul produce anual 178,0 mii m3 de apă reziduală, care este stocată în "bazinul
biologic". Luând în considerare faptul că, în sistemul de alimentare cu apă lipsesc aproximativ
400 mii m3 / an , o bună parte a acestui volum ajunge în sistemul de canalizare și respectiv, în
iaz. Topirea zăpezilor și ploile torențiale ar trebui, de asemenea, luate în considerare, unele
dintre aceste ape ajungând, de asemenea, în sistemul de canalizare.

Șoldănești
Nivelul de poluare a aerului în orașul Șoldănești se află la limita permisă de normele de
sănătate, fapt, care provoacă consecințe grave pentru mediu, economie și sănătatea populației.
Conform estimărilor efectuate de către Inspectoratul Ecologic de Stat, cu referință la "Manualul
4
http://www.meteo.md/mold/starea2011.htm

26
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

privind inventarul emisiilor în atmosferă" și conform datelor naționale privind indicii de


echilibru și de producție termică de energie, emisiile antropogenice anuale în atmosferă în zona
orașului Șoldănești, (în perioada 2010-2012) variază de la 0,41 până la 0,75 pentru suspensii
solide, dioxid de sulf, dioxid de azot, formaldehidă, și sulfați solubili. Principalele surse de
poluare a aerului sunt mijloacele de transport, sectorul energetic; cauzele fiind: utilizarea
excesivă a mijloacelor de transport, utilizarea combustibilului de calitate inferioară, lipsa
stațiilor de tratare a emisiilor, utilizarea tehnologiilor învechite de producție, lipsa de
monitorizare a poluării aerului cu recuperarea prejudiciului cauzat. Aproximativ 90% din
volumul total al emisiilor provin de la sursele mobile.

Telenești
În oraș există o stație de epurare a apelor reziduale, gestionată de către IM DP "Apă
Canal". Stația de tratare a apelor reziduale BIO-3100 mii / m3 pe zi) a fost construită în 1974 și
a fost dată în exploatare în 1984. Proiectul a fost elaborat de Institutul de proiectare
"IPROCOM", Rezultatul Expertizei Ecologice de Stat nr. 05-05-1946 / 1350 din 26.11.2003.
La stația de tratare a apelor reziduale are loc doar curățarea mecanică în 3 bazine biologice.
Prelevarea probelor și analizelor de laborator pentru identificarea și monitorizarea
surselor de poluare a bazinelor de apă, aerului atmosferic și solului sunt efectuate de către
Centrul de Investigații de Mediu al Agenției Ecologice Bălți (CIE). Pe parcursul anului 2012, în
conformitate cu cerințele contractului încheiat între DP "Apă-Canal" Telenești și CIE-Bălți, au
fost preluate 4 probe pentru monitorizarea activității stației de epurare a a apelor reziduale din
orașul Telenești. Atunci s-a constatat, că indicii de calitate din râul Ciulucul Mic, nu corespund
normelor CMA. Descărcarea apelor purificate insuficient diminuează calitatea râului Ciulucul
Mic. Eficacitatea acestei stații de epurare a apelor reziduale constituie 46,4% - MS, 62,7% -
CBO5 și 31,8% - NH4. Pe parcursul anului 2012, această stație a efectuat o epurare
necorespunzătoare a 71600 m3 de apă reziduală.
Sursele de poluare a aerului atmosferic sunt: fabrica de vin, întreprinderile pentru
prelucrarea de legume, fructe, nuci, punctele de colectare, întreprinderile de transport de
mărfuri și pasageri. Printre sursele mobile și staționare de poluare a aerului se numără: cazanele
autonome, automobilele, camioanele, microbuzele, autobuzele. Principalele substanțe emise în
atmosferă sunt cele, caracteristice emisiilor de la întreprinderile mici din sectorul alimentar
(mori, fabrici de vin, fabricile de ulei, fabrici de panificație și altele), centralele termice,
transportul auto și întreprinderile din industria construcțiilor. Substanțele nocive sunt: dioxidul
de carbon, dioxid de sulf, dioxid de azot și o cantitate mare de substanțe solide, care constituie
70% din totalul emisiilor. Cea mai mare cantitate a emisiilor de dioxid de carbon, dioxid de
azot, dioxid de sulf, sunt produse de cazangerii și alte surse, care utilizează combustibil prin
ardere. Stațiile de epurare a resturilor vegetale, hidrocarburanții (benzină) - stațiile de
alimentare cu carburanți reprezintă principalele surse de emisie a amoniacului în aerul
atmosferic. Pe teritoriul orașului Telenești nu se efectuează control asupră poluării aerului.
Cauzele principale ale poluării aerului sunt:
 lipsa, la întreprinderi, a instalațiilor de ventilare utilizarea instalațiilor vechi
necorespunzătoare;
 lipsa controlului toxicității gazelor de eșapament (la întreprinderile de transport, stațiile
de deservire tehnică);
 arderea în cazangerii a combustibilului solid, care, în comparație cu gazul crește
emisiile substanțelor nocive;
 curățarea sistematică a teritoriului, prezența neautorizată a deșeurilor.

27
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Substanțele emise sunt caracteristice emisiilor provenite din cazangeriile industriale și


locative, de la întreprinderile mici din sectorul alimentar (brutării, fabrici de ulei) și
întreprinderi de transport.
Laboratorul de Medicină Preventivă efectuează cercetări privind poluarea aerului din
orașul Telenești în fiecare trimestru. Ca rezultat, au fost depistate concentrații mari de praf, și
de dioxid de sulf. Aerul atmosferic, contaminat cu substanțe chimice, afectează în mod negativ
organele vitale ale omului. Carbonul are o influență negativă asupra sistemului cardiac,
protoxidul de azot cauzează boli pulmonare, iar ca urmare a intoxicației cronice cu plumb sunt
posibile tulburări ale sistemului nervos. Praful și diferiți aerosoli, care poluează aerul din orașe
și sate, sunt conductori de diferite infecții și microbi patogeni.
În afară de aceasta, praful, ceaţa, şi smogul împiedică insolaţiei, deci scade gradul de
luminozitate şi se micşorează radiaţia solară ce distruge microorganismele patogene. Influența
distructiva asupra plantelor, emisiile nocive încalcă echilibrul de oxigen în atmosferă, ceea ce
afectează, în mod evident, sănătatea umană.
Acumularea de murdărie sau dispersia depind de o serie întreagă de factori: condițiile
climatice, relieful, gradul de ecologizare a teritoriului. Temperaturile înalte pe timp de vară,
cantitatea mare de precipitații, predominanța vitezei mari de vânt crează condiții pentru
acumularea substanțelor nocive în perioadele stabile. Predominarea formelor variate de relief
(prezența pantelor, văilor și dealurilor abrupte), agravează dispersia, care, înrăutățește condițiile
de ventilare ale terenului. Amoniacul și hidrogenul sulfurat sunt aruncate în atmosferă de stația
de epurare a apelor menajere, care se află într-o stare nesatisfăcătoare.
Poluarea aerului din oraș se produce cu substanțele nocive provenite de la
întreprinderile mici alimentare (mori, fabrici de vin, mori de ulei, etc.), cazangerii, transportul
auto.
Metodele de neutralizare a deșeurilor solide prin compostare, ardere, descărcare haotică,
acoperind terenul cu un strat izolator sunt imperfecte, și, ca urmare se produce poluarea
mediului cu substanțe nocive, care pătrund în apă și în sol. În plus, un număr mare de gunoiști
sunt situate în zonele de salubritate ale orașului, precum și zonele de protecție a resurselor de
apă. Din cauza lipsei de date cu privire la cantitățile de deșeuri existente în mediul înconjurător,
precum și a dispersiei lor, este dificil de a determina volumul admisibil de poluare a mediului.
Una din consecințele agravării stării mediului este efectul negativ asupra sănătății
populației. Rezultatul analizelor, efectuate de serviciile sanitar-epidemiologice au arătat un
nivel crescut de poluare chimică și microbiologică a solului. Stația de alimentare cu
combustibil, care situată în orașul Telenești și se află în zona de protecție a râului Ciulicul Mic
va fi supusă reconstrucției și modernizării, luând în considerație măsurile de protecție a apei.
În această zonă a fost depistată poluarea apelor subterane cu amoniac și nitrați. Solurile,
condițiile nesatisfăcătoare ale apeductelor, apa care este folosită în complexele de animale,
deșeurile industriale și gunoiul reprezintă sursele principale de poluare a apelor subterane.
Cauza poluării apelor subterane este exploatarea nefavorabilă a apeductelor (canalelor
de vărsare a apei în sol) și lipsa zonelor sanitare din jurul acestora. Starea sanitară
nesatisfăcătoare a terenului din jurul canalelor de vărsare a apei în sol cauzează înrăutățirea
indicilor bacteriologici ai apei.
Apele, (care constituie principala sursă de apă potabilă din această regiune) sunt
poluate, având un conținut înalt de impurități, ca rezultat al infiltrării. Acumularea necontrolată
de apă, precum și înregistrările neexacte de utilizare a apelor subterane, duc la scăderea
nivelului apei subterane și favorizează scăderea consumului de apă. Încălcarea echilibrului
ecologic al iazurilor și rezervoarelor de apă, provoacă o poluare a acestora cu bacterii
infecțioase intestinale, care, la rândul lor, devin cauzele bolilor acute în rândul populației din
mediul rural, care consumă apă direct din aceste iazuri. Descărcarea apelor netratate sau

28
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

insuficient purificate în iazuri și rezervoare (în general mici) duce la poluarea râurilor cu agenți
patogeni, ceea ce cauzează, în primul rând boli intestinale acute.
În ceea ce privește stabilirea agenților patogeni a infecțiilor intestinale în mediile
acvatice, iazurile devin factori de transmitere a acestor infecții. Acestea sunt atribuite râulețelor
mici, cu un volum mic de apă, precum și a căror capacitate de auto-curățare este în general
scăzută sau lipsește total. Un rol important în procesul de infectare a populației cu agenți
patogeni, îi revine inundațiilor. Odată ce obiectele de la suprafață nimeresc în apă sunt
eliminate cantități mari de azot și flor. Acest volum depășește procentul de azot și fluor din
apele uzate menajere și industriale.
Cantitatea si calitatea apelor din zonele rurale nu întotdeauna corespund indicilor
chimici și bacteriologici, datorită rețelelor vechi de alimentare cu apă, lipsei instalațiilor de
dezinfecție, zonelor de protecție sanitară în jurul iazurilor și cantității mari a rețelelor
deteriorate de apeducte.
Râul Ciuluc este atribuit categoriei "iazurilor mici și râurilor - de la 10 la 100 kilometri"
(LEGEA Nr. 440 din anul 1995 cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi
bazinelor de apă) și are o suprafață de protecție a apei, cu lățimea de 500 m. Suprafața de
protecție a apelor cuprinde cel puțin 20m.

Tabelul 14: Caracteristicile suprafețelor protejate din regiune


Suprafața Altitud
Denumirea inea Descrierea pe scurt a ariilor protejate Orașele
(ha)
(m)
"Rezervația" este situata la sud de satul Climăuții
de Jos. Pe teritoriul rezervației peisagistice
"Climăuții de Jos", în zona terasei superioare, în
Rezervația
spatele satului Socola, este săpat cel mai
peisagistică
668 enigmatic, mare și neexplorat complex de peșteri Șoldănești,
„Climăuţii de Jos”
vast din Europa. Cercetatorii susțin că aceste
peșteri ar fi de origine carstică, fiind apoi
prelucrate de mâna omului în adăposturi
misterioase și în locuri de închinare.

Ariile Naturale Protejate de Stat "Dobrușa" și


"Radi", reprezintă zone forestiere și fac parte din
Soldanesti
provincia europeană a pădurilor de foioase, a unei
Rezervația (satele
zone de păduri mixte dintr-o regiune din
peisagistică 2634 ha Oliscani și
Basarabia. Turiştilor şi vizitatorilor li se va face o
„Dobruşa” Dobrusa),
descrierere detaliată a biodiversităţii, accentuându-
Soroca
se speciile rare ce vieţuiesc în aria protejată
„Dobruşa”.

Este
amplasată la
Rezervația
nord, satul
forestieră 111 ha Este o rezervație naturală protejată de stat
Crasnaseni,
„Teleneşti”
Fondul silvic
Telenesti,

29
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Râul Saharna este de o frumusețe rară, formând 22


Raionul
Rezervația de cascade mici. Printre cele mai impresionante
Rezina,
naturală 670 ha este "Groapa Țiganului", cu o înălțime de 4 m și o
satul,
Saharna lățime de 6 m, însăși bulboaca având o adâncime
Saharna
de 10 m.

Rezervația naturală Țipova se află pe terasele


vechi ale râului Nistru și pe valea râului Țîpova,
Raionul
care curge prin defileu, formând mai multe
Rezervația naturală Rezina,
430 cascade cu o înălțime de 10-16 m. Pe malul drept
Țipova Satul
al râului, între Blănăriței și Valea Satului gol se
Tipova
mai păstrează urme ale unei fortificații (așezare
getică).

Sursa: http://lex.justice.md

Caracteristicile resurselor geografice și naturale ale orașelor Hîncești, Ialoveni


și Anenii Noi

Hînceşti
Orașul Hîncesti este o parte a raionului Hîncești și este situat în centrul țării, pe o
suprafață de 72.10 km2. Relieful este diferențiat în zonele de pădure, cu păduri colinare și
stepă. Se învecinează cu Ialoveni, Cimișlia, Leova, Nisporeni și Romania. Teritoriul este
traversat de râurile Cogîlnic, Galbena, Lapușnița, Sărata și Călmăţui. Raionul are condiții
favorabile pentru dezvoltarea agricolă: climă, apă, sol și alte preconditii ale infrastructurii.
Clima este moderat-continentală, cu un caracter instabil. Temperatura medie anuală este de 9
°C. Temperatură minimă înregistrată în luna ianuarie este de (-30 to 32 °C), iar maxima lunei
iulie atinge temperaturi de (+39, + 40 °C). Orașul Hincești este intersectat de traseele: R-3
(Hîncești - Basarabeasca - Ucraina) M-3 (Chișinău – Hîncești, Giurgiuleşti – România -
Ucraina).

Resurse naturale. Orașul Hincesti este situat în lunca râului Cogâlnic. Principalele surse
de alimentare sunt zăpezile și ploile, apele subterane fiind mult mai puține. Astfel, aceste surse
favorizează nivelul maxim al râurilor în perioada de primăvară. Iar în sezonul de vară, ca
rezultat al ploilor torențiale, nivelurile râurilor, inclusiv a celor mici, pot crește în mod
considerabil, provocând un pericol de inundații.
Apele subterane. Apele subterane au o importanță majoră în activitatea umană, dar
rezervele lor în regiunea orașului Hînceștii, de asemenea, s-au redus. O parte importantă, dintre
acestea, ape freatice, sunt utilizate în alimentarea cu apă potabilă a majorității populației din
oraș.
Vegetația. În zona de silvostepă, în Codri, regiunea Bâcului, în afară de vegetația de
stepă se mai întâlnește și vegetația forestieră. Cele mai întâlnite specii sunt stejarul si gorunul,
mai rar este întâlnit fagul, tipic pentru Europa de Vest și Europa Centrală. Specia stejarului
pufos se întâlnește pe suprafețe mici, pe unele dintre vârfurile mai înalte ale dealurilor din sudul
țării. În văile râurilor sunt situate pădurile de luncă, de asemenea cunoscute sub denumirea de
zăvoaie, compuse din arbori iubitori de umiditate (plopi și sălcii, etc.).

30
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Solurile. În Republica Moldova solurile sunt răspândite în toate zonele și regiunile


diferit, în funcție de climă, vegetație, lumea animală și relief. Din suprafata totală de soluri,
majoritatea solurilor sunt fertile, dintre care circa 74% sunt ceornozeom.

Ialoveni
Clima. Ialoveni este situat la nord de Ecuator și la est de la 0 meridianul (Londra), în
sud-estul Europei; în centrul Republicii Moldova, 46 ° 56 'latitudine nordică și 26 ° 27'
longitudine estică. Relieful a fost format după dispariția mării Sarmatice în urmă cu
aproximativ cinci milioane de ani. Este variat: câmpii alternând cu coline, văi, pante și plăci.
Cea mai mare vale aparține râului Isnovăț, care traversează orașul de la nord-vest spre sud-vest.
Dealulu Comarnic situat în sud-vestul orașului, este cel mai înalt deal din regiune situat la 190
metri deasupra nivelului mării Negre. Clima orașului Ialoveni este continentală, se
caracterizează prin veri calde lungi (temperatura medie pentru luna iulie - 20-33 °C), cantități
scăzute de precipitații, și ierni (temperatura medie în luna ianuarie - de 5,5 până la 15 ° C).
Numărul anual al zilelor de vară este de aproximativ 79.
Resurse naturale. În orașul Ialoveni au fost săpate 22 de sonde arteziene, cu o adâncime
de 200-300 de metri, conținând 22.000 m³ de apă, care, aprovizionează parțial sectorul
Botanica din orașul Chișinău.

Flora și fauna. Vegetația este bogată, având diferite specii. Această varietate este
condiționată de mai mulți factori: amplasarea geografică, relief, climă, apă, roci.
Particularitățile climei și solului favorizează dezvoltarea agriculturii, creșterea normală a
plantelor, inclusiv a plantelor iubitoare de căldură. Perioada de vegetație durează de la 15
martie până la sfârșitul lunii octombrie. Printre plantele care cresc cel mai bine se numără
cerealele, în special cele, cu perioada de vegetație mai scurtă și mai puțin pretențioase la
umiditate. Gospodăriile cultivă următoarele legume: cartofi, ceapă, fasole, mazare, vinete, roșii,
castraveți, usturoi, ardei grași și ardei iuți, varză. Există tot felul de pomi fructiferi - meri, peri,
caise, cireșe, nuc și struguri de viță de vie.
Solul. Pentru dezvoltarea agriculturii, solurile de pe teritoriului orașului Ialoveni sunt în
principal cernoziomuri podzolite si levigate. Profilul general a levigatului este totalmente fară
de carbonați. Un factor, care a influențat caracteristicile regionale ale solului este râul Isnovăț,
care trece de-a lungul orașului și, împreună cu cele două iazuri formează resursele acvatice al
orașului. În Valea Isnovăț din Ialoveni este săpat un lac de acumulare. Apele din lacuri sunt
folosite pentru irigare. După săparea lacului de acumulare, starea mediului înconjurător s-a
schimbat. Au fost raportate alunecări de teren, prăbușiri ale malurilor, soluri umede, apar noi
habitate. Suprafețele din apropierea localității au o compozișie floristică și benefică pentru
cultivare, cu aceleasi condiții de mediu.

Anenii Noi
Caracteriaticile fizice și geografice. Orașul Anenii-Noi este situat în sud-estul Moldovei,
la o distanță de 36 km de capitală - Chișinău. Acesta este centrul administrativ, economic și
cultural al raionului Anenii-Noi. Cu toate acestea, administrația orașului Anenii-Noi are, de
asemenea, 5 sate: Albinița, Beriozchi, Hîrbovățul Nou, Ruseni și Socoleni. Orașul este
intersectat de două trasee de importanță națională: R2 Chișinău - Bender și R 30 Anenii-Noi -
Căușeni - Ștefan Vodă –la frontieră cu Ucraina. De asemenea, orașul este intersectat de calea
ferată națională Bender -Chișinău- Ungheni.
Relief. Orașul Anenii Noi este situat la capătul estic al Podișului Codrilor, în partea de
Nord a Câmpiei Nistrului de Jos, și a fost constituit în Valea Bâc, afluent al râului Nistru.
Relieful orașului înclină de la nord-vest spre sud-est, este plat și ușor fragmentat, cu înălțimi

31
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

variind de la 13,5 până la 85 m. Pe alocuri există unele văi înguste, (care nu sunt prea adânci), a
caror adancime nu depaseste 20-30 m. La partea inferioară a rîului sunt regăsite cîmpii dar și
porțiuni de mlaștină. Procesul de eroziune este caracterizart, ca fiind unul slab, ele se regasesc
doar doar pe poante care sunt doar la un început de inițiere.
Flora și fauna. Aria forestieră a orașului este prezentată, atât sub formă de fâșii
forestiere, cât și sub formă de plantații de pădure, cu o suprafață de 226.8 ha. In ultimii cinci
ani, această cifră nu s-a schimbat. Suprafața totală a plantațiilor forestiere și pădurilor constituie
123.99 hectare, ceea ce constituie circa 55%. Fâșiile forestiere ocupă o suprafață de 57,3 ha.

Flora este reprezentată de arbori de stejar, paltin, frasin, tei, mesteacăn, ulm, castan, salcâm etc.
Vegetația din valea râului este compusă din copaci, iubitori de umiditate: salcie, plop etc.
Fauna este reprezentată de următoarele specii de animale, care trăiesc în pădure:
vulpea, bursucul, veverița, pisica sălbatică, dihorul, și multe păsări. Următoarele rozătoare sunt
specifice regiunei de stepă: șoarecele de câmp, hamsterul și iepurele. De asemenea, în stepă se
întâlnesc și unele animale de pădure: bursucul, vulpea și dihorul. În lacuri și iazuri sunt gâște,
rațe, lișițe și barze. Așa pești ca crapul și carasul pot fi întâlnite în lacurile din această regiune,
cât despre reptile, sunt șopârle, vipere, șerpi și broaște țestoase.
Zonele forestiere au funcția de protecție a apei, a solului și a terenurilor împotriva
dăunătorilor și a factorilor climatici. De asemenea, în aceste zone pot fi colectate plante
medicinale; cît despre vânătoare, aceasta are loc în afara limitelor orașului. Pădurile, flora și
fauna sunt într-o stare satisfăcătoare. În opinia administrației publice locale în acest sector nu
există probleme majore.

Apele de suprafață și apele subterane. Rețeaua hidrografică a orașului Anenii-Noi este


reprezentată de râurile Bîc și Calantîr, precum și de cinci iazuri artificiale.
Rîul Bîc face parte din bazinul râului Nistru, este afluent de dreapta al acestuia, având
o lungime totală de 155 km. În oraș, râul Bâc are o lungime de 9,30 kilometri. Principalele
surse de alimentare ale râului sunt zăpezile și ploile, rolul apelor subterane fiind mult mai mic.
În zona de protecție a rîului Bîc se întâlnește parțial vegetația forestieră.
Teritoriul este străbătut și de râul Calantîr, cu o lungime de 6,9 km, afluent de dreapta
al râului Bâc. Râul curge la periferia orașului, în partea de est a satului Beriozka. Terenul
agricol din zona de protecție este folosit pe scară largă, malurile sunt acoperite parțial cu pomi
de sălcâm, frasin, nuc, plop. Apa servește drept sursă pentru bovine. Râul se usucă în condiții
nefavorabile ale climei. În unitatea administrativ-teritorială se află cinci iazuri, din care 2 iazuri
în satul Ruseni, formate în 1975 și 1979, respectiv, suprafața arendată - 5,17 ha, zonă de
agrement 0,50 ha pentru irigații 1; în satul Berezchi, un iaz din 1980, cu o suprafață de 2.55 ha
în scopuri de irigare; 1 - în satul Hîrbovățul Nou, din 1970, cu o suprafață de 0,4 ha pentru
irigații; 1 - Noi Anenii, din 1981, cu o suprafață de 12,0 ha, în scop de agrement. De asemenea,
în orașul Anenii Noi a fost creată o rețea de canale de drenaj, alimentate cu apă de ploaie,
mlaștini și stuf, formând o zonă umedă din regiune.
Pe teritoriul orașului Anenii-Noi și s. Beriozka există izvoare cu debit de apă de 1
tonă pe oră, care aprovizionează zonele rezidențiale cu apă potabilă.
Localitatea are, de asemenea, 76 de puțuri de mină, din care 3 sunt folosite ca sursă de apă
potabilă. Starea fântânilor este satisfăcătoare.
În localitate sunt 14 puțuri de apă, cu adâncimea de 70-170 m, săpate între anii 1957-
1989i, (cu un debit de apă de aproximativ 30 m³ pe oră), 11 sunt funcționale și 3 sunt păstrate
ca zone protejate. Calitatea apei corespunde standardelor sanitare și este utilizată pentru
consum.

32
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Apele subterane, la fel ca și apele de suprafață, au o importanță majoră pentru


activitatea cetățenilor, dar rezervele lor sunt, de asemenea, limitate. Un rol important îi revine
apelor subterane, care servesc ca sursă de apă potabilă pentru majoritatea populației rurale.
Conform Raportului privind evaluarea gradului de satisfacție a serviciilor publice din
orașul Anenii Noi, elaborat cu sprijinul autorităților locale din Moldova, calitatea apei provoacă
nemulțumirea majorității respondenților (17%) care este 5.12 puncte de la 7.
La o distanță de 25 km de oraș, în valea râului Bâc se află lacul Salaș, având o
suprafață de 3,72 km, fiind al treilea, cel mai mare lac natural din Moldova.
Printre problemele cu care se confruntă administrația publică, ce ține de utilizarea apelor de
suprafață ca capital natural este nivelul inalt de poluare a riului Bîc. Probleme majore:
menținerea albiilor râurilor și zonelor sanitare ale râurilor și iazurilor în forma lor naturală;
crearea fâșiilor riverane de protecție a apelor în zona rîului Bîc.
Clima și aerul. Clima orașului Anenii-Noi este caracterizată ca fiind continentală; se
caracterizează printr-o perioadă lungă fără înghețuri, ierni blânde scurte, veri lungi și calde.
Rata medie a precipitațiilor variază între 450-550 mm. Temperatura medie în luna ianuarie
constituie - 3°C, iar în iulie este de + 26°C. Temperatura medie anuală este 11.2 ° C. Vânturi
dominante - nord-vest si sud-est - 3-4 m / sec. înghețurile variază între 0.6-0.8 m.
Orașul, ca rezultat al locației geografice și particularităților naturale este afectat mai
frecvent de următoarele calamități: secete, inundații, ploi torențiale, uneori însoțite de grindină
și furtuni, veri calde sau înghețuri aspre, la început de toamnă sau primăvara târziu etc.
În ultimul deceniu secetele au fost raportate tot mai frecvent, fiind tot mai severe.
Astfel, pe parcursul anilor 2003 - 2013 orașul a fost afectat de secete de intensitate diferită (în
anii 2003, 2007, 2011), ceea ce a dus la o scădere a culturilor de recoltare.
În 2003, seceta s-a extins pe tot parcursul perioadei de vegetație, din aprilie până în
septembrie. În primăvara-vara anului 2007, a fost raportată o secetă catastrofică, care a afectat
întregul oraș și a afectat în mod considerabil producția agricolă. Ca rezultat al temperaturilor
înalte, marginile frunzelor au ars, schimbându-și culoarea. Temperaturile înalte și insuficiența
precipitațiilor în lunile mai-iulie au creat condiții nefavorabile pentru culturile de toamnă (în
perioada de formare), umplerea boabelor, creșterea legumelor și pomilor fructiferi.
Cel mai mult a suferit sectorul agrar. Roada culturilor de importanță majoră a fost
distrusă. Seceta catastrofică din 2007 a fost cea mai severă, înregistrată vreodată în această
regiune.
În anul 2011 a căzut un număr foarte mic de precipitații. Seceta din 2011 s-a
manifestat în a doua jumătate a perioadei calde a anului. Menținerea îndelungată a secetei (în
perioada: august-noiembrie) și deficitul ridicat al umidității solului au împiedicat creșterea și
semănatul culturilor de toamnă.
În timpul primăverii predomină secete vaste și catastrofale, vara se manifestă mai
frecvente secete extreme și toamna au o frecvență mare de secete catastrofale. Astfel, secetele
din 2003, 2007 și 2011 au fost apreciate, ca fiind cele mai grave în termeni de intensitate și
suprafața ocupată. Secetele se pot înregistra pe tot parcursul anului; cele mai numeroase au loc
la sfârșitul verii și la începutul toamnei.
Din cele menționate anterior, se poate vedea că secetele au loc, în medie, de 2-3 ori în
10 ani. Atât pierderile producției agricole, cât și zona afectată de secetă din ultimii 10 ani, nu
au fost estimate. În pofida gravității problemei, nici o înregistrare sau analiză a acestor
indicatori nu a fost efectuată.
Este important de menționat faptul, că clima din regiune face posibil ca energia
solară să devine o sursă reală pentru oameni, care ar putea să aprovizioneze o parte din
necesarul de energie. Cele mai frecvente mijloace de utilizare a energiei solare sunt facilitățile,

33
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

care nu necesită o investiție mare de capital, dar oferă energia necesară în scopuri casnice, cum
ar fi încălzirea locuinței și încălzirea apei.
Probleme importante de menționat: în ultimii 15 ani a crescut frecvența și puterea de
manifestare a factorilor climatici de risc (secetă, grindină, ploi torențiale înghețurile de
primăvară), care cauzează pierderi semnificative pentru lucrătorii sectorului agricol și provoacă
scăderea activităților economice în agricultură.

Soluri și subsoluri. Vegetația, clima, lumea animală, relieful și solurile orașului sunt distribuite
pe zone și sunt compuse din cernoziomuri tipice slab humificate, cernoziomuri carbonatice,
brune și levigate. Solurile acestui teritoriu sunt fertile si permit cultivarea cerealelor, legumelor
și fructelor, viii, culturilor vegetale, etc.
Suprafața totală a terenurilor din orașul Anenii Noi este de 5193 ha. Cea mai mare
suprafață este ocupată de terenuri agricole - 4 101.58 ha, ceea ce reprezintă 79% din suprafața
totală a terenurilor, din care - 1407 ha sau 34% (din totalul de terenuri agricole) terenuri
agricole cu soluri erodate. Dintre acestea: 62% (874 ha) sunt soluri slab erodate, 26% (369 ha) -
moderat erodate și 12% (164 ha) - erodate.
Starea actuală a părții superioare a solului se cotează cu 61 de puncte, de nivelul III.
Astfel de factori ca: eroziunea, heteromorfismul, salinizarea în pajiști, gleizarea, compactizarea
primară și secundară, și alți factori reduc fertilitatea solului.
În oraș, în ultimii 3-5 ani nu au fost efectuate cercetări geologice ale solului. La o
distanță de aproximativ 10 km în partea de nord-est a orașului se află cariera Cobușca, în care
se practică spălarea și îmbogățirea nisipului. Cariera Cobușca este una dintre cele mai mari
companii miniere din Moldova, extracția totală a nisipului reprezentând 50% din totalul
extracțiilor din țară. În opinia administrației publice locale în acest sector, există un șir de
probleme majore.

Caracteristicile resurselor geografice și naturale ale orașelor Călărași,


Ungheni și Nisporeni
Călărași
Clima. Fiind amplasat într-un raion al Moldovei, orașul Călărași are o climă specifică.
Clima Moldovei este temperat-continentală, care s-a format ca urmare a poziției echidistante a
țării față de Ecuator și de Polul Nord. Caracterul moderat al climei este cauzat de așezarea țării
]n regiunea de interferență a maselor de aer continental temperat atlantic, din Europa de Est și
tropical în sud. Pe timp de iarnă pot apărea la fel și masele de aer arctic, care provoaca
înghețuri severe, ( un exemplu elocvent sunt înghețurile din 2008-2009). Radiația solară,
masele de aer și relieful formează o clima blândă, cu ierni relativ blânde, cu puțină zăpadă, veri
lungi, calde și umiditate scăzută.
Temperatura medie a aerului în orașul Călărași (situat în regiunea centrală a țării) în
perioada anilor 2002-2014 a variat între 9,8 ° C (2003) și 11,6 ° C (2009), constituind în
perioada 2002-2014 o medie de aproximativ 10,8 ° C. Cea mai rece lună a anului a fost luna
ianuarie, cu o temperatură medie de circa - 2 ° C, iar cea mai caldă lună a anului a fost luna
iulie, cu temperaturi medii de circa 23,2 ° C. Minimile absolute au fost înregistrate în lunile
ianuarie-februarie, coborând până la 25-27 ° C sub zero, iar temperatura maximă de până la +
36 ° C a fost înregistrată în iulie. Media anuală a precipitațiilor în Centru a variat (în perioada
anilor 2002-2013) între cota maximă de 734 mm (2010) și minimă de aproximativ 428 mm, pe
când în anul 2011 media înregistrată a constituit 543.6 mm.
Resurse naturale. Orașul Călărași se așterne pe ambele maluri ale râului Bîc.
Principalele surse de alimentare sunt zăpezile și ploile, apele subterane fiind mult mai puține.

34
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Astfel, aceste surse favorizează nivelul maxim al râurilor în perioada de primăvară. Iar în
sezonul de vară, ca rezultat al ploilor torențiale, nivelurile râurilor, inclusiv a celor mici, pot
crește în mod considerabil, provocând un pericol de inundații.
Apele subterane. Ca și apele de suprafață cele subterane au o importanță majoră în
activitatea omului, dar rezervele lor, în regiunea de amplasare a orașului Călărași, de asemenea
sunt reduse. Un rol important, dintre acestea, revine apelor freatice care servesc în
aprovizionarea cu apă potabilă a majorității populației localizată în regiune.
Vegetația. În zona de silvostepă, în Codri, regiunea Bâcului, în afară de vegetația de
stepă se mai întâlnește și vegetația forestieră. Cele mai des întâlnite specii sunt stejarul si
gorunul, mai rar este întâlnit fagul, tipic pentru Europa de Vest și Europa Centrală. Stejarul
pufos se întâlnește pe suprafețe mici, pe unele dintre vârfurile mai înalte ale dealurilor din sudul
țării. În văile râurilor sunt situate pădurile de luncă, de asemenea, cunoscute sub denumirea de
zăvoaie, compuse din arbori iubitori de umiditate (plopi și salcii, etc.).
Solurile. În Republica Moldova, în raport cu vegetația, clima, lumea animală, relief și
rocă, și solurile sunt repartizate tot pe zone și etaje verticale. Solurile de stepe cuprind cele mai
fertile soluri, cernoziomurile, care ocupă cca. 74 la sută din suprafața țării.

Nisporeni
Orașul Nisporeni este situat în cel mai mare defileu al Moldovei, câteva dealuri, de-a
lungul râului Nârnova. Amplasarea geografică a orașului este: 47 ° 5 'N 28 ° 11' E. Orașul se
află într-o zonă pitorească a pădurilor Moldovei, în partea de vest a Moldovei.
Clima este temperată-continentală, cu un caracter instabil. Temperatura medie anuală a
aerului pe teritoriul raionului Nisporeni este pozitivă și oscilează între +8grade C și +9grade C,
iar la suprafața solului între +10 +11 grade C.Temperaturi medii lunare pozitive se înregistrează
în această regiune timp de 9 luni. Temperatura medie a lunii ianuarie în această regiune este de
-4°C. Minima absolută ajunge la 33 de grade C sub zero, pe când temperaturile maxime
înregistrate sunt de + 40 ° C. Primele înghețuri au loc în luna octombrie, ultimile - în luna
aprilie. Circa 174-179 de zile pe an sunt fără înghețuri.
Cantitatea cea mai mare anuală de precipitații oscilează între 500 și 550 mm, fenomen
caracteristic pentru versantul vestic al platoului moldovenesc central. Cantitatea anuală a
precipitațiilor din Nisporeni este de 479 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații (55-85%) se
înregistrează în sezonul de primăvară – toamnă (aprilie-noiembrie). Precipitațiile în formă de
zăpadă sunt caracteristice, în special, pentru lunile ianuarie-februarie. Prima zapada cade la
sfârșitul lunii octombrie, în decembrie stratul de zăpadă este stabil. În partea centrală a țării,
inclusiv în orașul Nisporeni, stratul de zăpadă se menține în medie 60 de zile. Nisporeni este
una dintre regiunile cu risc sporit al precipitațiilor cu grindină. Cel mai mare număr înregiastrat
de zile cu grindină pe an variază între 4 și 8.

Ungheni
Orașul Ungheni este situat în partea de vest a Moldovei pe malul stîng al râului Prut.
Aici se află depresiunea de contract, adică o succesiune de văi colinare, care sfârșesc în aval și
sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind și hotarul de vest al municipiului. Înălțimea
asupra nivelului mării este de 62 de metri. Municipiul este extins pe o lungime de 9 km pe
malul stâng al râului Prut.
Clima orașului Ungheni, ca și în toată țara este temperat-continentală, cu ierni scurte și
blânde; veri calde și lungi, cu o temperatură medie de +20-25°C. Temperatura medie anuală
variază între 8°C și 9°C. Rata medie a precipitațiilor este de 350-380 mm. Stratul de zăpadă
este de 10-15 cm din decemrie până în martie (instabil). Vânturile din nord-vest, cu o viteză de

35
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

3-5 m/s, aduc precipitații pe timp de vară și înghețuri pe timp de iarnă. Stratul de îngheț al
solului atinge un nivel de 0.7-0.8 m. Promoroaca apare, cel mai des, în lunile decembrie și
ianuarie. Umiditatea relativă este de 75-85% iarna și 50-70% pe timp de vară. Conform hărții
seismice, orașul Ungheni este situat într-o zonă la 7 grade seismicitate.

Hidrografia. Orașul este așezat pe râul Prut, al doilea râu după marime al Moldovei.
Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m3/sec. Prin oraș trec și două râulețe
Delia și Băielești. Hidronimul Delia, (numit în documente medievale Deala, fiindcă-și începe
cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte
turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se
explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII.
Afară de râuri, în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia – 104 ha,
Ceachir – 5 ha, Berești – 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare a râului și este
închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea
maximă – 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul – 2,5 mln. m3.

Solul. Principalele tipuri de soluri sunt: cernoziomul, soluri de tipuri cenușii, de pădure
și calcaros. Predomină solurile de cernoziom - 75-80%. Bonitatea medie a terenurilor agricole
după structura solului e de 61 puncte. Rezervele de humus în stratul de sol au o grosime de
peste 1 m.
Flora și fauna. În apropierea orașului Ungheni, pe o suprafață de 373 ha se întinde aria
protejată „Valea Mare” cu vegetație valoroasă din lunca Prutului. Această arie a fost declarată
Monument al naturii din Basarabia în perioda interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri
al României din 19 iulie 1937.
În vedera conservării și protejării naturii și diferitor specii de plante și animale, care
sunt pe cale de dispariție, a fost proiectată o rezervație în pădurea din satul Rădenii Vechi. Ea
impresionează prin abundența și frumusețea peisajelor, cu poieni și lacuri fascinante. Întregul
complex este un adevărat muzeu în aer liber. Aici putem gasi peste 77 de specii de plante rare,
fauna fiind reprezentată de 200 de specii.

Factori de poluare a mediului


Ritmul rapid al schimbărilor climatice regionale reprezintă una dintre marile amenințări
la adresa dezvoltării durabile și este una dintre cele mai mari probleme ale mediului, având un
impact negativ asupra calității vieții cetățenilor, dar și asupra economiei naționale.
Emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă un pericol major pentru atmosferă. Datele
statistice prezentate în Raportul Național de Inventariere al RM oferite de către Oficiul
"Schimbările Climatice" (Ministerul Mediului) arată, că, în total emisiile GG cu efect direct,
exprimate în termeni CO2 au scăzut în această perioadă (2005), cu aproximativ 68 %
comparativ cu anul (1990).
Schimbările climatice în Moldova apar ca rezultat al încălzirii globale, cu particularități
regionale, legate de poziția fizico-geografică (în sud-estul Europei) și de caracterul nestabil.
Aceste modificări includ dezvoltarea unor parametrii climatici cheie (temperatura, precipitații,
regimul de vânt, etc.), existența unor evenimente extreme, etc.
Lipsește o abordare complexă de adaptare la schimbările climatice și de prevenire a
riscurilor. Suportul mediului de afaceri pentru adaptarea unui șir de activități în scopul reducerii
emisiilor de carbon și elaborării eficiente a măsurilor de prevenire este acordat la un nivel
minim.
Aerul atmosferic. În țară se efectuează controlul calității aerului atmosferic (în
conformitate cu un număr de parametri) într-un mod planificat dar, în cazul depistării poluării

36
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

accidentale, nu sunt efectuate măsurările cuvenite cu ajutorul echipamentelor automate.


Calitatea aerului este evaluată pe baza concentrațiilor de poluanți atmosferici. O stație de
monitorizare furnizează date privind calitatea aerului, caracteristic pentru o anumită zonă din
apropierea acestei stații. De aceea, este necesar de a întreprinde activități de monitorizare
continuă, respectând diametrul corect, zona, care variază între 100 m -1 km, și un număr mare
de poluanți, inclusiv compuși organici volatili (COV), poluanți organici persistenți, benzen,
hidrocarburi aromatice policiclice, și parametrii meteorologici (viteza și direcția vântului,
presiunea, temperatura, radiația solară, umiditatea relativă, precipitațiile), în conformitate cu
Directiva UE nr. 2008 / 50 / CE privind "Calitatea aerului ambiental" și cu Monitorizarea
Europeană și Programul de Evaluare (EMEP).
La Ungheni, Nisporeni și Călărași nu există focare majore de poluare a aerului,
deoarece activitățile industriale în aceste regiuni sunt slab dezvoltate. Singurele surse de
poluare sunt rugurile pe timp de toamnă și primăvară (populația arde toate deșeurile din
terenurile agricole).
Calamitățile naturale sunt fenomene naturale periculoase, care rezultă din procesele
geofizice, geologice, hidrologice, atmosferice, biosferice și altele, și care duc la catastrofe,
urmate de perturbarea activităților vitale ale omului, distrugerea bunurilor, cauzarea leziunilor
corporale, vătămare sau chiar deces.
Datorită așezării geografice și particularităților naturale, teritoriul Republicii Moldova (orașele
Ungheni, Nisporeni și Călărași), este frecvent afectat de următoarele dizastre naturale:
cutremure, alunecări de teren, inundații, ploi torențiale, uneori însoțite de grindină și furtuni,
temperaturi lungi și fierbinți pe timp de vară, sau prea scăzute în timpul iernii, secete,
precipitații masive de zăpadă, înghețuri timpurii de toamnă, promoroacă, boli și infecții.
În conformitate cu Legea nr.1538-XIII din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor
naturale protejate de stat (FANPS), Moldova are 307 arii protejate de stat, care includ
următoarele categorii de obiecte și complexe naturale: rezervații științifice; parcuri nationale;
monumente ale naturii; rezervații naturale; rezervații peisajere; rezervații de resurse; arie cu
management multifuncțional; rezervații ale biosferei; grădini botanice GRA; gradini
Dendrologice; Monumente de arhitectură peisageră; ; grădini zoologice; zone umede de
importanță internațională. 6

Tabelul 15: Caracteristici selectate ale zonelor protejate în regiune


Suprafața Altitudinea Descrierea pe scurt a
Denumirea Orașe
(ha) (m) ariilor protejate
”Hîrtopul” în apropierea orașului 6 km de la or. Nisporeni, îi
200 Monument natural
Nisporeni” revine Î.A”Nisporeni”
1
”Scoruș de casă” (arbore) Monument natural Nisporeni
(unitate)
Întreprinderea de Stat
”Vila Nisporeni” 3499 Rezervație peisagistică „Întreprinderea pentru
Silvicultură Nisporeni-Silva”
ÎS Întreprinderea pentru
”Valea Mare” 373 Rezervație peisagistică silvicultură Silva-Centru
Ungheni

37
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Deal, din apropierea satului


Tuzara, acoperit cu o
pădure centenară, cu o
353 – 383
Pădure 42.33 altitudine de 383 m, ce Călărași
m. duce spre Nișcani, pe
drumul Orhei, și se ridică la
353 m
Sursă: http://lex.justice.md

Cu toate că, în ultimii ani, zona ariilor naturale protejate de stat înregistrează o tendință
pozitivă, crescând în perioada 2000-2010 de la 66 467 la 70 000 ha, și care reprezintă
aproximativ 173 182 ha sau 4,65% din țară, aceasta continuă să fie mult mai mică, decât
suprafața ariilor naturale protejate de stat în unele țări europene.
6
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311614
Istoria orașului Călărași: http://www.calarasi-primaria.md/index.php?pag=page&id=34&l=

Caracteristicile resurselor geografice și naturale ale orașelor Criuleni, Orhei și


Strășeni

Tabelul 16. Caracteristicile de bază de utilizare a terenurilor în orașe


Total Teren agricol Suprafața forestieră Suprafața construită
Oraș
(ha) total [ha] % total [ha] % total [ha] %
Criuleni 4326 3292,53 76,0 291,1 6,72 480,48 11,1
Orhei 2018 240 11,9 35 1,7 283 14,0
Strășeni 6080,14 1878,41 31 2458,53 40 1319,97 22
Dubăsari – informația nu este disponibilă
Sursa: Biroul Național de Statistică

Tabelul 17: Caracteristicile (de bază) de utilizare a terenurilor agricole în orașe (ha)
Oraș Total teren agricol Teren arabil Vii Grădini Livezi Pășuni
Criuleni 3292,53 2588,8 216,9 330 115,5 208
Orhei 240 81 51 - 3 59,3
Strășeni 1878,41 963,31 466,65 274,93 169,92 170,87
Sursa:Date prezentate de municipalități

Tabelul 18: Caracteristici selectate ale ariilor protejate în regiune

Suprafa
Denumirea Altitudinea (m) Descrierea succintă a ariilor protejate Orașele
ța (ha)

38
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Peștera surprizelor 0,4147 Situată la 2 km la Nord-Este "Peștera Surprizelor" este a doua cea mai mare peșteră Criuleni
(specii protejate) de orașul Criuleni, pădurea după peștera" Emil Racoviță ". Este cea mai mare peșteră
Zolonceni, parcelă 27, D formată în roci de calcar din țară, creată în urmă mișcărilor
tectonice ale scoarței terestre, și reprezintă o rețea de
(47°13'58"N 29°9'16"E)
crăpături și goluri care pe alocuri s-au lărgit, formînd
numeroase săli. A fost descoperită de speologii amatori
prin anii ’70 ai secolului XX, iar vârsta relativă a peşterii
este de 11 sau 13 milioane de ani.
Sunt câteva săli mari: „Sala Mare” (lungimea 25 m, lățimea
5–6 m, înălțimea 7 m), „Sala II”, „Sala Cinematografului”
etc. Există mai multe topogane cu denivelări pe verticală
până la 10 m. În general, galeria are o înălțime de circa 10
m, cu tavanul și pereții puternic prăbușiți, asfel încât
accesul se face printre pietre, strângându-se până la
dimensiuni mici („Metroul” are lungimea de 6 m, lățimea
de 0,5 - 1 m și înălțimea de 0,5 - 0,9 m). Printre alte
atractivități se enumeră galeriile „Surprizele” și „Locul
botezului”.
Iagorlic (Rezervație 836 ha Rezervația științifică "Iagorlâc" a fost fondată în anul 1988 Dubăsari
naturală) și are o suprafață de 836 ha. Acesta este situată pe malul
stâng al râului Nistru la gura de varsare a afluentului său
Iagorlâc, în apropiere de satul Goian, 20 km la Nord de
orașul Dubăsari. Rezervația a fost creată în vederea
conservării complexului natural și creării condițiilor
favorabile pentru reproducerea speciilor rare, și cercetarea
proceselor naturale. Rezervatia "Iagorlâc" este într-o
situație incertă, fiind ilegal administrată de către autoritățile
publice din Moldova.

Parcul Național Orhei 33792,ha Parcul Național Orhei se bucură de o protecție specială și Orhei
de conservarea speciilor de fauna sălbatică, elemente și
formațiuni cu valoare ecologică, științifică, recreațională și
culturală deosebită. Principalele zone atractive ale parcului
sunt rezervația cultural-naturală "Orheiul Vechi", rezervația
peisagistică Trebujeni, pădurea Curchi cu mănăstire cu
aceeași denumire și rezervația naturală Țigănești.
Principalele obiective ale creării parcului național sunt:
- asigurarea conservării biodiversității;
-menținerea și îmbunătățirea calității serviciilor ecosistem;
- menținerea diversității genetice a plantelor;
-promovarea agriculturii ecologice;
-renovarea pădurilor, pășunilor, fânețelor;
-conservarea resurselor de apă;
- creșterea activităților de agrement și a potențialului
turistic.

Valea "La Humarie" 64 La vest de satul Ustia pe panta stîngă a rîului Răut, ocolul Dubăsari
silvic Criuleni, Răculeşti, parcela 10, subparcelele 8-18
(alte informatii lipsesc)

Defileul Orhei (specii 100


protejate)

Sursa:Legea № 1538 din 25.02.1998 despre Fondul ariilor Naturale Protejate de stat.

Situația demografică, resurse umane, caracteristicile socio-economice ale


populației
Conform datelor din luna ianuarie 2016, oferite de Biroul Național de Statistică (NBS),
din numărul total al populației de 1,058.6 mii locuitori în RDC, 81% locuiesc în mediul rural și
19% în mediul urban. Pe parcursul ultimilor ani, populația RDC a fost în declin continuu, ca
rezultat al sporului natural negativ și migrației. RDC se situează pe primul loc după numărul de
populație, reprezentând următorii indicatori cheie.

39
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Tabelul 19: Indicatorii pieței de muncă


Date absolute Populația
Populația din regiune la data de 1.01.2014 1 060 409 p.
Resursele de muncă la data de 1.01.2014 328 800 p.
Populația activă 328 800 p.
Populația angajată în câmpul muncii 312 700 p.
Numărul de angajați 124 216 p.
Numărul de șomeri înregistrați 16 100 p.
Date relative %
Rata de activitate a resurselor de muncă 38,9
Rata de ocupare a resurselor de muncă 37,0
Rata de activitate a populației în vârstă de 15-64 ani 39,6
Rata de ocupare a populației în vârstă de 15-64 ani 41,4
Rată șomajului 4,9
Rata șomajului BIM populației în vârstă de 15-64 ani 6.0
Sursa: Biroul Național de Statistică

Numărul populației active din punct de vedere economic (angajați și șomeri) din
Regiunea de Dezvoltare Centru este de aproximativ 329 000 de persoane, fiind în creștere cu 11
mii de persoane comparativ cu anul 2012. Această creștere se datorează numărului de 9100 de
persoane angajate. Numărul bărbaților angajați în cîmpul muncii depășește cel al femeilor (167
700 de bărbați, comparativ cu 161,1 mii de femei).
Ca urmare a unui proces activ de migrare, și creșterii coeficientului de îmbătrînire,
numărul persoanelor cu vîrstă peste 60 de ani, crește considerabil comparativ cu evaluarea
sporului natural pentru aceeași perioadă, ce poate fi considerat un proces relativ echilibrat, și
admitem că procesul de migrare a populației active din punct de vedere economic îmbătrânește
procesul.
La sfârșitul anului 2009, rata șomajului în Regiunea de Dezvoltare Centru a fost de
6,1% (6,4% la nivel național). În 2013, rata șomajului în RDC a scăzut la 4,9%, această scădere
fiind manifestată în toate categoriile de vârstă.
Analizând RDC în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, populația economic
activă, dizagregată pe domenii statistice, mai mult de jumătate de populație din mediul urban
sunt absolvenți (aprox. 163 600 persoane), inclusiv peste 80 % (aprox. 152 800 persoane) sunt
deja angajați.
Cea mai mare zonă urbană din regiune este Ungheni, cu un număr (oficial) de populație
de 38,4 mii de locuitori, urmat de Orhei cu 33,4 mii locuitori și Strășeni cu 21,8 mii locuitori.
Cea mai mare parte a populației din RDC locuiește în zonele rurale.

Figura 1: Densitatea localităților în funcție de numărul populației din RDC (2014)

40
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Sursa: Biroul Național de Statistică (BNS)

În RDC, densitatea medie a populației este de 100 de persoane / km². Densitatea


maximă este în raioanele Strășeni și Ialoveni (125 locuitori / km²). Cea mai mică densitate a
populației a fost depistată în raionul Șoldănești (73 persoane / km²).
Migrația afectează situația demografică și joacă un rol important în viața economică și
socială a RDC. Deși nu există date statistice pentru a oferi o concluzie complexă, există trei
procese principale de migrație: migrația din zonele rurale către cele urbane din cadrul RDC;
migrația din RDC spre Chișinău (inclusiv mulți studenți, care studiază în universitățile din
Chișinău); și emigrarea (din Republica Moldova).
Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991 și conflictul militar din Transnistria în
1992, a avut loc un val de emigrare din Republica Moldova spre Rusia și Ucraina. Această
situație s-a agravat în timpul crizei financiare din Rusia din 1998. Un factor major și decisiv de
stârnire a migrației este nivelul înalt al sărăciei extreme în Republica Moldova. În Europa, în
termini ai PIB și PIB-ul p/c, Republica Moldova este cea mai săracă țară și are cea mai mare
pondere a PIB-ului, susținută de banii primiți de peste hotare (anul 2011). Emigranții constituie
17,3% din totalul populației care locuiește în Republica Moldova. Motivul de migrație pe
termen scurt este ocuparea forței de muncă în Federația Rusă și alte țări CSI, unde, un număr
mare de bărbați activează în sectorul construcțiilor. Emigrarea permanentă este îndreptată spre
țările Uniunii Europene, în special Italia, Polonia și România, unde, majoritatea femeilor, în
cele mai multe cazuri sunt angajate în servicii de tip familial (Surse: MPC - PROFILUL
migrațional al republicii Moldova, 2013,
http://www.migrationpolicycentre.eu/docs/migration_profiles/Moldova.pdf)

41
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Figura 2: Densitatea populației în RDC (2014)

Sursa:
Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

Naționalitatea / structura etnică a populației în orașe

Situația privind numărul populației în grupuri etnice poate fi analizată doar conform
datelor prezentate în recensământul, care a avut loc în 2004.

Hînceşti
Populația orașului are următoarea clasificare etnică: moldoveni - 15 071 (80,81%), ucraineni -
817 (4,38%), ruși - 942 (5,05%), bulgari - 129 (0,69%), găgăuzi - 47 (0,25%), români - 280
(1,5%), alte naționalități - 1364 (7,32%)

Ialoveni
Populația orașului are următoarea clasificare etnică: moldoveni - 16 707 (91,30%), ucraineni -
530 (2,90%), ruși - 670 (3,66%), bulgari - 117 (0,67%), gagauzi - 51 (0,28%), români - 37
(0,20%), alte naționalități - 188 (1,02%)

Anenii-Noi
Populația orașului are următoarea clasificare etnică: moldoveni - 5516 (52,32%), ucraineni -
2692 (25,53%), ruși - 1871 (17,75%), gagauzi - 71 (0,67%), români - 42 (0,40%), bulgari - 152
(1,44%), alte naționalități - 186 (1,89%)

42
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Rezina
Structura etnică este determinată în principal de moldoveni, cu religia creștină ortodoxă.
Structura etnică a populației: moldoveni / români-94, 4% ucraineni, ruși -2%.

Șoldănești
Conform celui mai recent recensământ al populației Moldovei, Șoldănești este populat
preponderent de moldoveni (92.64%), fapt care îl diferențiază de alte orașe din Moldova,
numărul minorităților etnice fiind mult mai mic (cetățeni ucraineni și ruși, aproximativ 3%).
Numărul altor grupuri etnice este foarte mic.

Telenești
Orașul Telenești este populat în principal de moldoveni / români, care constituie 92,8% din
totalul populației. Alte minorități lingvistice constituie doar 7,2% din populație (în principal
ruși, ucraineni și romi).

Criuleni
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni – 6089, ucraineni – 419, ruși –
477, gagauzi – 22, români – 46, bulgari – 20, alte naționalități – 65.

Orhei
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni– 17775, ucraineni – 920, ruși –
1398, găgăuzi – 32, români – 5089, bulgari – 47, alte naționalități – 369, nedeclarați – 11

Strășeni
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni – 16557, ucraineni – 572, ruși –
1576, găgăuzi – 70, români – 2542, bulgari – 109, alte naționalități – 249, nedeclarați – 1.

Călăraşi
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni – 12808, ucraineni – 471, ruși –
633, găgăuzi – 27, români – 355, bulgari – 34, evrei – 21, polonezi – 5, țigani – 90, alte
naționalități, nedeclarați – 72

Nisporeni
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni – 10443, ucraineni – 83, ruși –
150, găgăuzi – 4, români – 1362, bulgari – 12, țigani – 26, polonezi – 1, evrei – 1, alte
naționalități, nedeclarați – 23.

Ungheni
Populația orașului are următoarea structură etnică: moldoveni – 26976, ucraineni – 2494, ruși –
2086, găgăuzi – 39, români – 641, bulgari – 64, evrei – 12, țigani – 14, polonezi – 15, alte
naționalități, nedeclarați – 189.

Analiza grupelor de vârstă arată că RDC este grav afectată de procesul de îmbătrânire a
populației. Tendințele actuale arată o scădere constantă a numărului populației tinere; acest
lucru este cauzat de rata redusă a natalității, ceea ce înseamnă că procesul de îmbătrânire
demografică se va agrava în anii următori.

Forța de muncă

43
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Reducerea populației Republicii Moldova în ultimii 20 de ani a afectat grav dezvoltarea


pieței forței de muncă, activitatea economică și calitatea vieții în țară. Polarizarea socială și
migrația forței de muncă au devenit fenomene actuale pentru republică.
Efectele negative ale crizei economice au avut un impact negativ deosebit de puternic asupra
situației forței de muncă în țară (în afară de orașele Chișinău și Bălți). In ultimii 11 ani,
numărul populației active, care reprezintă forța de muncă potențială din țară, a fost redus cu
aproximativ 25%. Același proces poate fi observat în cazul ocupării forței de muncă. Din
păcate însă, în țară tot mai des se manifestă fenomenul de inactivitate economică. Numai în
ultimii 11 ani numărul populației inactive din țară a crescut cu aproximativ 56%, în timp ce în
zonele urbane, creșterea a fost de aproximativ 32%. Fenomenele nefavorabile se manifestă mai
des în afara orașului Chișinău, unde se concentrează mai mult de jumătate din activitățile
economice din țară.

Tabelul 20: Rata de ocupare a forței de muncă și șomajul la nivel regional și pe zone
Oameni, mii Ocuparea
Domeniul/ Rata de
forței de Șomaj, %
nivelul de Total Angajați Șomeri activitate, %
muncă, %
educație
2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014
Urban/rural
RDC 328,8 321,5 312,7 311,3 16,1 10,2 38,9 38 37 36,8 4,9 3,2
Urban 65,4 56,9 61,1 53,7 4,3 3,1 38,6 37,3 36,1 35,3 6,5 5,5
Sursa: http://statbank.statistica.md

44
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Tabelul 21: Caracteristicile de bază ale populației în cele 12 centre raionale "ale RDC în 2014

Nr. nou-născuților (rata

Nr. de gospodării cu 3
Vârsta 16 - 57/62 ani
Populatia sub 15 ani

ajutorului/suportului
Nr de beneficiari ai
Nr. deceselor (rata
Populația curentă,

și mai mulți copii


Nr. gospodăriilor
peste 57/62 ani

Nr/ șomerilor
mortalității)
natalității)
inclusiv:

social
Oraș

OR.ANENII NOI 11 468 1 855 7 633 1 980 126 133 4 883 51 130 294
OR.CALARASI 14 671 1 823 10 705 2 143 173 168 3 874 10 130 242
OR.CRIULENI 8 420 1 157 5 473 1 790 93 84 3 459 56 58 192
OR.HINCESTI 15 133 2 421 10 621 2 091 180 177 7 468 448 196 433
OR.IALOVENI 15 826 2 780 11 392 1 654 147 122 6 500 50 81 306
OR.NISPORENI 11 535 1 476 8 389 1 670 122 152 6 000 84 297 244
OR.ORHEI 25 638 1 762 20 075 3 801 340 339 12 735 68 374 679
OR.REZINA 14 314 2 014 10 265 2 035 161 142 7 014 58 201 371
OR.STRASENI 20 406 3 415 14 564 2 427 231 187 4 412 141 283 428
OR.SOLDANESTI 6 112 1 152 4 153 807 98 95 1 889 68 225 310
OR.TELENESTI 8 605 1 393 5 813 1 399 99 102 3 088 75 161 224
OR.UNGHENI 32 807 5 190 24 105 3 512 390 260 4 651 135 418 1 003
Sursa: Indicele de evaluare a suprafețelor mici.

45
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Tabelul 22: Caracteristicile de bază ale gospodăriilor din cele 12 centre raionale ale RDC în
2014

sistem de încălzire centralizat


Nr. de case, de apartamente

Nr de case, apartamente cu

beneficiază de colectarea
conectate la sistemele de
Nr de case, apartamente

Nr de case, apartamente

Nr de case, apartamente
conectate la sistemul de

gazificate centralizat

Nr. de locuințe care


alimentare cu apă

canalizare

deșeurilor
Orașul

total

OR.ANENII NOI 5 031 3 241 3 241 2 889 4 142 1 748


OR.CALARASI 5 433 3 034 3 034 3 778 2 819 3 614
OR.CRIULENI 2 903 2 337 2 337 1 837 0 2 903
OR.HINCESTI 6 122 3 424 3 424 4 212 3 388 6 122
OR.IALOVENI 6 871 3 099 3 099 2 821 2 152 3 104
OR.NISPORENI 5 081 3 171 3 171 3 895 2 988 1 207
OR.ORHEI 15 056 11 487 11 487 13 229 11 670 12 279
OR.REZINA 7 367 6 831 6 831 4 784 5 939 4 524
OR.STRASENI 7 370 7 034 7 034 6 409 6 394 4 095
OR.SOLDANESTI 3 504 1 563 1 563 2 396 1 032 1 700
OR.TELENESTI 3 141 999 999 905 821 1 761
OR.UNGHENI 11 401 9 407 9 407 8 202 6 408 4 651
Source: Indicele de evaluare a suprafețelor mici.

Economia Regiunii de Dezvoltare Centru

Situația economică generală din RDC


Aproximativ 15% din producția Moldovei este generată în RDC. Elementele cheie în
performanța economică sunt astfel de activități, cum ar fi: industria extractivă, industria
prelucrătoare și producția, furnizarea energiei electrice, energiei termice, de apă caldă și aer
condiționat, alimentarea cu apă; salubritatea, gestionarea deșeurilor, activități de
decontaminare. Activitățile particulare includ:
agricultura, dezvoltată datorită solurilor fertile și posibilității de irigare a pomilor
fructiferi, viței de vie; aproape toate culturile sunt cultivate cu succes în regiune. Producția
pâinii și produselor de panificație constituie 16,8% din totalul pe țară, urmată de producția de
făină și carne.
Resursele minerale: o varietate de pietre și nisipuri (calcar, marnă, argilă materie primă,
nisip, pietriș și altele), care se găsesc în regiune, sunt extrase în numeroase cariere și sunt
utilizate în fabricarea materialelor de construcții.
Industria: în afară de producția industrială menționată mai sus, RDC găzduiește în Zona
Economică Liberă Ungheni, peste 40 de societăți rezidente. Alte locații de producție industrială
sunt situate în întreaga regiune.
Agricultura continuă să fie un factor important al economiei, dar la moment, aceasta
este în declin. De exemplu, în 2011, contribuția agriculturii la produsul intern brut (în
continuare - PIB) a fost de 12%, comparativ cu 30% înregistrate un deceniu în urmă. Această
scădere s-a datorat apariției rapide a sectorului serviciilor, care reprezintă în prezent aproape

46
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

2/3 din PIB. Mai mult decât atât, industria alimentară a constituit în anul de referință 40% din
totalul industriei, în timp ce 5 ani în urmă acest indice constituia aproximativ 50%. Mai jos este
prezentată o evoluție înregistrată în țările în curs de dezvoltare, sectorul serviciilor ocupând un
rol tot mai important în economie, sectorul agricol având o contribuție mai mică. Cu toate
acestea, economia moldovei în ansamblu, a înregistrat o tendință pozitivă în perioada 2000-
2011, care prezintă o medie de creștere anuală de 5% a PIB-ului. În aceeași perioadă, tendința
pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor a fost menținută cu 80%, înregistrând o scădere în 2009,
din cauza crizei economice.

Ponderea întreprinderilor în agricultură, vânătoare și silvicultură din totalul


întreprinderilor din RDC constituie aproximativ 40%, în timp ce în perioada anilor 2009-2013
numărul lor a crescut cu 390 (2325-2715).
Creșterea numărului de întreprinderi a fost înregistrată în toate raioanele RDC.
Creșterea esențială a afacerilor s-a datorat, în mare măsură, creșterii afacerilor în raionul
Ungheni (cu 37, de la 74 în 2009 la 111 în 2013), raionul Orhei (cu 27 de la 97 în 2009 la 124
în 2013), și raionul Hîncești (cu 20 în 2009 de la 75 la 95 în 2013).
De asemenea, a crescut cifra de afaceri, înregistrată în această zonă a RDC. Astfel, dacă
în 2009 cifra de afaceri constituia 1024 mil. lei, în anul 2013 aceasta s-a dublat, ajungând la
2213 milioane. Cele mai mari venituri au fost înregistrate la întreprinderile din Anenii Noi
(circa 833 mil), Ungheni (circa 231 mil), Orhei (circa 180 mil).
Numărul mediu al personalului angajat în aceste întreprinderi a scăzut de la 16618 în
2009 la 11941 în 2013 (cu 4677 persoane). O scădere considerabilă a numărului de salariați a
fost înregistrată la Hâncești (de la 2708 în 2009 până la 1450 în 2013), Ungheni (de la 1620 în
2009 la 1321 în 2013), Telenești (de la 1788 până la 2009 până la 782 în 2013).
În același timp, a scăzut numărul salariaților în acest domeniu, din totalul de angajați în
RDC ocupați în activitatea economică. Astfel, dacă în anul 2009, numărul angajaților s-a
majorat cu aproximativ 24%, în 2013, acesta a fost deja de aproximativ 17%, reducându-se cu 7
%.
În Criuleni sunt aproximativ 20 de întreprinderi agricole, dintre care, patru companii
ocupă mai puțin de 10 ha de teren, 10 din acestea - până la 50 de ha de teren, iar cinci ocupă
mai mult de 50 ha de teren agricol.
În raionul Orhei există o singură întreprindere agricolă, care deține până la 50 ha de teren.
În raionul Strășeni sunt 23 de întreprinderi dintre care 15 au pînă la 1- ha de teren, iar 8
pînă la 50 ha de teren.
Regiunea de Dezvoltare Centru este caracterizată printr-un potențial bogat natural de
turism. Cel mai atractiv mijloc turistic al Regiunii Centru este diversitatea peisajeră și valorile
entice, culturale și religioase. Așezarea fizico-geografică și patrimoniul cultural exprimă rolul
și importanța socială a turismului în Regiunea Centru. În această zonă există "Drumul Vinului",
care include cele mai importante puncte de fabricare a vinului (Mileștii Mici, raionul Ialoveni,
localitatea Cojușna, Brănești, satul Peresecina). Regiunea găzduiește rezervațiile științifice
Codrii și Plaiul Fagului, rezervații naturale și peisajere, cum ar fi Saharna, Sadova, Ţipova și un
număr mare de monumente istorice, arheologice și naturale, inclusiv mănăstirile Căpriana,
Curchi, Saharna, etc. Acest lucru oferă o oportunitate de a dezvolta turismul și proiecte de
agreement în regiune. În scopul de a sprijini dezvoltarea regională a locațiilor principale
menționate mai sus, este nevoie de rețele de drumuri bune.
În timp ce rata șomajului era joasă conform statisticilor naționale, salariul mediu brut
lunar în RDC a crescut cu aproximativ 11%. După cum se poate vedea, în pofida succeselor
economice recente, RDC are un aport relativ mic la PIB și veniturile în regiune sunt mici, în
comparație cu municipiul Chișinău spre exemplu. Acest motiv se datorează faptului că

47
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

identificarea proiectelor prioritare de drumuri nu poate avea loc doar în baza unor posibile
venituri economice, dar trebuie să i-a în considerație, de asemenea, egalitatea între regiuni.
Economia orașului Hînceşti
În oraș funcționează 736 de întreprinderi, dintre care, cel mai mare număr îi revine
fermelor, acestea fiind 494 la număr, urmate de întreprinderile individuale - 109. Din totalul de
întreprinderi, 92 sunt entități juridice, inclusiv 63 de societăți cu răspundere limitată, 14
societăți pe acțiuni, 4 întreprinderi municipale și întreprinderi de stat.
Principalii agenți economici din acest teritoriu sunt: fabrica de lactate "Alba", fabrica
de încălțăminte "Romanița", fabrica de prelucrare a vinului "Vitis", întreprinderea de creștere a
porcilor, etc. De asemenea, în oraș sunt 8 benzinării, un hotel cu 36 de locuri de cazare, 2 piețe
comerciale, 6 sucursale ale băncilor comerciale și două centre de servicii sociale.
Principalele produse ale industriei orașulului Hîncești sunt vinurile, conservele,
fructele și legumele uscate (proaspete), laptele și produsele lactate, articolele din piele, papuci
de cameră, articole de îmbrăcăminte. Cea mai importantă întreprindere industrială din oraș este
întreprinderea mixtă moldo-franceză "Fabrica de Produse Lactate, din Hâncesti "SA.
Turizmul in Hînceşti
Rezervația peisagistică "Pădurea Hâncești", cu o suprafață de 4499 ha este bogată în
peisaje pitorești, care înfrumusețează drumurile de acces spre Hâncești, Muzeul de Istorie și
Lore Natal din castelul de vânătoare Manuc-Bei, casa de vânătoare Manuc-Bei (1831-1907);
În secolul al XIX-lea, orașul Hîncești a devenit reședința "Prințului armean" - Manuc-
Bey, pe ale cărui moșii au fost construite, de-a lungul timpului, Castelul de Vânătoare, Palatul
și Complexul de clădiri situate într-un parc mare. Există Hotărîrea Guvernului cu privire la
reconstrucția completă a acestui monument de istorie și arhitectură.
Tabăra de vară "Codreanca", situată la nord-vestul or. Hîncești, cu o capacitate de 135
de locuri funcționează în perioada iunie-august și deservește aproximativ 400 de copii. Tabăra
are o cantină, teautru in aer liber, și alei. În tabără muncesc 28 de angajați, inclusiv 15 profesori
și educatori.

Economia orașului Ialoveni

În orașul Ialoveni sunt înregistrați 1.300 agenți economici, cea mai mare parte a lor o
constituie întreprinderile cu drept de persoane fizice – 96% din numărul total. Din cei 1.220
întreprinzători cu drept de persoană fizică, 210 sunt întreprinderi individuale, 155 activează în
bază de patent de întreprinzător și 860 sunt gospodării țărănești. Numărul total al
întreprinderilor cu drept de persoană fizică este de 48 unități, dintre care 28 sunt societăți cu
răspundere limitată, 10 sunt societăți pe acțiuni, 6 cooperative, 3 întreprinderi de stat și o
asociație de gospodării țărănești. Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind
prezent prin întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție.
Principalele întreprinderi din industria alimentară sunt: Fabrica de pâine Î.I. „Natalița
Caracuian” produce și realizează în magazinul specializat produse de panificație în asortiment,
Fabrica de înghețată „Sandriliona” S.R.L. Întreprinderea produce 38 tipuri de înghețată și 5
tipuri de torturi, care sunt realizate pe întreg teritoriul Moldovei și peste hotare. Materia primă
este achiziționată de la firme cu renume din Olanda și Israel.
S.A.„Vinuri-Ialoveni” S.A.unica fabrică de vin din Republica Moldova care produce vinuri
peliculare de tip Heres. Mulți ani fabrica a fost condusă de academicianul Gheorghe Cozub,
vinificator emerit al republicii, unicul cetățean al Moldovei care este vinificator emerit al

48
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Franței. În industria ușoară activează întreprinderea de confecții „Ialtexgal-Aurica” S.A.


Întreprinderea produce vestimentație pentru adulți și copii, articole specializate – saci de dormit
pentru civili și militari, vestimentație sportivă, cojoace și veste moderne pentru femei și bărbați.
La producerea lor colaborează cu firme din țările Austria, Slovacia, Italia, Marea Britanie.
Domeniul construcției este reprezentat de „Viteza-Ceapchin” S.R.L. - produce piese de
construcție din beton armat: plăci pentru pavarea trotuarelor, plăci din beton.
În Ialoveni activează circa 50 întreprinderi în sfera comerțului, 3 întreprinderi în domeniul
transporturilor și în domeniul telecomunicațiilor activează operatorul telefoniei naționale
„Moldtelecom” S.A. 60% o constituie proprietatea privată, iar celelalte 40% se distribuie –
39% proprietății publice și 1% proprietății mixte.
Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 5 bănci comerciale și a 2 companii de asigurare.
Orașul are 169 de unități care desfășoară activități comerciale. Domeniul este unul
productiv și necesită investiții mai mici în comparație cu alte activități economice. Spectrul de
produse comercializate include produse alimentare, băuturi, materiale de construcții, itemi
electrici și obiecte de uz casnic etc. Sectorul de servicii este reprezentat de un spectru larg de
companii, inclusiv două întreprinderi municipale.
Întreprinderea Municipală pentru Gestionarea Fondului Locativ este o entitate cu
statut juridic, care constituie proprietatea municipală și funcționează în conformitate cu
legislația Republicii Moldova, Hotărârea Guvernului, deciziile Consiliului și Primarului.
Compania desfășoară următoarele tipuri de activități:
 Gestionarea bunurilor imobiliare;
 Evacuarea deșeurilor apelor reziduale, salubritatea și alte activități în domeniu;
 Captarea, tratarea și distribuția apei;

Întreprinderea Municipală "Piața agroindustrială Ialoveni" își desfășoară activitatea în


strictă conformitate cu legile și reglementările în vigoare, Statutul societății, deciziile
Consiliului orașului Ialoveni și Dispozițiile Primarului. În perioada de raportare, compania a
avut următoarele tipuri de activități:
 asigurarea persoanelor fizice și juridice cu spații pentru arendă și locuri pentru
comercializarea produselor agricole și produselor industriale etc.
 Prestarea serviciilor: Furnizarea energiei electrice, apei, canalizare etc.
 Întreprinderea Municipală "Piața agroindustrială Ialoveni" dispune de 104 boxe.
Administrația deține două boxe. Întreprinderile și persoanele fizice dețin 102 boxe, 60
de locuri de comerț și 20 de locuri pentru comerț cu vehicole.

Turizmul în Ialoveni
Potrivit documentelor istorice, în anul 1612 biserica "Sfânta Parascheva" din Ialoveni
era o biserică de lemn. În 1802 biserica se afla într-o stare deteriorată. Locuitori își doreau o
biserică nouă, care a fost construită în imediata vecinătate a bisericii vechi, temelia fiind
păstrată până în ziua de azi. Acesta a fost sfințită la 14 octombrie (stil vechi), în 1819 în cinstea
Sfintei Parascheva. In 1869 a fost reconstruită și extinsă din banii enoriașilor, iar după 10 ani a
fost reparată. În anul 1897 această biserică a fost construită din piatră. În timpul regimului
sovietic, autoritățile au încercat de nenumărate ori să închidă biserica, dar s-au ciocnit cu
rezistența populației locale. La 26 noiembrie 2005, a fost sfințită o nouă biserică consacrată
Fecioarei Maria. Zvonul clopotelor bisericești răsună în tot satul.

49
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Vinăria "Vinuri Ialoveni" a fost fondată în anul 1953 și este unica fabrică din Moldova
specializată în producerea vinurilor Heres. Heres este un vin, produs utilizînd o tehnologie
specială, în butoaie mari de stejar sub o peliculă de mucegai, cu un gust pronunțat al
buchetului de nuci și migdale, care încântă toți iubitorii de vin. Compania "Vinuri Ialoveni"
este situată la aproximativ 10 km la Sud de Chișinău și este cea mai mare întreprindere
producătoare de vinuri Heres din Europa de Est, cu o capacitate de aproximativ 1 milion de
decalitri de vin și o colecție unică de această marcă de vinuri. Zeci de premii de aur, argint și
bronz au fost obținute de vinificatorii din Ialoveni pentru producerea acestor vinuri.
Întreprinderea a fost apreciată în cadrul diferitor concursuri internaționale.

Economia orașului Anenii Noi

Orașul Anenii Noi are următoarele ramuri industriale: industria farmaceutică,


industria confecțiilor, industria prelucrătoare și industria alimentară. Principala ramură a
economiei locale este agricultura și industria prelucrătoare. Principalii agenți economici sunt
"Fabrica de conserve" SA, care produce sucuri de fructe și legume. Cifra de afaceri pentru anul
2003 a constituit aproximativ 2 mil. lei. Producția fabricii este în mare măsură destinată
exportului. Astfel, 60% din totalul de produse sunt exportate în Rusia, restul, în mare parte în
România, Israel și în alte țări. Alți agenți economici importanți sunt "Dar" SRL, și "Fertilitatea
Anenii-Noi" SA.
În oraș funcționează trei filiale ale băncilor comerciale. Orașul are două hoteluri și o
stațiune balneară. Prelucrarea terenurilor agricole este realizată de șapte agenți economici, patru
societăți cu răspundere limitată și trei gospodării țărănești. În decembrie 2010, a deschis primul
magazin alimentar în zona de self-service supermarket rețea națională Fidesco.
Odată cu evoluția în timp a mecanismelor de piață au fost create condiții favorabile,
care au încurajat dezvoltarea micului business în sfera comerțului și serviciilor mult mai rapid
decât în alte sectoare ale economiei, stimulând înființarea întreprinderilor mici și mijlocii.
O altă dimensiune importantă a antreprenoriatului, inclusiv a comerțului, care
caracterizează acest sector în termeni de calitate, este activitatea desfășurată de către deținatorii
patentei de întreprinzător. Este de remarcat faptul, că comerțul cu patentă de întreprinzător este
o ocupație profitabilă. Cu toate acestea, încasările la bugetul de stat de la deținatorii patentei de
întreprinzător continuă să fie nesemnificative, din cauza lipsei de evidență fiscală a activităților
lor. Totuși, un volum considerabil de vânzări cu amănuntul, desfășurate de către deținatorii
patentei de întreprinzător este comerțului neorganizat (în piețe).

Turizmul în Anenii Noi

Orașul Anenii Noi este amplsat într-o zonă naturală pitorească, fapt, care permite
dezvoltarea turizmului în regiune. Însă această dezvoltare este împiedicată de puținile zone
naturale protejate de stat și de exploatarea ineficientă a resurselor naturale existente. Una din
zonele atractive este Complexul memorial „Capul de pod Șerpeni” a fost ridicat pe malul drept
al Nistrului, la aproximativ 40 km est de Chișinău, în amintirea soldaților sovietici căzuți în
timpul operațiunii Iași-Chișinău din anul 1944, în cursul căreia trupele sovietice au forțat rîul
Nistru. Lupta de la Șerpeni a fost una din cele mai sângeroase din istoria celui de-al Doilea
Război Mondial pe fundalul bătăliilor de amploare, ea reprezentând doar un episod particular
din cadrul războiului.

50
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Economia orașului Rezina

Conform datelor statistice disponibile la Primărie, la data de 01.01.2013 în oraș s-au


înregistrat 441 de agenți economici, dintre care 311 întreprinderi-persoane fizice, 235 deținători
de patentă de întreprinztor și 76 de întreprinderi individuale. Întreprinderile- persoane juridice
constituie 130 de persoane sau 29,47%. În structura întreprinderilor, în funcție de forma
organizatorică și juridică, cea mai mare parte este deținută de întreprinderile - persoană fizică,
ceea ce reprezintă 70,52% din numărul total de unități economice.
Tabelul 23: Agenții economici în funcție de forma organizatorico-juridică
Agenții economici 2009 2010 2011 2012 2013
Întreprinderi-persoane fizice, inclusiv:
- întreprinderi individuale 75 96 79 77 76
- patentă 200 284 229 277 235
Întreprinderi-persoane juridice, inclusiv:
- societăți pe acțiuni 7 6 4 4 5
- societăți cu răspundere limitată 63 84 92 102 118
- cooperative 1 1 1 1 1
- întreprinderi de stat 1 1 1 1 1
- întreprinderi municipale 3 4 4 5 4
- asociațiile gospodariilor țărănești 1 1 1 1 1
Total 351 477 411 468 441
Sursa: Primăria Rezina

Rata de dezvoltare a agenților economici este una dinamică, înregistrând în anul 2012 o
creștere în comparație cu anul 2009 cu 33.33%. Rata Societăților cu Răspundere Limitată în
2012 a fost cu 61.90% mai mare decât în anul 2009, iar cea a deținătorilor patentei de
întreprinzător a crescut cu 38,5%.
Pentru o activitate mai eficientă a companiilor, la nivel local funcționează serviciile de
susținere a mediului de afaceri: Camera Înregistrării de Stat (filiala Orhei/Oficiul Rezina),
Inspectoratul Fiscal Teritorial de Stat Rezina, Biroul de Statistică Rezina, Biroul Vamal Centru,
Postul Vamal Rezina, etc.
Activitatea economică a orașului este una tipică pentru Republica Moldova fiind
constatată lipsa diversității activităților economice, ceea ce denotă o slabă dezvoltare a
sectorului de afaceri. Cea mai mare rată este deținută de către întreprinderile din domeniul
comercial (întreprinderi comerciale, hoteluri, restaurante)-287, din care 60.28% sunt magazine.
În oraș există infrastructura de suport în afaceri, care favorizează dezvoltarea întreprinderilor.
Industria orașului este reprezentată de 6 întreprinderi producătoare, dintre care cea mai
mare este întreprinderea producătoare de ciment "Lafarge" SA, care deține mai mult de 90%
din volumul total al producției industriale produse la nivel de oraș și la nivel raional. Prezența
fabricii de ciment în raion are un rol foarte important pentru dezvoltarea, atît a industriei, cît și
a raionului în ansamblu:
- Cifra mare de afaceri, care determină veniturile semnificative în bugetul local;
-Favorizarea unui impact extern pozitiv asupra mediului de afaceri, în ceea ce privește
practicile moderne de administrare: managementul afacerilor, care colaborează cu instituțiile de
învățământ, autoritățile publice etc. Punerea în aplicare a mai multor proiecte de competență
socială;
- Influența pozitivă asupra creșterii salariului mediu lunar la nivel raional. Salariul mediu
lunar în industrie, în anul 2012 a constituit 9034 lei;
-Influența pozitivă asupra productivității muncii. Valoarea producției industriale per angajat în
industrie în raion este mai mare în comparație cu cele, observate în Regiunea Centru.

51
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Tabelul 24: Principalii agenți economici din oraș


Nr. Numele agentului Domeniul de Volumul Numărul Profit/ Total Taxele
economic activitate vânzărilor, angajaților Pierdere, mii Impozite locale în
mii lei lei(2012) mii lei buget, mii
(2012) lei
1. SRL ”Candidus” Produse de 34,971.9 44 +32403 573.4 49966407
comerț
2. SRL”Max-Victor” Comerț 24,324.00 38 +374.00 572.00 148,292.07

3. SRL”Sematrus” Comerț 7,322.6 23 +222.5 157.9 25431

4. SRL”Eurociment” Comerț 32,234.4 21 +352.0 482.9 135,306.92

5. SRL”Covcor” Produse de 24,941.7 16 -140.8 36.5 24,623.46


comerț
6. SRL”Mast Confecționarea 5 000 000 114 +481 1,420.0 165
Tatatrov” hainelor
Sursa: Primăria Rezina

Turismul este slab dezvoltat. În regiune funcționează doar 1 unitate de cazare turistică-
pensiunea turistică "Anastasia", cu 30 de locuri. Conform estimărilor efectuate de administrația
casei de oaspeți, în mediu sunt ocupate doar 45% ale acestei pensiuni. Aceasta se datorează
faptului, că nivelul de dezvoltare al turismului la momentul actual este foarte slab. În
perspectivă, industria hotelieră ar putea crește datorită faptului că 2 monumente istorice și
culturale (complexele monahale de la Saharna și Țipova), se află în vecinătate , dar această
dezvoltare poate avea loc doar în paralel cu punerea în aplicare a gestiunii de utilizare durabilă
a capitalului turistic (natural și antropic), dezvoltarea infrastructurii, serviciilor și produselor
turistice, care ar crește fluxul de vizitatori și turiști în regiune.
În oraș există obiective și oportunități pentru atragerea de investiții: terenuri industriale
neutilizate, terenuri și lucrări de reparație a construcțiilor reprezintă o sursă potențială
suplimentară pentru actualul buget local, precum și o oportunitate pentru sectorul privat în
crearea și dezvoltarea de noi inițiative private.

Tabelul 25: Terenuri industriale și comerciale disponibile


Descrierea Suprafața, Amplasarea Proprietat
ha ea
Teren Amplasat pe malul rîului Nistru 4,1155 Str. Lomonosov 52 APL
Teren agricol Situat pe moșia satului Boșernita 19 APL
Teren agricol În afara zonei intravilane a orașului Rezina 8
Fabrica de tricotaje Clădire cu o suprafață de 28953 m2 9,4 Str. Dacia, 40 APL
Teren În zona intravilană a orașului Rezina, destinat 0,91 Str. Dacia APL
construcțiilor
Clădirea Oficiului de Etajele 2, 3, 4, subsol, parțial 1 etaj Str. Păcii, 63 a APL
Statistică
Centru de Dianostică constructie nefinisată cu 4 etaje Str. 27 August, 7 Ministerul
Săntății
Blocul școlar constructie nefinisată cu 1200 locuri Str. Trandafirilor, 8 APL
1 clădire de locuit cu 9 constructie nefinisată Str. 1 mai, 6 APL
etaje
Școala de muzică Clădire cu un etaj cu multe cabinete Str. 27 August, 66 APL
Gimnaziul Rezina Clădirea de tipul anilor 60 cu 2 etaje Str. Păcii, 36a APL
Sursa: Primăria Rezina

52
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Perspectiva sectorului de dezvoltare a industriei și de vânzare a bunurilor pe piețele interne


și externe depinde de distanța de la Rezina la cele mai importante piețe de desfacere sau
puncte de frontieră:
Tabelul 26: Distanța până la piețele importante
Destinația Localitatea Distanța, km
Punctele de vânzare a produselor Rîbnița 4
Șoldănești 15
Orhei 50
Bălți 100
Chișinău 100
Punctele de trecere a frontierei Tincova, Ucraina 30
Iași, România 200
Sursa: Primăria Rezina

Cea mai bună piață de desfacere se află în comuna Râbnița, dezavantajul fiind diferența de
monedă și trecerea prin punctul vamal Nistrean.

Economia orașului Șoldănești

În prezent, în orașul Șoldănești activează 335 agenți economici, care fac parte, în cea
mai mare măsură, din domeniul comerțului. Este de remarcat faptul, că aproximativ 200 de
agenți economici funcționează pe bază de patent. În oraș funcționează o piață cu statut de
întreprindere municipală. Majoritatea agenților economici din domeniul comerțului în această
piață arendează spațiile.
Silvicultura reprezintă un domeniu important de activitate pentru orașul Șoldănești, și
pentru regiune în întregime. Astfel, în funcție de numărul de angajați, pe primele locuri se află
Întreprinderea Forestieră, o întreprindere, care activează în agricultură și una cu activitatea de
comerț. Activitatea lor se extinde pe întreaga circumscripție și aici sunt angajate parsone, care
locuiesc în această regiune. Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Șoldănești produce
pardoseli, parchet si alte produse din lemn.
Un alt agent economic, care oferă cele mai multe locuri de muncă în localitate este
Întreprinderea Mixtă “Gemini Clothing Limited”, S.R.L., o companie moldo-engleză înființată
în anul 2006. Principalele direcții de activitate ale companiei sunt furnizarea serviciilor în
domeniul industriei textile; producția destinată exportului. Întreprinderea are în prezent 100 de
angajați. Marea majoritate a celor angajați locuiesc în satele din apropiere, populația locală nu
acceptă condițiile de muncă și salariile oferite (circa 1000 lei). A fost remarcat fatul, că pe
lângă condițiile proaste de muncă și remunerarea inadecvată, la această întreprindere au loc
încălcări grave ale legislației muncii. Din aceste motive, fluctuația de personal la această
companie este mare, iar posturile vacante nu sunt acceptate de către băștinași.
Brutăria "Brodeţchi" SRL are aproximativ 20 de angajați și a fost creată pe baza unei
brutării vechi, făcînduse investiții în modernizarea echipamentelor. Brutăria produce un
sortiment bogat de pâine și o comercializează, atât în orașul Șoldănești, cât și în diferite
localități din regiune. A fost remarcat faptul, că această brutărie planifică să-și extindă
domeniul de activitate în viitorul apropiat.
O altă întreprindere importantă în Șoldănești este "Raisa Sirbu" SRL, specializată în
comerțul cu amănuntul și fabricarea mobilierului. În prezent, compania are 16 angajati.
Celelalte întreprinderi din Șoldănești au mai puțin de 10 angajați, majoritatea dintre ele fiind
afaceri de familie.
De-a lungul ultimilor ani, APL Șoldănești a reușit să pună în aplicare o serie de
proiecte, destinate reabilitării infrastructurii locale, care a fost grav afectată în timpul perioadei

53
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

de criză profundă. Astfel, există așteptări de a crește atractivitatea orașului prin atragerea
potențialilor investori, dar, de asemenea, de a opri fluxul de migrație și declinul demografic.
Pentru orașul Șoldănești este oportună revitalizarea sectorului agricol și cel al industriei
de prelucrare a produselor agricole. În prezent, în oraș nu sunt înregistrate întreprinderi de
prelucrare a produselor agricole. În regiune există un potențial pentru dezvoltarea acestui
sector, inclusiv sectorul de prelucrare a laptelui. De asemenea, în localitate există spații libere
pentru amplasarea întreprinderilor de prelucrare. Însă, aceste sectoare necesită investiții
considerabile, foarte importante pentru economia orașului. Este posibilă construcția serelor
pentru cultivarea produselor și amplasarea depozitelor pentru stocarea materiei prime, care
ulterior ar putea fi exportată. Aceasta ar oferi noi locuri de muncă pentru populația locală. Spre
deosebire de alte centre raionale din regiune, orașul Șoldănești are acces la calea ferată, care în
perspectivă poate oferi oportunități suplimentare pentru transportul de resurse naturale și bunuri
de mare tonaj.
În orașul Șoldănești ar putea fi atrase investiții în industria forestieră și industria
materialelor de construcții, în baza resurselor naturale existente în regiune. Cu toate că, de-a
lungul ultimilor ani s-au deschis mai multe întreprinderi specializate în fabricarea mobilierului
și materialelor de construcții, serviciile sunt într-un stadiu incipient de dezvoltare, în ceea ce
privește volumul și tehnologia. SRL "Intervizstudio" și SC "Raisa Sîrbu" intenționează să își
extindă afacerile, pentru a crește numărul de angajați. Problemele cu care se confruntă în
prezent aceste întreprinderi se referă la lipsa lucrătorilor calificați în acest domeniu.
Cu toate, că în orașul Șoldănești lipsesc obiecte turistice remarcabile (cu excepția Casei
Boierești, care servește în prezent ca școala de muzică) și monumente ale naturii, care pot servi
ca ținta de atracție turistică, localitatea se află în apropierea unor astfel de obiecte și
monumente. Astfel, la nivel regional, există un potențial turistic, care, in curs de dezvoltare, ar
putea oferi oportunități suplimentare pentru dezvoltarea economică a orașului: obiecte noi de
infrastructură, lărgirea gamei serviciilor prestate, comerțului etc. În orașul Șoldănești ar putea
fi creat un centru de pelerinaj pentru vizitatorii destinațiilor turistice amplasate în apropiere.
Monumente ale naturii, situate în cea mai apropiată zonă geografică sunt: arborele secular
"Stejarul lui Ștefan cel Mare" situat în satul Cobilnea (raionul Șoldănești), care are peste 500 de
ani; rezervațiile peisagistice Saharna și Țipova (Rezina), care fac parte din categoria ariilor
naturale protejate, datorită diversității turistice, peisajelor, unul din monumentele naturii de
origine botanică, care acoperă sectoare prețioase ale vegetației forestiere este situat în satul
Haraba (în apropierea orașului Râbnița).
În general, dezvoltarea economică a orașului Șoldănești este strâns legată de colaborarea
lui cu alte localități din regiune. Acest lucru se referă, în primul rând, la implementarea
strategiilor de dezvoltare regională, care ar trebui să se bazeze pe utilizarea eficientă a
resurselor naturale și umane, infrastructura regională, precum și pe accesul complex și coerent
de investiții și fonduri externe. Aceste resurse trebuie să fie direcționate spre dezvoltarea și
perfecționarea factorului uman, modernizarea infrastructurii, dezvoltarea afacerilor mici și
mijlocii, și în cele din urmă, crearea unei economii competitive locale.
Condițiile climatice, relieful și solul sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului
agricol în raionul Șoldănești. Fără a fi în măsură de a face o delimitare strictă între zonele
favorabile pentru diverse activități agricole, se constată următoarea varietate de produse
agricole caracteristice zonei: cereale (grâu, porumb, orz, soia, floarea soarelui), legume (cartofi,
castraveti, roșii, ardei), fructe (mere, prune, struguri).
Creșterea animalelor este relativ bine dezvoltată în orașul Șoldănești, fiind crescute, în
mare parte bovine, porcine și păsări de curte. Terenul agricol ocupă 1159.16 ha. Sectorul privat
deține cea mai mare parte a terenurilor agricole și furnizează, în același timp, majoritatea
producției agricole. Structura terenurilor agricole este relativ stabilă. Cea mai mare cotă îi

54
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

revine terenurilor arabile - 931.25 ha. O suprafață considerabilă este ocupată de viță de vie (3,5
mii ha). Viticultura este mult mai răspîndită în această regiune decât pomicultura. În ultimii ani,
sectorul agricol a avut o dezvoltare neuniformă, din cauza condițiilor nefavorabile ale vremii
(înghețuri, secetă) și a utilizării semințelor necalitative. În perioada anilor 2009-2010 a fost
înregistrată o diminuare substanțială a volumului de producție la toate culturile.
Forma de organizare juridică este reprezentată de activitatea societăților pe acțiuni și
societăților cu răspundere limitată în domeniul agriculturii și gospodăriilor țărănești. Principalii
agenți economici, care activează în domeniul agricol al orașului sunt: F.P.C. "Dacia Agrochim
" S.R.L. "Tre Spighe", SC Comos AgroService SRL, Promatur S.R.L., Ves-Agro S.R.L., GT
“Ala Iatco”, “Nasu Vasile”, Buzdugan Andrei”, “Dorosevschi Tatiana” ,“Cojocaru Ruslan
Nicolae”, etc.
În timp ce întreprinderile agricole și fermele se ocupă, în general, de creșterea culturilor
și animalelor, lipseste un lanț al societăților comerciale în curs de dezvoltare și consolidare
constantă. Volumul vânzărilor agenților economici, care activează în domeniul agriculturii
constituie 14396.7 mii lei, ceea ce reprezintă o creștere ușoară în comparație cu perioada 2010-
2011 - 9843.7 mii lei.
Cu toate că unii fermieri agricoli își comercializează o parte din producție direct pe
piețele locale și foarte puține produse sunt vândute la întreprinderile și companiile de prelucrare
a produselor alimentare, ar fi bine ca un procent semnificativ al produselor să fie vândut
companiilor mari, care, în unele cazuri, pot fi deținute de către societățile cooperative de
fermieri. Majoritatea produselor alimentare ar trebui să fie comercializate cu amănuntul prin
rețelele de supermarketuri. În orașul Șoldănești, în perioada 2009-2012 au fost înregistrate
rezultate modeste, în ceea ce privește producția agricolă primară, aceasta fiind stopată, din
cauza lipsei tehnicii agricole și a crizei capitalului de lucru în cadrul fermelor țărănești.
Numărul total de lucrători încadrați în agricultură este de 205 persoane, reducîndu-se în
comparație cu perioada 2010-2011 de la 217 persoane; în cadrul întreprinderilor activează 132
persoane. Salariul mediu lunar al unui angajat în agricultură este de 2809 lei pe lună, fiind mai
mare comparativ cu anii 2010-2011, când acesta constituia 2330 lei.

Comerțul și serviciile
Această zonă este în curs de dezvoltare, în ultimii 5 ani, volumul vânzărilor cu
amănuntul a crescut aproape de 1,4 ori. În anul 2012, volumul de vânzări a constituit 86291.1
mii lei. În orașul Șoldănești, volumul vânzărilor cu amănuntul a reprezentat 89.73% din
volumul total al vânzărilor pe raionul Șoldănești, acest procent fiind caracteristic zonelor
urbane și centrelor raionale administrative.
Volumul serviciilor prestate populației este în creștere constantă. În oraș sunt 6 frizeri, 3
service auto și spălătorii auto.
Produsele nealimentare sunt solicitate mai mult în sectorul comercial. Astfel, în 2012 s-
au comercializat produse nealimentare în valoare de 9,1 mii lei și produse alimentare în valoare
de 4,8 mii lei, în medie pe cap de locuitor.
În domeniul comerțului activează 119 întreprinderi sau 88% din numărul total de
întreprinderi. În oraș funcționează o piață, cu statut de întreprindere municipală. Majoritatea
agenților economici din domeniul comerțului arendează spații în această piață.

Economia orașului Telenești

Orașul are o economie slab dezvoltată și diversificată, orientată spre sectorul agricol.
Sectorul industrial este reprezentat de 6 întreprinderi. Există un număr limitat de instituții
financiare - sucursale a 4 bănci comerciale. Deservirea populației este asigurată de 120 de

55
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

unități de vânzare cu amănuntul, o piață și 6servicii catering. În oraș există o cazare publică de
tip hotel, care oferă servicii de restaurant.
Pe 01.01.2012 în comuna Telenești s-au înregistrat 109 agenți economici cu statut de
persoană juridică, din numărul total de 1229 de întreprinderi înregistrate. În ceea ce privește
întreprinderile de profil, putem constata că un procent mare îi revine sectorului comercial (circa
47% din numărul total de întreprinderi), urmate de întreprinderile din sectorul construcțiilor,
care reprezintă 14% din industria prelucrătoare, inclusiv segmentul de agricultură ocupă
aproximativ 8% din numărul total de întreprinderi.
În același timp, dacă ne referim la numărul total de angajați instruiți, în funcție de
sector, atunci sănătatea publică și serviciile sociale sunt cele, care includ majoritatea
angajaților. Al doilea sector, după numărul de persoane angajate, este cel al comerțului, cu
aproximativ 179 de angajați, urmat, la rândul său, de întreprinderile din domeniul
construcțiilor, cu aproximativ 92 de angajați.
Acești indicatori reflectă atât caracterul întreprinderilor, cât și orientarea activității
economice a orașului, care este direcționată spre sectorul comercial și prestarea serviciilor. Cele
mai multe întreprinderi sunt întreprinderi cu răspundere limitată în număr de 75. În oraș mai
activează 9 întreprinderi de stat, 20 de societăți pe acțiuni și 98 de întreprinderi individuale,
care prestează servicii de asigurare, transport, operațiuni valutare, educație profesională și
altele.
Majoritatea angajaților activează în domeniul public, prestând servicii publice. În anul
2012, în acest domeniu au activat 3301 angajați, fiind urmat de sectorul agricol, (forestier) în
care au activat 1205 persoane. Salarii mari sunt acordate în sectorul privat-catering, activități
financiare și tranzacții imobiliare, dar, de asemenea, în unele instituții din sectorul public.
Salariile unor anumite categorii de funcționari publici în domeniul sănătății și asistenței sociale
precum și ai unor angajați din administrația publică locală sunt aproape egale cu cele din
sectorul privat.

Tabelul 27: Distribuția agenților economici în funcție de forma organizatorico-juridică, anul


2012
Agenți economici 2008 2009 2010 2011 2012
Întreprindere-persoană fizică, inclusiv:
- întreprinderi individuale 90 89 92 92 98
- gospodării țărănești 806 802 808 814 810
- deținători de patentă 195 206 213 209 212
Întreprinderile- persoană juridică, inclusiv:
- societăți pe acțiuni 8 8 15 19 20
- societăți cu răspundere limitată 69 70 67 64 75
- cooperative 2 2 2 2 2
- întreprinderi de stat 9 9 9 9 9
- întreprinderi municipale 2 3 3 3 3
- asociații ale gospodăriilor țărănești 19 18 16 - -
Întreprinderi (necomerciale)
Instituții și organizații non-guvernamentale 19 18 16
Sursa: Primăria Telenești

Activitatea întreprinderilor nu este constantă. Conform datelor acordate de primărie, în


fiecare an sunt înregistrate întreprinderi noi (în special în domeniul comerțului). Evoluția
numărului de întreprinderi nou create și lichidate se reflectă după cum urmează:
În lista principalelor întreprinderi ale orașului sunt incluși agenții economici, care
activează în domeniul comerțului. Primăria are în gestiune 3 întreprinderi municipale: piața
comercială, departamentul de salubritate și întreprinderea de distribuție a apei potabile. Profitul

56
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

activității economice a întreprinderilor municipale este modest; în acest sens, se recomandă


examinarea posibilităților de încadrare a acestor întreprinderi în proiecte de parteneriat public-
privat.
Tabelul 28: Caracteristici ale activității economice în oraș, anul 2012
Plata
salariaților
Numărul
și
Numărul de mediu de
vânzări nete Profit brut contribuții
întreprinderi persoane
pentru
angajate
asigurări
sociale
Industria de prelucrare 6 13 124870905 29284660 21582310
Energie electrică și termică, gazul și
apa 1 29 9257274 297069 2596228
Construcții 10 9 28421444 9320703 9952722
Comerț 34 5 17373558 3505374 3606888
Hoteluri , Restaurante 2 26 123162 46281 54542
Transport și Comunicații 1 35 50944 13017 69648
Activități financiare 1 1 39369 9044 0

Tranzacții imobiliare,arendă și alte


servicii prestate întreprinderilor 8 2 37669 9075 33560
Educație 1 5 0 0 6660
Sănătate și asistență socială 3 156 0 0 0
Alte activități, servicii sociale și
individuale 5 11 0 0 0
Total: 72 27 151752881 33164520 27949836
Sursa: Biroul Național de Statistică

Tabelul 29: Lista întreprinderilor municipale la 01.01.2013


Număr
Volumul Total Impozite în
Forma de ul Profit/pierdere
Întreprindere Municipală Domeniu vânzărilor, mii impozite mii bugetul local,
proprietate angajați mii lei(2010)
MDL. (2010) MDL. mii MDL
lor
Apa – Canal Telenesti Services Municipal 867.3 26 -43.700 370.9 0
Piața comercială Services Municipal 1877.659 31 260458 240768 50574
Departamentul de salubritate Services Municipal 17446 3 1.8 10.1 8.0
Sursa: Primăria Telenesti

Agricultura
Suprafața totală a fondului funciar este de 4693.47 ha, din care cea mai mare parte este
ocupată de terenurile agricole, 1988.4 ha sau 42,4% . Pășunile și fânețele au o suprafață de 772
ha (16,4%), iar plantațiile multianuale (în special livezile de pruni și viță de vie) ocupă o
suprafață de 78.84 ha (1,7%). Cele mai multe terenuri agricole sunt situate în sudul și sud-
vestul orașului.

Tabelul 30: Fondul funciar al orașului, la sfârșitul anului, ha


Suprafa Terenuri agricole, inclusiv:
Râuri, Alte
ța Plantații multianuale, inclusiv: Teren
Anul Teren Pașuni/ Păduri lacuri, terenur
constru Total Total Viță de Livezi necultiva
arabil pajiști iazuri i
ita vie t
2008 723.95 1988.4 1216.2 140.84 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0
2009 723.95 1988.4 1216.02 140.84 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0
2010 723.95 1988.4 1216.02 140.84 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0
2011 723.95 1988.4 1216.02 140.84 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0

57
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

2012 723.95 1988.4 1216.02 140.84 25.3 53.54 772.02 117.35 89.73 90.28 62.0
Sursa: Primăria Telenești

În conformitate cu informațiile din cartograma agrochimică a fondului funciar, în orașul


Telenești poate fi observată o reducere constantă a fertilității solului. Comparând situația
actuală cu datele analizei agrochimice din anul 1990, se poate vedea că balanța substanțelor
nutritive din sol este negativă. Atât cantitatea de humus, cât și prezența azotului, fosforului,
calciului și microelementelor din sol s-au diminuat. O astfel de stare a lucrurilor se datorează
nerespectării zonelor de protecție a resurselor acvatice, micșorării culturii agro-tehnice a
producătorilor agricoli, care au oprit utilizarea îngrășămintelor organice și minerale.
Astfel de factori ca lipsa asolamentului, nerespectarea măsurilor silvice, tehnice,
agrotehnice, hidrotehnice, ca urmare a ploilor abundente, provoacă scăderea fertilității solului și
eroziunea, mai întîi de toate a terenurilor agricole. În vederea îmbunătățirii terenurilor
degradate se desfășoară activități de împădurire, și, în acest scop, în anul 2010, au fost
împădurite 89.73 ha fâșii forestiere.

Tabelul 31: Structura suprafețelor construite la începutul anului, ha


2008 2009 2010 2011 2012
Total 723.95 723.95 723.95 723.95 723.95
Rezerve - - - - -
Recuperarea terenurilor - - - - -
Terenuri în construcție 40.75 40.75 40.75 40.75 40.75
Sursa: Primăria Telenești

În ultimii trei ani au avut loc aproximativ o sută de tranzacții imobiliare. În total, au fost
comercializate peste 9 ha de terenuri - proprietate privată și aproximativ 18,9 ha de terenuri
agricole. Valoarea totală a terenurilor tranzacționate depășește 2,6 milioane de lei, ceea ce
constituie aproximativ 224 mii lei pe hectar.

Tabelul 32: Piața funciară


2008 2009 2010 2011 2012
Numărul tranzacțiilor 32 55 29 44 47
Suprafața terenurilor, ha 1.62 5.26 0.46 1.7882 6.8413
Valoarea totală, mii lei 398.965 772.799 274.645 724079.33 1312027.37
Numărul de tranzacții cu terenuri agricole 1 6 5 1 13
Suprafața terenurilor agricole, ha 0.36 3.12 5.55 1.8872 11.5525
Valoarea terenurilor agricole, mii lei 3.244 29.1 77.995 25232.0 194649
Sursa: Primăria Telenești

Tabelul 33: Principalele produse agricole, tone


2007 2009 2010 2011 2012 2013
(01-07)
Cereale și leguminoase, boabe 9.6 20.3 22.1 17.2 14.8 5.6
Grâu de toamnă 0.7 2.8 2.2 2.1 1.8 3.2
Orz de toamnă 0.25 0.8 0.6 1.5 1.5 2.4
Porumb pentru cereale 8.6 17 15 2.7 2.2 -
Floarea-soarelui 1.1 2.1 2.3 1.7 1.3 -
Cartofi 0.7 2.1 2 - - -
Legume de câmp 0.7 1.5 1.8 5.0 4.4 -
Fructe si fructe de padure 1.1 1.7 1.7 - - -
Struguri 2.9 3.7 3.9 4.2 3.6 -
Sursa: Primăria Telenești

58
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Principalele produse agricole sunt cele cu rentabilitate scăzută: cereale, leguminoase,


boabe și floarea-soarelui, care ocupă cea mai mare parte a terenului. Cu toate acestea, producția
lor în ultimii 3 ani a înregistrat un declin ușor. Un agent economic important este SRL "Nucile
și Natura" (situat în partea de nord a orașului), care se ocupă de colectarea și vânzarea miezului
de nuci.
Având în proprietate suprafețe mici de teren și neavînd fonduri financiare, țăranii
(individuali) nu au posibilitatea de a planta culturi multianuale, iar societățile cu răspundere
limitată, care au arendat terenul pentru o perioadă de trei ani, de asemenea, nu își pot permite să
planteze ierburi multianuale. Din cauza prețurilor scăzute de achiziție a culturilor tehnice,
suprafețele cultivate cu orz au scăzut în mod semnificativ, și sfecla de zahăr nu mai este
cultivată, timp de mai mulți ani, (deși au existat tradiții în cultivarea sfeclei de zahăr); în același
timp, culturile tehnice în comparație cu culturile de câmp sunt destul de profitabile.
Stagnarea sectorului agricol poate fi explicată prin evoluția volumului global de produse
agricole în toate tipurile de gospodării. Acest volum a fost relativ stabil în ultimii ani, în 2010,
valorând peste 9 milioane lei, însă suprapunând unele date, se observă o scădere de 10%. În
structura produselor agricole, producția vegetală este mai bine dezvoltată decât cea animală cu
aproximativ 3,3 ori. Valoarea producției agricole a orașului asigură 10% din totalul raionului.
Infrastructura sectorul zootehnic este situată în partea de nord a orașului: (i) Nord:
abator; (II) Nord-Vest: fabrica de piscicultură; (III) Nord-est: punctul de colectare a laptelui
(SA "Incomlac").
Unul dintre cei mai mari agenți economici din teritoriu este Întreprinderea de Stat
pentru Silvicultură Telenești, care este situată pe o suprafață de 10.527 ha, în partea de Nord-
Vest a orașului. Întreprinderea cultivă anual 4-5 milioane de material săditor, colectează 20-25
de specii de plante medicinale în volum de 20 de tone. La întreprindere se fabrică aproximativ
30 de varietăți de răchiță exportate în diferite țări, precum România, Polonia, Germania, Franța,
etc. Activitatea principală a întreprinderii este lucrarea pădurilor pentru pregătirea materialului
lemnos, crearea unei baze stabile pentru selecția de semințe, necesare în procesul de
îmbunătățire a speciilor de arbori, creșterea de arbuști etc. Aceste activități contribuie la
creșterea nivelului de stabilitate biologică și productivitatea pădurilor, îmbunătățirea și
utilizarea rațională a resurselor forestiere. De asemenea, aceasta efectuează lucrări de
întreținere preventivă pentru terenurile folosite pentru silvicultură, folosind metode biologice în
combaterea dăunătorilor și ameliorarea situației în păduri. Aceste activități contribuie la
creșterea nivelului de stabilitate biologică și productivitatea pădurilor, îmbunătățirea și
utilizarea rațională a resurselor forestiere. De asemenea, aceasta efectuează lucrări de
întreținere preventivă pentru terenurile folosite pentru silvicultură, folosind metode biologice în
combaterea dăunătorilor și ameliorarea situației în păduri.
Activitățile întreprinderii forestiere includ tăierea copacilor, în scopul regenerării
pădurilor în strictă conformitate cu un regim special și cu tăierea sanitară selectivă. Aceste
măsuri contribuie la conservarea și îmbunătățirea zonei de protecție, creând condiții favorabile
pentru agrement, etc.

Economia orașului Călărași

Orașul Călărași face parte dintr-un spațiu economic caracterizat prin decalaje
considerabile de performanță economică, care scade odată cu deplasarea de la centrul republicii
spre regiunile limitrofe. Recesiunea economică care s-a manifestat în anii 90 ai secolului trecut
au determinat o stare deficitară industrială, și transformări structurale esențiale în economiile
locale, care au trebuit să se manifeste pe cont propriu.

59
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Marea majoritate a întreprinderilor înregistrate erau IMM-uri (circa 99%), în timp ce


întreprinderile mari au înregistrat o pondere neânsemnmată de 1%. Mai mult de un sfert din
întreprinderile și afacerile din Călărași au un singur angajat, iar veniturile din vânzări nu depind
de efectivul de angajați.
Peste 2/3 din numărul total al întreprinderilor situate în orașul Călărași (aproximativ
70%) se află în sfera întreprinderilor productive, iar 45% din întreprinderi sunt unități
comerciale, urmate de o mare parte din companii imobiliare, de arendă și de prestare de servicii
(circa 12 la sută din numărul total de întreprinderi). Industria de prelucrare este reprezentată de
11% din numărul total de întreprinderi, în timp ce întreprinderile în construcții, reprezentând
aproximativ 7%, transportul și comunicațiile - aproximativ 5%.
Cele mai importante întreprinderi din oraș, în funcție de numărul de angajați, în ce
privește veniturile din vânzări rezultă din producție, excepție făcând întreprinderea în domeniul
comerțului. Cu toate că cel mai mare volum de vânzări în 2014 a fost înregistrat de către SA
Divin, aceasta aducând cea mai mare contribuție în bugetul local, întreprinderea cea mai
productivă s-a dovedit a fi cea de fabricare a articolelor din material plastic Palplast SRL, care,
în 2014 a înregistrat vânzări în valoare de aproximativ 1,2 milioane de lei per angajat, având o
productivitate de circa 952,000 lei / muncitor efectuată în comerțul cu amănuntul a produselor
alimentare, aparatelor de uz casnic și materialelor de construcții.

Economia orașului Ungheni

Orașul Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova în atragerea
resurselor financiare din proiecte, granturi și investiții pentru dezvoltarea economică și a
infrastructurii. Zonele libere au fost create în baza antreprenoriatului, întreprinderilor mixte cu
atragerea investițiilor străine. Orașul se bucură de avantajul rutelor de tranzit vamal spre
Europa Centrală, de condiții favorabile pentru dezvoltarea unei agriculturi ecologice. Problema,
care există în regiune este lipsa muncitorilor calificați în economia de piață. Forma de
proprietate predominantă a agenților economici este cea privată (aproximativ 92,3% din totalul
întreprinderilor), în care se dezvoltă proprietatea comună cu participarea străină (2,5%).
Atragerea de investiții străine este o prioritate pentru administrația locală.
Cea mai răspândită activitate economică în această regiune în anul 2012 a fost cea de
comerț. Astfel, întreprinderile de comerț au costituit aproximativ 44.3%. Această situație s-a
datorat creșterii masive a numărului de întreprinderi, care își desfășoară activitatea pe piață.
Cea de-a doua poziție, după comerț, a fost deținută de întreprinderile în tranzacții imobiliare
(aproximativ 14,5% din întreprinderi). O poziție bună este ocupată și de întreprinderile din
industria de prelucrare (aproximativ 12,3%). Aceste domenii sunt ocupate de circa 33% din
totalul locurilor de muncă din oraș, și obțin aproximativ jumătate din cifra de afaceri.
Orașul Ungheni are o industrie variată, fiind reprezentată de întreprinderile din industria
alimentară, industria ușoară, confecționarea îmbrăcămintei și materialelor de construcții. În
sectorul industrial operează mai mult de 38 de companii.
Cele mai mari companii producătoare de produse alimentare sunt "Ungheni Vin", care
se ocupă de producerea vinurilor, "ECOVAL" - producător de conserve și sucuri, "Cereale-
Prut", "Danova-Prim". Industria ușoară și industria confecțiilor de îmbrăcăminte este
reprezentată de așa companii ca: "Moldabela" producător de covoare, "Lear Corporation", care
se ocupă de confecționarea huselor având circa 700 de angajați.
Industria ușoară este una din principalele sub-ramuri ale orașului. În anul 1980 a fost
fondată compania "Covoare-Ungheni", cea mai mare fabrică de covoare din Republica
Moldova, cunoscută cumpărătorilor de acasă și din străinătate pentru calitate și originalitate. În
anul 2001, fabrica "Covoare-Ungheni" a fost împărțită în două companii separate: "Moldabela",

60
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

care produce covoare, și "Covoare-Ungheni", care produce textile - materii prime pentru
covoare. În anul 2006, cifra de afaceri a companiei "Moldabela" a fost de 21 de milioane dolari
SUA. Produsele companiei "Moldabela" sunt exportate în aproximativ 30 de țări din întreaga
lume: UE, CSI, America și Asia. Fabrica "Pro Stil", care produce îmbrăcăminte are 200 de
angajați, iar cifra de afaceri depășește 4 milioane lei.
Pe data de 25.07.2002 s-a înființat Zona Economică Liberă “Ungheni–Business” pe un termen
de 25 ani cu o suprafață de 42,34 ha, amplasată în partea de nord-vest, în zona industrială a
orașului Ungheni cu acces la calea ferată, care face posibilă legătura cu nordul, centrul, și
sudul Republicii, cât și cu exteriorul. Zona este creata pe baza a 13intreprinderi de diferite
ramuri, unde exista deja toata infrastructura necesara pentru dezvoltarea afacerii (acces la
drumuri auto locale si internationale, acces la calea ferată de tip european și rusesc, apeducte,
canalizare, sisteme de telecomunicații și termificare, gazificare, energie electrică, depozite).
La 1 ianuarie 2011, pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 34 de rezidenți, dintre care
întreprinderi cu capital din Italia, Austria, România, Rusia și Belgia. Numărul angajaților
constituie peste 1800 de persoane. În cadrul întreprinderilor rezidenți activau 1846 de persoane,
iar volumul total de investiții în zona liberă a atins nivelul de 31,4 mil. dolari SUA. Cea mai
mare parte a producției industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii
Moldova au fost livrate 7%.

Economia orașului Nisporeni


În raionul Nisporeni sunt aproximativ 270 de unități economice cu un număr de circa 3500 de
angajati. Din toate unitățile economice, 12 sunt întreprinderi agricole, cu o suprafață de 10-50
hectare. Recent, în oraș au fost deschise trei întreprinderi de construcții, iar nu demult și o
mică fabrică de mobilă și de materiale de construcții – Vintoaia Exim SRL. În oraș funcționează
circa 100 de magazine mici și o piață. Sectorul de alimentație publică de asemenea cunoaște o
anumită dezvoltare prin deschiderea a două restaurante. De asemenea în oraș a fost deschis
un atelier mic de confecționare a măștilor, care se vând cu succes la Chișinău, Nisporeni,
inclusiv se exportă pentru vînzare în marile Galerii Venețiene ale orașului italian cu același
nume, întreținute de cetățenii originari din Nisporeni. Totodată în oraș există o instituție de
cazare publică de tip hotel.
Infrastructura financiară este formată de reprezentanțele a 4 bănci comerciale și o companie de
asigurări. În oraș activează AO “Colina Nisporeni” care oferă servicii de consultanță
antreprenorilor din domeniul agricol si un centru digital, “CenDigi” SRL care ofera produse si
servicii in domeniul IT. Chiar dacă economia se află în faza de relansare, în oraș nu sunt create
suficiente locuri de muncă și este destul de ridicat numărul șomerilor. Aceasta generează
emigrarea forței de muncă peste hotare, estimată la 2.000 de persoane.
Localitatea este înconjurată de impunătoare suprafețe de vii (aproximativ de 700 ha),
principalele soiuri de vie fiind cele albe (Aligote, Sauvignon, Chardonay). În oraș își
desfășoară activitatea două fabrici de vin: Nis-Struguraș SA și Sanis Vin SRL.
Compania Nis-Struguraș S.A. și-a început activitatea la sfârșitul anilor 1980.
Combinatul de procesare și îmbuteliere a sticlelor de brandy, vinuri, vinuri spumante, a fost
premiat cu medalii și diplome la concursuri naționale și internaționale prestigioase. Cel mai
cunoscut brand al companiei este vinul spumant Nisporeni, care este comercializat, atât în țară,

61
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

cât și în străinătate. Compania DK-Intertrade din Federația Rusă a devenit noul proprietar al
combinatului. Sanis-Vin SRL este o fabrică mai veche și se ocupă de prelucrarea inițială.
În noiembrie 2014 a fost lansat incubatorul de afaceri, ale cărui principii de funcționare
se bazează pe sprijinul dezvoltării întreprinderilor inovatoare, aflate la începutul activității.

Economia orașului Criuleni


În oraș există 1445 de întreprinderi înregistrate, cele mai multe fiind ferme – 967 la
număr. Sunt aproximativ 70 de întreprinderi-persoană juridică, forma cea mai comună fiind
societatea cu răspundere limitată - 51, urmată de societăți pe acțiuni - 16 întreprinderi, și altele.
În Criuleni există aproximativ 20 de întreprinderi agricole , din acestea, patru societăți ocupă
până la 10 ha teren, 10 dintre ele - până la 50 ha de teren, iar cinci au o suprafață mai mare de
50 ha de teren agricol.
Tabelul 34: Capacitatea de cazare turistică în orașele Criuleni, Orhei și Strășeni
Orașul Numărul locurilor de cazare
2009 2010 2011 2012 2013
Criuleni 1016 1084 1151 1265 1265
Orhei 1925 2001 2013 2013 2015
Strășeni 160 160 - - -
31 decembrie, anul 2013
Sursa: Biroul Național de Statistică

Locații, cu atracții turistce importante în Criuleni

 "Peștera Surprizelor" este a doua peșteră, ca mărime, după peștera" Emil Racoviță ".
Este cea mai mare peșteră formată în roci din calcar în țară, care s-a format ca rezultat al
mișcărilor tectonice ale scoarței terestre și reprezintă o rețea de crăpături și goluri, care
pe alocuri s-au lărgit, formând săli spațioase. Caverna a fost descoperită de speologi
amatori în anii '70 ai secolului XX. Vârsta relativă a peșterii este de 11-13 milioane de
ani.

Economia orașului Orhei


Pentru economia orașului Orhei cel mai important factor este prezența întreprinderilor
de renume național industrial, cum ar fi: S.A.,,ORHEI-VIT ", S.A."ASPA", IM" GABINI".
Printre cele mai comune forme de proprietate juridică, cu cea mai mare parte a producției
industriale, sunt proprietățile colective, și anume Societățile cu Răspundere Limitată (45%) și
societățile pe acțiuni (7%). Întreprinderile individuale și fermele reprezintă aproximativ 47%
din numărul total de întreprinderi. În Orhei există doar o singură întreprindere agricolă, care
deține circa 50 ha de teren.
Zone turistice atractive în orașul Orhei:
 Compania Chateau Vartely - standarde occidentale, deservire profesională, programe
speciale – toate acestea sunt propuse de către "compania Chateau Vartely" – care reprezintă
patru case de tip hotelier, 2 restaurante, 3 săli de degustare, o curte interioară imensă, special
amenajată pentru ca turiști să se simtă liber și confortabil în sânul naturii;
 Pivnițele din Brănești - sunt situate într-o zonă forestieră pitorească din Orheiul Vechi și se
întind pe o distanță de 58 km la o adâncime de 60 m sub pământ și au o suprafață de 75 de
hectare;
 Casa -Muzeu Alexandru Donici este amplasată la circa 30 de km de la Orhei, într-o zonă
pitorească forestieră din satul Donici, satul, unde s-a născut marele fabulist moldovean
Alexandru Donici, clasicul literaturii române. Conacul familiei Donici (1976) funcționează

62
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

ca muzeu, în care sunt expuse piese, ce reflectă viața și activitatea fabulistului. Casa este
situată în mijlocul unui parc mic unde este o mică biserică stilizată a operelor sale.
 Muzeul Meșteșugurilor Populare din Moldova - Muzeul este situat într-o zonă peizagistică
de arhitectura sec XIX (a doua jumătate). Conacul Balioz cu Parc este situat în satul Ivancea,
într-o regiune pitorească în pădure, la doar 3 km de traseul Chișinău-Orhei. Parcul este
amenajat după exemplul celor europene, cu castan, brad si arbori seculari de pin, cu diferite
specii de arbori și arbuști rari și exotici. Aici sunt amplasate diferite clădiri, un turn de apă și
havuzuri, care reprezintă o atracție turistică. Parcul este înconjurat de un gard din piatră, cu
zăbrele, marcând, de fapt, un hotar convențional între trecut și prezent.
 Complexul muzeal "Orheiul Vechi" - cunoscut pentru mănăstirile rupestre săpate în sec. IX-
XV din stânci de calcar ce se ridică pe malul drept al Răutului. Una din ele, situată în
apropierea satului Butuceni, este Biserica Adormirea Maicii Domnului, care funcționează,
din mai multe chilii și o clopotniță din piatră, construit în sec. XIX. Pe marginea unui
promontoriu este instalată o cruce de piatră - subiectul central al multor legende și credințe
locale.
 În Parcul Ivancea, cu o suprafață de 4,6 ha, fondat în 1880 s-au păstrat multe specii de
arbori. Dintre cele 40 de specii de arbori și arbuști, 9 sunt foarte rare. Parcul este protejat de
stat. Aici, în fostul conac, construit de negustorul Carabet Belioz și urmașii săi în a doua
jumătate a secolului XIX, este deschis un muzeu de artă populară.

Economia orașului Strașeni


În orașul Strășeni sunt circa 2780 de întreprinderi înregistrate, din care aproximativ
2500 sunt întreprinderi individuale, inclusiv circa 1600 de ferme, ceea ce constituie circa 57%
din totalul de întreprinderi. Un loc important îl ocupă industria de prelucrare, în special a
vinului. În raionul Strășeni sunt 23 de întreprinderi, dintre care 15 dețin tereturi de pînă la 1 ha
și 8 care deține pînă la 50 ha de teren.
Orașul și raionul dispune de un număr impunător de obiective turistice, cum ar fi
complexul monahal “Căpriana”, Stejarul lui Ștefan cel Mare, rezervația peizagistică "Căpriana-
Scoreni", rezervația științifică "Codrii", Conacul Zamfirache Rali cu muzeul lui A. Pușkin,
Conacul familiei imperiale Romanov, un număr considerabil de biserici, mănăstiri și situri
arheologice.

Tabelul 35: Caracteristicile de bază ale unităților economice din centrele celor 12 raioane ale
RDC în 2014
Nr de întreprinderi

Suprafața agricolă
Numărul scriptic
economice, total

Mai mult de 50
Până la 10 ha
Nr de unități

de angajați

10-50 ha
agricole

irigată
de ha
Oraș

OR.ANENII NOI 663 4 954 26 6 13 7 0,00


OR.CĂLĂRAȘI 448 5 984 4 - 2 2 0,00
OR.CRIULENI 278 2 342 20 4 10 6 118,00
OR.HÎNCEȘTI 605 5 807 22 6 13 3 0,00
OR.IALOVENI 900 7 307 5 - 3 2 0,00
OR.NISPORENI 271 3 567 12 3 9 - 538,00
OR.ORHEI 1 054 11 252 1 - 1 - 0,00

63
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

OR.REZINA 411 4 308 3 - 2 1 0,00


OR.STRĂȘENI 627 4 992 23 15 8 - 0,00
OR.ȘOLDĂNEȘTI 219 1 782 9 1 5 3 0,00
OR.TELENEȘTI 270 2 117 3 1 1 1 0,00
OR.UNGHENI 986 11 713 1 - - 1 0,00
Sursa: Indicele de estimare a suprafețelor mici.

Sistemul fiscal în Republica Moldova

Moldova are un impozit pe profit (CIT) competitiv în regiune - 12%. Următoarele rate
sunt aplicabile:
Rata
Contribuabilul impozitului pe
profit*
Întreprinzători individuali 7% and 18 %
Întreprinderi agricole 7%
Entități legale 12%

Entitățile juridice (întreprinderi mici și mijlocii) 3% **


* Pentru persoanele juridice, ale căror venituri sunt estimate prin metode indirecte, rata CIT de 15% se
aplică la valoarea venitului, pe lângă suma venitului brut înregistrat în contabilitate.
* Rata de impozitare se aplică pe venitul, care rezultă din activitatea operațională, în cazul în care sunt
îndeplinite (de exemplu, pentru întreprinderile mici și mijlocii care îndeplinesc anumite condiții) condițiile
de aplicare a acestui regim special.

Sistemul fiscal reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi


metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora precum şi totalitatea măsurilor ce
asigură achitarea lor.
Un impozit (obligațiune) este o plată obligatorie, cu titlu gratuit, care nu presupune
acțiuni speciale din partea unei autorități oficiale sau a reprezentantului acesteia în favoarea,
sau, în ceea ce privește contribuabilul unui impozit respectiv (datorie). Taxa este o plată
obligatorie, cu titlu gratuit care nu este impozit (obligațiune).
Legislația fiscală cuprinde Codul Fiscal al Republicii Moldova și alte reglementări
adoptate în temeiul dispozițiilor sale. Impozitarea în țară se exercită în baza Codului fiscal și a
altor reglementări fiscale eficiente, publicate oficial. Reglementările fiscale adoptate de către
Guvern, Ministerul Finanțelor, Serviciul Fiscal Principal de Stat, Departamentul Vamal, alte
autorități publice centrale și locale nu poate contrazice Codul Fiscal și nu poate depăși
prevederile acestuia. În cazul unor contradicții, prevederile Codului fiscal prevalează.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova poate fi clasificat în două niveluri 5:


› Taxele de nivel național și taxele, care urmează să fie plătite bugetului național:
»Impozit pe venit
» Taxa pe valoare adăugată
»Accize
»Taxa privată
5
http://www.roedl.com/fileadmin/user_upload/Documents/Regionenbroschueren/2012_neu/Investitionsfuehrer-
Moldawien-Roedl-Partner-en.pdf

64
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

»Taxa vamală
» Taxa de drum›

Taxele și impozitele la nivel local, puse în aplicare la nivelul unităților administrativ-


teritoriale, și care urmează să fie plătite bugetului unității teritoriale corespunzătoare:
» Impozitul pe bunurile imobiliare
» Impozitul privat
» Taxa pentru resursele naturale
» Taxa pentru amenajarea teritoriului
» Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale
» Taxa de plasare a publicității (reclamei)
» Taxa de aplicare a simbolicii locale
» Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială
» Taxa de piață
» Taxa pentru cazare
» Taxa balneară
» Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto
» Taxa pentru parcare
» Taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor
» Taxa pentru afisaj, în scop de reclamă și publicitate

Descrierea

MODUL DE Legile principale, care trebuie respectate


CALCULARE ŞI
ACHITARE A T.V.A.
Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997
activități impozabile TVA
> Livrare (furnizare) de bunuri
> Livrare (furnizare) de servicii
> Import de bunuri
> Import de servicii
Cotele T.V.A.
cota-standard constituie 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a
livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova.
Cotele reduse în mărime de 8%, precum și cota zero sunt aplicabile livrării și importului
anumitor categorii de mărfuri. Cota de 8%, se aplică, în principal, produselor de panificație,
produselor lactate, medicamentelor, zahărului, industriei de plante, producţiei din zootehnie în
formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau
livrată, precum și pentru livrarea de gaze naturale și lichefiate. Cota zero este aplicată, în primul
rând, bunurilor și serviciilor exportate.
Mai multe tipuri de tranzacții sunt scutite de TVA. O scutire înseamnă că TVA-ul pentru
tranzacții nu trebuie taxat și că TVA-ul plătit anticipat, aplicabil acestor operațiuni nu poate fi
dedus.
Înregistrarea TVA
Înregistrarea TVA poate fi obligatorie și voluntară.
O entitate comercială are obligația de a se înregistra ca plătitor de TVA, în cazul în
care, într-un interval de 12 luni consecutive, aceasta a furnizat bunuri și servicii în
valoare de peste 600.000 de lei (circa 32170 de euro).
O entitate comercială va avea dreptul de a se înregistra ca plătitor de TVA, în cazul în
care, în termen de 12 luni, entitatea comercială a furnizat bunuri și servicii în valoare
de peste 100.000 lei (aproximativ 5360 euro).
Impozit pe profit Legile, care trebuie respectate
Codul Fiscal nr 1163-XIII din 24.04.1997
Contribuabilii
› Entități de afaceri, rezidenți ai Republicii Moldova

65
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

› sediile permanente în Republica Moldova ale agenților economici nerezidenți


Așezarea permanentă (sediul permanent)
Sediu Permanent al unei persoane non-rezidente reprezintă un loc stabil de afaceri, prin
care nerezidentul își desfășoară, integral sau parțial, activitatea de întreprinzător pe
teritoriul Republicii Moldova, fie direct, fie printr-un reprezentant al său. Venitul
obținut de către această entitate va fi impozitat în Republica Moldova similar cu
impozitarea veniturilor altor entități de afaceri din Republica Moldova
Rata impozitului pe profit
12%
Venituri din exploatare pentru subiecțiile întreprinderilor mici și mijlocii (Imm-
uri)3%
Agricultură
7%
Venit impozabil
Venitul impozabil al unei societăți se calculează ca diferență între veniturile realizate
din orice sursă și cheltuielile efectuate pentru obținerea de venituri impozabile, pe
parcursul anului fiscal.
Deducerea cheltuielilor
Pentru a fi deductibile, cheltuielile unei entități de afaceri trebuie să fie:
> Necesare și obișnuite pentru efectuarea activității de întreprinzător
> Confirmate prin probe documentare corespunzătoare
Printre cheltuielile deductibile, considerate a fi suportate în cadrul activității de afaceri
sunt următoarele:
> Cheltuielile ordinare și necesare plătite sau suportate de contribuabil în cursul anului
fiscal, exclusiv în scopuri de afaceri
> Amortizarea activelor necorporale
> Cheltuielile de analiză și dezvoltare, realizate în timpul anului fiscal drept cheltuieli
curente
> plata dobânzilor, cu condiția ca acestea reprezintă o cheltuială obișnuită și necesară
efectuate în legătură cu activitatea de afaceri, cu excepția anumitor cazuri specifice
> Amortizarea mijloacelor fixe, calculate în funcție de categoria de proprietate și în
conformitate cu categoria de bunuri și ratele stabilite
Deductibilitatea anumitor cheltuieli este limitată, inclusiv:
> Cheltuielile de deplasare și cheltuielile de reprezentare, cheltuielile privind
asigurarea persoanelor juridice, în limitele aprobate de Guvern
> cheltuielile de reparații ale mijloacelor fixe înregistrate în bilanț
> cheltuielile de reparații ale mijloacelor fixe (utilizate conform contractului de leasing
operațional)
> datorii neperformante
> Cheltuielile nejustificate prin documentația probatoare, care depășesc 0,2% din
venitul impozabil
> Cheltuielile pentru acțiunile caritabile și de sponsorizare, suportate în beneficiul unor
beneficiari
> sumele obținute în rezultatul reevaluării activelor "
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
› plăți persoanelor interdependente (părților implicate), în cazul, în care nu există nici o
dovadă că plata este rezonabilă
> cheltuielile suportate din activitățile generatoare de venituri neimpozabile
> Impozitul pe venit, penalitățile și amenzile legate de impozitul pe venit, precum și
penalitățile și amenzile aplicate de alte impozite (taxe), taxe și plăți obligatorii față de
buget, precum și penalități și amenzi pentru încălcări juridice
> Impozitele plătite în numele unor părți terțe
> Suma plătită pentru achiziționarea de bunuri pentru care se calculează deprecierea
> pierderile, rezultate din vânzarea sau schimbul de bunuri, executarea de lucrări și
prestarea de servicii între părți interdependente
> plățile efectuate în favoarea deținatorilor de patente;
> Contribuții la fondul de rezervă al societății locale, făcut înainte de impozitare
> Deduceri pentru fondul de rezervă
Impozit pe venit Rata impozitului pe venit din activități independente

66
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

din activitățile Venitul obținut de persoanele fizice rezidenți sau nerezidenți (ai R. Moldova) este
independente supus unui impozit pe venit progresiv, după cum urmează:
> 7% din venitul anual, ce nu depășește 29640 lei (2015) (circa 1.340 euro)
> 18% din venitul anual, ce depășește 29640 lei

Venituri din muncă (activități profesionale)


Impozitul pe venitul din muncă este reținut din venitul brut al angajaților, inclusiv
salariul de bază, salariul pentru ore suplimentare, salariul suplimentar, premii și
bonusuri, compensații pentru concediu sau vacanță neutilizate, precum și toate celelalte
beneficii bănești sau servicii obținute fără plată din partea angajatorului. Taxa pe venit
individual se plătește de către angajator către autoritățile fiscale, odată cu acordarea
salariului angajatului.
Venituri din chirii
 10% din taxele de chirie plătite de către persoanele juridice
 5% din taxele de chirie plătite de către persoane fizice
Venituri din jocuri de noroc
18%

67
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Transportul și infrastructura tehnică

Transport

RDC este situată în partea centrală a Republicii Moldova asigurând conexiunea


între celelalte regiuni. La Vest RDC are conexiune directă cu România prin 3 puncte
vamale, inclusiv unul feroviar – nodul feroviar Ungheni. La Est prin RDT – cu
Ucraina, Rusia. Spre Nord şi Sud conectivitatea regiunii trece prin RDN şi, respectiv, prin
RDS. Distanţa până la oraşele mari din ţările vecine este de 20-150 km până la Iaşi, România,
de 150-220 km până la Cernăuţi, Ucraina şi de 100 - 170 km până la Odessa, Ucraina.
RDC dispune de un număr de drumuri magistrale și republicane, care alcătuiesc
vertebra principală a rețelei de drumuri din regiune. Funcția acestor trasee este de a asigura
traficul internațional și inter-regional. Conexiunea regională și locală este asigurată de
drumurile "locale", administrate de către Administrația de Stat a Drumurilor, precum și
drumurile în proprietatea Administrației Publice Locale. În RDC sunt aproximativ 3,352.1 km
de drumuri, care sunt administrate de ASD și 14,173.7 km de drumuri, căi și străzi în
proprietatea APL. În total, aproximativ 17,525.8 km de drumuri și străzi, precum și aproximativ
317 km de linii de cale ferată asigură conexiunea și circulația în regiune.
Legăturile între oraşele RDC sunt asigurate în majoritatea cazurilor tranzitând
municipiul Chişinău. Oraşul Ungheni nu are legătură directă cu or. Hânceşti şi or.
Orhei. Din aceste considerente este necesar de finisat construcţia drumului R20 şi R44.
Modernizarea şi construcţia unor porţiuni ale drumului Ungheni - Leuşeni - Leova ar
diversifica legăturile intraregionale. Oraşul Nisporeni are legătură directă doar cu orașul
Ungheni (R25) şi de ocolire cu orașul Călăraşi (R25, R1), cu orașul Hânceşti (R25, M1, R44).
În afară de traseele inter-regionale, există și o rețea largă de drumuri locale. Densitatea
drumurilor publice din RDC este de 31,3 km/100/km2. Acest indicator este mai mic decît în
RDN, dar mai mare decît media naţională care constituie 26,9 km/100 km2. Traseele naționale
constituie 36.5%, din reţeaua de drumuri a Republicii Moldova, majoritatea fiind cu
îmbrăcăminte rigidă.

Hînceşti
Orașul Hîncești este intersectat de traseele Chișinău - Hâncești - Leușeni, Chișinău -
Leova - Cahul și Chișinău - Hîncești - București. Starea lor necesită reparații. Unele drumuri
locale sunt într-o stare deplorabilă, altele - au o stare mai bună. Cele mai urgente probleme de
infrastructură rămân a fi: condițiile drumurilor, iluminatul stradal și eliminarea deșeurilor, pe
care autoritățile locale încearcă să le soluționeze de unii singuri. Municipalitatea participă activ
în obținerea de fonduri de la diferite proiecte pentru a soluționa aceste probleme.

Ialoveni
Rețeaua de drumuri Ialoveni are o lungime de 58 de kilometri, dintre care 9 km sunt
de importanță națională și 39 km de importanță locală. Lungimea drumurilor din oraș constituie
170 km, dintre care 153 km sunt iluminate. Drumurile din oraș și în afara acestuia sunt
menținute și gestionate de "Drumuri Ialoveni" S.A. Ele sunt într-o stare relativ bună, cu toate că
există porțiuni de drum, care se află într-o stare deplorabilă. În ultimii ani au fost investite
milioane de lei din bugetul local pentru reparații și asfaltare, construirea trotuarelor, instalarea
și repararea dispozitivelor de iluminat stradal. În rețeaua de drumuri s-au investit circa 9,8
milioane de lei. În domeniul public sunt 5 locuri de parcare.

68
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Orașul nu are piste pentru biciclete sau un plan de dezvoltare.


Orașul are o rețea de transport public. Localitatea are 3 trasee, 2 trasee locale și un
traseu național. În 2014 erau 40 de unități funcționale de transport public pentru întreaga
comunitate. Transportul public este asigurat de către un furnizor de servicii.

Anenii Noi
Lungimea totală a drumurilor din Anenii Noi este de 27,6 km. În raion sunt
înregistrați 13 agenți, doi – afaceri de transport (autobuze) și patru școli de șoferi.
Organizarea și activarea acestor întreprinderi este parțial direcționată de regia comitetului
raional pentru securitatea circulației rutiere și combaterea transportului ilicit de călători, în a
căror componență sunt 13 membri, care, la rândul lor, sunt ghidați de lege și de Normele
Comisiei. Comisia a avut, până în prezent 37 de întrevederi, în care s-au discutat următoarele :
atribuirea traseului local, evidența strictă a respectării orarul, siguranța pasagerilor, propunerile
primite de la călători și municipalități.

Rezina
Rețeaua de transport a orașului este reprezentată de transportul auto, care este principalul
mijloc de conexiune internațională, republicană și locală a traseului Bălți-Râbnița, deservită de
Drumuri Orhei. În apropierea orașului se află calea ferată (distanța 6 km de stația Mateuți), un
mijloc de circulație a locuitorilor, dar care nu este utilizat de către agenții economici. Rețelele
de transport fluvial disponibile pe râul Nistru nu sunt utilizate, deoarece cele mai multe barje
sunt situate pe partea stângă a Nistrului-comuna Râbnița.Lungimea totală a drumurilor din
localitate este de 730,5 km cu acoperire rigidă, fiind reparate capital în ultimii 5 ani mai multe
porţiuni mici de drum (str. 1 Mai, str. Centurii, str. Lomonosov - Rezina, s. Stohnaia) ceea ce
constituie doar 0,4%. Din totalul drumurilor locale, 80 de străzi sunt gestionate de către APL,
drumurile naționale de S.A. "Drumuri Orhei".
Transportul public intern este asigurat în oraș de șase microbuze (proprietate privată), cu o
capacitate zilnica de 100 de persoane pe oră, taxa de drum fiind 3-4 lei. Dacă este necesar,
locuitorii pot contacta serviciul taxi, prețul local al calatoriei fiind de 25-30 lei. Transportul
extern este asigurat de autobuze și microbuze în diferite direcții.
Pe teritoriul oraşului, în subordine, există următoarele căi de comunicaţie:
 Magistrala R20 de importanță națională: Bălți-Râbnița, distanța de 7 km;
 drumuri locale care asigură conexiunea orașului Rezina cu satele Solonceni și Saharna;
2 poduri pe râul Nistru - unul pentru transport auto și unul pentru transportul feroviar.

În afară de aceste trasee, orașul dispune și de o rețea largă de drumuri locale.

Șoldănești
Orașul Șoldănești dispune de o rețea de trasee naționale și locale și căi de acces.
Infrastructura carosabilă joacă un rol important în contextul perspectivelor de dezvoltare socio-
economică. Rețeaua de drumuri la nivel de raion se află într-o stare deplorabilă, care necesită
reparare completă a peste 80%. Această situație crează obstacole serioase în dezvoltarea
economică a regiunii.
Raionul Șoldănești are 79,23 km de drumuri publice, din care 24.49 km de importanță
națională. De-a lungul ultimilor 5 ani, rețeaua de drumuri naționale nu a fost extinsă.
Orașul Șoldănești are 20 km de drumuri publice, din care 2,8 de importanță națională și acces la
transportul feroviar (acesta fiind un avantaj evident în comparație cu alte localități), această
oportunitate nefiind utilizată în mod corespunzător în dezvoltarea socio-economică a localității.

69
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

În oraș funcționează o gară auto și o stație de cale ferată pentru transportul de călători.
Itinerariul rutelor auto de pasageri include 10 rute interurbane, cu 15 unități de transport și 13
rute locale, cu cel puțin 20 de unități de transport public. Aceste rute sunt gestionate de
“Întreprinderea auto nr. 29”.

Telenești
Rețeaua de transport a orașului Telenești este reprezentată de transportul auto, care este
principalul mijloc de conexiuni internaționale, republicane și locale. Orașul nu are rețele de
cale ferată, aeroporturi și transport fluvial. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de
57,3 km, dintre care 25 km sunt pavate, iar 32,1 km - drumuri de țară. În același timp, străzile și
arterele principale au o lungime de 11,6 km; coeficientul de densitate a circulației transportului
constituie 2,28 km / km2. Serviciile de transport sunt asigurate de cele 2 firme specializate.
Calitatea serviciilor oferite este satisfăcătoare.
Transportul public intern în oraș lipsește. Transportul extern este asigurat de autobuze și
microbuze. Nivelul automobilizării constituie 44 de autovehicule la 1000 de locuitori.
Pe teritoriul orașului se extinde magistrala de importanță națională: M14- Telenești –
Ratuș. În afară de aceasta, în oraș există o rețea de drumuri locale.
Starea drumurilor este nesatisfăcătoare; cele mai multe necesită reparații capitale și
reconstrucție. Deservirea tehnică si tehnica de reparare a drumurilor aflată în gestionarea
Departamentului pentru operațiuni rutiere SA "Drumuri Telenești" sunt foarte vechi. Pentru
repararea și întreținerea drumurilor sunt alocate sume mici, ceea ce este insuficient pentru a
desfășura lucrări capitale, motiv pentru care se efectuează doar lucrări de reparare a porțiunilor
deteriorate.
Mijloacele de transport sunt împărțite în unități de transport specializate și în bunuri
personale. Proprietarii transportului privat nu prezintă rapoartele, astfel serviciile prestate de
aceștia nu sunt incluse în statistici.
Serviciile de Transport sunt asigurate de către compania S. A. "Transport", care în 2010
a transportat mai mult de 2700 de tone de marfă, sau cu circa 1000 de tone mai mult decât în
anul 2005. În cursul anului 2010: călătoriile pasagerilor au constituit 10025 pasageri/km,
arătând o creștere de aproximativ de 1,5 ori comparativ cu anul 2005. Parcul auto al companiei
este format din 25 de camioane, 28 de autobuze, 2 maxi-taxi, 1 mașină specializată.
Pentru circulația pasagerilor pe rutele suburbane și cele naționale, este amenajată o
stație de autobuze, care este gestionată de către întreprinderea SA "Transport". Gara Auto
necesită reconstrucție și amenajare a teritoriului pentru a asigura nivelul de confort pentru
pasageri.
În ultimii ani, a crescut numărul de mașini aflate în proprietatea privată. Comparativ cu
datele din anul 1998, numărul de autovehicule a crescut cu aproximativ 150%, ceea ce
afectează, la rândul său, circulația transportului pe rețeaua de drumuri existente. Transportul
urban nu este organizat.

Călărași
Lungimea totală a drumurilor aflate în orașul Călărași este de 71,3 km, deși, conform
statisticilor oficiale (BNS) orașul dispune de 67,5 km de drum, (datele nu au fost modificate pe
parcursul anilor 2008-2014). Din cele 71,3 kilometri, 64,3 km sunt drumuri locale (90,2%) și
aproximativ 7 km sunt drumuri naționale. Din totalul de drumuri, 24,2 km (30%) sunt acoperite
cu asfalt. Aproximativ 20 de km de drumuri din oraș sunt trotuare, ceea ce reprezintă 30 % din
drumurile locale.

70
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Ungheni
Lungimea totală a drumurilor din oraș este de 130 km, din care 89 km (68,4%) sunt cu
acoperire rigidă.
Starea drumurilor este una dintre preocupările majore ale administrației publice locale și
a populației, astfel, în ultimii 5 ani au fost reparate aproximativ 14 km de drumuri. Cu toate
acestea, în localitate există drumuri destul de importante, care sunt într-o stare deplorabilă și
necesită o renovare urgentă.
Ungheni-ul are o rețea de drumuri de importanță națională și locală bine dezvoltată, fiind un
important nod feroviar și punct de frontieră vamal ce conectează rețeaua internă cu exteriorul.
Stația de cale ferată Ungheni este punct internațional de trecere; se efectuează transport de
mărfuri și de pasageri. Reprezintă cel mai mare nod de cale ferată din centrul țării.
Se preconizează construcția autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș, conectându-se
cu Autostrada Transilvania.
Orașul dispune și de un port fluvial pe Prut care se află în gestiunea Întreprinderii de Stat
”Portul Fluvial Ungheni”. Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale
existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenjarea râului Prut.
Recent, în acest sens pentru întreținerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de
adâncire și îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km.
Nisporeni
Lungimea totală a drumurilor în orașul Nisporeni constituie 55,4 km, dintre care 26.4
km (48 %) sunt acoperite cu asfalt (inclusiv 12,9 km sunt în stare bună și foarte bună), 8,4 km
(15%) sunt drumuri de pietriș (cele mai multe în condiții proaste), și 20,6 km (37%) sunt
drumuri neasfaltate.
Principalele mijloace de transport de călători sunt autobuzele și microbuzele.
Transportul de mărfuri este asigurat, în cea mai mare parte de companiile private. Principalele
destinații pentru transportul de marfă sunt municipiul Chișinău și stația de cale ferată Bucovăț.
Tabelul 36: Infrastructura rutieră locală
Lungimea drumuri drumuri asfaltate drumuri Lungimea
Orașul drumurilor asfaltate într- într-o stare asfaltate într-o șoselelor
locale, total, Lungimea o stare satisfăcătoare, stare (drumurilor
km drumurilor perfectă și km nesatisfăcătoar petruite), km
pavate, km bună, km e, km
Criuleni 67,30 29,00 0,00 16,00 13,00 32,50
Orhei 78,20 51,07 51,07 0,00 0,00 27,13
Strășeni 80 344,40 27 805,00 26 105,00 1 700,00 0,00 2 480,00
Sursa: Datele prezentate de Administrația Publică Locală

Criuleni
Pe parcursul ultimilor 4 ani, 31% din lungimea totală a străzilor aflate la întreținerea UAT
Criuleni au fost reparate, iar lungimea străzilor iluminate reprezintă 13,8%.
Aspectul negativ este prezentat de serviciul de transport public. În oraș nu activează nici un
furnizor de astfel de servicii. Ceea ce ține de alte elemente de infrastructură, informațiile
disponibile existente sunt actuale doar pentru anul 2014.

71
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Orhei
Pe parcursul ultimilor 4 ani, 41,8% din lungimea totală a străzilor aflate la întreținerea UAT
Orhei au fost reparate, iar lungimea străzilor iluminate reprezintă 51,6 %.
Aspectul pozitiv este prezentat de serviciul de transport public. În oraș activează un furnizor de
astfel de servicii.

Strășeni
Pe parcursul ultimilor 4 ani, 7,4% din lungimea totală a străzilor aflate la întreținerea UAT
Strășeni au fost reparate, iar lungimea străzilor iluminate reprezintă 11,6%.
Aspectul pozitiv este prezentat de către serviciul de transport public. În oraș activează un
furnizor de astfel de servicii.

Infrastructura Tehnică
În general, infrastructura tehnică a orașelor se află într-o stare nesatisfăcătoare. În
ultimii zece ani au fost investite foarte puține mijloace financiare în infrastructura orașelor ". În
multe cazuri, rețelele de aprovizionare cu apă și rețelele de canalizare necesită o renovare
urgentă, iar în unele zone urbane acestea nici nu există, provocând consecințe semnificative
asupra mediului. Situația se complică și odată cu lipsa unor date fiabile privind situația rețelelor
existente.
Rata de aprovizionare cu energie electrică în orașele RDC a atins un nivel, care
depășește 99%, apropiindu-se de cifra absolută. Sistemul energetic al Republicii Moldova este
diferit de cel din alte state, prin faptul că Moldova nu dispune de depozite de combustibil fosil,
de aceea 98% din toată energia și combustibil sunt importate. Astfel, piața energetică a țării
depinde de fluctuațiile prețurilor la resursele energetice pe piața mondială. De-a lungul
ultimilor ani, costul unui kW a crescut considerabil, situație, care a cauzat reducerea capacității
cetățenilor de a utiliza energia electrică și de a acoperi costurile pentru ea. În acest context, ar fi
binevenită utilizarea și exploatarea altor surse alternative energiei, cum ar fi energia produsă
din deseuri - pe termen scurt și energia solară și eoliană pe termen lung.
În unele orașe o problemă acută este asigurarea redusă a locuințelor cu energie termică.
De exemplu, orașul Rezina nu dispune de un sistem centralizat de încălzire, locuințele fiind
încălzite cu sobe, amplasate in interiorul apartamentelor, sau cu încălzire individuală, ceea ce
menține pericolul de incendiu în aceste spații. În orașul Telenești există probleme la capitolul
furnizării energiei termice, care nu funcționează în oraș, din cauza stării tehnice deplorabile,
cheltuielilor de exploatare mari și incapacității populației de a le achita. Alimentarea blocurilor
de locuit (cu multe etaje) cu energie termică de la sistemul de încălzire central nu are loc. În
oraș nu sunt create asociații de proprietari, deși cele mai multe apartamente sunt privatizate.
Clădirile administrative, instituțiile de învățământ, grădinițele și alte obiecte din oraș sunt
alimentate cu energia termică de la centralele locale și autonome.

În orașul Rezina lungimea totală a rețelei de alimentare cu apă este de 27 km (datele


anului 2013), din care 50% are mai mult de 40 de ani și se află într-o stare nesatisfăcătoare. Cea
mai mare problemă a sistemului de alimentare cu apă din orașul Rezina este calitatea
necorespunzătoare a apei în bazinele acvifere. Prezența de amoniac, hidrogen sulfurat și bor în
apă constituie un risc pentru sănătatea umană. O altă problemă majoră este scăderea
consumului de apă și de energie electrică.
Prin urmare, este necesar să se depună unele eforturi pentru a îmbunătăți gestionarea
tehnică a bunurilor, a monitoriza operarea acestor bunuri, a întreprinde măsuri în vederea

72
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

înlăturării defecțiunilor, a le înlocui în caz de deteriorare sau funcționare ineficientă. Se


recomandă să se stabilească un șir de standarde de întreprindere cu privire la următoarele
elemente de operare și întreținere a sistemului de alimentare cu apă:
 Monitorizarea proceselor de circulare a apei la toate etapele tehnologice;
 Evidența utilizării materialelor, energiei, forței de muncă, instrumentelor și
echipamentelor, precum și costurile aferente acestora pe perioada derulării procesului
tehnologic;
 Prioritizarea necesității înlocuirii mijloacelor fixe destinate producției cu infrastructura
de alimentare cu apă.

În orașul Șoldănești doar circa 2/3 din totalul de locuințe sunt conectate la alimentarea cu
apă potabilă și la sistemul de canalizare. Lungimea totală a rețelei de apă este de 27 km, 50%
din care are mai mult de 30 de ani, creând riscuri evidente pentru funcționalitatea normală a
apeductului. La moment, apa este livrată întreaga perioadă a zilei. Până în anul 2007 însă,
orașul nu a avut nici o stație de epurare a apelor uzate. Apele reziduale erau descărcate direct
într-un iaz artificial în centrul orașului, apoi în râul Ciorna, după care, acestea nimereau în râul
Nistru. În momentul de față funcționează 3 stații de epurare a apelor uzate in 3 cartiere ale
orașului. 1/3 din oraș are acces la sistemul de canalizare și la stația de epurare a apelor uzate.
Rețeaua de canalizare, cu o lungime totală de 25 km reprezintă 50% din necesarul asigurat.
Rețeaua de apă și sistemul de canalizare este gestionată de Întreprinderea Municipală "Regia
Apă Șoldănești", având echipamente și tehnologii învechite, fapt, care nu permite îmbunătățirea
serviciilor prestate.
Direcția de producție "Apă-Canal" Telenești IM aprovizionează cu apă și canalizare doar o
parte din gospodăriile înregistrate în orașul Telenești. Direcția de producție "Apă-Canal"
Telenești IM aprovizionează cu apă și canalizare doar circa 41% din gospodăriile înregistrate în
orașul Telenești, aproximativ 23% sunt conectate la rețeaua publică de alimentare cu apă,
aproximativ 1% de locuințe sunt conectate doar la sistemul public de canalizare, iar circa 18%
sunt conectate, atât la rețeaua publică de alimentare cu apă, cît și la sistemul de canalizare.
Aceste date reflectă faptul că nici jumătate din gospodăriile aflate în orașul Telenești nu sunt
alimentate cu apă și nu sunt unite la sistemul de canalizare.
Tabelul 37: Caracteristicile selectate ale infrastructurii în unele orașe ale RDC
Lungimea totală a rețelei
Lungimea totală a rețelei de Lungimea totală a
Orașul sistemului de canalizare,
distribuție a apei locale, km conductelor de gaz, km
km
Criuleni 55,70 24,00 92,00
Orhei 210,00 58,00 240,80
Strășeni 84,50 22,40 89,32
Sursa: Datele oferite de Administrația Publică Locală

Infrastructura socială, serviciile civile


În conformitate cu Legea privind descentralizarea administrativă (articolul 4), pentru
autorităţile publice locale de nivelul întîi se stabilesc următoarele domenii de activitate:
a) planificarea urbană şi gestionarea spaţiilor verzi de interes local;
b) colectarea şi gestionarea deşeurilor menajere, inclusiv salubrizarea şi întreţinerea
terenurilor pentru depozitarea acestora;

73
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

c) distribuirea apei potabile, construirea şi întreţinerea sistemelor de canalizare şi de epurare


a apelor reziduale şi pluviale;
d) construcţia, întreţinerea şi iluminarea străzilor şi drumurilor publice locale;
e) transportul public local;
f) amenajarea şi întreţinerea cimitirelor;
g) administrarea capitalului public şi privat;
h) construcţia, gestionarea, întreţinerea şi echiparea instituţiilor preşcolare şi extraşcolare
(creşe, grădiniţe de copii, şcoli de artă, de muzică);
i) dezvoltarea şi gestionarea reţelelor urbane de distribuire a gazelor şi energiei termice;
j) activităţi culturale, sportive, de agrement şi pentru tineret, precum şi planificarea,
dezvoltarea şi gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activităţi;
k) amenajarea pieţelor agricole, a spaţiilor comerciale, realizarea oricăror altor măsuri
necesare pentru dezvoltarea economică a unităţii administrativ-teritoriale;
l) instituirea şi gestionarea întreprinderilor municipale şi organizarea oricărei alte activităţi
necesare dezvoltării economice a unităţii administrativ-teritoriale;
m) construcţia de locuinţe şi acordarea altor tipuri de facilităţi pentru păturile social
vulnerabile, precum şi pentru alte categorii ale populaţiei;
n) organizarea serviciilor antiincendiare.
Principalele domenii de activitate ale administrației locale sunt prezentate mai jos:
Servicii comunale:
1) Tratarea, transportarea și distribuția apei potabile; gestionarea sistemelor de canalizare,
inclusiv a stațiilor de tratare a apei;
2) Colectarea, transportarea și eliminarea deșeurilor, inclusiv gestionarea depozitelor de
deșeuri;
3) Gestionarea și întreținerea parcurilor publice, a spațiilor verzi și cimitirelor;
4) Iluminatul public;
Transportul public și drumurile locale:
1) Gestionarea sistemului de transport public în localitate;
2) Întreținerea drumurilor (străzilor) din localități și raioane.
Planificarea urbană și teritorială:
1) Proiectarea, implimentarea, punerea în aplicare, monitorizarea planurilor urbane;
2) Planificarea teritorială;
3) Construcții publice / locuințe.
Dezvoltarea Economică Locală și Managementul Proprietății Publice:
1) Proiectarea și implementarea strategiilor de dezvoltare economică locală;
2) Organizarea și gestionarea întreprinderilor publice locale;
3) Gestionarea proprietății publice în proprietatea unităților administrației publice locale,
inclusiv închiriere (arendă) și concesiune.
Utilități publice:
1) Administrarea, întreținerea și dezvoltarea sistemelor de încălzire;
2) Participarea în dezvoltarea rețelei de gaze;
3) Participarea în dezvoltarea rețelei de energie electrică.
Studii preuniversitare:
1) Întreținerea clădirilor și facilităților de învățământ preșcolar;
2) Întreținerea clădirilor și facilităților pentru activități extrașcolare;
3) Acord de delegare de funcții de către stat pentru finanțarea învățământului preuniversitar.
Servicii sociale:
1) Planificarea, finanțarea și prestarea serviciilor de asistență socială comunitară la nivel de
primărie;

74
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

2) Planificarea, finanțarea și prestarea serviciilor specializate de asistență socială la nivel de


raion.
Servicii de Sănătate Publică:
1) educația în domeniul sănătății publice;
2) participarea la dezvoltarea sectorului sănătății publice;
3) elaborarea și implementarea strategiilor locale în domeniul sănătății publice.
Drepturile omului, egalitatea de gen și incluziunea socială a grupurilor vulnerabile:
1) Punerea în aplicare, la nivel local a politicilor naționale cu privire la drepturile omului,
egalitatea de gen și protecția grupurilor vulnerabile.
Servicii Starea civilă:
1) Emiterea, înregistrarea, modificarea și anularea documentelor de stare civilă;
5) Gestionarea bazei de date și arhivelor documentelor de stare civilă.
Protecția Civilă și Situații Excepționale:
1) Punerea în aplicare a politicilor naționale în domeniul protecției civile și situațiilor
excepționale;
2) Activități de informare publică în acest domeniu.
Protecția Mediului:
1) implementarea standardelor naționale de protecție a mediului, ce se referă la alimentarea cu
apă potabilă, canalizare, colectarea deșeurilor și eliminarea lor, gestionarea depozitelor de
gunoi;
2) Reamenajarea ecologică a zonelor deteriorate aflate în proprietatea administrației publice
locale;
3) implementarea politicilor naționale vis-a-vis de zonele protejate.
Ordinea Publică:
1) Cooperarea cu poliția națională –stabilirea unei comisii administrative în acest domeniu.
Servicii de Consultanță Agricolă și Veterinară:
1) Cooperarea cu serviciile din domeniul activităților de siguranță alimentară și epizootiilor.
Cultură, Tineret, Sport si Servicii de Agrement:
1) Managementul și finanțarea instituțiilor culturale locale: biblioteci, muzee, teatre;
2) Construirea și întreținerea facilităților/infrastructurii sportive și de agrement;
3) Planificarea și finanțarea activităților sportive pentru tineret.
Apărarea națională:
1) Responsabilitățile în pregătirea teritoriului pentru apărare;
2) Finanțarea centrului de recrutare.

Finanțe și Buget
În ceea ce privește bugetul local, transferurile constituie principala sursă a veniturilor,
(în anul 2014 constituind 70%). Veniturile proprii constituie 13%. Veniturile de capital sunt
utilizate în cea mai mare parte de către APL pentru acoperirea deficitelor bugetare, atunci când
este necesar. Veniturile din vânzarea și privatizarea proprietăților publice se ridică la 90% din
structura veniturilor de capital. Veniturile din administrarea proprietății locale sunt distribuite
relativ uniform în întreaga țară. În timp ce în zonele rurale domină veniturile din impozitele pe
teren, în zonele urbane, principalul generator de venituri este politica impozitară. Este
important de a cunoaște faptul, că tarifele locale și taxele de utilizare sunt stabilite în baza
principiilor politice, dar nu a celor economice. Acestea, în cele mai multe cazuri, nu acoperă
cheltuielile și, ca rezultat, întreprinderile de furnizare a serviciilor riscă să falimenteze.
Gestionarea proprietății publice se caracterizează printr-un nivel mediu de inventar și de
înregistrare a proprietății publice. Cele mai multe terenuri publice și imobiliare sunt

75
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

inventariate de către municipalități în proporție de 60-80%, dar înregistrarea lor la organul


cadastral înregistrează o proporție mult mai mică. Întregul patrimoniu public este gestionat de
Primărie și de instituțiile, care i se subordonează. Se organizează licitații publice de vânzare a
patrimoniului municipal. Resursele obținute din aceste licitații sunt de obicei utilizate pentru
acoperirea deficitului bugetar. Înregistrările arată un grad scăzut de valorificare a activelor
publice prin intermediul proiectelor de investiții.
Mijloacele speciale reprezintă veniturile obținute de către instituțiile publice, în
condițiile autorizate, prin acte normative, de la lucrările efectuate și serviciile prestate, precum
și din donații, sponsorizări și alte fonduri intrate legal în posesia instituției publice. Aceste
mijloace financiare reprezintă până la 5% din veniturile totale ale administrațiilor locale.
Finanțarea prin granturi este, în general, considerată ca fiind una nefavorabilă pentru autonomia
locală, deoarece guvernele locale rămân dependente de autoritatea, care a alocat aceste
subvenții. Cu toate acestea, transferurile de la statul central constituie cea mai mare parte din
subvențiile primite de administrațiile locale. Deci, nu doar mărimea subvențiilor bugetare
centrale, dar și metodele de alocare definesc autonomia fiscală locală. Merită de menționat
faptul, că chiar și în condițiile emiterii noii legi de descentralizare fiscală, nu au fost expuse
reguli stricte de alocare a grantului, nu a fost eliberată o formulă transparentă încă la acest
capitol. În cele din urmă, creditele, care reprezintă una din sursele de investiții de capital
guvernamentale locale sunt practic inaccesibile pentru administrațiile publice locale.
În general, autoritățile locale demonstrează o capacitate redusă de a colecta și de a genera
venituri proprii, de a gestiona și atrage resurse financiare din fonduri extrabugetare, care
contribuie, în mod direct la creșterea nivelului de trai al populației locale.

76
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

IV. Analiza SWOT a Regiunii de Dezvoltare


Centru
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Riscuri
- Existența unui fond - Eroziune avansată a solului; - Conservarea și valorificarea - Impact negativ crescut
forestier bogat (17,7% faţă ariilor naturale cu scop turistic; al efectelor schimbărilor
- Grad ridicat de poluare a climatice;
de media naţională –
apelor de suprafață; - Exploatarea
11,9%); - Valorificarea resurselor de
nerațională a
- Lipsa unor sisteme integrate energie regenerabilă; (biomasă,
- Existența de arii naturale resurselor naturale;
de gestionare a deșeurilor solară);
protejate (25% din totalul
- Fenomene naturale
pe țară); - Structura sistemului de Dezvoltarea și diversificarea nefavorabile frecvente
așezări slab dezvoltată industriei de producere a
- Situri (locuri, edificii) cu al calamităților
materialelor de construcție;
valoare științifică și - Un procent ridicat de așezări naturale (inundații,
peisagistică; rurale -Îmbunătățirea și extinderea secetă, etc.);
infrastructurii de
- Resurse hidrografice - Lipsa facilităților tehnice și transport, adaptarea unui - Lipsa resurselor
(râuri, lacuri etc.) variate; urbane într-un număr mare de regulament urban financiare;
localități (număr mare de sate
- Zăcăminte minerale utile neracordate la - Dezvoltarea policentrică (o - Expansiunea urbană
pentru industrie; infrastructura de utilități publice) necontrolată;
ajustare de dezvoltare a
- Existența experiențelor cu nevoilor orașelor așezate în - Problemele de mediu
privire la punerea în - Continuarea tendinței de
imediata vecinătate)
aplicare a proiectelor de polarizare economică la nivel nu sunt o prioritate
regional. - Valorificarea resurselor de pentru autoritățile
mediu
MEDIU

energie regenerabilă (biomasă, locale;


- Înregistrare a unui proces lent solară);
de deurbanizare - Extinderea infrastructurii de - Lipsa stațiilor de
sprijinire a factorilor de mediu; epurare a apelor uzate,
- Expansiune urbană în multe locuri unde
- Creșterea numărului de
necontrolată, influențată de
investori pentru proiecte de apă este apeduct;
lipsa PUG
și canalizare;
- O dotare slabă a
- Lipsa resurselor naturale - Capacitatea de a crea o ONG instituțiilor implicate
pentru combaterea eroziunii și pe probleme de mediu; în situații excepționale
a alunecărilor de teren a solului - Activități de facilitare a stopării
procesului depozitelor de
- Lipsa sau existența unui sistem deșeuri neautorizate de stat;
de canalizare și de tratare într-o - Elaborarea unei strategii
stare nesatisfăcătoare naționale de mediu și legea cu
privire la evaluarea impactului
- Grad scăzut de monitorizare a asupra mediului, care creează
situației mediului condițiile de implementare a
proiectelor care ar putea avea
- Lipsa unor standarde care ar un impact negativ asupra
asigura implementarea mediului.
sistemelor de management al
mediului

77
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

- Rețea de instituții de -Numărul copiilor de vîrstă - Programe sociale pentru - Accentuarea


învățămînt optimizată; școlară scade constant; specialiști și familii tinere; procesului de scădere
demografică;
- Rețea de instituții - Participare redusă în procesul - Dezvoltarea unui program
medicale dezvoltată; de învățare continuă; național de modernizare a - Accelerarea ritmului
infrastructurii și extinderea de îmbătrînire a
- Reţea de ONG-uri - Dotarea insuficientă a
alimentării cu apă și canalizare populației;
comunitare active; instituțiilor medicale cu utilaj
modern; - Dezvoltarea serviciilor - Nivel ridicat de
INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE PUBLICE

-Programe regionale
electronice, care favorizează morbiditate
sectoriale elaborate(DLR, - Servicii de aprovizionare cu
mobilitatea populației și reduc (îmbolnăviri)
AAC, MDS și EE); apă și canalizare subdezvoltate;
costurile de transport
- Suprasolicitarea și
- Servicii de salubritate și - Gestionarea ineficientă a
- Crearea și dezvoltarea mai întreținerea neadecvată
aprovizionare cu apă deșeurilor în mediul rural
multor centre funcționale a drumurilor naționale
funcționale în mediul
- Depozite de stocare a și regionale vor
urban; - Construcția, reabilitarea
deșeurilor necorespunzătoare perpetua degradarea
spitalelor raionale, regionale;
- 3 clustere în domeniul infrastructurii de
- Starea tehnică
MDS funcționale; - Construcția și reabilitarea transport rutier;
necorespunzătoare a
școlilor pentru copiii, care
- Densitatea mare a drumurilor; - Dezvoltarea
provin din familii vulnerabile
drumurilor publice; (31,3 insuficientă a
- Lipsa resurselor financiare
km/100km², media - Construcția unui centru social infrastructurii de
pentru modernizarea rețelei de afaceri și lipsa
națională -26,9km); pentru femeile abuzate
drumuri (agresate), femeile tinere fără locurilor de muncă
- Existența unei rețele de adăpost, femeile cu copii mici
- Lipsa infrastructurii pentru - Creșterea costurilor
căi ferate;
persoanele cu dizabilități - Construcția azilurilor și
pentru serviciile
- 3 coridoare europene de crearea programelor pentru
- Sistemul serviciilor de sănătate îngrijirea persoanelor în etate publice
importanță strategică;
publică slab dezvoltat - Instituțiile preșcolare
- 1 rețea de telefonie fixă și școlare (grădinițe,
- Lipsa de iluminat stradal
dezvoltată școli) slab echipate;
- Rețea dezvoltată de - Dezvoltarea umană
drumuri
neadaptată la cerințele
- Existența unei rețele pieții;
dezvoltate de distribuție a
energiei electrice - Lipsa infrastructurii
pentru persoanele
dezavantajate.

78
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

- Terenuri agricole - Parcelarea excesivă a - Existența unui potențial - Migrarea în continuare


disponibile pentru terenurilor agricole; productiv ridicat în agricultură, a forței de muncă
dezvoltarea agriculturii; apicultură și piscicultură; calificate și înalt
- Necorelări ale cererii cu oferta
calificate;
- Dinamica pozitivă a de pe piața de muncă; - Consolidarea sectorului de
numărului IMM-urilor producere a produselor - Tendinţa de majorare
- Sectorul de producere este
active; agroalimentare ecologice și a poverii fiscale;
subdezvoltat;
tradiționale;
- Existența în regiune a - Lipsa investițiilor în
- Număr redus de IMM-uri în
trei incubatoare de - Proximitatea cu piața de domeniul turismului;
mediul rural;
afaceri, două parcuri desfacere a mun. Chișinău;
- Adâncirea crizei
industriale și o Zonă - Nivel scăzut al culturii
- Înființarea de Centre de financiare și
economică liberă; antreprenoriale și al formării
instruire și formare economice;
profesionale;
- Existența unui număr profesională în baza reformei
- Sprijin incoerent
mare de obiective - Performanța redusă a parcurilor învățămîntului vocațional;
pentru dezvoltarea
turistice: mănăstiri, industriale;
- Înființarea de Centre de sectorului IMM;
muzee și arhitectură;
- Lipsa parteneriatelor eficiente instruire și formare
- Stoparea finanțării
profesională în baza reformei
ECONOMIA REGIUNII

- Sector activ al industriei între mediul public şi privat;


externe;
ușoare; învățămîntului vocațional;
- Starea deplorabilă a traseelor
- Perpetuarea practicii
- Existența în Regiunea a turistice și lipsa indicatoarelor - Implicarea activă a APL-urilor
de angajare ilegală și
7colegii și 12 școli turistice; în dezvoltarea economică a
salarizare ”în plic”;
profesionale; localităților;
- Cooperare insuficientă între
- Neadaptarea agenţilor
- Centrul de Instruire industrie şi cercetare; - Dezvoltarea infrastructurii de
economici din regiune
Activă (CITA) afaceri pentru sporirea fluxului
a forței de muncă (unic în - Lipsa planificării strategice de investiții străine;
la standardele de
țară) funcțional; privind dezvoltarea economică calitate europene;
la nivel regional; - Creșterea fluxului turistic către
- Resurse insuficiente
- Existența în regiune a 4 regiune;
- Nivel scăzut de urbanizare; de întreținere a
orașe (Unghei, Orhei,
Strășeni și Hîncești) cu - Programe Naționale de obiectivelor culturale;
- Lipsa instituțiilor de dezvoltare a afacerilor;
potențial sporit de - Specializare îngustă și
creștere economică; învățământ superior;
- Creşterea competitivităţii șanse reduse de
- Lipsa unor parteneriate întreprinderilor prin investiţii în creștere profesională
eficiente între întreprinderi și proiecte de cercetare şi inovare;
școli; - Lipsa
- Dezvoltarea instituțiilor, care indicatorilor macroeco
- Infrastructura neuniform oferă servicii specializate de nomici care ar
repartizată; consultanță; permite o evaluare a
nivelului de
- Lipsa instituțiilor de cercetare - Existența unor spații neutilizate dezvoltare;
și inovare; de producție și capacități de
- Lipsa posibilității
- Salarii mici; depozitare producătorilor locali
de adaptare la
- Creşterea competitivităţii
- Lipsa de dezvoltare a întreprinderilor prin investiţii în
condițiile de calitate
competențelor și de corelare impuse UE;
proiecte de cercetare şi inovare;
între cerere și ofertă, cercetare
și inovare;

79
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

V. Analiza SWOT a dezvoltării teritoriale a localităților urbane

Puncte tari Puncte slabe Oportunități Riscuri

- Tendință de polarizare socio-


- Sporirea atenției la o rețea de orașe - Creșterea riscului de disparitate între
- Principiul repartiției proporționale a orașelor (cel economică a Chișinăului sporește
REȚELE URBANE

în curs de dezvoltare din partea dezvoltarea orașelor Chișinău, Bălți cu alte


puțin un centru raional existent) declinul atractivității orașelor din RD
Administrației Publice Centrale; orașe;
CENTRALE

Centru
- Rolul monofuncțional al orașelor
- Locația geografică avantajoasă a polilor de creștere a - Elaborarea programelor de dezvoltare - Lipsa programelor de dezvoltare urbană
le face vulnerabile la restructurarea
orașelor urbană; afectează nivelul de dezvoltare al regiunilor
economică
- O potențială implementare a
programelor transfrontaliere urbane;
- Creșterea nivelului de trai prin - Procesul de migrație continuă reduce
- Tendința migrației urbane spre crearea locurilor de muncă și prețurilor
RDC accesibile la locuințe și la servicii
capacitatea umană și competitivitatea
DINAMICA POPULAȚIEI

publice; orașelor;

- Lipsa locurilor de muncă și creșterea


- Ofertele de muncă de calitate în
- Scăderea numărului populației indicatorilor de criminalitate, sărăcie, abandon
Distribuire relativ unifrmă a populației în centrele creștere față de zonele rurale;
și de separare a familiilor;
raionale
- Competitivitatea economică a
orașelor din RDC, comparativ cu alte
- Scăderea ratei natalității
regiuni, cu piața de desfacere în mun.
Chișinău;

- Sporul natural negativ


INCLUZIUNE

- Dezvoltarea profesională a
- Rata șomajului mai mare decât în
SOCIALĂ

- Existența fondurilor pentru repararea spitalelor programelor adaptate la nevoile - Lipsa resurselor financiare necesare;
mediul rural
economiei locale;
- Programul de ajutor social pentru păturile - Programe de integrare socială - Lipsa incluziunii sociale a familiilor
- Îmbătrânirea populației
dezavantajate ale populației pentru minorități; defavorizate și a persoanelor cu handicap;

80
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

- Sporirea nivelului de pregătire profesională - Programe de regenerare urbană,


- Existența comunităților
în învăţământul vocaţional şi tehnic și reforma marginalizate;
pentru promovarea integrării sociale și - Promovarea dezaprobă politicile de gen;
învățământului; economice a cartierelor defavorizate;

- Lipsa unei infrastructuri adecvate


- Dezvoltarea transportului public; - Riscul crescut de izbucnire a criminalității;
pentru persoanele cu dizabilități;

- Creșterea nivelului de sărăcie


sporește rata migrației populației

- Lipsa Planurilor urbanistice


- Lipsa resurselor financiare pentru a evalua
- Aria suprafețelor locuite: Generale, sau conformitatea cu - Programul de locuințe pentru tineri;
condițiile tehnice ale clădirilor;
dezvoltarea incoerentă existente;

- Expansiunea necontrolată a zonei


de locuințe contribuie la realizarea, din - Elaborarea planului urbanistic
- Lipsa resurselor financiare pentru
punct de vedere economic, a legăturii general și a altor planuri de amenajare
construcția locuințelor sociale;
la rețelele tehnice urbane și degrdarea a teritoriului;
LOCUINȚE

naturală;

- Inițierea activităților de cooperare


intercomunitară, care ar contribui, în
- Lipsa instituțiilor publice - Lipsa resurselor financiare pentru
mod semnificativ, la scăderea tarifului
importante (acestea fiind proiectate construcția drumurilor de acces către noile zone
pentru o gamă de servicii publice
pentru zonele noi rezidențiale); rezidențiale și extinderea serviciilor;
disponibile populației și la creșterea
nivelului de trai;

- Expansiunea necontrolată
contribuie la segregarea socială;

81
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

- Inițierea programelor guvernamentale de construcție a - Lipsa de accesibilitate pentru


locuințelor sociale; persoanele cu dizabilități;

-Posibilitatea de restaurare a clădirilor


- Concentrarea populației urbane cu învățământ mediu - Dezicerea de la cetățenie și pierderea - Lipsa de interes în domeniul conservării
PROFESIONALĂ
DEZVOLTARE

din fondurile naționale și investițiile


NIVELUL DE

sau superior; sentimentului de patriotizm; patrimoniului poate duce la pierderea lui;


din străinătate;
- Numărul mare de evenimente culturale organizate în - Lipsa de restaurație a clădirilor de - Creșterea numărului de evenimente
- Accesul slab la bibliotecile publice;
orașe; patrimoniu; culturale;
- Sistemul de educație neajustat - Reducerea numărului de școli primare și
ofertei de muncă; specializate.
- Prejudicii cauzate agriculturii
- Ignorarea prevederilor planului urbanistic
prin ocuparea terenului cu un general sau lipsa acestuia;
DINAMICA SPAȚIALĂ

potențial agricol ridicat;


- Costurile ridicate pentru extinderea
- Interesele economice se suprapun elementelor
rețelelor urbane necontrolate în - Opțiunile de extindere necontrolată a
- Creșterea competitivității, evidențiată prin extinderea naturale;
vecinătăți; orașului poate servi pentru investitori
zonelor rezidențiale și creșterea presiunii imobiliare.
- Lipsa unei rețele dezvoltate de drept cerere de extinderere;
- Expunerea terenurilor vulnerabile la
transport cauzează crșterea costului de
deșertificare și schimbările climatice;
călătorie;

- Segregarea socială a populației;

- Numărul redus al funcționarilor - Desfășurarea activităților de


ADMINISTRAȚIA URBANĂ

- Acordarea suportului corespunzător organelor


- Creșterea interesului privind consolidarea rolului publici cu experiență cauzează dezvoltare urbană prin oferirea
responsabile de dezvoltarea urbană, care
central al orașelor; calitatea slabă de pretâstare a statutului de identificare municipiului
monitorizează acest proces.
serviciilor; și politicilor de dezvoltare urbană;

- Parteneriatele între autoritățile


- Tendința pozitivă de a crea o cooperare - Proiecte de finanțare din fonduri - Polarizarea excesivă a rolului priorităților
învecinate duc la exploatarea
intercomunitară în apropierea orașelor
nerațională a terenurilor naționale substanțiale; politice a orașelor.

- Elaborarea programelor de - Lipsa dezvoltării de capacități și dezvoltare


- Promovarea principiilor parteneriatului public-privat economică prioritizează rețelele urbane
- Cota mică din veniturile lor la buget; finanțare pentru dezvoltare,
în orașe. profitabile, care contribuie, de asemenea, la
revizuirea PUG; creșterea costurilor de întreținere.

82
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

-Lipsa datelor privind situația


economică din regiune nu permite
evaluarea nivelul de dezvoltare al
acesteia.

- Participarea insuficientă a populației


urbane în procesul de conducere;

- Lipsa unui program național de


dezvoltare urbană.

Evaluarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și riscurilor de dezvoltare teritorială a localităților urbane

A. Problemele cu care se confruntă orașele Republicii Moldova:


Orașele Republicii Moldova se confruntă cu mai multe tipuri de probleme
 Probleme moștenite;
 Probleme cauzate de procesul de tranziție;
 Probleme sociale, economice și de mediu;
 Probleme privind cadrul legal și instituțional;
 Probleme care țin de cadrul fizic;
 Probleme legate de capitalul uman, resurse materiale, financiare și tehnologice;
 Aspecte privind planificarea urbană.

Problemele de moștenire includ:

 Lipsa democrației;

83
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Activități economice (practicate pe scară largă) cu o productivitate scăzută, tehnologii învechite și cu o capacitate mică de adaptare;
 Spectrul îngust de activități economice (situație dramatică pentru orașele mici și mijlocii);
 Forța de muncă necalificată, sau slab calificată (care lipsește acum nu doar calitativ ci și cantitativ);
 Serviciile publice (facilități), care au finanțare și operațiuni centralizate;
 Serviciile publice (utilități), care sunt ineficiente din punct de vedere economic, tehnic și sunt în stare deplorabilă;
 Locuințe de o calitate joasă și prost întreținute;
 Administrația centrală inefectivă și demodată.

Problemele rezultate din procesul de tranziție includ:

 Prăbușirea rapidă a economiei, ce întîrzie doar datorită reacției sociale ;


 Cerințele noilor întreprinderi (spațiu, libertate de mișcare, tendința de abuz);
 Creșterea cererii pentru serviciile comunale, având în vedere îmbunătățirea lentă și neuniformă a serviciilor publice;
 Situația dramatică a sectorului public (transferuri mici de la bugetul de stat, baza de impozitare locală slabă, capacitatea redusă de
atragere a investițiilor);
 Lipsa de experiență în ceea ce privește practicile democratice;
 Efectele negative asupra mediului ;
 Degradarea fondului locativ;
 Administrația publică reformată „formal”;
 Lipsa practicilor de planificare urbană;

84
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Lipsa unui cadru juridic local adecvat.

Probleme legate de cadrul legal și instituțional

 În pofida eforturilor recente, cadrul legislativ si regulatoriu pentru dezvoltarea locală este departe de a fi unul ideal.
 Reforme majore sunt încă necesare în mai multe domenii. Capacitatea administrației publice locale de a gestiona și de a facilita dezvoltarea
economică locală este limitată de legile și reglementările naționale, care sunt mult prea stricte.
 Aceste barierele juridice și regulatorii împiedică autoritățile locale de a-și utiliza productiv activele, asupra căror ei dețin control nominal și
de a încuraja creșterea economică printr-o planificare a măsurilor inovatoare, bazate pe relațiile de piață.
 O altă lacună la nivelul politicilor de dezvoltare urbană reiese din lipsa de cultură a dezvoltării politicilor bazate pe dovezi. Până în anul
2016 nu există încă date statistice pe orașe sau un număr de orașe.

Probleme legate de alte aspecte privind dezvoltarea economică locală

Administrația publică locală, (în ce privește cadrul legislativ și executiv), este încă în căutarea rolului pe care trebuie să îl ocupe în dezvoltarea
economică locală.
 Există o tendință de a considera, că rolul principal se limitează la direcționarea resurselor și menținerea afacerilor, așa cum se făcea înainte
de perioada de tranziție. Faptul că nu mai există resurse pentru dezvoltarea economică dictate de către stat nu a cauzat schimbarea viziunilor
autorităților locale. Oficialii ar trebui să fie convinși de eficiența de planificare adaptată la cerințele pieței; rolul administrației locale este de
a crea un cadru ospitalier mediului de afaceri, de a promova imaginea locală, oportunitățile de investiții, de a facilita investițiile, reunind
părțile interesate, de a informa cetățenii și de a folosi diverse canale de informare pentru a genera sprijinul public.
 Lipsa unor structuri adecvate în unitățile administrației publice locale.
 Încurajarea dezvoltării economice locale nu are loc în structura Administrației Publice Locale din Republica Moldova. Nu există nici un
funcționar public local, al cărei principală responsabilitate să fie orientată spre această direcție. Nu există asociații profesionale care se
ocupă de dezvoltarea resurselor umane în acest domeniu.

85
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Lipsa de cunoștințe și experiență necesare în unitățile administrației publice locale.


 Este necesar de a dezvolta și consolida nivelul cunoștințelor profesionale generale și tehnicilor de amenajare a teritoriului, planificarea
socială și economică la nivel executiv și legislativ. Deși schimbările instituționale în contextul legislativ și economic sunt îndreptate spre
susținerea inițiativelor de dezvoltare locală, programele de instruire pentru oficialii locali nu este încă bine structurat pentru a schimba
esențial suportul profesional și instituțional.
 Au existat puține abordări sistematice (cu excepția câtorva proiecte-pilot) de planificare, finanțare și punere în aplicare a programelor de
dezvoltare economică locală, cît și de creare a instrumentelor de monitorizare pentru a evalua impactul pe termen scurt și lung.
 Lipsa totală de coordonare și cooperare eficientă.
 Formele (diferite) de guvernare din Moldova nu au stabilit metode de cooperare și coordonare eficientă pentru reglementarea și promovarea
dezvoltării economice locale. Ministerele tind să acționeze fără a se consulta cu administrația locală, și inițiativele luate la nivel local (chiar
dacă acestea sunt foarte puține, încă) se confruntă adesea cu lipsa suportului din partea guvernului.

B. Factorii de stagnare a dezvoltării urbane. Consecințele


 Factorii de stagnare a dezvoltării urbane pot fi grupate după cum urmează:
 Factori externi, care rezultă din globalizarea economiei, semnarea acordului cu UE, inclusiv ZLSAC, creșterea importanței cunoștințelor în
domeniul economic.
 Creșterea concurenței între regiuni, fenomenul migrației internaționale;
 Factori interni ce rezultă din procesele legate de tranziție, politicile de descentralizare;
 Disparitățile regionale, distorsiuni în competiția socială ți economică între orașe, probleme legate de mediu. Consecințele acestor presiuni
influențează asupra conexiunilor dintre oraș și zonele adiacente acestuia, care fie sunt bine conectate sau nu prea.
 Disparitatea dintre cerere și ofertă a terenurilor pentru dezvoltare: în zonele urbane cererea, de obicei depășește oferta, în timp ce orașele din
apropiere au înregistrat un nivel foarte scăzut al cererii pentru terenuri. Pe de altă parte, terenurile scumpe din preajma orașului sunt utilizate
pentru serviciile care poluează mediul (depozite de deșeuri, stații de epurare, etc.), reduc atractivitatea și afectează piața terenurilor.

86
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Patrimoniul natural este utilizat într-un mod abuziv, zonele naturale valoroase fiind ocupate intr-o manieră agresivă de locuințe atribuindui-
se și funcții economice incompatibile.
 Dezechilibru în dezvoltarea economică: orașul desfășoară activități economice prospere, în timp ce satele vecine se confruntă cu o rată
sporită a șomajului.
 Lipsa aparentă a perspectivelor locurilor de muncă și lipsa de informații privind oportunitățile de intervenție cauzează un spectrului îngust
de activități economice și împiedică schimbări în acest domeniu. Atractivitatea amplasării pentru înființarea unei activități economice și
investiționale lasă de dorit din cauza unor condiții inadecvate.
 Degradarea locuirii şi a condiţiilor de viaţă: vânzarea locuinţelor către proprietari din care o majoritate semnificativă nu fac faţă costurilor în
creştere ale serviciilor si întreţinerii acestora, degradarea general a fondului de locuinţe şi a serviciilor aferente în mediul urban sunt tot
atâtea motive de îngrijorare pentru autorităţile locale.
 Lipsa accesibilităţii fizice şi a echipării adecvate conform noilor cerinţe: dinamica proceselor de dezvoltare este susţinută de infrastructuri
fizice şi virtuale; în lipsa acestora deplasările, transportul şi comunicarea nu sunt posibile şi se opresc, de regulă, la porţile urbane. Pentru a
fi accesate de investitori, turişti, vizitatori, pentru a fi atrăgătoare pentru comunitatea locală şi pentru forţa de muncă educată, întreaga zonă
are nevoie de reţele de drumuri şi utilităţi de calitate.
 Nivelul scăzut și lipsa varietății serviciilor prestate: oportunitățile pentru lărgirea gamei surselor de dezvoltare în orașe sunt limitate de lipsa
varietății serviciilor, ele fiind și mai drastic limitate în afara orașelor din cauza lipsei totale a acestor servicii. Activitățile economice,
economia bazată pe cunoaștere, atractivitatea generală a oricărei zone depinde, în mare parte de calitatea și diversitatea serviciilor oferite.
 Dezmembrarea socială, scăderea nivelului de trai: comunitățile locale sunt profund afectate de schimbările economice; acest lucru se
reflectă direct asupra scăderii natalității, rata șomajului, creșterea nivelului criminalității, nerespectarea valorilor locale, scăderea
disponibilității pentru spirit antreprenorial și inițiativă etc.
 Degradarea condițiilor de mediu: în pofida presiunilor economice și lipsa unei atitudini pro-active față de mediul înconjurător, grija pentru
calitatea acestuia nu este o prioritate.
 Defrișarea ariilor forestiere, degradarea solului datorită gospodăriei ilegale.
 Depozitele de deșeuri industriale și rumeguș de lemn, alocarea de situri la activități poluante afectează calitatea mediului înconjurător.

87
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Specialiștii consideră că, în scopul de a soluționa aceste probleme, este nevoie de o abordare de dezvoltare la nivel metropolitan / regional. Acesta
își propune să preia și să rezolve presiuni multiple rezultate din schimbarea sistemului economic, planificarea și punerea în aplicare a dezvoltării,
distorsiunii și nevoilor variate, în zonele rurale și urbane adiacente, în scopul de a structura un pol de dezvoltare într-o rețea coerentă la nivel
teritorial.

88
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

VI. Analiza SWOT a 12 orașe din RDC


Analiza SWOT a orașului Hînceşti
Puncte Forte Puncte Slabe
 Infrastructura locală de drumuri prost întreţinută ;
 Amplasarea geografică favorabilă a raionului  Rata scăzută a natalității;
Hânceşti;  Exodul populației în vârstă de muncă;
 Concentrarea întreprinderilor industriale;  Numărul mare al șomerilor;
 Amplasarea unui traseu internațional;  Platforme și clădiri industriale abandonate și
 Lucrători calificați în toate domeniile economiei activitate scăzută;
locale;  Activitatea redusă a întreprinderilor mari;
 Sistem educațional dezvoltat;  Apa poluată, nivel înalt de uzură al SEAU;
 Existența siturilor pentru construcții;  Lipsa pieței de desfacere;
 Echipa de profesioniști ai Primăriei;  Lipsa investițiilor străine;
 Activitatea economică bine dezvoltată;  Iluminatul stradal slab dezvoltat;
 Gazificare, alimentare centralizată cu apă și  Implementarea insuficientă a proiectelor.
canalizare.

Oportunități Amenințări
 Implementarea noilor tehnologii;  Calamități naturale;
 Oportunități de atragere a investițiilor în  Criza politică la nivel național;
economia locală;  Criza mondială;
 Oportunități de îmbunătățire a legislației;  Migrația populației;
 Posibilitatea de a atrage fonduri  Schimbarea permanentă a legislației;
 Posibilități de creare a unei zone economice  Numărul mare de organe cu funcții de control;
libere;  Poluarea apei și solului;
 Locul de amplasare geografică favorabilă;  Instabilitatea socială;
 Studierea practicilor internaționale avansate în  Exercitarea presiunii externe politice și economice;
domeniul industriei și serviciilor;  Epidemii.
 Posibilități de extindere a întreprinderilor locale;
 Posibilitatea de renovare a clădirilor industriale
abandonate sau a celor cu activitate redusă.

89
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Ialoveni


Puncte tari Puncte slabe
 Amplasarea geografică - zona urbană funcțională a  Colaborarea inefectivă între sectorul public și cel
Capitalei; privat;
 Orașul găzduiește toate departamentele  Condiții tehnice inadecvate a drumurilor;
descentralizate și agențiile de dezvoltare regională;  Servicii de aprovizionare cu apă și canalizare
 Dinamica pozitivă a întreprinderilor mici și  subdezvoltate;
mijlocii;  Sistemul de gestionare a deșeurilor nedezvoltat;
 Existența inițiativelor infrastructurii de afaceri;  Nivel scăzut al culturii de antreprenoriat;
 Teren agricol cu potențial agricol ridicat;  Nivel avansat de eroziune a solului;
 Patrimoniul arhitectural și cultural urban cu  Grad ridicat de poluare a apelor de suprafață;
potențial turistic;  Sectorul de producție nedezvoltat;
 Dotare și accesul populației la serviciile publice;  Numărul copiilor de vîrstă școlară scade constant;
 Nivel înalt de școlarizare și forță de muncă  Dotarea insuficientă a instituțiilor medicale cu
calificată; utilaj medical;
 Existența unui număr mare de obiective turistice:  Starea deplorabilă a drumurilor pietonale și lipsa
mănăstiri, muzee și arhitectură. indicatoarelor turistice;

Oportunități Riscuri
 Proximitatea cu municipiul Chișinău;  Suprasolicitarea drumurilor naționale și
 Proximitatea cu piața de desfacere a mun. continuarea degradării infrastructurii de transport
Chișinău; dobândă ridicată a activităților rutier;
economice;  Impact negativ crescut al efectelor schimbărilor
 Implementarea unui sistem eficient de transport climatice;
public;  Exploatare neraționalăa resurselor naturale;
 Stimularea și sprijinirea inițiativelor  Fenomen frecvent al calamitatilor naturale
antreprenoriale: programe de formare profesională, (inundații, secetă, etc.);
creșterea capacităților umane etc.;  Accelerarea ritmului de îmbătrînire a populației;
 Conservarea și valorificarea zonelor naturale în  Migrarea în continuare a forței de muncă calificate
scop turistic; și înalt calificate;
 Valorificarea resurselor de energie regenerabilă;  Tendinţa de majorare a poverii fiscale;
 Programe sociale pentru specialiști și familii  Lipsa investițiilor în domeniul turismului și cel
tinere; economic;
 Consolidarea unui sector de producere a  Adîncirea crizei financiare și economice;
produselor agroalimentare ecologice și  Sprijin incoerent pentru dezvoltarea sectorului
tradiționale; IMM;
 Participarea sectorului ONG-urilor în procesul de  Stoparea finanțării externe;
dezvoltare a orașelor;  Forţa de muncă angajată ilegal;
 Implicarea activă a APL-urilor în dezvoltarea  Lipsa resurselor în domeniul culturii.
economică a localităților.

90
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Anenii Noi


Puncte tari Puncte slabe
 Existența și funcționarea instituțiilor medicale;  Costuri mari de întreținere a instituțiilor sociale;
 Rețea dezvoltată a instituțiilor educaționale și  Creșterea impozitelor pentru instituțiiloe private;
culturale;  Gradul înalt de poluare a apelor de suprafață;
 Experiență în implementarea proiectelor de renovare a  Infrastructura tehnică învechită;
infrastructurii fizice și educaționale;  Lipsa infrastructurii tehnice (parțial) în raioanele
 Colaborarea între instituțiile publice și întreprinderi; noi;
 Existența surselor subterane de apă potabilă;  Iluminat stradal subdezvoltat;
 Creșterea natalității (sporul natural pozitiv al  Turismul nedezvoltat;
populației);  Nivelul surselor de informare slab dezvoltat;
 Organizarea evenimentelor sportive și culturale;  Situația ecologică deplorabilă;
 Infrastructura dezvoltată a serviciilor publice.

Oportunități Riscuri
 Repararea capitală a Centrului Cultural din satul  Lipsa resurselor financiare;
Ruseni;  Concurența neloială;
 Cadrul legislativ imperfect;
 Repararea bibliotecii din s. Ruseni;  Instabilitatea economică și politică;
 Reabilitarea și amenajarea canalului de canotaj și  Emigrarea;
iazului adiacent;  Îmbătrânirea populației;
 Amenajarea și modernizare parcului "Mama  Birocrația excesivă.
Îndurerată";
 Dezvoltarea turismului de pescuit în scopuri
recreative;
 Restabilirea radioului local;
 Extinderea iluminatului stradal în raion /în sate;
 Reconstrucția stadionului orășenesc și construirea a
două terenuri artificiale de fotbal și tenis;
 Construirea statiei de epurare în orașul Annii Noi și
suspendarea ulterioară a funcționării stației de tratare
de la Bulboaca;
 Furnizarea energiei termice clădirilor bibliotecilor din
Ruseni, Berezchi și Hîrbovățul Nou în sezonul rece al
anului;
 Modernizarea / restaurarea rețelei de canalizare și
extinderea acesteia în sectoare noi;
 Repararea / extinderea grădinițelor nr. 3 și nr. 4;
 Amenajarea arcurilor din or.Anenii Noi si s. Berezchi
 Plantarea de copaci și arbuști în zona de protecție a
râului Bîc, Calantîr și iazurilor locale.

91
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Rezina


Puncte tari Puncte slabe
 Amplasare geografică favorabilă din punct de vedere  Poluarea mediului de către întreprinderile
turistic (pe malul râului Nistru); industriale Rezina și Râbnița, inclusiv și de
 Resursele naturale (cariere de calcar, râu Ciorna), inclusiv depozitul de pesticide Păpăuți;
materie primă pentru producția de ciment: pietriș, moloz,  Lipsa punctului vamal în apropiere;
nisip;  Exploatarea ineficientă a zăcămintelor naturale și
 Calea ferată din apropiere (6 km), care în perspectivă poate utilizarea tehnologiilor dăunătoare pentru
fi accesată pentru transportul de marfă; extragerea resurselor;
 Populația competentă și calificată;  Lipsa infrastructurii de agrement turistic;
 Dezvoltarea infrastructurii, inclusiv a infrastructurii sociale  Lipsa unei stații de epurare a apelor uzate și
(diferite instituții de învățământ, culturale, precum și descărcarea lor în râul Nistru;
instituții de asistență medicală pentru grupurile  Starea deplorabilă a rețelelor de apă și canalizare;
dezavantajate);  Lipsa spațiilor de recreere, zonelor verzi,
 Rețea de drumuri naționale; terenurilor de joacă;
 Utilizarea clădirilor libere și terenurilor de către APL  Lipsa unui Registru a patrimoniului public,
pentru satisfacerea nevoilor populației (muzee, teatre, precum și lipsa unui plan de dezvoltare
cinematografe, centru de meșteșugari); instituțional;
 Dezvoltarea atracțiilor turistice – rîul Nistru, pensiuni,  Planul urbanistic învechit;
infrastructura de turism;  Aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de
 Existența surselor alternative de energie electrică  calitate joasă. Plafonul maxim de nitraţi în fântâni
(capacitatea hidroelectrică, energia eoliană, energia  este 50 mg/dm3, în prezent cantitatea acestora
solară);  depăşeşte 70-80 mg/dm3.
 Activitățile ONG-urilor (APP, ADR Habitat).  Concentrarea excesivă într-un singur sector;
 Administrația locală deschisă spre colaborare cu  Dependenţa de o singură piaţă de desfacere şi
investitorii străini; activitatea redusă a produătorilor pe pieţele
 Prezența sucursalelor mai multor bănci; externe;
 Existență agenților economici mari;  Lipsa ghişeului unic pentru susţinerea activităţii
 Existența infrastructurii de asistență pentru întreprinderi; antreprenoriale;
 Ponderea înaltă a investitorilor străini în industrie;  Calitatea redusă a infrastructurii transporturilor;
 Existenţa spaţiilor pentru dezvoltarea activităţilor  Lipsa unui oficiu şi a unui centru de informare
industriale, inclusiv a parcurilor industriale; turistică;
 Nevalorificarea potenţialului etnografic şi istoric
Învățământul al zonei;
 Existenţa unei baze tehnico-materiale corespunzătoare  Lipsa colaborării dintre mediul de afaceri şi
desfăşurării procesului educaţional; Crearea condiţiilor instituţiile de învăţământ profesional şi
pentru asigurarea educaţiei preşcolare; universitare;
 Funcţionarea cantinelor în toate unităţile şcolare;  Accesul limitat al întreprinderilor, în special al
 Formarea a 18 Asociaţii ale Părinţilor şi Pedagogilor, IMM-urilor, la sursele de finanţare;
activitatea cărora e orientată spre ajustarea asigurării  Informarea slabă a antreprenorilor privind
funcţionalităţii instituţiilor; procedurile de export, cu precădere a produselor
 Potenţial uman calificat în majoritatea instituţiilor, număr agroalimentare;
minim de cadre didactice necalificate; 50% din numărul  Potenţialul redus al IMM-urilor.
cadrelor deţin grad didactic;  Conştientizarea redusă a rolului cooperării
 Participarea unui număr mare de cadre didactice la cursuri întreprinderilor;
de formare continuă; Învățământul
 Dorinţa de schimbare manifestată de cadrele didactice,  Lipsa unei conexiuni sănătoase „familie-şcoală”;
capacitatea lor de a asigura eficienţa procesului  Accentuarea fenomenului de abandon şcolar;
educaţional;  Lipsa dotării şi modernizarea bazei
 Lipsa dificultăţilor în şcolarizarea copiilor, inclusiv a celor tehnicomateriale;
cu dizabilităţi;  Slaba corelare a ofertei de muncă cu
 Experienţa bogată în implementarea curricula şcolare, a specializările din instituţiile de învăţământ;
noilor tehnologii didactice;  Lipsa soft-urilor educaţionale;
 Inspecţia şcolară orientată spre monitorizarea şi dirijarea  Carenţe în activitatea de educaţie a tinerilor;
activităţiilor; parteneriat ineficient şcoală-comunitate-APL-ONG-
 Promovarea unui sistem educaţional echitabil, acordarea uri;
şanselor egale tuturor copiilor.  Lipsa taberilor de sejur;
Social  Inexistenţa Casei Tinerilor Naturalişti şi a Casei
 Existenţa sistemului de protecţie socială, care efectuează Tinerilor Tehnicieni;
plăţile sociale stabilite de stat unor categorii  Salarii mici în acest sector.
corespunzătoare de populaţie din raion. Social

92
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Orientarea structurilor de asistenţă socială spre standardele  Mărimile mici ale pensiilor şi indemnizaţiilor de
internaţionale din sfera protecţiei sociale a diferitor protecţie socială, care sunt semnificativ mai mici
categorii de populaţie a raionului. decât mărimea valorică a minimului de existenţă.
 În raion funcţionează un azil pentru bătrâni şi pensionari  Funcțiile, legate de prestarea serviciilor sociale,
„Casa bunicuţei” (20 pers.), 1 Cantină de ajutor social (119 nu sunt prestigioase, volumul mic al mărimii
pers.); remunerării muncii lucrătorilor sociali.
 În raion funcţionează un centru de asistenţă socială de zi  Un număr mare de populație trăiește în sărăcie;
pentru copii (25 per.), 2 case de copii de tip familial (14  Lipsa personalului medical la nivel de oraș;
pers).  Prevalenţa prin alcoolism a populaţiei raionului
 Servicii create: Asociaţia „Motivaţie” a derulat proiectul Rezina este cu 4,3% mai mare decât nivelul
,,Orientare vocaţională şi încadrarea în câmpul muncii a mediu pe ţară. Ponderea femeilor aflate la
persoanelor cu dezabilităţi locomotorii”. evidenţă din numărul total de bolnavi de
Cultura alcoolism şi psihoze alcoolice este mai mare de
 Existența tradițiilor bogate; 1,4 ori decât nivelul mediu pe toate raioanele
 Existența instituțiilor de artă; Republicii Moldova.
 Existenţa unor obiecte culturale de importanţă deosebită Cultura
pentru Republica Moldova (monumente istorice, biserici,  Inexistenţa unor parteneriate cu organizaţii
mănăstiri, etc.); neguvernamentale din zonă;
 Existenţa potenţialului uman în domeniul culturii – factor  Nevalorificarea potenţialului etnografic şi istoric
esenţial de dezvoltare a sectorului cultural şi de producere al zonei;
a brandului regional (meşteri emeriţi, ansambluri  Insuficienta resurselor umane, materiale şi
folclorice, etc.). financiare în domeniu;
 Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea
sectorului cultural (starea avansata de degradare a
unei mari părţi din casele şi căminele culturale);
 Condiții inadecvate pentru majoritatea
bibliotecilor;
 Număr redus de proiecte culturale iniţiate;
 Lipsa mecanismelor şi a managementului de
promovare a potenţialului uman şi a articolelor
produse de meşterii populari;

Oportunități Riscuri

 Amplasarea în apropiere de or. Râbnița (Transnistria):  Pericol permanent de inundații;


pieții forței de muncă, agriculturii și sectorul de creștere a  Zona cu risc ridicat de poluare ecologică,
animalelor bine dezvoltat; principalele surse de poluare fiind compania
 Explorarea materiei prime pentru producerea sticlei, "Lafarge Ciment" SA (explozii, moloz) și fabrica
dezvoltarea și producția altor materiale de construcții; din Rîbnița, de stocare a pesticidelor (Păpăuți) și
 Utilizarea liniilor de cale ferată și de transport maritim; descărcarea apelor uzate menajere în râul Nistru;
 Potențialul turistic (râul Nistru, complexele monahale  Localizarea orașului în regiunea transnistreană
Saharna și Țâpova) - resurse pentru dezvoltarea turismului reduce atractivitatea investițională a orașului;
și a industriei hoteliere;  Existența unor puncte vamale ilegale pe râul
 Atragerea fondurilor străine în domeniul protecției Nistru poate crea dificultăți pentru circulația
mediului și dezvoltării turismului; mărfurilor pe drumuri și linii de cale ferată;
 Producția de energie electrică din surse alternative de  Creșterea migrației populației, în special în rândul
energie; tinerilor;
 Recuperarea spațiilor neutilizate pentru înființarea  Expunerea înaltă la şocurile economice externe;
întreprinderilor;  Expunerea înaltă la şocuri, ca urmare a
 Parteneriate între sectorul public și cel privat; specializării înguste în sectorul de construcţii;
 Locul de amplasare geografică favorabilă pentru  Instabilitatea cadrului național legal;
dezvoltarea economică a orașului; Birocraţia în instituţiile publice şi calitatea redusă a
 Oportunități pentru atragerea investițiilor străine serviciilor oferite mediului de afaceri.
 Existența zăcămintelor minerale, care pot contribui la
dezvoltarea industriei materialelor de construcții; Educația
 Semnarea acordului de liber schimb aprofundat dintre RM  Politica de salarizare existentă în domeniul
și UE care va impulsiona investițiile străine; educaţional, cu influenţe negative asupra calităţii
 Acordarea periodică a fondurilor naționale în vederea actului educaţional;
suportului mediului de afaceri, o atenție deosebită fiindu-i  Micşorarea anuală a numărului de elevi, cu
acordată IMM-urilor. implicaţii asupra formării personalului didactic
Educația calificat în unităţile şcolare cu efective mici;
 Existenţa unui cadru legislativ stabil în domeniul  Lipsa condiţiilor atractive pentru cadrele didactice
învăţământului; tinere (salarizare, condiţiile din şcoli, locuinţe

93
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Reorganizarea şi optimizarea instituţiilor de învăţământ sociale etc.);


prin modificarea statutului acestora sau prin lichidare;  Populaţia şcolarizată în învăţământul primar şi
 Existenţa unor programe europene de parteneriat învăţământul gimnazial în scădere datorită
educaţional, la care Republica Moldova este asociată scăderii demografice;
(Proiectele/programele comunitare de mobilitate în  Volumul finanţării bugetare mic;
domeniul educaţiei (TEMPUS, Erasmus-Mundus, Jean  Rezistenţa populaţiei vis-a-vis de reforma
Monnet, Youth in Action, Marie Curie şi e-Twinning); structurală în domeniul educaţiei;
 Implicarea ONG-urilor la realizarea acţiunilor educaţionale  Creşterea numărului de elevi rămaşi fără
nonformale de calitate; supravegherea părintească;
 Susţinerea din partea autorităţilor locale a programului de Domeniul Social
dotare cu tehnică de informatizare şi de comunicare a  Tendinţele demografice negative, legate de
unităţilor şcolare; îmbătrânirea populaţiei şi creşterea în consecinţă
 Posibilităţi de exploatare profitabilă a spaţiilor disponibile; a numărului de pensionari, pe de o parte, şi
 Atragerea surselor extrabugetare, sporirea gradului de reducerea numărului populaţiei în vârstă aptă de
implicare a părinţiilor în soluţionarea problemelor de muncă – pe de altă parte.
asigurare a educaţiei;  Majorarea de mai departe a dimensiunilor
 Asigurarea accesului la servicii educaţionale de calitate; economiei tenebre, reducerea sectorului formal al
Domeniul Social ocupării şi, ca consecinţă, reducerea numărului
 Existenţa bazei normativ-legislativă a protecţiei sociale, contribuabililor de plăţi de asigurare.
elaborate ţinând cont de standardele internaţionale.  Creşterea dimensiunii migraţiei părinţilor în
 Lărgirea listei ţărilor, care au încheiat cu Republica căutarea unui loc de muncă, şi, în consecinţă, o
Moldova acorduri bilaterale în sfera asigurărilor sociale. creştere a numărului de copii fără supraveghere
Aceste acorduri permit migranţilor de muncă să se părintească;
folosească de pensiile lucrate peste hotare la întoarcerea la  Instabilitatea dezvoltării economice a ţării, nu
locul permanent de trai în raion. permite direcţionarea resurselor financiare
 Colaborarea cu organizaţiile umanitare naţionale şi necesare spre asistenţa socială a populaţiei.
internaţionale în vederea acordării asistenţei sociale
invalizilor, familiilor cu mulţi copii, altor categorii de Cultură
populaţiei cu necesităţi din raion.  Capacitate redusă de satisfacere a nevoilor
Cultură culturale, informaţionale, de comunicare;
Acces la fonduri externe şi granturi;  Înrăutăţirea situaţiei sociale a populaţiei;
Stimularea creaţiei populare şi revigorarea meşteşugurilor  Dispariţia unor monumente istorice;
tradiţionale;  Dispariţia meşterilor populari pe fondul lipsei
posibilităţii valorificării produselor create;

94
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Șoldănești


Puncte tari Puncte slabe
 Unități moderne de transport și utilaje pentru transportul  Lipsa strategiilor și planurilor de dezvoltare a
deșeurilor solide; serviciilor comunale locale;
 Serviciul de salubritate stabilit pe principiul Intercity cu  Sistemele de alimentare cu apă și canalizare sunt
activitate extinsă la nivel raional; învechite;
 Infrastructura de salubrizare dezvoltată (deschiderea biroului,  Insuficiența resurselor financiare alocate;
achiziționarea echipamentelor de calculator, poligon pentru  Un număr mare de consumatori au datorii pentru
depozitarea deșeurilor, platforme de colectare, coșurile serviciile locale prestate (alimentare cu apă,
stradale dumping, drumuri de acces renovate); canalizare, salubritate);
 Angajații întreprinderilor municipale instruiți în domeniu;;  40% din populație nu sunt conectați la sistemul
 Rețele extinse de canalizare (60% din locuitori, fiind municipal de alimentare cu apă, canalizare,
conectați); salubritate;
 Stații funcționale epurare a apelor reziduale;  Infrastructura drumurilor se află într-o stare
 rețele extinsr de apeduct (70% din locuitorii orașului sunt deteriorată;
conectate la sursa de alimentare cu apă);  Colaborare slabă între întreprinderile municipale și
 Străzile principale adiacente iluminate pe timp de noapte; cele locale;
 95% dintre locuitori conectați la serviciile de telecomunicații;  Existența unei rampe neautorizate, care a fost acolo
 90% din locuitori conectați la conducta de gaz; timp de 20 de ani, situat pe malul râului Ciorna, un
 Existența unui plan de Eficiență Energetică Locală; afluent al râului Nistru;
 Existența unui Plan Urbanistic al orașului;  Parcul Central si zonele de recreere în jurul
 Administrația locală deschisă spre colaborare cu investitorii blocurilor locative nu sunt încă amenajate;
străini;  Râul Ciorna este poluat;
 Existența unei piețe alimentare;  Apa din fântâni este poluată;
 Prezența filialelor unui număr de bănci;  Existența câinilor vagabonzi care împrăștie
 Amplasarea companie cu capital străin "Gemini Clothing deșeurile în oraș;
Limited";  Lipsește groapa pentru incinerarea animalelor
 Accesul la liniile de cale ferată; moarte;
 Accesul la drumul național;  Politizarea instituțiilor locale care furnizează
 Prezența spațiilor industriale; servicii de utilitate;
 Cariera de piatră din apropiere;  Atitudinea pasivă a cetățenilor față de serviciile
 Întreprinderile agricole funcționale și rentabile (SA "Cereale" oferite și angajamentele asumate;
Fabrica producătoare de fructe și legume uscate);  Lipsa asociațiilor de proprietari / locatarilor in
 Oraș inconjurat de paduri; blocurile de locuit;
Sistemul de învățământ  Orașul Șoldănești nu are o rețea de transport public;
 Personalul calificat în domeniu (care deține un grad didactic);  Conflicte politice în consiliul local Șoldănești;
 Cabinetele dotate cu iluminat, încălzire, apă rece 100%, apă  Resurse financiare locale insuficiente;
fierbinte 20%;  Infrastructura inadecvată;
 Colaborarea cu părinții;  Industria subdezvoltată;
 Asociațiile active a părinților și pedagogilor;  Potențialul public-privat neexploatat;
 Funcționarea cabinetelor medicale;  Lipsa unei strategii de marketing a orașului;
 Dotarea cu mobilier nou - 25%  Promovarea insuficientă a produselor și a
 Existența terenurilor de joacă în grădinițe; serviciilor locale;
 Două licee își desfășoară activitatea (câte unul pentru fiecare  Lipsa culturii manageriale în sectorul privat;
raion); 2 grădinițe, o școală de muzică, o școală de arte  Drumuri deteriorate;
plastice, un Centru de Artizanat;  Managementul calității nu se aplică pentru
 Spațiile existente sunt utilizate la potențialul lor maxim; produsele și serviciile locale;
 Nivel ridicat de frecvență a copiilor.  Lipsa infrastructurii de cazare turistică;
Domeniul Social  Turismul nu este dezvoltat;
 Funcționarea Serviciului de Asistență Socială la primărie;  Lipsa unui birou și unui centru de informare
 Casă de odihnă, cu o capacitate de 28 de persoane; turistică;
 Centrul de artizanat deschis pentru copii;  Nivelul scăzut de trai;
 Există o echipă multidisciplinară care se ocupă de problemele  Nivelul scăzut al salariilor în raport cu costul de
sociale, violența în familie; trai;
 A fost implementat un proiect numit Crearea unui centru  Companii falimentate;
comunitar de servicii sociale și a accesului la informație,  Spații industriale neutilizate;
finanțat de PNUD;  Antreprenori slab instruiți în managementul
 Funcționarea Asociației Veteranilor; afacerilor;
 APL organizează comemorari și aniversări pentru veteranii  Număr redus de asociații specializate și ONG-uri
de război; capabile să ofere consultanță și asistență
 ONG-urile "Profemida" și "Speranța" își desfășoară antreprenorilor locali;

95
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

activitatea și oferă servicii grupurilor social vulnerabile din  Lipsa de interes pentru introducerii de noi
oraș și district tehnologii;
Cultură  Sistemul educațional
 Casă de cultură complet renovată;  Acoperișurile grădinițelor sunt uzate și nu sunt
 Copii talentați; izolate corespunzător;
 Profesioniștii din domeniu;  Ferestrele sunt învechite în toate instituțiile (liceul
 Săli de repetiții deschise și funcționale; "A. Mateevici", grădinița-creșa "Andrieș")
 Acces ușor la centrele culturale;  Clădirile instituțiilor de învățământ nu au fost
Existența echipamentelor muzicale tehnice; renovate;
Participarea activă la festivalurile din raion, la nivel național  Sisteme de alimentare cu energie a instituțiilor de
și internațional; învățământ sunt învechite;
 Existența unei școli de muzică;  Gardurile terenurilor de joacă în grădinița-creșa
 Existența școlii de artă; "Andrieș" și grădinița-creșa "Mărțișor" se află într-
 Existența unui Centru de Artizanat; o stare nesatisfăcătoare;
 Existența liceului  Numărul insuficient de cadre didactice;
 Existența museului  Salariu mic (activare la 0,75);
 Existența unui parc de cultură (până în prezent exista doar un  Stadioanele nu sunt amenajate corespunzător;
teren pentru parc);  Lipsa bazinului de înot;
 Rata înaltă de frecventare a bibliotecii pentru copii;  Lipsa sălilor de sport municipale;
 Donații de cărți;  Calculatoarele și echipamentele pentru efectuarea
 Fond de carte completat; calculelor sunt învechite si incomplete;
 Funcționarea unei biblioteci pentru copii și unei pentru adulți;  Lipsa unui sistem de canalizare la liceul "Ștefan cel
 Existența unei scene de vară (teatrul de vară); Mare";
 Funcționarea a două biserici.  Lipsa cadrelor didactice în învățământul preșcolar
și școlar;
Domeniul Social
 Numărul insuficient de lucrători sociali;
 Lipsa echipamentelor pentru persoanele cu
dizabilități;
 Nu toate persoanele vulnerabile care necesită ajutor
financiar din partea APL, beneficiază de acesta;
 Lipsa unei cantine sociale;
 Lipsa de activități destinate copiilor cu dizabilități;
 Cooperarea insuficientă între administrațiile locale
și departamentul raional de asistență socială;
 Pante insuficiente pentru persoanele cu dizabilități;
 Persoanele cu dizabilități nu au acces la locuri de
muncă;
 Lipsa grupurilor de interese pentru persoanele cu
dizabilități;
 Lipsa echipei mobile multidisciplinare de asistență
socială;
 Insuficiența spațiului în cimitir;
 Număr miic de proiecte în domeniul social;
 Puține ONG-uri care desfășoară activități sociale și
care au o capacitate de management dezvoltat;
 Număr insuficient de semne rutiere pentru pietoni
și treceri de pietoni pe drumurile locale.
Cultură
 Salariul mic al lucrătorilor de cultură;
 Instrumente muzicale insuficiente;
 Squarul străzii Victoria neamenajat;
 Strada Păcii amenajată necorespunzător;
 Lipsa unei săli de discotecă;
 Lipsa zonelor desemnate pentru a petrece vacanțe
în aer liber;
 Echipamente de sunet învechite și insuficiente
 Mobilier bibliografic pentru copii și adulţi învechit
 Insuficiența cărților în limba română în bibliotecă;
 Instituțiile culturale nu sunt conectate la Internet;
 Turismul cultural este slab dezvoltat;
 Lipsa unui muzeu al orașului;
 Lipsa transportului pentru deplasarea la festivaluri,

96
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

concerte, concursuri în alte orașe;


 Starea deplorabilă a bibliotecilor publice;
 Insuficiența calculatoarelor în biblioteci și în Casa
de Cultură;
 • Lipsa unui sistem de încălzire în bibliotecă pentru
copii.

Oportunități Riscuri
 Intensificarea Colaborării cu Agenția de Dezvoltare  Instabilitate politică;
Regională Centru pentru dezvoltarea serviciilor de utilitate;  Legislația imperfectă în domeniu;
 Colaborare cu Fondul Ecologic Național;  Creșterea prețurilor la energie;
 Colaborare cu Fondul pentru Eficiență Energetică din  Politizarea activității Fondului pentru eficiență
Republica Moldova; energetică;
 Accesarea programelor de finanțare anunțate;  Presiuni din partea instituțiilor de stat;
 Identificarea partenerilor străini, în scopul de a accesa fonduri  Nivelul înalt al corupției;
Europene;  Nivelul ridicat al migrației în rândul populației în
 Colaborarea cu instituțiile, care oferă servicii de formare de vârstă de muncă;
calitate în domeniul serviciilor comunale;  Calamități naturale;
 Amplasarea geografică favorabilă dezvoltării economice a  Instabilitatea politică;
orașului;  Credite bancare nerentabile;
 Percepția îmbunătățită a investitorilor orașului;  Falimentul băncilor;
 Dezvoltarea parteneriatelor între antreprenorii locali și  Scăderea credibilității de afaceri;
străini;  Devalorizarea monedei naționale;
 Stabilirea de parteneriate public-privat;  Nivelul ridicat al inflației;
 Creșterea colaborării cu Agenția de Dezvoltare Regională  Creșterea prețurilor pentru telecomunicații, energie
Centru pentru dezvoltarea sectorului economic; electrică, combustibil și transport;
 Accesarea programelor de finanțare anunțate în domeniu;  Inechitatea investitorilor;
 Identificarea partenerilor în străinătate pentru dezvoltarea  Nivelul înalt al corupției;
afacerilor;  Nivelul ridicat al migrației;
 Colaborarea cu instituțiile, care oferă servicii de instruire  Îmbătrânirea populației;
calificată în dezvoltarea afacerilor;  Creșterea prețurilor la energie;
 Realizarea unui schimb permanent de experiență în țară și în  Presiunile din partea instituțiilor de stat.
străinătate în vederea dezvoltării afacerilor. Domeniul de învățământ
Sistemul de educație  Fluxul de profesori și părinți în străinătate;
 Atragerea antreprenorilor în activitățile educaționale;
 Abandonul copiilor de către părinții lor;
 Implementarea proiectelor în domeniul educației;  Rata scăzută a natalității;
 Stabilirea unui schimb de experiență cu alte instituții (în țară
 Salariile mici ale profesorilor;
și în străinătate);
 Reformele nefuncționale în domeniul educației;
 Popularizarea artei (participarea la concursuri și expoziții
Domeniul Social
republicane și internaționale);
 Criza economică (creșterea prețurilor și pensii
 Colaborarea cu ONG-urile din domeniul educației;
mici);
 Promovarea succeselor cadrelor didactice (educație).  Devalorizarea monedei naționale;
Domeniul Social
 Creșterea vârstei de pensionare;
 Atragerea fondurilor de asistență socială din cadrul
 Migrația excesivă a populației apte de muncă;
Ministerului Muncii și Protecției Sociale;
 Atenuarea fondurilor internaționale pentru ajutor
 Colaborarea cu cetățenii din străinătate;
social și proiecte sociale.
 Colaborarea cu fundația republicană "Edelvais" și Fundația
Cultură
internațională "Counterpart";
 Migrația populației, în special a copiilor și tinerilor;
 Colaborarea cu întreprinderile locale pentru a aborda
 Trecerea specialiștilor în alte domenii de activitate;
problemele sociale;
 Lipsa de unitate politică;
 Schimbul de experiență în cadrul vizitelor de studiu în țările
 Lipsa fondurilor pentru cultură.
europene;
 Colaborarea cu organizațiile sociale din România și Uniunea
Europeană.
Cultură
 Schimbul de experiență și colaborarea cu orașele învecinate
și orașele altor țări;
 Posibilitatea atragerii resurselor externe;
 Colaborarea cu Ministerul Culturii;
 Invitarea specialiștilor naționali și externi din domeniul
culturii;
 Colaborarea cu nativii din domeniul culturii, care s-au stabilit

97
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

cu traiul într-un alt oraș sau țară;


 Colaborarea cu jurnaliștii și televiziunea din oraș pentru a
promova cultura.

98
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Telenești


Puncte tari Puncte slabe
 Existența Planului de eficiență energetică locală;  Controlul calității, în ultimii ani a demonstrat o
 Existența Planului Urbanistic General; calitate proastă a apei potabile, ce nu corespunde
 Ponderea locuințelor conectate la rețeaua de alimentare cu standardelor de calitate. În anul 2009, au fost
apă centrală este de 83,4%; depistate șase cazuri, în care calitatea apei potabile
 Orașul dispune de un depozit de deșeuri echipate și nu îndeplinea standardele sănătății, în 2010-3 cazuri
autorizate. La nivel local, există firme specializate în și în 2011-7 cazuri. Indicatori de calitate s-au
colectarea gunoiului și întretțnerea spațiilor verzi; înrăutățit în ultima perioadă;
 Administrația locală deschisă spre colaborare cu  Ponderea gospodăriilor conectate la rețeaua centrală
investitorii străini; de canalizare este de 43%;
 Apropierea unui pol economic – Orhei.  Transportul public este insuficient și acoperă
Sistemul de Învățământ necesitățile doar a 15% din populație;
 Existența învățământului: preșcolar, gimnazial, liceal și  Accesul persoanelor cu handicap în transportul
preuniversitar; public este dificil sau imposibil din cauza unităților
 Asociațiile părinților sunt active și susțin procesul de transport, care nu au fost adaptate pentru
educațional; transportul persoanelor cu handicap;
 Existența locurilor de joacă moderne pentru copii.  Din lungimea totală de 70 km de străzi ale orașului,
Domeniul Social doar 25 km sau 36% sunt iluminate;
 Funcționarea serviciului de asistență socială la primărie;  Ponderea gospodăriilor, care beneficiază de servicii
 Implicarea activă a diasporei în dezvoltarea orașului de salubritate depășește 60%;
Telenești.  Lipsa producătorilor în oraș, majoritatea agenților
Cultură economici își desfășoară activitatea în baza patentei;
 Existența unui patrimoniu cultural bogat;  Orașul are o economie relativ slab dezvoltată și
 Existența unui centru sportiv. nevariată, care este axată pe agricultură. Industria
este reprezentată de șase companii.
Sistemul de Învățământ
 Lipsa de mobilier sau mobilier învechit în instituțiile
preșcolare;
 Lipsa profesorilor vârstnici și lipsa de tineri
profesioniști în sistemul educațional;
 Lipsa de apă și canalizare în grădiniță nr.3;
 Bibliotecile funcționează în condiții inadecvate care
necesită reparații.
Domeniul Social
 Lipsa locurilor de muncă în oraș;
 Număr mic de tineri profesioniști;
 Rata ridicată a șomajului;
 Emigrării populației;
 Nivel ridicat de sărăcie. Ponderea săracilor în rîndul
populației orașului este de 41,2%;
 Lipsa varietății de servicii sociale la nivel de oraș;
 Lipsa de îngrijire medicală la domiciliu pentru
persoanele vulnerabile - persoanele în vârstă,
persoane cu handicap.
Cultură
 Instituțiile culturale care sunt disponibile, în orașul
Telenești sunt Centrul de Cultură, biblioteca, școala
de muzică "Barbu Lăutaru", școala de arte plastice.
Aceste clădiri necesită investiții în reparații și în
echipamente tehnice și mobilier;
 Centrul cultural trebuie să fie conectat la rețeaua
conductelor de gaz.

Oportunități Riscuri

99
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Intensificarea Colaborării cu Agenția de Dezvoltare  Instabilitate politică;


Regională Centru pentru dezvoltarea serviciilor de  Legislația imperfectă în domeniu;
utilitate;  Creșterea prețurilor la energie;
 Colaborare cu Fondul Ecologic Național;  Politizarea activității Fondului pentru eficiență
 Colaborare cu Fondul pentru Eficiența Energetică din energetică;
Republica Moldova;  Presiuni din partea instituțiilor de stat;
 Colaborarea cu UE, USAID;  Nivelul înalt al corupției;
 Atragerea investitorilor în oraș;  Nivelul ridicat al migrației în rândul populației în
 Semnarea acordului de Liber Schimb aprofundat și vârstă de muncă;
Cuprinzător cu UE, care ar crea condiții pentru stimularea  Calamități naturale;
investițiilor străine.  Expunerea înaltă la şocurile economice externe;
Sistemul de învățământ  Instabilitatea cadrului juridic național;
 Atragerea întreprinzătorilor în activitățile educaționale;  Birocrație în instituțiile publice și calitate redusă a
 Implementarea proiectelor în domeniul educației; serviciilor oferite mediului de afaceri.
 Stabilirea unui schimb de experiență cu alte instituții (în Domeniul de învățământ
țară și în străinătate);  Fluxul de profesori și părinți în străinătate;
 Popularizarea artei (participarea la concursuri și expoziții  Abandonul copiilor de către părinții lor;
republicane și internaționale);  Rata scăzută a natalității;
 Colaborarea cu ONG-urile din domeniul educației;  Salariile mici ale profesorilor;
 Promovarea succeselor cadrelor didactice (educație). Domeniul Social
 Criza economică (creșterea prețurilor și pensii mici);
Domeniul Social  Devalorizarea monedei naționale;
 Atragerea fondurilor de asistență socială din cadrul  Creșterea vârstei de pensionare;
Ministerului Muncii și Protecției Sociale;  Migrația excesivă a populației apte de muncă;
 Colaborarea cu cetățenii din străinătate;  Atenuarea fondurilor internaționale pentru ajutor
 Colaborarea cu fundația republicană "Edelvais" și social și proiecte sociale.
Fundația internațională "Counterpart"; Cultură
 Colaborarea cu întreprinderile locale pentru a aborda  Migrația populației, în special a copiilor și tinerilor;
problemele sociale;  Trecerea specialiștilor în alte domenii de activitate;
 Schimbul de experiență în cadrul vizitelor de studiu în  Lipsa de unitate politică;
țările europene;  Lipsa fondurilor pentru cultură.
 Colaborarea cu organizațiile sociale din România și
Uniunea Europeană.
Cultură
 Schimbul de experiență și colaborarea cu orașele
învecinate și orașele altor țări;
 Posibilitatea atragerii resurselor externe;
 Colaborarea cu Ministerul Culturii;
 Invitarea specialiștilor naționali și externi din domeniul
culturii;
 Colaborarea cu nativii din domeniul culturii, care s-au
stabilit cu traiul într-un alt oraș sau țară;
 Colaborarea cu jurnaliștii și televiziunea din oraș pentru a
promova cultura.

100
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Călărași


Puncte tari Puncte slabe
 Stabilizarea relativă a populației în ultimii 3 ani;  Recesiune demografică considerabilă (1994-2008)
 Structură pe sexe și vîrste relativ favorabilă  Rata înaltă de emigrare;
 Populația adultă la rata de 2/3;  Sporul natural negativ al populației;
 Un număr tot mai mic al populației continuă să fie  Salariile mici care încurajează inactivitatea
ocupat în agricultură; economică în rândul populației;
 În sat există o rețea extinsă de instituții de  Un grad înalt de dependență de activitățile
învățământ, cultură, agrement și sport; desfășurate în oraș și de rezultatele activităților
 Amplasat în apropierea mun. Chilinău; agricole, prin urmare, de condițiile meteorologice;
 Există tradiții în ceea ce privește activitatea  În sectorul social activează un număr mic de
industrială; angajați, care nu satisfac în întregime necesitățile
 Oraș traversat de trasul național Chișinău-Ungheni; populației
 Mare parte din gospodării conectate la apeduct;  Sectorul real al economiei orașului este slab
 Extinderea proiectului de iluminat stradal; dezvoltat;
 Existența unei strategii la nivel de oraș pentru  Dependenţa excesivă de transferurile de la piața
dezvoltarea socio-economică. externă;
 Deficit / lipsa resurselor locale de energie;
 Ponderea mică (încă) a gospodăriilor conectate la
sistemul de gaze naturale;
 Calitatea drumurilor locale nesatisfăcătoare (doar
34% sunt asfaltate);
 Un număr mic de gospodării conectate la sistemul
de canalizare.

Oportunități Riscuri
 Promovarea politicii sociale echitabile;  Nivel scăzut de angajare în sectorul industrial din
 Utilizarea transferurilor bănești de peste hotare în regiune
vederea dezvoltării noilor afaceri;  Principiile de impozitare a bugetului de austeritate;
 Acorduri internaționale de export, care ar favoriza  Manifestări intense ale proceselor de inflație pe
extinderea pieței de desfacere; piața financiară (republicană);
 Existența unor programe naționale de dezvoltare  Prețurile ridicate ale furnizorilor de energie
economică; importată de peste hotare;
 Oportunități de formare prin intermediul agențiilor  Instabilitatea politică din țară.
de formare profesională;

101
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Ungheni


Puncte forte Puncte slabe
 Așezare lîngă frontieră  Stagnare economică
 Poziție geografică favorabilă  Infrastructură deficitară
 Sector ONG dezvoltat  Amplasarea geografică (este mărginit de rîul Prut))
 Consiliu local receptiv  Lipsa instituțiilor de învățămînt superior
 Infrastructură socială dezvoltată  Lipsa statutului de municipiu
 Implicare activă a Fundației Comunitare Ungheni  Lipsa resurselor naturale
 Zonă Economică Liberă  Lipsa locurilor de muncă
 Cetățeni activi  Migrația sporită a populației active
 Spital raional modern  Insuficiența instituțiilor de învățămînt preșcolar
 Agenți economici importanți  Insuficiența activităților de agrement
 Număr foarte mare de colegii  Lipsa centrelor de agrement
 Centru modern pentru tineret  Migrația ridicată în rîndul adulților, copii rămași
 Diverse instituții sportive și culturale fără supraveghere
 Diverse activități extracurriculare  Salarii mici în sfera educațională
 Profesori calificați  Insuficiența serviciului de asistență socială pentru
 Piață imobiliară dezvoltată grupurile vulnerabile
 Potențial turistic ridicat  Lipsa materialelor didactice și a jucăriilor în
 Mass-media locală activă grădinițe
 Infrastructură dezvoltată  Pregătirea insuficientă a cadrelor didactice privind
 Nod de cale ferată lucrul cu copiii cu dezabilități
 Lipsa unui cinematograf sau teatru
 Epuizarea resurselor folosite în construcții
 Lipsa spațiilor pentru construcții
 Lipsa unui pod peste rîul Prut

Oportunități Amenințări
 Dezvoltarea slabă a turismului  Dezastre naturale (inundații și secetă)
 Drumul Național R62  Criza economică
 Conducta de gaze Iași-Ungheni  Cadrul legislativ nefavorabil
 Proiecte europene  Instabilitate politică
 Participarea la proiecte naționale și internaționale  Migrația externă și exodul de specialiști calificați
 Investiții străine
 Dezvoltarea relațiilor transfrontaliere
 Aderarea la UE
 Condiții favorabile pentru dezvoltarea cooperarării
dintre Autoritățile Locale Progres tehnologic

102
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Nisporeni


Puncte forte Puncte slabe
 Competențe în elaborarea documentelor de  Migrația forței de muncă
planificare managerială  Nivelul scăzut de asigurare a populației
 Terenuri și soluri fertile, favorabile pentru  Subdezvoltare industrială
cultivarea viței de vie și a livezilor  Lipsa unei pieți agricole modernizate
 Vinărie funcțională cu potențial de export  Sistem de irigații nefuncțional
 Resurse naturale  Sistem de canalizare slab dezvoltat
 Depozit modern de deșeuri  Drumuri deteriorate
 Școală profesională modernă  Ritm scăzut de atragere a investițiilor
 Incubator de afaceri  Productivitatea scăzută în agricultură
 Furnizori de servicii publice  Lipsa unui plan urbanistic general

Oportunități Amenințări
 Promovarea unei politici sociale echilibrate  Cererile scăzute de locuri de muncă în sectorul
 Modernizarea tehnologiilor agricole industrial
 Mai multe transferuri bănești în vederea dezvoltării  Corupția în instituțiile publice
afacerilor locale  Instabilitatea politică din țară
 Acorduri comerciale internaționale privind
extinderea pieții de desfacere
 Existența unor programe naționale de redresare
economică
 Programe de cooperare transfrontalieră
 Oportunități de formare prin intermediul agențiilor
de pregătire profesională

103
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Criuleni


Puncte forte Puncte slabe
 Poziția geografică favorabilă din punct de vedere turistic  Îndepărtarea geografică a punctelor vamale/Lipsa
(pe malul rîului Nistru) punctelor vamale în proximitate
 Rețea de drumuri naționale  Exploatarea ineficientă a resurselor naturale și utilizarea
 Extinderea obiectivelor turistice- plajă, digul de pe malul tehnologiilor cu efect dăunător pentru extragerea acestora
rîului Nistru, pensiuni, infrastructură turistică  Infrastructura turistică slab dezvoltată din spațiul rural
 Administrația locală deschisă pentru investitorii străini  Starea deplorabilă a rețelelor de aprovizionare cu apă și
 Funcționarea filialelor mai multor bănci pe teritoriul canalizare
orașului  Plan Urbanistic neactual
 Depentența de o singură piață și nivelul scăzut al
activității producătorilor pe piețele externe
 Lipsa unui birou unic multifuncțional pentru a sprijini
activitățile anteprenoriale
 Infrastructură rutieră slab dezvoltată

Oportunități Amenințări
 Atragerea fondurilor străine în domeniul protecției  Pericol permanent de inundații
mediului și dezvoltării turismului  Zonă cu risc mare de poluare
 Generarea energiei electrice folosind surse alternative de  Localizarea orașului în regiunea transnistrianăreduce
energie atractivitatea investițională a orașului
 Întrebuințarea spațiilor neutilizate pentru deschiderea  Expunerea mare la șocurile economice externe
unor afaceri  Expunerea mare la șocuri din cauza specializării înguste
 Parteneriatul public-privat din sectorul construcțiilor
 Creșterea atractivității orașului pentru investitori  Instabilitatea cadrului legislativ național
 Existența unui potențial ridicat de valorificare și
exploatare a resurselor minerale care ar contribui la
dezvoltarea industriei materialelor de construcții

104
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Orhei


Puncte forte Puncte slabe
 Oraș verde  Localizare în apropiere de Chișinău
 Localizare în apropiere de Chișinău  Suprafețe afectate
 Resurse naturale disponibile  Starea deplorabilă a drumurilor locale
 Complex sportiv modern  Lipsa unei căi ferate
 Echipa de fotbal din Divizia Națională  Calitatea proastă a apelor din lacuri
 Servicii publice de calitate  Gunoiști neautorizate
 Industrie locală bine dezvoltată  Insuficiența zonelor de agrement și a centrelor
 Intersectarea drumurilor naționale sportive
 Iluminarea principalelor străzii din Orhei  Puține oportunități (mijloace) de recreere
 Disponibilitatea forței de muncă  Iluminarea slabă a drumurilor
 Administrație Publică Locală competentă  Numărul mare de cîini vagabonzi, care prezintă un
 Capacități instituționale bine dezvoltate pericol pentru populație
 Servicii comerciale dezvoltate  Lipsa centrelor de asistență pentru persoanele cu
 Complex turistic dezabilități
 Agenți economici renumiți  Insuficiența semafoarelor pe străzi
 Stație de epurare modernă  Insuficiența spațiilor de parcare
 Utilizarea ineficientă a spațiilor
 Atitudinea pasivă a societății civile
 Rata mare a migrației populației din oraș
 Dificultăți în utilizarea transportului public de către
persoanele cu dezabilități
 Lipsa unui post de televiziune local
 Nivel scăzut de dezvoltare a mass-mediei locale

Oportunități Amenințări
 Parteneri Externi  Calamități naturale
 Investitori  Factori politici
 Amplasarea geografică  Administrarea financiară slab dezvoltată
 Orașe înfrățite  Creșterea numărului de automobile
 Cetățeni de onoare  Cerințe mari ale sistemului fiscal

105
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Analiza SWOT a orașului Strășeni


Puncte forte Puncte slabe
 Orașul are o floră și faună bogată  Conștientizarea ecologică a populației
 Cadru instituțional funcțional  Nivel ridicat de poluare a apei
 Echipament sanitar modern  Gestionarea eficientă a deșeurilor
 Societate civilă activă  Sector privat slab dezvoltata
 Generația tînără participă activ în protecția mediului  Colectarea manuală a deșeurilor de pe străzi
 Promovarea resurselor alternative de energie  Sistem de colectare a deșeurilor slab dezvoltat
 Utilizarea becurilor cu consum energetic redus  Folosirea deșeurilor menajere ca sursă de energie ieftină
 Reducerea consumului de hidrocarburi  Nivelul scăzut de conștientizare a problemelor energetice
 Studiile de fezabilitate au condus la folosirea eficientă a de către populație
energiei prin crearea Parcului Industrial  Folosirea tehnologiilor vechi de măsurare a energiei
 Zonă Economică Liberă în dezvoltare electrice
 Condiții pentru atragerea investitorilor străini  Infrastructura energetică învechită
 Proces continuu de creare a locurilor de muncă  Lipsa resurselor financiare locale
 Companii în curs de dezvoltare: „Străşeni-Vin”, „Alianţa  Acces limitat la serviciile de canalizare
Vin”, Furniture Mobilita, Garments. Piețe de utilaj  Starea deplorabilă a drumurilor
agricol  Numărul mare de oferte de muncă neoficiale
 Acces la surse centralizate de apă potabilă  Buget local redus
   Sistem de colectare și prelucrare a materiei prime
agricole slab dezvoltat
 Sisteme de producție deficitare
 Acumularea depozitelor de deșeuri solide

Oportunități Amenințări
 Resurse potențiale pentru investiții în   Insuficiența resurselor financiare alocate în cazul
implementarea tehnologiilor moderne producerii calamităților naturale
 Creșterea accesului la obținerea unor resurse  Creșterea consumului de energie electrică
financiare, care ar facilita implementarea eficientă  Calamități naturale, ineficiența sistemului politic din
a proiectelor din domeniul energetic zonă
 Atragerea investițiilor pentru utilizarea  Instabilitatea economică la nivel național
tehnologiilor moderne în producerea energiei  Instabilitatea politică
electrice  Climat nefavorabil pentru investiții
 Crearea și promovarea unor parteneriate public-  Proces de descentralizare întîrziat
private pentru soluționarea problemelor din zonă  Sistem de credit ipotecar slab dezvoltat
 Poziție geografică favorabilă, în apropiere de  Lipsa unei tehnologii de cultivare a terenului
Chișinău, și acces la calea ferată  Nivelul ridicat de poluare a rîului Bîc
 Dezvoltarea parteneriatelor cu alte țări.
Desfășurarea unor programe a partenerilor pentru
dezvoltare: USAID, UNDD, IRI. Acces la
fondurile europene
 Creșterea interesului investitorilor străini pentru
orașul Strășeni, datorită poziției lui georgafice și a
solurilor lui fertile

106
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

VII. Elaborarea scenariului de dezvoltare


În contextul politicii de dezvoltare regională, Regiunea de Dezvoltare Centru își
propune următorul obiectiv: “Dezvoltarea teritorială echilibrată și durabilă a Regiunii de
Dezvoltare Centru” în vederea creșterii competitivității economice și a rolului orașelor, ce
rezultă într-un obiectiv specific: “Dezvoltarea economică durabilă și competitivă a regiunii”.
Așadar, progresul în dezvoltarea acestor regiuni poate fi obținut, în parte, prin
asigurarea unei creșteri durabile, care generează dezvoltarea lor. Dezvoltarea economică
constantă și echilibrată ar putea genera resurse financiare, ce ar putea fi reinvestite în regiune,
de exemplu prin soluționarea problemelor sociale. Domeniile de intervenție și măsurile
planificate sunt orientate să stimuleze dezvoltarea sectorului economic și să diminueze
impactul unor probleme grave, ca: numărul mic de întreprinderi în zonă, rata de angajare
scăzută, rata ridicată a șomajului, exodul masiv al populației apte de muncă, agricultura
neperformantă etc. Cu toate că investițiile necesare pentru abordarea acestor probleme sunt
extrem de mari, incluzînd planificarea strategică a intervențiilor și acțiunilor, acestea vor avea
un efect asupra calității vieții atît la nivel local, cît și național.
Asigurarea unei dezvoltări regionale echilibrate și durabile depinde, în mare parte, de
factorii naționali, ce includ: calitatea și stabilitatea cadrului legislativ, un cadru instituțional
corespunzător, capacitatea de mobilizare, atît la nivel local, cît și regional a tuturor
participanților implicați în susținerea și implementarea proiectelor de dezvoltare regională.
Desfășurarea activităților privind "identificarea și planificarea dezvoltării centrelor urbane" va
depinde în mare măsură de mecanismul național de identificare și de fortificare a rețelei de
centre urbane cu un potențial ridicat de dezvoltare, și de orientare a proiectelor de investiții ce
duc la consolidarea infrastructurii, avînd drept rezultat stimularea proceselor economice din
regiune. Așadar, identificarea orașelor cu un potențial mare de dezvoltare este unul din pașii
necesari pentru stimularea proceselor economice, optimizarea alocării fondurilor, avînd în
vedere faptul că impactul politicii de date are influență atît asupra localităților adiacente, cît și
asupra regiunii. Aceste măsuri sunt întreprinse cu scopul de a crea un climat favorabil pentru
atragerea investițiilor, și cuprind măsuri menite să diversifice serviciile oferite pentru susținerea
afacerilor și promovarea antreprenoriatului în regiune.
În acest sens, una dintre măsurile de implementare a obiectivului specific este
“susținerea dezvoltării urbane durabile”. Această măsură are scopul de a implementa
propunerea de politică publică elaborată de către Ministerul Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor, sub egida “Dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova”, înaintînd
Regiunii de Dezvoltare Centru următoarele două orașe cu un potențial ridicat de dezvoltare:
Orhei și Ungheni.
Astfel, realizarea acestor activități este organizată după cum urmează, acestea fiind de
asemenea incluse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională:
- Elaborarea și aprobarea analizei ex-ante a dezvoltării centrelor urbane;
- Programul de dezvoltare privind implementarea politicii publice ce vizează dezvoltarea
centrelor urbane;
- Ajustarea documentelor de politici sectoriale la prevederile politicii publice ce vizează
dezvoltarea centrelor urbane.

107
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Domeniile de dezvoltare strategică a polilor de creștere urbană a Regiunii de Dezvoltare


Centru – planul strategic existent

 Propunerea de politică publică elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și


Construcțiilor:
Acest document a fost elaborat de MDRC în anul 2012 cu scopul de a identifica polii de
creștere urbană ce vor asigura o creșterea economică și vor înbunătăți situația socială în zonele
rurale adiacente, avînd rolul de “catalizator” în progresul regiunilor în curs de dezvoltare. În
acest scop, a fost desfășurată o analiză ex-ante, în baza căreia au fost identificați șase poli de
creștere urbană, care au arătat o capacitate mai mare de venituri la nivel local: Edineț și Soroca
în RD Nord, Orhei și Ungheni în RD Centru, Cahul în RD Sud, Comrat în RD Găgăuzia.
Identificarea acestor orașe ca poli de creștere urbană a avut loc în baza următoarelor argumente:
- Performanță sporită în acumularea bugetului local;
- Efectul economic al investițiilor de 2.32 ori mai mare decît în celelalte orașe ale țării,
calculat ca media veniturilor proprii la buget la e celor 6 oraşe (Edineț, Soroca, Ungheni,
Orhei, Cahul, Comrat)/media veniturilor proprii ale tuturor orașelor = 2.32
- O infrastructură mai dezvoltată decît în celelalte orașe.
Criteriile de selectare a acestor orașe au fost clasificate în șapte grupuri de indicatori:
- Populația economic activă și zona administrativă (numărul populației active din punct de
vedere economic; zona administrativă a orașului);
- Infrastructura la care se are acces direct (calitatea drumului de acces la transportul feroviar,
la aeroportul internațional) (peste 2/3 din drumurile locale au suprafațadeteriorată);
- Infrastructura urbană (sistemul de alimentare cu apă, sistemul de conducte, sistemul de
canalizare, rețeaua de telefonie fixă, conexiunea la internet);
- Potențialul de dezvoltare economică / Nivelul de dezvoltare economică (venitul din vînzări
al întreprinderilor orășenești; investiții în capital fix, volumul serviciilor prestate populației,
venitul adus de acestea în bugetul local);
- Întreprinderile ce susțin infrastructura (Zona Economică Liberă, Reprezentanți ai Camerei
de Comerț, asociații de întreprinderi, bănci comerciale);
- Capacitatea de cercetare- instituții de învățămînt superior (prezența instituțiilor de
învățămînt superior; instituțiilor de învățămînt secundar profesional; colegiilor);
- Prezența oficiilor consulare.

 Conceptul de atribuire a statutului de municipiu unor orașe reședințe de raion


Acest concept a fost dezvoltat pentru a argumenta desemnarea statutului de municipiu a
orașelor reședințe de raion. Principalul obiectiv al acestui concept este acordarea statutului de
municipiu pentru a crea condițiile necesare de a stimula în special dezvoltarea socio-economică
a acestor aglomerări, contribuind la dezvoltarea generală a ariilor lor de influență și de a atenua,
în general, discrepanțele în dezvoltarea regională ce există la nivel național.Avînd în vedere
obiectivul principal al conceptului, obiectivele specifice sunt: (i) îmbunătățirea cadrului
legislativ cu privire la statutul de aglomerări urbane cu rol important în dezvoltarea socio-
economică și coeziune teritorială; (Ii) impulsionarea dezvoltării cooperării între oraşe şi
localităţile din zona de influenţă în calitate de premisă a dezvoltării serviciilor publice, creşterii
calităţii utilităţilor publice şi în consecinţă a calităţii vieţii;(Iii) facilitarea promovării unor
politici de dezvoltare urbană adecvate abordărilor şi tendinţelor actuale de dezvoltare
policentrică pentru prevenirea ruralizării oraşelor şi degradării urbane. Conceptul a fost elaborat
de către membrii Grupului de lucru special și Cancelaria de Stat pentru examinarea

108
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

oportunităţii de atribuire a statutului de municipiu unor oraşe de reşedinţă raională, constituit


prin Ordinul nr. 1006-19 din 22 martie 2012. Documentul elaborat include o scurtă descriere a
situaţiei în domeniul dezvoltării urbane din Republica Moldova dar şi a tendinţelor şi
abordărilor la nivel internațional, fiind urmat de capitolul cu definirea detaliată a problemei.
Capitolul 3 defineşte conceptul de atribuire a statutului de municipiu indicând obiectivul,
etapele şi activităţile principale necesare de realizat pentru implementarea conceptului, inclusiv
indică documentele de politici şi actele legislative relevante ce urmează a fi
elaborate/modificate pentru soluţionarea problemei abordate.
Conceptul include planul de implementare şi evaluare a impactului implementării. În
elaborarea Conceptului s-a ţinut cont de prevederile legislaţiei în vigoare şi s-au făcut
trimiterile şi referinţele necesare la prevederile documentelor de politici aprobate (Strategia
Naţională de Descentralizare, (Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020) sau aflate în
curs de elaborare (Concepţia Dezvoltării Urbane Durabile, Propunerea de Politică Publică
privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova) precum şi la studiile relevante în
domeniu, elaborate recent.
Orașele selectate în vederea atribuirii statutul de municipiu sunt: Orhei, Ungheni,
Soroca și Cahul.
Reieșind din colaborarea celor 2 Grupuri de lucru constituite la acel moment în cadrul
Cancelariei de Star și a MDRC, aceste orașe practic corespund și vin în completarea reciprocă.

 Inițiativa legislativă:“Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii cu


privire la diviziunea administrativă a Republicii Moldova nr. 764 din 27.12.2001”
Proiectul de lege în cauză stabilește ierarhizarea localităților în dependență de indicatori,
elemente și niveluri de dotare. În calitate de criterii de ierarhizare, sunt utilizați următorii
indicatori: numărul locuitorilor, populația ocupată în activități nonagricole, dotarea locuințelor
cu instalații de alimentare cu apă, dotarea locuințelor cu baie și wc, numărul de paturi în spitale
la 10000locuitori, numărul de personal medical la 1000 de locuitori, unități de învățămînt
postliceal, liceal sau altă formă de învățămînt secundar, dotări culturale și sportive cum sunt:
săli de spectacol, teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, spații pentru sport, locuri
în hoteluri, străzi modernizate. Conform mențiunilor autorului, proiectul de lege, vine în
concordanță cu prevederile Strategiei Naționale de Descentralizare și are drept scop atribuirea
statutului de municipiu orașelor Cahul, Edineț, Hîncești, Orhei, Soroca și Ungheni.
Acest proiect de lege are ca scop excluderea contradicțiilor legislative conform căreia
legislația Republicii Moldova nu diferenţiază şi deci nu acordă calităţi diferite autorităţii
publice, fie aceasta oraş, municipiu sau sat, clarificând faptul că în conformitate cu prevederile
legii nr. 764 din 21.12.2001 satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie nivelul întâi,
raioanele constituie nivelul al doilea. Nici Legea nr. 436 din 28.12.2006 nu face o diferenţă
între autorităţile reprezentative şi deliberative/executive ale satului(comunei), oraşului
(municipiului), cu excepţia municipiului Chişinău (al cărui statut a fost aprobat de Legea nr.
431 din 04.19.1995), atribuind prin art. 14 aceleași puteri consiliilor locale și prin art. 29 funcții
de bază pentru toate primăriile, inclusiv activitățile administrației publice locale, ce se găsesc în
art. 14 din Legea privind Descentralizarea Administrativă (Legea nr. 435 din 28.12.006).

109
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Planificarea spațială: Poli de creștere din Regiunea de Dezvoltare Centru în zone urbane
funcționale

Acțiunile de amenajare peisagistică în Republica Moldova au, sau ar trebui să aibă scopul de
armonizare a nevoilor economice, tehnologice, sociale și culturale ale societății, la nivel local.
Cadrul de reglementare al acestui proces implică reguli și legi care contribuie la salvgardarea
patrimoniului natural și cultural al Republicii Moldova, toate prin prisma conceptului de
dezvoltare durabilă. Unul din aspectele importante scoase în evidență, urmare a evaluării
gradului de corelare a politicilor de dezvoltare la nivel de teritoriu, atestă lipsa coordonării între
aceste politici și planificarea spațială. Nevoiacorelării acestor două elemente rezultă din faptul
că procesul general de dezvoltare necesită integrarea metodelor de planificare cu elementele
teritoriale.
În prezent, atît PATN, cît și celelalte planuri (cu mici excepții), practic nu există. La momentul
actual există un proiectal Planului de Amenajare a TeritoriuluiNațional, elaborat în anii 2010-
2012, care necesită să fie actualizat sau elaborat din nou. Din cele 6 regiuni de dezvoltare,
numai pentru mun. Chișinău este elaborat Planul de Amenajare a Teritoriului. Și acest
document însă, fiind aprobat în 2007, necesită să fie actualizat. Celelalte regiuni de dezvoltare
nu dispun de un astfel de document. Procedurile privind elaborarea Planurilor regionale de
amenajare a teritoriului n-au fost inițiate și promovate. Proiectele teritoriale și urbanistice,
realizate prin instituțiile de dezvoltare, sunt lipsite de documente legale de planificare a
teritoriului.
La nivel raional și local, au fost elaborate o serie de documente de planificare. La nivel
local, aproximativ 33% din teritoriile mediului urban și 1% din teritoriile mediului rural dispun
de planuri de amenajare. Cu toate acestea, multe dintre aceste documente sunt învechite și mai
mult decât atât, acestea au fost elaborate ca planuri raionale separate, nefiind ajustate la planul
național. Din anul 2000 până în prezent, planurile de amenajare a teritoriului a 31 din cele 52
de orașe (60%) au fost aprobate sau sunt în curs de aprobare.
Lipsa coerenței în procesul de elaborare a documentelor de planificare spațială și lipsa
coordonării între aceste documente creează o inconsecvență totală la nivel de amplasare și
acces echilibrat la infrastructura tehnico-edilitară (rețeaua de drumuri, sisteme de apă și
canalizare, sistemul de gestionare a deșeurilor solide etc.) dar și în amplasarea teritorială a
proiectelor investiționale. În acest fel, politicile de dezvoltare regională riscă să nu fie suficient
de mult legate de teritoriu și de potențialul existent în teritoriu. Excluderea elementului
teritorial din procesul de planificare a dezvoltării face ca procesul de dezvoltare să fie unul
incomplet, iar procesul de implementare a strategiilor elaborate să fie unul deficitar.
Până în prezent în legislația Republicii Moldova nu există nici o referire la termenul de
zona urbană funcțională. La nivel politic, pînă în prezent, legislația se referă doar la polii
potențiali de creștere economică, care în Regiunea de Dezvoltare Centru ar avea capacitatea de
a se conforma criteriilor stabilite ale polii de creștere Orhei, Ungheni și Hîncești. Din
perspectiva unei Zone urbane funcționale, aceste trei orașe includ principalele caracteristici
pentru a îndeplini această funcție. Așadar, toate sunt centre urbane, cu caracter polarizator
pentru orașele vecine sau din împrejurimi, datorită faptului că acestea pot oferi mai multe
oportunități de locuri de muncă și oportunități educaționale. În calitate de recomandări de

110
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

politici / scenarii viitoare, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor ar trebui să facă


pași decisivi în promovarea polilor de creștere / orașelor ca zone urbane funcționale, în special
în contextul reformelor legate de descentralizarea fiscală și reformelor administrativ-teritoriale.
De asemenea, este necesară o Strategie de Amenajare a Teritoriului la nivel Național și
Regional, care ar integra toate aceste aspecte într-o manieră echilibrată.

Poli de creștere în contextul NUTS.

Pentru o țară ca Republica Moldova, pentru care aderarea la UE este unul din
obiectivele fundamentale pe termen mediu și lung, ajustarea reformelor teritoriale în curs de
desfășurare (reforma de descentralizare și reforma administrației publice) în cadrul UE de
împărțire regională (divizarea NUTS2 și NUTS3) este un interes vital. Administrațiile Publice
Locale trebuie să fie suficient de dezvoltate pentru a asigura un nivel satisfăcător de capacitate
tehnică, financiară și administrativă ce ar face față subvențiilor UE în creștere, cît și cerințelor
managementului de proiect.
Există o serie de aspecte care trebuie evidențiate în acest context: pînă în prezent,
Regiunile de dezvoltare stabilite în Republica Moldova (Nord, Centru și Sud) nu corespund cu
regiunile statistice. Așadar, datele de care dispunem sunt diferite și nu pot fi folosite pentru o
analiză comparativă. De asemenea, datele sunt în cea mai mare parte colectate la nivel de raion.
Nu există date statistice pentru localități în parte (cu unele excepții).
Luînd în considerare divizarea teritorial-administrativă și populația totală din Republica
Moldova la etapa actuală (4,064,697 locuitori, conform datelorBNS), se recomandă aplicarea
următoarelor criterii pentru regiunile NUTS:
 Conform criteriului administrativ: 32 raioane + 6 municipii + 2 unități teritoriale
autonome (UTA Găgăuzia șiUTA Transnistria) = 40 unități administrative ce urmează a
fi folosite pentru calcule
 Conform criteriului statistic:
o NUTS 3: 4,064,697/40=101,6176locuitori, ce constituie mai mult
decît media populației pe raioaneatunci raioanele vor servi drept
blocuri de construcție (non-administrative) pentru regiulile NUTS 3;
o NUTS 2: peste pragul superior sunt necesare minimum două și
maximum cinci regiuni NUTS 2  NUTS3 vor servi drept blocuri de
construcție (de asemenea non-administrative) pentru NUTS2;
o NUTS 1: sub pragul inferior  NUTS 1 = întreaga Moldovă.

Studiul realizat de Bremsmits și alții a subliniat faptul că este foarte important ca


statisticile regionale relevante pentru țară să fie elaborate în conformitate cu standardele UE și
cele mai bune practici, ținând cont de caracteristicile Republicii Moldova. Potențialele reforme
administrativ-teritoriale trebuie să țină cont de importanța structurii administrative pentru
absorbția fondurilor UE.
Cele mai adecvate structuri, ale căror competențe pot fi ajustate la cerințele instalării
mecanismului pentru schemele de fonduri ale UE sunt regiunile de dezvoltare.
Regiunile de dezvoltare din Republica Moldova diferă enorm după mărime (în ce
privește numărul de locuitori)- de la circa 156.000 locuitori în Unitatea Teritorială Autonomă
Găgăuzia pînă la 987.000 locuitori în regiunea Centru. Având în vedere că regiunile NUTS 2 și
NUTS 3 sunt vizate în alocarea fondurilor de coeziune, o atenție deosebită trebuie acordată
metodologiei de alocare a fondurilor UE. O astfel de organizare regională ar facilita
6
Mai mic decît pragul inferior alNUTS3

111
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

planificarea politicilor bazate pe dovezi, ar asigura o mai bună planificare, monitorizare și


evaluare, și ar înlesni procesul de comparare cu regiunile UE.
Prin urmare, se consideră că cel mai eficient scenariu este de a declara întreaga țară
drept o singură regiune NUTS 2,ce cuprinde 3 regiuni de nivelul NUTS 3 - Nord, Centru
(inclusiv Chișinău și Transnistria) și Sud (inclusiv UTA Găgăuzia).Cu toate acestea, având în
vedere situația politică din Transnistria, o propunere mai realizabilă și rațională pentru
Transnistria ar fi acordarea statutului de regiune de nivelul NUTS 3. Pe lîngă aceste
considerente, este important de remarcat faptul, că Agențiile de Dezvoltare Regională nu au
funcții administrative. Cu toate acestea, datorită faptului că dimensiunile lor corespund
standardelor propuse de nomenclatura NUTS, aceste structuri ar forma potențiale hotare ce
arduce la fuzionarea raioanelor, care pe lîngă faptul că ar fi rentabilă, ar oferi, de asemenea, un
cadru eficient pentru alocarea fondurilor UE. În contextul reformelor în curs de desfășurare,
este important să se accentueze rolul orașelor ca unități statistice și ca blocuri de construcțiea
regiunilor NUTS în Moldova. Sunt necesare eforturi considerabile pentru consolidarea
sistemului de colectare șigestionare a datelor la nivel de localitate.

În anul 2014, în Republica Moldova, MDRC împreună cu Biroul Național de Statistică,


cu sprijinul Programului Națiunulor Unite pentru Dezvoltare au elaborat “Raportul de
fezabilitate privind alinierea Republicii Moldova la clasificarea statistică teritorială a UE –
NUTS”. Astfel, potrivit acestui studiu, propunerea de politică "de dezvoltare urbană echilibrată
în Moldova" a fost luată în considerare, ca parte componentă a criteriului de evaluare a
organizării teritoriale a regiunilor de dezvoltare, în conformitatea cu NUTS. Luând în
considerare acest fapt, toate opțiunile de organizare a celor 6 orașe identificate ca “poli de
creștere”, Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat, au fost analizate, pentru a asigura o
distribuție uniformă, sau cel puțin existența polilor de creștere în regiunile de dezvoltare,
sperînd ca aceste politici să influențeze în mod direct dezvoltarea regiunilor. Așadar,
dezvoltarea clusterelor trebuie percepută ca un centru de coordonare a sistemului de așezări
umane, ce poate fi folosit pentru a atinge obiectivul de dezvoltare regională, și anume,
dezvoltarea teritorială echilibrată a tuturor regiunilor țării. Așadar, regiunea ce cuprinde cel
puțin două centre de dezvoltare a primit o evaluare pozitivă (“+”). Evaluarea negativă (“-”) a
fost oferită în cazul în care există cel puțin o regiune fără centru de dezvoltare, iar în cazul în
care regiunea are cel puțin un centru de dezvoltare, aceasta a fost evaluată cu “0”.

112
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

VIII. Politicile urbane - o problemă esențială în


dezvoltarea localităților din Regiunea de Dezvoltare
Centru
În Republica Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor este
responsabil pentru dezvoltarea și implementarea politicii de dezvoltare regională în colaborare
cu alte ministere implicate în acest sector. Pînă în prezent, Guvernul Republicii Moldova nu a
dezvoltat o politică de dezvoltare urbană clară, rolul acestuia limitîndu-se la dezvoltarea și
promovarea unor politici tradiționale, prin care resursele sunt alocate echitabil în toate regiunile
de dezvoltare, fără o analiză a zonelor defavorizate și a nevoilor lor în procesul de dezvoltare, și
fără a evideția rolul zonelor urbane pentru regiunile de dezvoltare.
În prezent, în contextul unui proces de migrare pronunțat, exodul masiv de persoane din
mediul rural în cel urban necesită elaborarea documentelor de planificare strategică, care să
stabilească acțiunile viitoare ale orașelor în vederea identificării unor soluții optime și a
beneficiilor acestor procese. Astfel, în ultimii cîțiva ani, cu suportul partenerilor de dezvoltare,
a fost luat în considerare principiul de autonomie locală, ce presupune stabilirea propriilor
obiective de dezvoltare, fără o abordare teritorială a regiunii de dezvoltare, încercînd să-și
demostreze capacitatea instituțională și economică printr-o viziune îngustă, ce se limitează la
hotarele administrative a localităților și luînd în considerație doar în unele cazuri rare
oportunitățile (deși puține) pe care aceasta le oferă zonelor rurale. Cu toate acestea, au fost
efectuate unele încercări de ajustare a prevederilor acestor politici la documentele de politici de
ordin național și regional, cu sprijinul acelorași parteneri externi, prin intermediul experților. În
tabelele ce urmează vom examina strategiile de dezvoltare socio-economică și vom prezenta pe
scurt caracteristicile acestor documente.

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Hînceşti


Direcții Strategice Obiective specifice
1. Dezvoltarea infrastructurii și 1. Repararea drumurilor locale
renovarea centrelor sociale 2. Repararea drumurilor de acces la clădirile residențiale
3. Iluminarea stradală
4. Construirea spațiilor tehnice și instalarea echipamentelor moderne de
încălzire a blocurilor de locuit
5. Renovarea și echiparea instituțiilor educaționale
6. Elaborarea Planului Urbanistic General al orașului
7. Renovarea și echiparea centrelor de sănătate
8. Renovarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă
9. Renovarea rețelei de canalizare existente
10. Amenajarea principalelor intrări în Hîncești
11. Renovarea (construirea) trotuarelor în oraș
12. Pavarea unei porțiuni de trotuar cu lungimea de 529 m și construirea unei
stații de autobuz
13. Modernizarea comerțului în oraș
14. Inițierea și contruirea unui sistem de întreținere a clădirilor instituțiilor
educaționale, culturate și a blocurilor de locuit
15. Crearea locurilor de parcare în oraș
16. Repararea (reabilitarea) fațadelor blocurilor de locuit
17. Amenajarea străzilor cu indicatoare și marcaje rutiere
18. Amenajarea locurilor de joacă pentru copii în apropierea blocurilor de
locuit și aprovizionarea acestora cu echipamentul necesar

113
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

2. Modernizarea și 1. Dezvoltarea mecanismelor de atragere a investițiilor


perfecționarea mecanismelor de 2. Dezvoltarea și stimularea antreprenorilor locali
susținere a întreprinderilor mici 3. Reformarea și punera în funcțiune a întreprinderilor și instituțiilor inactive
și mijlocii 4. Crearea și dezvoltarea unui parc industrial

3. Promovarea unei imagini 1. Cooperarea activă cu mass-media regională și națională în vederea


pozitive a orașului Hîncești la promovării unei imagini pozitive a orașului Hîncești
nivel regional și național prin 2. Întocmirea unei broșuri despre orașul Hîncești
utilizarea tehnologiilor 3. Actualizarea paginii de internet locale www.orasul-hincesti.md
informaționale moderne 4. Realizarea unui film documentar despre Hîncesti
5. Organizarea unor programe culturale despre Hîncești la nivel local, raional
și național

4. Sprijinirea dezvoltării culurii 1. Renovarea și echiparea centrelor cu valoare culturală


și sportului 2. Renovarea și echiparea centrelor sportive
3. Crearea unui complex sportiv modern
4. Înființarea diferitor centre culturale obștești și sprijinirea celor existente
5. Crearea unui centru cultural și sportiv
6. Extinderea activității asociațiilor sportive și susținerea acestora
7. Aprovizionarea bibliotecilor cu colecții de cărți
8.Organizarea unor evenimente culturale la nivel local, raional și național

5. Îmbunătățirea situației 1. Asigurarea colectării organizate a deșeurilor de către întreprinderile tehnice


mediului din comunitate municipale
2. Instalarea tomberoanelor pentru gunoi în locurile publice importante
3. Autorizarea și amenajarea locurilor pentru depunerea deșeurilor
4. Întreținerea parcurilor existente
4. Dezvoltarea spațiilor verzi ale orașului
5. Curățarea și amenajarea lacurilor de agrement
6. Salubrizarea și amenajarea terenurilor anexate la ansamblurile rezidențiale și
din sectorul privat
7. Asigurarea respectării normelor sanitare și de igienă în locurile publice

6. Incluziunea socială a 1. Echiparea instituțiilor publice cu utilaje care ar facilita accesul și lucrul cu
grupurilor social vulnerabile persoanele social vulnerabile (cu dezabilități, în etate)
2. Crearea unei baze de date la nivel local privind grupurile social vulnerabile
3. Înființarea unui centru de zi pentru preșcolari și elevii din clasele primare
4. Înființarea unui centru de zi pentru persoanele în etate
5. Consolidarea cantinei de ajutor social
6. Creștera capacității de prestare a ajutorului la domiciliu pentru persoanele
care necesită îngrijire specială din orașul Hîncești și din localitățile din
apropiere
7. Înființarea unui centru pentru copii și tineri cu dezabilități
8. Înființarea unui centru de asistență psihologică pentru victimele violenței
domestice sau diversificarea serviciilor prestate de Centrul de Reabilitare a
victimelor violenței dimestice,“Pro Femina” din orașul Hîncești
9. Înființarea unor școli profesionale pentru tinerii din oraș
10. Organizarea unor activități de instruire și consultanță pentru persoanele de
etnie rromă
11. Amenajarea a șapte locuri de joacă pentru copii în Hîncești
12. Crearea ONG- urilor în diferite domenii

7. Crearea condițiilor pentru 1. Elaborarea unui program de dezvoltare a turismului urban în vederea
dezvoltarea turismului urban în promovării turismului local
localitare 2. Întocmirea unui ghid turistic și a unui site cu scopul de a atrage turiști
3. Conectarea traseelor turistice locale la cele naționale
4. Crearea zonelor de agrement prin utilizarea resurselor acvatice și forestiere
5. Asigurarea ordinii publice
8. Informarea populației 1. Instalarea și utilizarea panourilor informative

114
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

2. Crearea unei “linii fierbinți” pentru cetățeni


3. Editarea ziarului local
4. Înființarea unui post de radio local

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Ialoveni


Direcții Strategice Obiective Specifice
1. Dezvoltarea economică 1. Construirea unui mecanism instituțional ce ar stimula investițiile în
durabilă prin prestarea economia locală
serviciilor de interes economic 2. Dezvoltarea infrastructurii de afaceri în Ialoveni
regional de producere 3. Promovarea și sprijinirea întreprinderilor locale mici și mijlocii
4. Actualizarea documentelor de planificare urbană

2. Creșterea atractivității 1. Extinderea sistemului de aprovizionare cu apă și sistemului de canalizare


infrastructurii urbane prin 2. Îmbunătățirea serviciilor de gestionare a deșeurilor
dezvoltarea serviciilor publice 3. Îmbunătățirea sistemului de iluminare stradală
de interes general 4. Eficiență energetică
5. Transport public
6. Infrastructura drumurilor

3. Crearea unui mediu social 1.Exploatarea potențialului turistic și cultural


favorabil pentru consolidarea 2. Dezvoltarea infrastructurii sistemului de educație școlar și preșcolar
coeziunii interculturale și 3. Ialoveni – Capitala Tineretului 2016
integrarea grupurilor 4. Integrarea practicilor incluzive în instituțiile publice
dezavantajate în dinamica 5. Dezvoltarea parteneriatelor de cooperare naționale și internaționale
urbană 6. Dezvoltarea parteneriatelor cu sociatatea civilă

4. Conservarea habitatului și 1. Dezvoltarea zonelor de odinnă și agrement


promovarea unui partimoniu 2. Informarea și educația ecologică a publicului
valoros, confortabil și atractiv

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Anenii Noi


Direcții strategice Obiective specifice
1. Dezvoltarea economiei locale 1. Crearea unui climat favorabil investițiilor diversificarea economiei locale
prin spijinirea întreprinderilor 2. Utilizarea resurselor locale
mici și mijlocii 3. Dezvoltarea turismului local prin exploatarea potențialului existent

2. Dezvoltarea și extinderea 1.Îmbunătățirea serviciilor comunitare prin dezvoltarea infrastructurii fizice și


infrastructurii și menținerea unui asigurarea eficienței energetice
mediu ecologic favorabil 2. Modernizarea și extinderea serviciilor sanitare, a sistemului de aprovizionare
cu apă și a sistemului de canalizare
3. Întreținerea și ecologizarea parcurilor și bazinelor de apă
4. Educația ecologică a populației

3. Îmbunătățirea guvernanței 1. Asigurarea transparenței APL


locale prin consolidarea 2. Crearea condițiilor de dezvoltare a societății civile în localitate
capacităților organizatorice, 3. Dezvoltarea mass-mediei locale
funcționale și de management 4. Consolidarea capacităților organizaționale ale guvernanței locale
ale APL

4. Dezvoltarea domeniilor 1. Renovarea și modernizarea infrastructurii socio-culturale, educaționale și

115
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

învățământ, sport, social și sportive


cultural 2. Organizarea activităților educative la nivel local
3. Dezvoltarea culturii și sportului la nivel local
4. Susținerea grupurilor social-vulnerabile și îmbunătățirea calității serviciilor
medicale

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Rezina


Viziunea de dezvoltare a orașului:
Rezina – o localitate modernă situată lîngă rîul Nistru, cu tradiții de succes, care asigură
prosperitatea membrilor acestei comunități.

Pentru a atinge viziunea strategică stabilită, activitatea tuturor părților implicate în procesul de
dezvoltare locală va avea drept scop atingerea a patru obiective strategice:
Obiectivul strategic 1: Valorificarea resurselor locale și crearea noilor locuri de muncă.
Obiectivulstrategic 2:Asigurarea unui trai decent pentru membrii comunității.
Obiectivulstrategic 3:Dezvoltarea urbană și protecția mediului.
Obiectivulstrategic 4: Guvernanță Locală modernăși transparentă.

Obiective strategice Descriere


1. Valorificarea resurselor Acest obiectiv are ca scop mobilizarea potențialului local prin atragerea de noi
locale și crearea noilor locuri investitori, prin promovarea și susținerea antreprenorilor de pe piața regională
de muncă. și națională. Dezvoltarea economică durabilă poate avea loc prin dezvoltarea
turismului local, inclusiv a râului și utilizarea surselor alternative de energie.

2.Asigurarea unui trai decent Acest obiectiv presupune protejarea mediului prin prestarea serviciilor
pentru membrii comunității. moderne de calitate tuturor cetățenilor (asistență medicală, educație), inclusiv
transportul public modern, sistemul de canalizare și epurare.

3. Dezvoltarea urbană și Are ca scop dezvoltarea orașului prin protejarea patrimoniului local și a
protecția mediului. mediului, păstrarea ariilor protejate și amenajarea spațială a clădirilor urbane
și a spațiilor verzi.

4. Guvernanță Locală modernă Are ca scop creșterea calitatății de guvernare și participare a cetățenilor,
și transparentă. inclusiv a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, prin utilizarea
instrumentelor de management, comunicării, specialiștilor competenți și
transparență în decizii.

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Șoldănești


Viziunea de dezvoltare a orașului:
Șoldănești – un oraș modern cu o infrastructură dezvoltată și o economie prosperă, care asigură
calitatea serviciilor pentru cetățeni și un trai decent. Este un oraș atractiv pentru investitori și
turiști, cu o Administrație Publică competentă și o societate civilă puternică.

Obiectivul strategic 1: Dezvoltarea sectorului economic și turismului.


Obiectivul strategic 2: Modernizarea infrastructurii comunale și a asigurarea eficienței
energetice.
Obiectivul strategic 3: Îmbunătățirea calității serviciilor publice pentru cetățeni.

116
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Obiectivul strategic 4: Promovarea valorilor spirituale și îmbunătățirea calității


educației.Obiectivul strategic 5: Protecția mediului înconjurător și păstrarea echilibrului
ecologic.
Obiective strategice Descriere
1. Dezvoltarea sectorului I. Dezvoltarea întreprinderilor locale mici și mijlocii.
economic și turismului. II. Creșterea productivității agricole și dezvoltarea industriei.
III. Atragerea investițiilor străine în economia locală.
IV. Dezvoltarea infrastructurii turistice și creșterea numărului de turiști.
2. Modernizarea infrastructurii I. Renovarea infrastructurii locale și a drumurilor din orașul Șoldănești.
comunale și asigurarea eficienței II. Asigurarea unui management energetic eficient în sectorul rezidențial și al
energetice. clădirilor publice și iluminatul stradal în orașul Șoldănești.
III. Accesul cetățenilor orașului Şoldăneşti la serviciul de apă potabilă de
calitate și de canalizare.
IV. Îmbunătățirea managementului deșeurilor solide.
3. Îmbunătățirea calității I. Furnizarea de servicii sociale de calitate pentru persoanele dezavantajate.
serviciilor publice pentru II. Dezvoltarea capacității instituționale la nivel local în domeniul prestării de
cetățeni. servicii sociale de calitate.
III. Consolidarea capacității autorităților locale și sporirea transparenței în
procesul de luare a deciziilor.
4. Promovarea valorilor I. Modernizarea procesului de educație și includerea programelor de învățare
spirituale și îmbunătățirea și formare continuă în instituțiile de învățământ.
calității educației. II. Renovarea instituțiilor educaționale din oraș.
III. Păstrarea obiceiurilor și tradițiilor locale.
IV. Modernizarea infrastructurii bibliografice și promovarea valorilor
spirituale.
5. Protecția mediului I. Protejarea spațiilor verzi ale orașului și a perdelelor forestiere.
înconjurător și a păstrarea II. Educarea cetățenilor în domeniul protecției mediului prin implementarea
echilibrului ecologic. diferitor proiecte și programe în acest domeniu.
III. Crearea unor condiții bune pentru odihnă și recreere pentru cetățeni.

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Telenești


Viziunea de dezvoltare a orașului:
Telenești - o comunitate armonioasă, dezvoltată social, cultural și economic, oferind condiții
bune de viață pentru cetățenii săi.
Viziunea de dezvoltare pe termen lung a orașului se concentrează pe principiile dezvoltării
durabile, în baza relațiilor economice, naturale și sociale interconectate, plasînd cetățeanul în
centrul acestei intersecții, acesta fiind implicat activ în toate procesele ce au un impact asupra
condițiilor sale de viață.

Obiectivul strategic 1: Acces la servicii de calitate pentru toți cetățenii


Obiectivul strategic 2: Îmbunătățirea infrastructurii fizice și extinderea serviciilor conexe.
Obiectivul strategic 3: O economie locală dinamică și competitivă
Obiectivul strategic 4: Îmbunătățirea calității mediului și a măsurilor de protecție aleacestuia
Obiectivul strategic 5: Gestionarea eficientă a resurselor locale.
Obiectivul strategic 6: Autoritate Publică Locală competentă și management public eficient.

Obiective strategice Descriere


1. Acces la servicii de calitate Acest obiectiv are ca scop creșterea calității educației și a serviciilor medicale,
pentru toți cetățenii prin promovarea unor activități care să prevină excluziunea socială a
persoanelor din grupurile vulnerabile. El are ca scop diversificarea serviciilor
disponibile ( activități culturale și condiții mai bune de trai pentru cetățeni).

117
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Obiective strategice Descriere


2. Îmbunătățirea infrastructurii Acest obiectiv cuprinde activități și proiecte menite să îmbunătățească
fizice și extinderea serviciilor calitatea serviciilor publice, să asigure accesul tuturor cetățenilor la serviciile
conexe. publice și să ofere un grad înalt de confort în locuințe

3.O economie locală dinamică și Acest obiectiv strategic are ca scop crearea condițiilor necesare pentru
competitivă atragerea tinerilor specialiști în activități economice, dezvoltarea activităților
de producție, îmbunătățirea calității serviciilor și modernizarea activităților
agricole.

4. Îmbunătățirea calității Acțiunile și proiectele prevăzute de acest obiectiv strategic au drept scop
mediului și a măsurilor de reducerea gradului de poluare a mediului și utilizarea unor instrumente
protecție ale acestuia adecvate pentru îmbunătățirea și conservarea mediului natural.

5. Gestionarea eficientă a Acest obiectiv strategic cuprinde acțiuni care au drept scop promovarea ofertei
resurselor locale. de terenuri disponibile pentru investiții, și în același timp, renovarea și
reproiectarea clădirilor existente care nu sunt utilizate

6. Autoritate Publică Locală Acest obiectiv strategic se referă la utilizarea instrumentelor de management al
competentă și management performanței și a celor mai bune practici de management, punând accent pe
public eficient. profesionalism și specialiști de înaltă calificare ai Primăriei, ce joacă un rol
important în dezvoltarea parteneriatelor cu structuri asociative ale societății
civile și cu grupuri de interese

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Călărași


Viziune Misiune Valori comunitare Obiective strategice
Viziune
Călăraşi este considerat un oraș rezistent și competitiv, un pol de creștere în contextul regional, capabil să ofere
un climat atractiv pentru locuire și afaceri într-un mediu natural și favorabil.

Obiective strategice: Obiective specifice:


1.Călărași- un oraș accesibil 1.1 Dezvoltarea întreprinderilor și a locurilor de muncă
pentru servicii, bunuri și 1.2 Crearea condiţiilor pentru atragerea investiţiilor
persoane, cu un capital
economic și uman adaptabil 1.3 Dezvoltarea unui nod regional de comerț și turistic important
la schimbările pieței 1.4 Susţinerea implementării tehnologiilor moderne în industrie
1.5 Formarea și dezvoltarea profesională
1.6 Creșterea accesibilității și mobilității orașului
2.Călărași, un oraș 2.1 Creșterea coeziunii teritoriale și integrării sociale a
funcțional ce asigură o viață comunității
comunitară de calitate,
respectând patrimoniul 2.2 Reabilitarea și integrarea armonioasă a mediului construit cu
natural și valorile culturale cel natural
2.3 Eficientizarea energetică a ”infrastructurii urbane”

3.Călărași, un oraș bine 3.1 Realizarea unei platforme de cooperare regională pentru
administrat în folosul valorificarea potențialului orașului
cetățenilor, cu soluții
urbanistice reușite 3.2 Promovarea formelor de planificare participativă
3.3 Dezvoltarea formelor de management financiar pentru
asigurarea implementării proiectelor din fonduri internaționale
3.4 Consolidarea guvernării locale
3.5 Diminuarea poluării mediului

118
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Ungheni


Viziune: orașul Ungheni– un centru regional modern și dinamic situat la hotar cu Uniunea Europeană.
Misiune: Modernizarea continuă a orașului Ungheni, prin utilizarea mai eficientă a resurselor locale,
atragerea investițiilor, regenerarea tradițiilor locale și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
Valorile comunității: transparență, responsabilitate, competență, profesionalism, competență, tradiția
populară, cooperare, consultare, includere
Obiective strategice: Obiective specifice:
1.Utilizarea rațională a 1.1 Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în rîndul tinerilor și a
resurselor locale și străine și persoanelor care se întorc din străinătate
atingerea unui nivel înalt de
dezvoltare economică 1.2 Sprijinirea persoanelor implicate în migrația circulară
1.3 Consolidarea parteneriatului public-privat (PPP)
1.4 Promovarea produselor locale și încurajarea competitivității
economice
1.5 Orientarea investițiilor și dezvoltarea turismului local
1.6 Extinderea și diversificarea activităților economice
2.Modernizarea 2.1 Elaborarea documentelor de planificare urbană
infrastructurii urbane și
2.2 Extinderea și modernizarea străzilor orașului
protecția mediului pentru
bunăstarea comunității 2.3 Îmbunătățirea calității serviciilor de transport public local și
internațional
Extinderea și întreținerea sistemelor de aprovizionare cu apă
2.5 Extinderea și renovarea rețelelor de canalizare și a sistemelor de
scurgere a apei de ploaie
2.6 Înbunătățirea și dezvoltarea stațiilor de epurare
2.7 Crearea spațiilor publice cu un climat prietenos, pentru petrecerea
timpului liber și socializare
2.8 Planificarea / modernizarea spațiilor comerciale
2.9 Îmbunătățirea și diversificarea serviciilor de salubrizare
2.10 Utilizarea energiei regenerabile și creșterea eficienței energetice
3.Adaptarea serviciilor 3.1 Promovarea activităților de educare profesională, incluzivă de
sociale la standardele performantă
europene 3.2 Creearea condițiilor optime de studiu în instituțiile pre-
universitare
3.3 Promovarea culturii și a valorilor istorice locale
3.4 Susținerea socială a grupurilor social-vulnerabile
3.5 Creșterea calității serviciilor medicale

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Nisporeni


Viziune
Creșterea calității vieții locuitorilor din Nisporeni prin acțiuni specifice în domeniul economic, social și
cultural, realizată prin cooperarea dintre reprezentanții comunității și populație.
Misiune
Misiunea sa este de a susține reprezentanții comunității în planificarea și implementarea unor măsuri de
dezvoltare, prin identificarea și prezentarea unor soluții specifice pentru fiecare problemă identificată în oraș.

119
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Astfel, planul de acțiune oferă un cadrul necesar pentru sporirea eficienței organizaționale la nivel local,
precum și a rezultatelor obținute.
Valori
Transparență, responsabilitate, participare, nediscriminarea, dezvoltarea incluzivă.
Obiective strategice:
1. Dezvoltare economică durabilă

2. Consolidarea cooperării regionale și transfrontaliere

3. Îmbunătățirea și extinderea infrastructurii privind prestarea serviciilor publice

4. Consolidarea capacității APL și a societății civile

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Criuleni


Obiectivul Descrierea obiectivului
Direcția Strategică nr. 1: „Dezvoltarea economică durabilă prin susținerea industriei, agriculturii și turismului”
Obiectivul Specific 1.1 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni-
Crearea condițiilor favorabile pentru cheie:
potențialii investitori și diversificarea • intermedierea fluxului economic de transport și comerțul cu
economiei locale regiunile Moldovei și cu alte țări;
• dezvoltarea rurală, care presupune modernizarea agriculturii,
dezvoltarea afacerilor rurale, diversificarea serviciilor în agricultură,
etc.;
• dezvoltarea industriei și IMM-urilor prin crearea condițiilor optime
pentru dezvoltarea industriei, prelucrarea materiei prime de bază în
RDC, modernizarea tehnologiilor industriale, utilizarea eficientă a
infrastructurii existente;
• crearea și diversificarea serviciilor de turism și recreere. Potențialul
turistic valoros al RDC poate fi consideratdrept sursă importantă
pentru dezvoltarea turismului rural, a culturii și pescuitului de
agrement;
• valorificarea resurselor umane.
Obiectivul Specific 1.2 Pentru atingerea acestui obiectiv, trebuie realizate următoarele
Dezvoltarea culturii antreprenoriale în acțiuni:
rîndul tinerilor și persoanelor care s-au • Instruirea și formarea tinerilor în cadrul programelor de
întors din străinătate antreprenoriat;
• Înființarea unor mecanisme de supraveghere și control ale
procesului de migrație circulară (birourilor de informare și consultare
a migranților etc.);
• Susținerea persoanelor implicate în procesul de migrație.
Obiectivul Specific 1.3 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Crearea condițiilor optime pentru  Crearea condițiilor favorabile pentru promovarea mărcilor și
dezvoltarea turismului produselor locale.
 Promovarea obiectelor locale cu valoare istorică și culturală.
 Dezvoltarea turismului la nivel de oraș.
 Conservarea resurselor de patrimoniu natural și cultural.
 Conservarea locurilor de patrimoniu natural și cultural.
 Dezvoltarea turismului și crearea oportunităților de investiții în
turism.
 Dezvoltarea infrastructurii turistice, serviciilor și de marketing.
 Dezvoltarea resurselor umane prin realizarea formării și educației
profesionale, adaptate la nevoile economiei locale.
 Promovarea spiritului antreprenorial și a competențelor
manageriale.
 Creșterea calității serviciilor de resurse umane și a turismului.

120
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Direcția strategică nr. 2:Dezvoltarea și extinderea infrastructurii, a eficienței energetice și asigurarea unui mediu
ecologic favorabil.
Obiectivul Specific 2.1Modernizarea Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
infrastructurii comunale și dezvoltarea  Crearea unei asociații municipale (inter-raionale) pentru
eficienței energetice implementarea unui sistem de management integrat al deșeurilor
la nivel inter-comunal și inter-regional;
 Crearea unui sistem de colectare a deșeurilor din mediul urban /
rural, prin achiziționarea unor containere și construcția unor stații
de transfer, introducerea și extinderea unei surse de colectare
selectivă;
 Crearea unui sistem de colectare a anvelopelor uzate prin
intermediul centrelor tehnice Auto Service, centrelor comerciale,
locurilor de parcare;
 Crearea unei rețele de colectare separată a bateriilor și
acumulatorilor uzați de la populație prin intermediul centrelor
tehnice Auto Service;
 Includerea unor programe de formare profesională privind
gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, la toate
nivelurile, atât în sectorul public, cît și în cel privat;
 Organizarea cursurilor de instruire privind noul sistem de
raportare a datelor privind gestionarea deșeurilor, inclusiv a celor
periculoase;
 Elaborarea unei strategii de comunicare între toate părțile
implicate în procesul de gestionarea deșeurilor;
 Organizarea campaniilor de sensibilizare cu privire la
consecințele practicilor necorespunzătoare de gestionare a
deșeurilor, inclusiv a celor periculoase din punctul de vedere al
protecției mediului.

Obiectivul Specific 2.2 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Identificarea și atragerea surselor de  Elaborarea proiectelor de construcție a sistemelor de
finanțare pentru realizarea construcțiilor aprovizionare cu apă și a celor de canalizare în comunitățile
capitale a sistemelor de aprovizionare cu urbane și rurale.
apă și sistemelor de canalizare  Efectuarea studiilor de fezabilitate și a proiectelor de construcție
a stațiilor de epurare a apelor uzate în comunitățile din apropierea
râului Nistru.

Obiectivul Specific 2.3 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Crearea sistemului de transport local  Îmbunătățirea drumurilor de acces din Criuleni spre alte
microzone, prin reconstrucția drumului prin accesarea
programelor de construcție a drumurilor transfrontaliere
 Îmbunătățirea drumurilor de acces spre terenurile agricole situate
în zona de frontieră.
 Amenajarea terenurilor publice pentru a atrage investiții
strategice, inclusiv prin creșterea accesibilității acestora.

Obiectivul Specific 2.4 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Dezvoltarea locală a infrastructurii prin  Un sistem eficient de planificare teritorială
implementarea proiectelor relevante  Modernizarea și dezvoltarea drumurilor de acces, a infrastructurii
rutiere și a conexiunilor internaționale.
 Renovarea și construcția rețelelor de apă și de canalizare și a
stațiilor de epurare a apei.
 Creșterea eficienței energetice în clădiri și construcții publice.
 Dezvoltarea infrastructurii industriale și de logistică pe scară
largă în regiune.
 Îmbunătățirea infrastructurii educaționale și a învățământului
tehnic și profesional în regiune și în primărie.

121
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Direcția Strategică nr. 3:Dezvoltarea parteneriatelor intracomunitare prin implicarea guvernării locale și a
societății civile, bazate pe transparența deciziilor.
Obiectivul Specific 3.1Transparența în Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
luarea deciziilor și promovarea  Îmbunătățirea sistemului de votare a APL, astfel încât
colaborării cu cetățenii. responsabilitatea și competența oficialilor locali să crească
semnificativ.
 Clarificarea regimului controlului administrativ de legalitate,
de coordonare a serviciilor desconcentrate în teritoriu, cu
respectarea strictă a autonomiei locale.
 Creșterea gradului de participare a publicului în luarea
deciziilor la nivel local, inclusiv în ceea ce privește
echilibrul între femei și bărbați (egalitatea de gen), precum și
metodele universale de generalizare, pentru a consolida o
consultarea democratică.

Objectivul Specific 3.2 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Crearea condițiilor optime pentru  Încurajarea societății civile de a participa la elaborarea
dezvoltarea sectorului ONG în politicilor publice și de a monitoriza implementarea acestora
comunitate  Promovarea și consolidarea durabilității financiare a
societății civile.
 Dezvoltarea unor cetățeni activi și a activităților de
voluntariat

Obiectivul Specific 3.3 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Dezvoltarea mass- mediei locale  Încurajarea participării societății civile în elaborarea și
monitorizarea implementării politicilor publice
 Promovarea și consolidarea durabilității financiare a
societății civile.

Obiectivul Specific3.4 Pentru atingerea acestui obiectiv trebuie realizate următoarele acțiuni:
Dezvoltarea parteneriatelor  Capacitatea administrației publice locale de realizare a
intersectoriale, intercomunitare și cooperării pentru realizarea prevederilor Strategiei de
regionale. dezvoltare regionale Centru și programulregional de
sectordin 4 domenii:salubrizarea apei, gestionarea deșeurilor
solide, eficiența energetică și construcția drumurilor
publice, regionale și locale.
Direcția Strategică nr. 4:Modernizarea și diversificarea instirițiilor sociale, medicale, culturale și educaționale
Obiectivul Specific4.1 Aceste activități se limitează la identificarea resurselor financiare
Dotarea instituţiilor educativ-culturale, necesare pentru achiziționarea de echipamente și renovarea școlilor.
socio-medicale cu tehnologii noi
informaţionale şi echipament modern.
Obiectivul Specific4.2 Aici se preconizează un șir de măsuri, care ar contribui la atragerea
Dezvoltarea voluntariatului în domeniul tinerilor în activitățile APL, cum ar fi organizarea concertelor,
educației și culturii. implicarea în luarea deciziilor, etc.

Obiectivul Specific4.3 Acest obiectiv are drept scop construirea unei cantine de ajutor social,
Susținerea persoanelor social vulnerabile dezvoltarea centrelor sociale și crearea unui centru de colectare a
și creșterea calității serviciilor medicale. ajutorului umanitar.

Direcția Strategică nr. 5:Consolidarea și îmbunătățirea managementului administrativ al administrației publice


locale
Obiectivul Specific 5.1 Consolidarea Acest obiectiv presupune realizarea următoarelor activități:
managementului administrativ al  Seminare pentru funcționarii locali;
administrației publice locale  Asigurarea transparenței în procesul de luarea deciziilor;
 Manualul Calității din cadrul APL de prestare a serviciilor

Obiectivul Specific 5.2 Creșterea Acest obiectiv presupune realizarea următoarelor activități:

122
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

capacității APL de gestionare a serviciilor  Organizarea meselor rotunde la care să participe consilierii
publice și populația, cu scopul de a identifica gradul de implicare al
acestora în procesul de furnizare a serviciilor de calitate;
 Asigurarea instruirii privind rolul și responsabilitățile
fiecărei părți implicate;
 Organizarea vizitelor de studiu pentru a prelua experiența
altor specialiști din alte zone ale Moldovei;

Obiectivul Specific 5.3 Întocmirea spoturilor publicitare și cărților poștale despre orașul
Dezvoltarea relațiilor externe și Criuleni pentru promovarea turismului.
promovarea imaginii orașului Criuleni

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Orhei


Obiectivul Descrierea Obiectivului
Obiectivul Strategic 1:Dezvoltarea economică durabilă
Program de Are drept scop întocmirea unui ghid de investiții ce oferă o analiză a
implementare:Crearea unui potențialului de investiții al orașului.
climat favorabil pentru investiții

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Dezvoltarea  Extinderea infrastructurii și întreținerea bazelor de cazare pentru
turismului prin valorificarea turiști;
potențialului existent  Extinderea pistelor (urbane) de agrement pentru pietoni;
 Curățarea Lacului orașului și amenajarea locurilor de muncă și de
petrecere a timpului liber;
 Valorificarea potențialului meșteșugăresc;
 Incluziunea socială a persoanelor din grupurile social vulnerabile și
asimilarea acestora în sistemul de muncă înalt calificată.

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Promovarea și  Dezvoltarea serviciilor centrului de formare, consiliere și asistență
susținerea întreprinderilor mici și juridică a activităților de afaceri;
mijlocii  Reamenajarea / modernizarea pieței agricole;
 Dezvoltarea unor mecanismelor de asigurare a accesului în piață
pentru persoanele social - vulnerabile.

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Creșterea  Încheierea și promovarea acordurilor de cooperare cu alte centre de
capacității de inovare și inovare și cu IMM;
modernizare tehnologică  Promovarea tehnologiilor avansate de extragere a minereului.
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Consolidarea  Valorificarea potențialului eolian;
capacității de obținere a energiei  Procurarea și instalarea panourilor solare.
din surse alternative
Obiectivul Strategic2:Servicii de utilități publice moderne și durabile
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Îmbunătățirea  Modernizarea / reamenajarea / extinderea rețelelor de utilități
calității locuințelor (sistemul de aprovizionare cu apă și canalizare, aprovizionarea cu
gaze,energie electrică, energie termică, telecomunicații);
 Înființarea asociațiilor de proprietari ale blocurilor de locuit;
 Amenajare terenurilor de joacă pentru copii în cartierele
rezidențiale și aprovizionarea acestora cu inventarul necesar;
 Construirea / instalarea rampelor pentru a facilita accesul
persoanelor cu deficiențe fizice în clădiri / instituții.

123
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Transport public  Creșterea calității, diversității și complexității serviciului de
modern și eficient transport public;
 Instalarea rampelor pentru a facilita accesul persoanelor cu
deficiențe fizice în transportul public.
 Organizarea unui "sistem de transport public inteligent", prin
instalarea unor sisteme informaționale integrate.
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Creșterea calității  Reamenajarea / modernizarea stațiilor de autobuz;
sectorului public  Reamenajarea / modernizarea pieței agricole;
 Crearea unei zone pietonale atractive și stimularea agenților
economici;
 Încurajarea transportului ecologic și crearea pistelor de biciclete.
Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:
“Strada - spațiul sigur pentru  Instalarea camerelor de supraveghere video;
cetățean”  Reabilitarea / reconstruirea / îmbunătățirea trecerilor de pietoni;
 Instalarea semafoarelor;
 Crearea unui "azil" pentru cîinii vagabonzi și organizarea
activităților de sterilizare și vaccinare a acestora.

Obiectivul Strategic3:Dezvoltarea urbană și îmbunătățirea aspectului estetic al orașului


Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:
Reducerea gradului de poluare a  Stabilirea parametrilor gropilor de gunoi autorizate și amenajarea
mediului acestora.
 Evaluarea stării mediului din localitate.
 Organizarea colectării selective a deșeurilor din localitate.
 Conștientizarea și educarea cetățenilor privind protecția mediului,
prin organizarea unor cursuri în instituțiile de învățămînt.
 Implicarea localnicilor în activități de protecție a mediului
înconjurător, inclusiv organizarea Zilelor Sănătații.
 Construirea WC-urilor publice.
 Administrarea durabilă a spaţiilor verzi prin implicarea localnicilor.
 Organizarea acțiunilor de protejare și curățare a râului Răut.

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Îmbunătățirea  Reamenajarea și echiparea bazelor sportive și de agrement pentru
aspectului estetic al orașului populație.
 Amenajarea peisagistică a orașului Orhei.
 Construirea locurilor de parcare pentru automobile.
 Îmbunătățirea aspectului urban.
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Valorificarea și  Evaluarea și reglementarea Listei Monumentelor Istorice protejate.
dezvoltarea spațiilor protejate din  Conservarea monumentelor neutilizate.
oraș  Întocmirea ununi program de reabilitare a monumentelor.
 Dezvoltarea unui program social, educativ și cultural de interes
public în scopul protejării monumentelor istorice.

Program de Presupune realizarea următoarelor activități:


implementare:Actualizarea  Actualizarea (dezvoltarea) Planului Urbanistic al orașului Orhei
Planului Urbanistic General
Obiectivul Strategic4:Îmbunătățirea guvernării locale
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Creșterea  Sistem informațional automatizat;
performanței administrative  Creșterea capacității prin atragerea investițiilor și a donatorilor.
 Organizarea auditului intern;

124
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Instituirea unui “ghișeu unic”;


 Promovarea / întocmirea unor parteneriate de colaborare cu alte
instituții de guvernămînt de ordin local / național / regional /
internațional
Program de Presupune realizarea următoarelor activități:
implementare:Transparență în  Elaborarea și publicarea periodică unui buletinului informativ al
procesul de luare a deciziilor Consiliul Local și al Primăriei;
 Crearea și distribuirea materialelor ce descriu activitatea
Autorităților Locale;
 Difuzarea emisiunilor radiofonice tematice "Ora primarului", "Ora
consilierului";
 Primirea mesajelor din partea cetățenilor, atît prin telefon, cît și prin
intermediului unor cutii poștale instalate în locurile publice ale
localității.

Obiectivul Strategic5:Asigurarea eficienței energetice în sectorul public și privat al orașului


Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:
Aprovizionarea clădirilor din  Reducerea pierderilor de energie pentru încălzirea clădirilor;
sectorul public cu căldură și apă  Reducerea cheltuielilor pentru gestionarea sistemelor de alimentare
caldă menajeră cu apă caldă a clădirilor.

Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:


Asigurarea bunei intrețineri a  Îmbunătățirea sistemului de iluminare din oraș
sistemului de iluminare din oraș
Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea gradului de  Îmbunătățirea procesului de informare și educare în domeniul
conștientizare a necesității de eficienței energetice.
eficiență energetică de către
factorii de decizie, întreprinderi
și locuitorii orașului

Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:


Asigurarea eficienței energetice a  Izolarea termică și modernizarea clădirilor publice;
clădirilor  Izolarea termică și modernizarea blocurilor de locuit și a clădirilor
de birouri;
Program de implementare: Presupune realizarea următoarelor activități:
Consolidarea capacităților de  Valorificarea potențialului eolian;
obținere a energiei din surse  Procurarea și instalarea panourilor solare.
alternative

Direcții strategice de dezvoltare a orașului Strășeni


Obiectivul Descrierea Obiectivului
Direcția Strategică 1: Crearea condițiilor optime și utilizarea resurselor locale în vederea dezvoltării economice a
orașului
Obiectivul Presupune realizarea următoarelor activități:
Specific1.1Sprijinirea dezvoltării  Sprijinirea creării unui parc performant mecanizat, ce conține utilaje
sectorului agricol agricole moderne, puncte de colectare a produselor agricole și de
depozitare la rece;
 Identificarea oportunităților și sprijinirea procesului de consolidare a
terenurilor agricole;
 Dezvoltarea sistenului de informare și consiliere agricolă.
Obiectivul Specific1.2 Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea cantității produselor  Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și a cooperării economice la nivel
locale pe piață național și internațional, în baza unor acorduri de înfrățire;

125
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Promovarea și susținerea producătorilor locali, organizarea


expozițiilor, târgurilor;
 Oferirea asistenței metodologice pentru sprijinirea creării asociațiilor
locale ale producătorilor autohtoni;
 Extinderea pieței existente de terenuri agricole.
Obiectivul Specific1.3 Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea atractivității mediului  Facilitarea creării și funcționării parcurilor industriale pentru
de afaceri atragerea investitorilor străini;
 Stabilirea și acordarea unor stimulente fiscale comercianților
 Taxe locale;
 Modernizarea activităților de informare și consilierea afacerilor mici
și mijlocii - incubator de afaceri;
 Sprijinirea și stimularea ONG-urilor locale și a grupurilor de
inițiativă, în scopul atragerii investițiilor.

Obiectivul Specific1.4 Presupune realizarea următoarelor activități:


Dezvoltarea activă a turismului  Amenajarea terenurilor de joacă, obiectivelor turistice și plasarea
informației cu privire la evenimentele importante;
 Elaborarea și editarea unor broșuri, pliante despre localitate;
 Promovarea obiceiurilor și tradițiilor locale;
 Renovarea hotelului și crearea serviciilor turistice și conexe (camere
de hotel, restaurante);
 Dezvoltarea simbolurilor orașului Strășeni (imn, steag, stemă);
 Construirea unui complex sportiv performant.

Direcția Strategică 2:Dezvoltarea infrastructurii în conformitate cu standardele europene


Obiectivul Specific2.1 Creșterea Presupune realizarea următoarelor activități:
eficienței sistemelor de  Revitalizarea apeductului (Strășeni, satul Făgureni) Micăuți -
aprovizionare cu apă și Strășeni;
canalizare  Reutilarea tehnică a staţiei de pompare (priza de apă Micăuţi);
 Construirea sistemului de alimentare cu apă în satul Făgureni, și
finisarea lucrărilor de alimentare cu apă în orașului Strășeni;
 Construirea sistemului de canalizare intern și a stației de epurare.

Obiectivul Specific2.2 Presupune realizarea următoarelor activități:


Îmbunătățirea calității rețelei de  Elaborarea proiectelor tehnice pentru reabilitarea și construcția
drumuri locale. drumurilor;
 Întreținerea drumurilor existente;
 Construirea și repararea drumurilor;
 Crearea locurilor de parcare în apropierea instituțiilor publice.
Obiectivul Specific2.3 Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea accesului populației la  Gazificarea noilor sectoare rezidențiale;
rețelele urbane (conducte, de  Îmbunătățirea și extinderea sistemului de iluminare public;
iluminare stradală,  Creșterea accesibilității conectării la internet prin fibra optică,
telecomunicații) inclusiv în satul Făgureni.

Obiectivul Specific 2.4 Presupune realizarea următoarelor activități:


Extinderea gazoanelor  Delimitarea spațiilor verzi;
 Amenajarea, ecologizarea, iluminarea parcurilor publice;
 Amenajarea cimitirelor.
Obiectivul Specific Presupune realizarea următoarelor activități:
2.5Dezvoltarea transportului  Extinderea serviciilor de transport public urban
urban  Construcția stațiilor de autobuze.
Strategic Direction 3:Creșterea calității serviciilor sociale
Obiectivul Specific 3.1 Presupune realizarea următoarelor activități:
Crearea condițiilor pentru  Amenajarea locurilor de joacă pentru copii în instituțiile preșcolare;

126
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

dezvoltarea unui sistem de  Utilarea instituțiilor de învățământ cu echipament modern


învățământ modern (calculatoare, proiectoare etc.);
 Aprovizionarea Școlii de Arte cu aparate, unelte, costume;
 Instituționalizarea tuturor copiilor preșcolari; promovarea incluziunii
sociale.
Obiectivul Specific 3.2 Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea eficienței energetice în  Construcții capitale în două camere din grădinița la nr. 2;
clădirile publice  Modernizarea sistemelor de încălzire, izolarea pereților, ferestrelor,
acoperișurilor și ușilor, utilizarea surselor regenerabile de energie
pentru încălzirea instituțiilor publice;
 Finalizarea lucrărilor de construcție a clădirilor instituțiilor
preșcolare;
 Utilizarea tuturor spațiilor din grădinița nr.5 și formarea a noi grupe
de copii.

Obiectivul Specific3.3 Presupune realizarea următoarelor activități:


Diversificarea și îmbunătățirea  Deschiderea unui centru multifuncțional;
calității serviciilor sociale  Crearea unui Centru de îngrijire a persoanelor în etate;
 Crearea unui centru de prestare a serviciilor de îngrijire la domiciliu
(asigurări FEDS) pentru bolnavii țintuiți la pat;
 Sprijinirea creării unui centru specializat de zi pentru familiile cu
copii în situație de risc, ce sunt victime ale violenței în familie;
 Construcția și repararea scărilor, care să faciliteze accesulpersoanelor
cu handicap în instituțiile publice și blocurile de locuit.

Obiectivul Specific3.4 Presupune realizarea următoarelor activități:


Dezvoltarea unui sistem  Implicarea societății civile în procesul de luarea deciziilor;
participativ de administrare  Formarea Comitetelor cetăţeneşti sectoriale
 Instituirea ghișeului unic;
 Instalarea panourilor informative;
 Dezvoltarea mass-mediei.
Obiectivul Specific3.5 Presupune realizarea următoarelor activități:
Dezvoltarea cooperării  Promovarea comunicării active și schimbului de experiență cu
interregionale, naționale și municipalități și instituții din țară și de peste hotare;
internaționale  Consolidarea colaborării internaționale și la frontieră;
 Organizarea vizitelor de studiu și promovarea schimbului de
experiență.
Direcția Strategică 4:Asigurarea unui mediu curat
Obiectivul Specific4.1 Presupune realizarea următoarelor activități:
Îmbunătățirea sistemului de  Depozitarea deșeurilor menagere în straturi pe poligoane;
gestionare a deșeurilor  Sortarea și procesarea deșeurilor;
 Echiparea întreprinderilor municipale cu echipamente tehnice
performante de salubrizare;
 Amenajarea unei platforme pentru acumularea și descompunerea
frunzelor, a deșeurilor de origine animală;
 Construcţia gropii BEKER;
 Lichidarea gunoiştilor neautorizate;
 Salubrizare a canalului de scurgere în regiunea Podul Volocii.
Obiectivul Specific 4.2 Presupune realizarea următoarelor activități:
Dezvoltarea zonelor de agrement  Proiectarea și ecologizarea parcurilor și spațiilor verzi;
și de divertisment  Amenajarea terenurilor de joacă pentru copiii, atît în cartiere
rezidențiale, cît și în zonele de agrement;
 Instalarea urnelor de vot în oraș.
Obiectivul Specific4.3 Presupune realizarea următoarelor activități:
Creșterea eficienței energetice,  Echiparea instituțiilor școlare și preșcolare cu surse alternative de
prin utilizarea surselor încălzire
regenerabile de energie

127
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

(biomasă, energia eoliană,


solară, hidro și biogazul)

Obiectivul Specific4.4 Presupune realizarea următoarelor activități:


Prevenirea eroziunii solului  Extinderea anuală a spațiilor plantate pe terenurile degradate;
 Ecologizarea, amenajarea și protejarea riveranilor și luncilor râurilor,
cum ar fi râul Bâc;
 Extinderea și regenerarea fîșiilor forestiere publice.
Obiectivul Specific4.5 Presupune realizarea următoarelor activități:
Conștintizarea întregii  Planificarea și organizarea serviciului de salubrizare a orașului;
comunități (populația și alte părți  Promovarea unui stil de viață sănătos și a alimentației corecte;
interesate) privind protecția  Organizarea concursurilor anuale "Cea mai modernă și curată
mediului gospodărie", "Cea mai modernă și curată stradă";
 Organizarea întâlnirilor cu cetățenii pentru a pune în discuție
problemele de mediu și prestarea serviciul de salubritate în diferite
sectoare ale orașului.

128
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

VIII. Portofoliul de proiecte prioritare din 12 orașe


din Regiunea de Dezvoltare Centru pentru anii
2016-2020
Fișa de proiect 1 a orașului Hînceşti
Proiectul Dezvoltarea afacerilor în sectorul industrial prin construirea
șoselei de centură, ramura III.

Enunțul problemei Îmbunătățirea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor în orașul


Hîncești

Obiectivul general Îmbunătățirea situației socio-economice în orașul Hîncești și în zonele


adiacente acestuia, prin construirea șoselei de centură, ramura III

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata 1. Abaterea traficului care trece prin centrul regional, scăderea
implementării proiectului intensității circulației transportului de tranzit cu tonaj mare și asigurarea
accesului transportului de mărfuri industriale în zona economică liberă.
2. Construirea unei porțiuni de drum de la pichetu l0.00 pînă la drumul
R-44 și a unui pod peste râul Cogîlnic și renovarea a 560 m de drum din
oraș, ce face legătura cu drumul național R-33.

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact -Construirea a 2,2 km de drum regional;


- Repararea unei porțiuni de 0.56 km de drum regional;
- Reconstruirea podului peste râul Cogîlnic cu dimensiunile de G 13,5+
2x0,75 cm (toate 3 laturi 9m);
- Construrirea unui apeduct cu diametrul de 1,0 m 3/75 bucati/ m
- Instalarea marcajelor rutiere pe o suprafață de aproximativ 810 m²;
-Instalarea a 130 indicatoare rutiere pe autostradă;
- Pavarea unei porțiuni cu lungimea de 810 m;
- Curățirea și adîncirea albiei râului Cogîlnic pe o lungime de 6000 m

Parteneri posibili Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor


Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură
Consiliul Raional Hîncești
Valoarea estimată a proiectului 68 000 000 lei
Oportunități de finanțare FNDR, bugetul raional, bugetul local,
fonduri externe
Perioada de implementare 2017-2020

129
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Ialoveni


Proiectul Reabilitarea drumului regional Ialoveni - Mileștii Mici cu
interconectarea drumului național R3

Enunțul problemei Îmbunătățirea infrastructurii în Regiuneade Dezvoltare Centru

Obiectivul general -

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata -


implementării proiectului
Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact -

Parteneri posibili Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură


Consiliul RaionalIaloveni, Primăria satului Mileștii-Mici
Valoarea estimată a proiectului 49 500 000 lei

Oportunități de finanțare FNDR, bugetul raional, bugetul local,


fonduri externe

Perioada de implementare 2017-2020

130
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect a orașului Ialoveni


Proiectul Furnizarea de servicii publice de calitate de aprovizionare cu
apă și canalizare pentru orașul Ialoveni și satul Mileștii Mici

Enunțul problemei Îmbunătățirea mediului de viață și reducerea impactului negativ


asupra mediului

Obiectivul general Furnizarea de servicii publice de calitate de aprovizionare cu apă și


canalizare pentru toți locuitorii din orașul Ialoveni și satul Mileștii
Mici, ce se extind pîna în satul Băcioi

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata - Îmbunătățirea accesului la serviciile de apă în zonele urbane și
implementării proiectului rurale.
- Îmbunătățită accesului la serviciile de canalizare în zonele urbane și
rurale.
- Dezvoltarea sistemului de prestare a serviciilor publice de
aprovizionare cu apă și canalizare și extinderea acestuia pentru
potențialii beneficiari.

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact -Construirea unei de rețele de canalizare gravitaționale pe o lungime
de 15 km, custații de pompare intermediare ce funcționează
înregiunile Huțuleuca și Bozu din Ialoveni;
-Sisteme de aprovizionare pe o lugime de 6 km, nou construite,
functionale și redimensionate în Ialoveni, ce asigură debitul necesar
pentru utilizatorii din Mileștii Mici și ulterior Băcioi;
-5 km de rețele de aprovizionare nou construite, redimensionate și
funcționaleîn satul Mileștii Mici (Piatra Albă este asigurată 100% cu
apă).
- Construirea unei rețele de canalizare gravitațională pe o lungime de
20 km cu stații de pompare intermediare nou-construite și funcționale
(satulMileștii Mici este asigurat 100% cu rețele de canalizare)

Parteneri posibili Ministerul Mediului al Republicii Moldova;


Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură;
Consiliul Raional Ialoveni, Primăria satului Mileștii-Mici.
Valoarea estimată a proiectului 57 425 000 lei
Oportunități de finanțare FNDR, bugetul raional, bugetul local,
fonduri externe

Perioada de implementare 2017-2020

131
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Anenii Noi


Denumirea Proiectului Crearea unui Incubator de Afaceri în orașul Anenii-Noi

Enunțul problemei Nivelul scăzut de dezvoltare a afacerilor


Obiectivul general Crearea unui mediu eficient de inițiere și a susținere a afacerilor prin
oferirea unuisprijin de afaceri adecvat

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata - crearea unui mediu de afaceri favorabil pentru dezvoltarea și
implementării proiectului creșterea numărului de IMM-uri în comunitate;
pregătirea și dezvoltarea abilităților de afaceri ale antreprenorilor
începători;
sporirea activitățile economice competitive;
consolidarea climatului investițional

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact crearea unui incubator de afaceri;


creșterea numărului de întreprinderi incubate;
creșterea numărului de locuri de muncă;
deschiderea de noi întreprinderi;
creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;
reducerea ratei șomajului în localitate;
reducerea migrației populației active în străinătate
Parteneri posibili Ministerul Economiei, ODIMM,
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, Consiliul Raional
Anenii-Noi
Estimated project value 4 000 000 lei
Oportunități de finanțare FNDR, bugetul raional, bugetul local,
fonduri externe

Perioada de implementare 2016-2020

132
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Anenii Noi


Denumirea proiectului Construirea unei stații de epurare a apelor uzate și extinderea
sistemului de canalizare din oraș

Enunțul problemei Lipsa unei stații moderne de epurare a apelor uzate în comunitate.
Apele uzate provenite din Anenii-Noi sunttratate către stația de
epurare din satul Bulboaca, situată la o distanță de 7,5 km de oraș.
Aceasta a fost construită în 1982, cu o capacitate proiectatăde 7500
m3, dar cu o capacitate reală de 200 m3 / zi. Eficiența epurării este de
50 la sută. Apele reziduale tratate sunt eliminate direct în râul Bâc.

Obiectivul general Crearea și întreținerea unui sistem de canalizare și a unei stații de


epurare a apelor uzate în oraș
Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata  construirea unei stații de tratare a apei;
implementării proiectului reabilitarea / extinderea rețelelor de canalizare ;
creșterea performanței întreprinderilormunicipale
formarea și dezvoltarea abilităților angajaților Companiei Municipale
în legătură cu regulile de funcționare a stației de epurare

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact o stație de epurare construită;


stații de pompare a apelor uzate construite;
rețele de canalizare reabilitate/ extinse;
mediu protejat;
micșorarea gradului de poluare a apelor subterane ;
îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației;
cresterea calității serviciilor sanitare în orașul Anenii-Noi;
reducerea cantității de poluanți eliminați în râul Bîc, care provin din
surse municipale;
promovarea măsurilor de protecție a mediului prin construirea unei
stații moderne de epurare a apelor uzate

Parteneri posibili Ministerul Economiei,


Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, ADR Centru,
Consiliul Raional Anenii-Noi

Valoarea estimată a proiectului 30 000 000 lei


Oportunități de finanțare FEN, FNDR, bugetul raional, bugetul local, fonduri externe, USAID

Perioada de implementare 2016 –2020

133
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 3 a orașului Anenii Noi


Denumirea proiectului Reabilitarea si modernizarea parcului "Maică Îndurerată".

Enunțul problemei Insuficiența zonelor amenajate pentru odihna și recreere a locuitorilor


orașului.
Obiectivul general Creșterea atractivității orașului pentru investiții și turiști prin reabilitarea și
modernizarea parcului "Mama Îndurerată", ce are o suprafață de 16.13640 m²

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe reabilitarea spațiilor verzi;


durata implementării proiectului reabilitarea / construirea zonei pietonale și a rețelei de iluminare;
renovarea / construirea mobilierului din parc;
construirea unei piste de biciclete și role;
crearea unui teren de joacă;
instalarea unui sistem de irigare.
Indicatorii cantitativi, calitativi, și de trasee pietonale reabilitate / amenajate;
impact un teren de joacă pentru copii;
sistem de iluminare electrică instalat;
piste de biciclete marcate;
un număr de copaci și arbuști plantați;
suprafață de gazon însămîmțată ;
un sistem de irigare instalat;
un număr de bănci și coșuri de gunoi instalate;
un număr de toalete ecologice.
condițiipentru atragerea turiștilor din țară și de peste hotare în oraș;
potențialul turistic al orașului reabilitat și promovat.
resurse naturale corect exploatate.

Parteneri posibili Consiliul raional Anenii-Noi,


Parteneri de dezvoltare
Valoarea estimată a proiectului 30 000 000 lei
Oportunități de finanțare Bugetul raional,
Bugetul local
Parteneriate public-privat
Fonduri naționale șiexterne
Perioada de implementare 2016-2020

134
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 4 a orașului Anenii Noi


Denumirea proiectului Îmbunătățirea serviciului de gestionare a deșeurilor solide în
oraș
Enunțul problemei Starea ecologică deplorabilă din comunitate și gunoiștile neautorizate

Obiectivul general Îmbunătățirea situației ecologice din oraș

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata -


implementării proiectului

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact -

Parteneri posibili Ministerul Mediului


Consiliul raional Anenii-Noi
Agenţi economici
Societatea civilă
Valoarea estimată a proiectului 5 000 000 lei
Oportunități de finanțare Bugetul raional, bugetul local, Fondul Ecologic Național

Perioada de implementare 2016-2020

135
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 5 a orașului Anenii Noi


Denumirea proiectului Amenajarea unor terenuri de joacă cu respectarea regulilor de
securitate, moderne și atractive pentru copii în cartierele
rezidențiale ale orașului.

Enunțul problemei Insuficiența terenurilor de joacă în zonele rezidențiale. Doar un teren


de joacă este disponibil (există) la 10 - 15 blocuri de locuit. Terenurile
de joacă vechi sunt neatractive și prezentă pericol pentru copii.

Obiectivul general Crearea unor platforme de comunicare și de petrecere a timpului liber


pentru mai mulți copii din oraș.

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe durata crearea condițiilor favorabile și a locurilor de joacă sigure în
implementării proiectului comunitate;
amenajarea a șase terenuri de joacă utilate cu echipamente complexe
segmentate pe vârste;
instalarea unor echipamente de joacă calitative și sigure.

Indicatorii cantitativi, calitativi, și de impact 6 terenuri de joacă amenajate;


mai multe accesorii instalate pe terenul de joacă (leagăne, carusele,
turnuri pentru gimnastică, tobogane, etc);
echipamente de joacă, ce corespund normelor de securitare europene;
distracții pentru copii la un nivel înalt.

Parteneri posibili Consiliul raional Anenii-Noi


Întreprinderile locale
Valoarea estimată a proiectului 500 000 lei
Oportunități de finanțare Bugetul raional,
Bugetul local
Parteneriate public-privat
Fonduri externe
Perioada de implementare 2016-2020

136
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 6 a orașului Anenii Noi


Denumirea proiectului Crearea Centrului de Recreere pentru Tineret

Enunțul problemei Lipsa locurilor de divertisment pentru tineri și rata crescută a criminalității în
rîndul tinerilor
Obiectivul general Facilitarea dezvoltării personale și sociale a tinerilor,
prin dobândirea cunoștințelor, aptitudinilor și abilităților necesare pentru
integrarea socio-profesională.

Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe construirea unui centrului de recreere pentru tineri;
durata implementării proiectului crearea condițiilor favorabile pentru implicarea tinerilor în activități sociale
utile;
dezvoltarea spiritului creativ al tinerilor;
acordarea sprijinului deplin tinerilor expuși riscului de excluziune socială;
identificarea, diseminarea și găsirea soluțiilor la problemele cu care se
confruntă tinerii;
sporirea numărului de servicii de calitate oferite tinerilor;
protejarea și asigurarea securității și sănătății fetelor din comunitate;
reducerea criminalității în rîndul tinerilor.
Indicatorii cantitativi, calitativi, și de existența unui centru de agrement pentru tineret;
impact 100 de beneficiari ai serviciilor oferite de centrul de agrement pentru
tineret;
publicații și broșuri editate;
organizarea unor sesiuni de formare / instruire, conferințe și dezbateri
publice;
campanii de informare și de pregătire pentru un stil de viață sănătos;
activități festive, evenimente culturale / sportive;
organizarea și planificarea eficientă a timpului liber al tinerilor;
o generație sănătoasă cu viziuni pozitive;
reducerea criminalității în rîndul tinerilor cu 20%;
diverseservicii publice pentru tineri ca răspuns la cererile lor.

Parteneri posibili Ministerul Tineretului si Sportului,


Ministerul Culturii,
Consiliul raional Anenii-Noi,
ONG
Asociațiile părinților și profesorilor

Valoarea estimată a proiectului 25 000 000 lei


Oportunități de finanțare Bugetul raional
Bugetul local
Fonduri naționale și externe
Parteneriate public-privat

Perioada de implementare 2016-2020

137
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Rezina


Denumirea proiectului Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind echipamentul unui parc industrial și
renovarea / instalarea rețelelor de comunicații

Obiective strategice Valorificarea resurselor locale și crearea de noi locuri de muncă

Promovarea și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii


Denumirea localitatii Orașul Rezina
Obiectivul general proiectului Atragerea investițiilor și dezvoltarea economiei locale prin crearea unui parc
industria
Descrierea succintă a proiectului În orașul Rezina există oportunități de atragere a investițiilor: terenuri industriale
neutilizate și construcții de capital, ceea ce reprezintă o sursă potențială
suplimentară pentru bugetul local curent, precum și oportunități pentru sectorul
privat, prin crearea și dezvoltarea de noi inițiative private, inclusiv parteneriate
public - privat .

Una dintre aceste clădiri este clădirea fostei fabrici de tricotaje, situată pe strada
Dacia 40, cu o suprafată de 28 953 m². Suprafața de 9,4 ha, permite amenajarea
unui parc industrial ce ar asigura prosperitatea orașului prin atragerea
investitorilor străini, dezvoltarea mai multor afaceri de către cetățenii orașului
Rezina, încadrarea localnicilor pe piața muncii.

Activități necesare • Crearea unui grup de lucru


• Contractarea unei companii de consultanță prin intermediul unei proceduri de
achiziții publice
• Efectuarea unui studiu de fezabilitate
• Elaborarea unui proiect de infrastructură tehnică
• Elaborarea caietului de sarcini
• Organizareaunei achiziții publice și selectarea companiei care va îndeplini
munca
• Efectuarea lucrărilor
• Lansarea parcului industrial.
Rezultate așteptate  Studiu de fezabilitate complet
 Infrastructură funcțională
 Întreprinderi noi
 Reducerea ratei șomajului
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența unor N/A
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și potențialii  Primăria orașului Rezina
parteneri  Consiliul raional Rezina

Durata estimată 6 months


Costurile estimate 1 milion lei
Surse potențiale de cofinanțare  Consiliul raional
(publice și private)  Primăria orașului Rezina
 Donatori.

138
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2a orașului Rezina


Denumirea proiectului Extinderea / renovarea sistemului de canalizare în orașul Rezina
Obiectivele strategice Crearea condițiilor pentru un trai decent în comunitate.

Servicii publice de calitate


Denumirea localitatii Orașul Rezina
Obiectivul general proiectului Îmbunătățirea condițiilor de mediu prin dezvoltarea infrastructurii sanitare în
Rezina
Descrierea succintă proiectului Principala problemă a orașului Rezina este colectarea și evacuarea apelor uzate.
Atît Rezina, cît și alte orașe situate pe malul Nistrului nu dispun de stații de
epurare a apelor uzate, iar sistemele de canalizare sunt uzate. Sistemul de
canalizare existent nu acoperă întregul oraș, ponderea gospodăriilor conectate la
sistemul de canalizare constituind doar 3697 de gospodării, sau 48,08%.
Amplasarea geografică a orașului pe pantă favorizează transportul apelor uzate în
râul Nistru, prin intermediul apelor subterane.
Lipsa unui sistem de canalizare eficient provoacă deversarea apelor uzate, ce are
drept rezultat înrăutățirea sporadică a stării ecologice a Nistrului și contaminarea
râului.

Proiectul în cauză are drept scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației
orașului și a stării mediului prin construirea / renovarea sistemului de canalizare
și lichidarea fosei septice.
Activități necesare • Elaborarea unui studiu topografic
• Elaborareaunui proiect tehnic
• Elaborarea caietului de sarcini
• Organizarea unei achiziții publice și selectarea companiei care va efectua
lucrările
• Efectuarea lucrărilor de construcție
• Extinderea sistemelor de canalizare.

Rezultate așteptate  Un sistem de canalizare renovat


 Lichidarea foselor septice
 Îmbunătățirea stării mediului.
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența unor N/A
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și potențialii  Primăria orașului Rezina
parteneri  Întreprinderea municipală "Servicii Comunal - Locative" Rezina
 Locuitorii din partea de vest a raionului Rezina și de pe strada Păcii.
Durata estimată 18 luni
Costurile estimate 17 milioane lei
Surse potențiale de cofinanțare  Fondul pentru mediu
(publice și private)  Consiliul raional Rezina
 Contribuții: Primăria, populația orașului

139
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 3 a orașului Rezina


Denumirea proiectului Îmbunătățirea infrastructurii de gestionare a deșeurilor în orașul Rezina
Obiectivele strategice Dezvoltarea urbană și protecția mediului înconjurător.
Îmbunătățirea sistemului de gestionarea deșeurilor
Denumirea localitatii Orașul Rezina
Obiectivul general al
Dezvoltarea durabilă a mediului înconjurător în orașul Rezina
proiectului
Descrierea succintă a Orașul Rezina beneficiază de proiectul "Îmbunătățirea managementului deșeurilor solide în
proiectului Șoldănești, Rezina și Florești", care reprezintă un pilon în dezvoltarea durabilă a localității,
protecția mediului și o activitate mai eficientă în gestionarea deșeurilor. Îmbunătățirea
managementului integrat al deșeurilor solide va ajuta la eliminarea poligonului pentru depozit de
deșeuri în partea de vest a orașului, un poligon amenajat temporar de APL, dar care nu corespunde
normelor sanitare și de protecție a mediului.

Pentru o implementare mai eficientă a proiectului, este necesară modernizarea serviciului de


salubrizare, prin colectarea selectivă a deșeurilor. În prezent, serviciul local de colectare a
deșeurilor este efectuat de către ÎM "Servicii comunal-locative" Rezina, iar ponderea gospodăriilor
ce beneficiază de acest serviciu este de 4468 sau 58,11% din numărul total. Platformele pentru
eliminarea deșeurilor existente (57) sunt parțial închise, și containerele (206) sunt insuficiente,
sunt uzate și nu corespund standardelor sanitare și de protecție a mediului. Platformele slab
echipate, containerele uzate și prezente într-un număr prea mic, precum și contractarea parțială a
serviciului de salubrizare favorizează crearea grămezilor de gunoi neautorizate și extinderea
gropilor de gunoi de la marginea orașului.
Acest proiect are drept scop:
1. informarea cetățenilor despre sistemul de colectare selectivă a deșeurilor de hârtie, carton,
metal, plastic și sticlă
2. amenajarea celor 60 de platforme pentru plasarea lăzilor de gunoi și containerelor pentru
colectarea selectivă a deșeurilor
3. procurarea și plasareaa 100 de containere și 200 de lăzi de gunoi pentru colectarea selectivă a
deșeurilor
4. procurarea a 2 mașini de salubritate.
Activități necesare 1. Formarea echipei de implementare a proiectului
2. Elaborarea unui program de instruire în domeniul colectării selective a deșeurilor de hârtie,
carton, metal, plastic și sticlă
3. Elaborarea / tipărirea / distribuirea de pliante / fluturași publicitari informativi în rândul
populației
4. Desfășurarea unor campanii de conștientizare în școli și grădinițe cu privire la modul de
funcționare a procesului de colectare selectivă a deșeurilor
5. Anunțarea licitației publice și organizarea unui concurs de achiziții publice:
• selectarea companiei ce va efectua lucrările de construcție / planificare a platformelor
• achiziționarea de containere și lăzi de gunoi pentru colectarea selectivă a deșeurilor, inclusiv a
automobilelor
1. Desemnarea companiilor câștigătoare și semnarea contractelor
2. Colectarea selectivă a deșeurilor
3. Sfârșitul proiectului.
Rezultate așteptate • oraș curat, mediu de viață sănătos
• 8.000 de persoane instruite
• campanie de conștientizare cu privire la procedura de colectare selectivă a deșeurilor
• 60 de platforme proiectate pentru colectarea selectivă a deșeurilor
• 100 containere și 200 lăzi de gunoi pentru colectarea selectivă a deșeurilor, achiziționate și
amplasate pe străzi
• două mașini de salubritate
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența Teritoriile/ spațiile sunt identificate
unor studii de
fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și  Primăria
potențialii parteneri  Întreprinderea municipală "Servicii Comunal - Locative" Rezina
 Agenția pentru Dezvoltare Regională - Centru
 Fondul Ecologic Național
Durata estimată 6 luni
Costurile estimate 2 000 000 lei
Surse potențiale de  Agenția pentru Dezvoltare Regională– Centru

140
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

cofinanțare (publice și  Fondul Ecologic Național


private)  Contribuții: Primăria, locuitorii orașului

141
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 4 a orașului Rezina


Denumirea proiectului Înființarea unui nou cimitir în orașul Rezina
Obiectivele strategice  Dezvoltarea urbană și protecția mediului înconjurător.
 Gestionarea eficientă a spațiilor verzi
Denumirea localității Orașul Rezina
Obiectivul general al Ridicarea standardelor de mediu și sănătate prin alocarea de fonduri și construirea unui
proiectului nou cimitir
Descrierea succintă a Cimitirul existent din Rezina este neîncăpător, venind în contradicție cu Hotărîrea
proiectului Nr.1072 din 22.10.1998 privind Aprobarea Regulamentului cu privire la cimitire. Cimitirul
este situat în limitele orașului, ceea ce contravine normelor sanitare și are un impact
negativ asupra sănătății prin poluarea apei și a solului.

Această problemă poate fi soluționată prin construirea unui cimitir nou, care să satisfacă
nevoile orașului și să corespundă normelor sanitare, să fie accesibil, frumos amenajat și
verde.
Activități necesare • Efectuarea unui studiu geologic și geofizic
• Elaborarea documentației de proiect privind împărțirea terenului în cartiere și rânduri
numerotate cu alei de acces verzi amenajate
• Afișarea licitației publice și demararea acesteia pentru construirea gardului, capelei și
biroului pentru angajați.
• Semnarea contractului și efectuarea lucrărilor de construcție a capelei și biroului pentru
angajați, a băii și a unui gard cu lungimea de 940 de metri liniari
• Aprobarea deciziei privind închiderea cimitirului (de către autoritatea deliberativă)
• Informarea cetățenilor cu privire la decizia APL Rezina de închiderea cimitirului prin
intermediul presei și televiziunii locale.
Rezultate așteptate • 4,75 hectare de teren destinate pentru noul cimitir, ce sunt în conformitate cu cerințele de
protecție a mediului și cu normele sanitare: strada Gr. Vieru4, aplasat la o distanta de
1300 m de centrul orasului și la 500 m de cel mai apropiat bloc de locuit
• Teren împărțit conform documentației de proiect în cartiere și rânduri, cu alei de acces
numerotate
• gard cu o lungime de 940 m liniari
• Baie
• Capela pentru efectuarea ritualurilor religioase
• Birou pentru angajați.
Gradul de maturitate al  Repartizarea spațiu cu o suprafață de 4,75 ha
proiectului: (ex: existența unor • Schema de amplasare
studii de fezabilitate, spații • Planul cadastral
alocate, etc.) • Decizia de aprobare a planului cadastral.

Partea responsabilă și  Primăria orașului Rezina


potențialii parteneri  Întreprinderea municipală "Servicii Comunal - Locative" Rezina

Durata estimată 12 luni


Costurile estimate 3 000 000 Lei
Surse potențiale de co-finanțare  Primăria orașului Rezina
(publice și private)  Cetățenii
 Donatori.

142
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 5 a orașului Rezina


Denumirea proiectului Amenajarea zonelor de agrement pentru cetățenii orașului
Obiectivele strategice Dezvoltarea urbană și protecția mediului înconjurător
Amenajarea orașului
Denumirea localității Orașul Rezina
Obiectivul general al
Crearea unor condiții decente pentru odihnă și accesul la râul Nistru pentru locuitorii din
proiectului
Rezina
Descrierea succintă a Conform Planului Urbanistic General, proprietatea publică a orașului este divizată în
proiectului următoarele zone urbane: terasa I, terasa II, terasa III, partea de Vest a Rezinei, partea de
Sud-Est a Rezineiși partea de Nord-Vest a Rezinei. Cele 3 terase - I, II și III, situate pe valea
râului Nistru și au legătură cu partea superioară a orașului. Terasele au fost construite în
perioada sovietică - în jurul anului 1960, favorizînd accesul la strada Păcii, inclusiv
grădinița nr 2. La moment scările sunt într-o stare deplorabilă, lipsite de sistem de iluminare
și banci pentru recreere.

Scopul proiectului este de a crea condiții decente pentru recreere și a deschide locuitorilor
din zona inferioară a Rezinei, inclusiv 110 copii și părinți accesul la grădiniță nr. 2, prin
efectuarea lucrărilor de reparație, inclusiv iluminarea cu lămpi cu LED-uri, instalarea
băncilor, conectarea la rețeaua Wi-Fi și amenajarea treptelor cu flori.
Activități necesare 1. Crearea unui grup de lucru
2. Efectuarea achizițiilor publice
3. Reparareatreptelor
4. Procurarea și instalarea băncilor și a unui sistem de iluminare cu LED-uri
5. Procurarea și răsădirea florilor
6. Conectarea la rețeaua Wi-Fi.
Rezultate așteptate  35 bănci instalate
 70 lămpli cu LED-uri
 Rețea Wi-Fi pentru locuitorii orașului.
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența unor N/A
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și  Primăria
potențialii parteneri  Donatori
Durata estimată (în luni) 6 luni
Costurile estimate 1 000 000 lei
Surse potențiale de cofinanțare  Donatori
(publice și private)  Contribuții: Primăria, locuitorii din oraș

143
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 6 a orașului Rezina


Denumirea proiectului Modernizarea și dezvoltarea paginii de interneta primăriei orașului Rezina cu
posibilitatea de a acces la serviciile electronice
Obiectivele strategice Guvernanță locală transparentă și modernă
Guvernare transparentă
Denumirea localității Orașul Rezina
Obiectivul general al Creșterea nivelului de transparență a APL Rezina prin publicarea și promovarea
proiectului informațiilor de interes public
Descrierea succintă a Având în vedere că este secolul 21 - secolul tehnologiilor, în orașul Rezina distribuirea
proiectului informațiilor la nivel local despre activitatea APL este realizată prin metode arhaice–prin
intermediul panourilor de informare și a consilierilor. Primăria dispune de o pagină de
internet învechită, ce nu prezintă informații cu privire la activitatea și serviciile oferite de
administrația locală din Rezina. Scopul proiectului este ca pagina de internet să ofere în
mod constant, pentru cei interesați, cele mai recente informații despre activitatea
primăriei.
Scopul proiectului este de a elabora un mecanism modern de prestare a serviciilor pentru
cetățeni, de a folosi principiul eficienței, eficacității și transparenței în luarea deciziilor,
de a implica cetățenii în procesul de luare a deciziilor, asigurîngu-le accesul rapid la
informațiile necesare și la serviciile furnizate de APL .
Acest proiect are scopul de a moderniza pagina de internet a primăriei, de a instrui un
tânăr profesionist în gestionarea paginiiși de a extinde în continuare serviciile electronice
oferite cetățenilor.
Activități necesare 1. Crearea echipei de implementare a proiectului
2. Efectuarea unui sondaj de opinie cu privire la structura și designul paginii de internet
3. Afișarea unei licitații publice și organizarea acesteia în vederea actualizării paginii de
internet.
4. Semnarea contractului
5. Instruirea unei persoane tinere, care va fi responsabilă pentru gestionarea paginii de
internet a primăriei orașului Rezina
6. Prezentarea de informații pentru actualizarea paginii de internet a Primăriei
7. Înființarea unei campanii de informare publică privind disponibilitatea informațiilor
de pe site referitoare la activitatea primăriei și modul de funcționare a paginii de internet.
Rezultate așteptate • O persoană bine instruită în actualizarea informațiilor pe paginade internet a primăriei
• Site-ul orașului Rezina actualizat
• Gradcrescut de transparență a activității autorităților deliberative și executive
• Transparență a deciziilor publice în conformitate cu Legea nr. 239 din 13.11.2008
• Mese rotunde/întrevederi online ale/cu Consiliul(ui) Local
• O căsuță (bloc) separată pentru cetățeni, ce include informații, reclamații, impresii și
cerințe
• Educarea/Informarea publicului în acest domeniu
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența unor Primăria are o pagină web
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc
Partea responsabilă și  Primăria orașului Rezina
potențialii parteneri  Consiliul local de tineret

Durata estimată 6 luni


Costurile estimate
500 000 lei
Surse potențiale de cofinanțare
 Primăria orașului Rezina
(publice și private)
 Donatori.

144
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 7 a orașului Rezina


Titlul proiectului Dezvoltarea durabilă și competitivă a orașului Rezina prin amenajarea structurilor turistice
aferente Complexului Sportiv Rezina
Obiectivele strategice Valorificarea resurselor locale și crearea de noi locuri de muncă.
Localitatea Orașul Rezina
Obiectivul general al Dezvoltarea potențialului turistic al orașului Rezina
proiectului O.1.1. Reabilitarea traseelor rutiere și pietonale de acces la Complexul Sportiv Rezina.
O.1.2. Aprovizionarea obiectivelor turistice cu servicii comunitare de utilități publice prin
crearea unei parcări auto lîngă Complexul Sportiv Rezina.
O.1.3. Îmbunătățirea calității serviciilor prestate la Complexul Sportiv Rezina: instalații de
colectare a deșeurilor, spații verzi, sistem de iluminare și panouri informative, sisteme de
colectare a apei de ploaie.
Descrierea succintă a În orașul Rezina au fost începute lucrările de construcție a complexului sportiv de importanță
proiectului regională, cu o capacitate totală de 5.000 de locuri, pentru a satisface nevoile comunităților
Rezina și Șoldănești, precum și pentru a atrage locuitorii raioanelor Rîbnița și Camenca
situate pe malul drept al Nistrului. Pentru implementarea completă a proiectului este necesară
asigurarea Complexului Sportiv Rezina cu servicii comunitare de utilități publice, ce ar
asigura accesul la complex pe traseele rutiere și pietonale și condiții optime de funcționare.
Activități necesare  Construirea clădirii complexului sportiv - 3360 m²
 Instalarea stand-urilor 2500 de locuri (contribuție)
 Construirea fundamentul terenului de fotbal - 7920 m² (contribuție)
 Acoperirea terenului de fotbal cu gazon sintetic - 7920 m² (contribuție)
 Construirea unui loc de parcare - 3600 m²
 Construirea trotuarelor - 3920 m²
 Construirea unui gard perimetral - 674 m.
 Instalarea a 75 lampi stradale.
 Instalarea a 75 de urne, 20 lăzi de colectare a deșeurilor și o platformă de
depozitare.
 Instalarea a 5 panouri, crearea unui website, elaborarea a 5 articole și 3 rapoarte
TV.
Rezultate așteptate  Edificii cu suprafata de 3360 m²
 Loc de parcare pentru 170 automobile.
 Trotuare amenajatepe o suprafață de - 3920 m²
 Gard ce împrejmuiește Complexul Sportiv, avînd o lungime de 674
Gradul de maturitate al Acoperirea terenului cu gazon sintetic cu suportul financial al Federației Moldovenești de
proiectului: (ex: existența unor Fotbal
studii de fezabilitate, spații Santier de constructii
alocate, etc.)
Partea responsabilă și Primăria orașului Rezina
potențialii parteneri Primăria satului Tareuca
Primăria satului Cinișeuți
Primăria satului Echimăuți
Consiliul Raional Orhei
Consiliul Raional Șoldănești
Ministerul Tineretului și Sportului
Agenția pentru Eficiență Energetică
Federația Moldovenească de Fotbal
Durata estimate:(în luni)
24 luni
Costurile estimate 38 825 287 lei
Surse potențiale de - Suma solicitată de la FNDR:17 245 713 lei
cofinanțare (publice și private) - Cofinanțare: 21 579 574 lei

145
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1a orașului Șoldănești


Titlul priectului Asigurarea protecției și siguranței pentru copiii din grădinița "Andrieș";
Obiectivele strategice Promovarea valorilor spirituale și îmbunătățirea calității educației
Localitatea Orașul Șoldănești
Obiectivul general al Asigurarea condițiilor favorabile și securității fizicepentru dezvoltarea copiilor în aer liber
proiectului la grădinița-creșă „Andrieș”
Descrierea succintă a Condiții nefavorabile pentru asigurarea securității fizice și dezvoltarea copiilor în aer liber
proiectului la grădinița-creșă „Andrieș”

Activități necesare • Crearea terenurilor (condițiilr) de joacă pentru 250 copii;


• Informarea a 250 de parintidcu privire la siguranța și protecția copiilor (timp de o lună);
Rezultate așteptate  6 gropi de nisip, 3 case, 12 leagăne, 4 tobogane, 6 mese, 12 scaune, 6 turnuri, un
panou de baschet instalate pe terenul de joacă;
 500 m² de gard instalat;
 250 de părinți informați cu privire la gradul de siguranță și protecție a copiilor;
 500 de materiale informative distribuite;
 trei întâlniri organizate;
 îmbunătățirea dezvoltării fizice și educaționale a copiilor de la grădiniță
"Andrieș"
 gradul ridicat de participare;
 grad crescut de informare a părinților cu privire la siguranța și protecția copiilor
Gradul de maturitate al n/a
proiectului: (ex: existența unor
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și  Primăria;
potențialii parteneri  Administrația Gradiniței;
 Consiliul raional;
 Asociațiaparinților;
 Antreprenorii;
 Departamentul de Educatie;
Durata estimată(în luni) 4 luni
Costurile estimate 700 000 lei
Surse potențiale de cofinanțare PNUD, FISM, fonduri europene
(publice și private)

146
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Șoldănești


Titlul priectului Reabilitarea clădirii bibliotecii publice a orașului
Obiectivele strategice Promovarea valorilor spirituale și îmbunătățirea calității educației

Localitatea Orașul Șoldănești


Obiectivul general al
Îmbunătățirea condițiilor de prestare a serviciilor și menținerea fondului bibliografic al
proiectului
bibliotecii publice a orașului
Descrierea succintă a Condiții nefavorabile pentru cititori, colaboratori și fondul de carte al bibliotecii publice
proiectului din or. Soldanesti
Activități necesare Renovarea clădirii bibliotecii publice din oraș timp de 6 luni;
Organizarea și păstrarea eficientă a colecției de cărți în număr de 32 000 de unități timp
de 3 luni;
Rezultate scontate ● 300 m² de acoperiș renovat;
● 600 m² de pereți exteriori ai bibliotecii publice a orașului reparați;
● 32 000 de unități de cărți stocate;
● creșterea numărului de activități organizate la nivel de bibliotecă publică a orașului;
● creșterea ratei de frecventare a bibliotecii;
● cititori mulțumiți de condiții bune pentru lectură și studiu;
● numărulextinsde activități culturale;
● colecție de cărți păstrate 100%;
● beneficiari mulțumiți de sistemul eficient de deservire;
Impactul:
● creșterea numărului de cititori cu 20% după 10 luni;
● diversificarea și creșterea numărului de activități culturale cu 15%, după renovarea
clădirii bibliotecii publice a orașului;
● Creșterea potențialului bibliotecii după 5 luni;
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența unor Spații alocate
studii de fezabilitate, spații
alocate, etc.)
Partea responsabilă și 1. Primăria;
potențialii parteneri 2. Consiliul raional;
3. Asociații de părinți;
4. ONG-uri.
Durata estimată: (în luni) 6 luni
Costurile estimate 600 000 lei
Surse potențiale de cofinanțare NOVOTECA
(publice și private) SOROS
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

147
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 3a orașului Șoldănești


Titlul priectului Conservarea energiei termice la grădinița „ Andrieș”
Obiectivele strategice Modernizarea infrastructurii comunale și a asigurarea eficienței energetice
Localitatea Orașul Șoldănești
Obiectivul general al
Reducerea costurilor pentru încălzire în sezonul rece la grădinița„Andrieș”
proiectului
Descrierea succintă a Cheltuieli excesive pentru încălzirea grădiniței "Andrieș"
proiectului
Activități necesare  Conservareaenergiei termice și reabilitarea clădirii grădiniței "Andrieș", în
decurs de 4 luni;
 Informarea locuitorilor orașului Șoldănești cu privire la eficiența energetică în
decurs de 2 luni;
Rezultate scontate • 1683 m ² de acoperiș schimbat;
• de ferestrele din lemn uzat-1211 m²,schimbate cu geamuri termoizolante - 1211m²;
• 3821 m² pereți izolați termic;
• 500 pliante tipărite și distribuite;
• 200 de părinți instruiți în domeniul eficienței energetice;
• 80% din părinți mulțumiți de rezultatele proiectului;
• crearea unor condiții confortabile la grădinița "Andrieș";
• cetățeni informați despre eficiența energetică;
• scădere costurilor pentru încălzire cu 20%;
• creșterea nivelului de confort al copiilor în grădiniță;
Gradul de maturitate al A fost efectuat auditul energetic
proiectului: (ex: existența
unor studii de fezabilitate,
spații alocate, etc.)
Partea responsabilă și  Primărie;
potențialii parteneri  Consiliul raional;
 ADR Centru;
 Direcția de Învățămînt Șoldănești
Durata estimată 4 luni
Costurile estimate 3 200 000 lei
Surse potențiale de  Bugetul raional
cofinanțare (publice și  Fondul pentru eficiență energetică;
private)  FNDR;
 FISM;
 fonduri europene

148
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 4 a orașului Șoldănești


Titlul priectului Șoldănești-Centrul oportunităților de dezvoltare a ÎMM-urilor
Obiectivele strategice Dezvoltarea economiei și turismului
Localitatea Șoldănești
Obiectivul general al
Crearea condițiilor favorabile pentru stimularea și susținerea tinerilor antreprenori;
proiectului
Descrierea succintă a Condiții nefavorabile pentru stimularea și susținerea tinerilor antreprenori;
proiectului
Activități necesare • Informarea cetățenilor din orașul și raionul Șoldănești în decurs de 6 luni despre
misiunea centrului;
• Renovarea clădirii centrului, în decurs de 6 luni;
• Instruireaa 15 tineri în dezvoltarea afacerilor, în decurs de 2 luni;
Rezultate scontate ● crearea unui informațional;
● instalarea a 32 panouri informative;
● 6 articole informative publicate în presa locală;
● 320 de tineri informați;
● întocmirea și distribuireaa 500 de pliante;
● clădire renovată și adaptată nevoilor;
● 10 camere mobilate destinate pentru incubarea afacerilor;
● 5 specialiști contractanți specializați în instruirea tinerilor antreprenori;
● 4 ateliere de instruire;
● 15 persoane instruite;
●70% din populație informată;
● condiții favorabile pentru activitatea de incubatoare de afaceri;
● 15 tineri cu capacități avansate, pregătiți săinițieze o afacere;
● posibilitatea înființării de noi întreprinderi este de aproximativ 75% după
instruirea la centru;
● crearea a10 locuri de muncă;
● o sursă nouă de venit pentru bugetul local;
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența n/a
unor studii de fezabilitate,
spații alocate, etc.)
Partea responsabilă și  Administrația locală din orașele adiacente;
potențialii parteneri  Consiliul Regional;
 Camera de Comerț și Industrie.
Durata estimată 2 ani
Costurile estimate 1 300 000 lei
Surse potențiale de  USAID, FNDR, Fondul polonez
cofinanțare (publice și
private)

149
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 5 a orașului Șoldănești


Titlul priectului Instituții publice ce furnizează servicii de calitate, accesibile pentru persoanele cu
dizabilități
Obiectivele strategice Îmbunătățirea serviciilor sociale
Localitatea Șoldănești
Obiectivul general al
Clădiri și instituții publice accesibile și deschise pentru persoanele cu dizabilitati
proiectului
Descrierea succintă a Clădiri și instituții publice care nu sunt accesibile și deschise pentru persoanele cu dizabilitati
proiectului
Activități necesare Informarea administrației a 5 instituții publice în domeniul nediscriminării persoanelor cu
dizabilități
• Crearea condițiilor necesare pentru accesul persoanele cu handicap în cele cinci instituții
publice în decurs de 3 luni;
Rezultate scontate • informarea a 25 de persoane despre nediscriminare;
• distribuirea a 50 de materiale informative;
• 5 rampe de acces instalate;
• grad mai înalt de calificare și competență aadministrației instituțiilor publice în domeniul
nediscriminării;
• 90% din persoanele cu dizabilități mulțumiți de rezultatul proiectului;
• condiții optime de acces în instituțiile publice;
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența n/a
unor studii de fezabilitate,
spații alocate, etc.)
Partea responsabilă și  APL;
potențialii parteneri  Consiliul raional;
 Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei din raion;
 culte religioase
Durata estimată 6 luni
Costurile estimate 100 000 milioane lei
Surse potențiale de FISM, Polish AID, PNUD
cofinanțare (publice și
private)

150
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 6 a orașului Șoldănești


Titlul priectului O viață frumoasă într-un oraș curat!
Obiectivele strategice Protecția mediului și menținerea echilibrului ecologic
Localitatea Șoldănești
Obiectivul general al
Cetățeni responsabili de colectarea și depozitarea deșeurilor menajere antrenați în domeniu
proiectului
Descrierea succintă a Neinformarea locuitorilor din Șoldănești în domeniul ecologiei - un impediment în
proiectului menținerea unui mediu curat;

Activități necesare • Informarea a 80% din cetățeni în decurs de 2 luni, cu privire la necesitatea colectării
selective a deșeurilor și plasarea acestorape platforme autorizate;
• Motivarea a 50% din locuitorii orașului Șoldănești să păstreze curățenia în oraș;
• Asigurarea transparenței activităților proiectului prin publicarea unui buletin informativ
ecologic;
Rezultate scontate • 5200 de cetățeni informați în cadrul întâlnirilor de cartier;
• organizarea concursul "Cel mai curat cartier";
• oferirea a 3 premii;
• buletinul informativ ecologic publical și distribuit;
Gradul de maturitate al
proiectului: (ex: existența n/a
unor studii de fezabilitate,
spații alocate, etc.)
Partea responsabilă și  APL;
potențialii parteneri  Consiliul raional;
 ONG-uri local din domeniul ecologiei
Durata estimată 1 an
Costurile estimate 600 000 lei
Surse potențiale de FNDR, Fondul de Mediu
cofinanțare (publice și
private)

151
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Telenești


Titlul priectului Eliminarea gunoiștilor neautorizate
Enunțul problemei Atât în orașul Telenești și în apropierea acestuia există numeroase gunoiști neautorizate.
Aceste situații critice au provocat mari pagube mediului din oraș.

Obiectivul general Dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a reamenaja zone de recreere publice,
conservarea biodiversității și a resurselor genetice, precum și asigurarea integrității
ecosistemelor.
Obiectivele specifice ce vor fi
atinse pe durata implementării 1. Elaborarea unui plan de acțiuni pentru lichidarea gunoiștilor neautorizate din oraș și
proiectului din apropierea acestuia
2. Luarea unor măsuri și realizarea activitățile necesare pentru eliminarea gunoiștilor
neautorizate.

Indicatorii cantitativi, calitativi, și Lichidarea tuturor gunoiștilor neautorizate.


de impact
Parteneri posibili 1. Consiliul raional Telenești
2. Ministerul Mediului;
3. Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
4. ADR Centru;
5. Organizațiile internaționale de dezvoltare;
6. ONG-urile locale și naționale

Valoarea estimată a proiectului 200 mii lei.

Oportunități de finanțare Primăria orașului Telenești


Consiliul raional Telenești;
Fondul Ecologic Național prin Ministerul Mediului;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
Organizațiile internaționale de dezvoltare;
ADR Centru;
Guvernul Republicii Moldova;
Surse externe;
Perioada de implementare 36 luni.

152
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Telenești


Titlul priectului Plantarea arborilor / reamenajarea parcului public al orașului Telenești.
Enunțul problemei Infrastructura parcului central din orașul Telenești nu oferă un mediu atractiv de
petrecere a timpului liber pentru locuitorii orașului Telenești. Infrastructura este
proiectată în așa mod, încît nu aduce în prim-plan patrimoniul național, nu are o colecție
bogată de arbori și arbuști, și un gazon îngrijit.
Obiectivul general Dezvoltarea infrastructurii prin reamenajarea zonelor publice de agrement, conservarea
biodiversității și a resurselor genetice, precum menținerea integrității ecosistemelor.
Obiectivele specifice ce vor fi 1. Elaborarea proiectului tehnic pentru plantarea arborilor / reconstrucția parcului public
atinse pe durata implementării al orașului
proiectului 2. Ecologizarea / reconstrucția parcului;
3. Modificarea infrastructurii parcului, care oferă un loc de recreere, relaxare si odihnă
pentru locuitorii orașului.
Indicatorii cantitativi, calitativi, și Un parc public ecologizat/reamenajat, ce atrage cetățenii în petrecerea timpul liber.
de impact
Parteneri posibili • Primăria orașului Telenești;
• Consiliul raional Telenești;
• Guvernului RM;
• Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
• ADR Centru;
• Organizații internaționale de dezvoltare;
Valoarea estimată a proiectului 200,0 mii lei.
Oportunități de finanțare • Primăria orașului Telenești;
• Consiliul raional Telenești;
• Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
• ADR Centru;
• Organizații internaționale de dezvoltare;
• Surse externe.
Perioada de implementare 2 luni

153
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 3 a orașului Telenești


Titlul priectului Ecologizarea zonelor riverane, protejarea rezervoarelor de apă și prevenirea
alunecărilor de teren
Enunțul problemei Zonele riverane ce protejează bazinele de apă nu dispun de o infrastructură adecvată
ce ar asigura un mediul favorabil zonelor umede din apropierea râului. Patul râului
necesită de asemenea intervenția umană pentru a asigura siguranța florei și faunei din
această zonă naturală.
Obiectivul general Ecologizarea zonelor riverane, inclusiv canalele municipale de apă, îngrijirea
terenurilor din jurul bazinelor de apă pentru a le proteja, și prevenirea alunecărilor de
teren.
Obiectivele specifice ce vor fi 1. Plantarea de arbori și arbuști / reconstruirea zonelor riverane;
atinse pe durata implementării 2. Protejarea zonele cu risc de alunecări de teren.
proiectului
Indicatorii cantitativi, calitativi, și zona riverană ecologizată 100%.
de impact 2000 de arbori și arbuști plantați anual;
100% din zone protejate împotriva alunecărilor de teren.
Parteneri posibili • Primăria orașului Telenești;
• Consiliul raional Telenești;
• Guvernului RM;
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
• ADR Centru;
• Organizații internaționale de dezvoltare;
• Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Valoarea estimată a proiectului 200 000 mii lei anual.
Oportunități de finanțare • Primăria orașului Telenești;
• Consiliul raional Telenești;
• Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
• ADR Centru;
• Organizații internaționale de dezvoltare;
• Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Perioada de implementare 2015-2020.

154
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 4 a orașului Telenești


Titlul priectului Construcția unei rețelei urbane pentru scurgerea apei de ploaie
Enunțul problemei Datorită poziției sale geografice, orașul Telenești are un sistem de drenaj complicat,
care necesită o intervenție inteligentă pentru a asigura gestionarea eficientă a apei în
timpul ploilor abundente. Aspectul estetic al sistemului de drenaj și nu oferă o
imagine pozitivă orașului, diminuînd atractivitatea sa pentru turiști.

Obiectivul general Construirea / repararea rețelei urbane/canalelor pentru scurgerea apei de ploaie

Obiectivele specifice ce vor fi 1.Elaborarea unui proiect de construcție / reconstrucție a rețelei de scurgere a apei de
atinse pe durata implementării ploaie;
proiectului 2. Efectuare lucrărilor de construcție / reconstrucție;

Indicatorii cantitativi, calitativi, și Peste 20 de km de canale de scurgere construite / reconstruite pentru a asigura
de impact scurgerea apei, fără riscul de inundații.

Parteneri posibili Primăria orașului Telenești;


Consiliul raional Telenești;
Guvernului RM;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;

Valoarea estimată a proiectului 6 000 000 lei.


Oportunități de finanțare Primăria orașului Telenești;
Consiliul raional Telenești;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;

Perioada de implementare 36 luni.

155
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 5 a orașului Telenești


Titlul priectului Reciclarea deșeurilor (mașini și echipamente pentru colectarea, transportul,
prelucrarea și presarea plasticului, sticlei, hârtiei).
Enunțul problemei Gestionarea deșeurilor în Telenești nu corespunde cerințelor și standardelorde protecție
a mediului înconjurător.
Obiectivul general Modernizarea procesului de colectare, sortare, reciclare și depozit a deșeurilor conform
standardelor și cerințelor europene.
Obiectivele specifice ce vor fi 1. Organizarea unor campanii de sensibilizare a publicului cu privire la colectarea,
atinse pe durata implementării sortarea, reciclarea și evacuareadeșeurilor.
proiectului 2. Instalarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor, în conformitate cu
standardele europene;
4. Crearea unei stații de sortare a deșeurilor;
5. Modernizarea procesului de colectare a deșeurilor;
6. Consolidarea instituțională a direcției locativ comunale
Indicatorii cantitativi, calitativi, și Peste 8.000 de de rezidenți informați de procedura de depozitare și de gestionare a
de impact deșeurilor;
1. 20 stații de colectare sortată a deșeurilor;
2. 1 stație de sortare funcțională;
3. 4 autovehicule compactoare noi pentru transportul deșeurilor;
4. 1 vehicul nou special pentru colectarea deșeurilor de pe străzi;
5. peste 2000 tone de deșeuri sortate și reciclate anual;
6. 2 autovehicule compactoare noi pentru transportarea deșeurilor;
7. instruirea anuală a personalului;
Parteneri posibili Primăria orașului Telenești;
Consiliul raional Telenești;
Guvernului RM;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Valoarea estimată a proiectului 23 milioane lei.
Oportunități de finanțare Primăria orașului Telenești;
Consiliul raional Telenești;
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Perioada de implementare 36 luni.

156
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 6 a orașului Telenești


Construirea unei stații de epurare a apelor uzate și extinderea sistemului de
Titlul priectului
canalizare
Construction
Orașul ofnu
Telenești theasigură
wastewater treatment
în prezent plantdeand
de un sistem sewer system
utilizarea eficientăexpansion
și epurare
Enunțul problemei a apelor reziduale. Sistemul de gestionare a apei pentru consumul din sectorul
public și privat nu asigură tratarea apei în conformitate cu standarde internaționale
recente pentru un mediu sănătos.
Crearea unui mecanism eficient de gestionare a apei pentru consumul cetățenilor și
Obiectivul general din sectorul privat, aprovizionarea cu apă conform standardelor internaționale
recente.
1. Elaborarea unui proiect tehnic pentru construcția unei stații de epurare a apelor
reziduale
Obiectivele specifice ce vor fi atinse pe
durata implementării proiectului 2. Efectuarea lucrărilor de construcție;
3. Conectareastației de epurare a apei la rețeaua de canalizare extinsă;
4. Elaborarea unui nou mecanism de gestionare a apelor uzate.
Indicatorii cantitativi, calitativi, și de
Stație de epurare a apelor uzate funcțională, respectînd standardele europene.
impact
Sistemul de canalizare extins.

Primăria orașului Telenești;


Consiliul raional Telenești;
Guvernului RM;
Parteneri posibili Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Valoarea estimată a proiectului 24 000 000 lei.
Primăria orașului Telenești;
Consiliul raional Telenești;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor;
Oportunități de finanțare
ADR Centru;
Organizații internaționale de dezvoltare;
Fondul Ecologic Național al Ministerului Mediului;
Perioada de implementare 24 luni.

157
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 7 a orașului Telenești


Localitatea Orașul Teleneşti (orașul Teleneşti și satele vecine: Ineşti, Ratuş, Zăicanii Noi, Zăicanii
Vechi, Verejeni, Mîndreşti, Băneştii Vechi, Băneştii Noi şi satul Prepeliţa, raionul
Sîngerei)

Titlul priectului Consolidarea și dezvoltarea serviciului intercomunitar de salubritate din Telenești

Enunțul problemei Studiul de fezabilitate privind "Crearea Serviciului Intercomunitar de Salubritate în orașul
Telenești și localitățile din zona adiacentă",ce cuprinde 7 localități adiacente orașului Telenești,
arată că serviciul de salubritate, de colectare, transportare și eliminare a deșeurilor este
nesatisfăcător. Nu există un serviciu de salubritate funcțional în niciuna din localitățile menționate
mai sus. Activitățile de salubrizare se fac la nivel individual sau cu eforturi sporadice din partea
municipalității. În această situație, autoritățile locale sunt de obicei sfătuite să-și unească
eforturile, creînd un serviciu public bazat pe principiul cooperării intercomunitare. În orașul
Telenești serviciile de salubrizare sunt furnizate de către Întreprinderea Municipală Serviciul de
Salubritate a orașului Telenești. Serviciul a fost reorganizat în 2009 și datorită potențialului tehnic
și a personalului existent, întreprinderea are în prezent oportunități reale de a se extinde în
întregul oraș precum și în localitățile vecine. În cadrul unui proiect finanțat de FNDR a fost
creatăo platformăde depozitare autorizată, ce se află la 5 km distanță de orașul Telenești. Distanța
medie dintre cele 8 localități ce sunt parte a Acordului de cooperare inter-comunitară este de 12
km; distanța suplimentară parcursă zilnic - 8 km; Distanța dintre platformele de precolectare - 0.5
km. Conform rezultatelor unui sondaj realizat în timpul efectuării studiului de fezabilitate, 100%
din respondenții din localitățile Bănești, Budăi, Inești, Mândrești, Prepelița și Ratuș; 86% din
Verejeni și 60% din Ciulucani au răspuns că au nevoie de un serviciu de salubrizare în localitatea
lor. 95% și 76% din locuitorii din satele Ratuș și respectiv Inești au optat pentru metoda de
precolectare a deșeurilor în locuri și platforme speciale de precolectare, pe cînd 76-89% din
locuitorii celorlalte localități au optat pentru colectarea deșeurilor în lăzi individuale de gunoi prin
metoda "din ușă în ușă". Conform studiului de fezabilitate, colectarea deșeurilor se va face în
containere de gunoi cu un volum de 80 l fiecare, plasate în fiecare gospodărie. Costul
containerelorva fi suportat de către beneficiari, fiind împărțit în rate egale pentru o perioadă doi
ani. În cazul metodei de colectare mixtă (platforme –containere de gunoi), colectarea deșeurilor
va avea loc pe 116 platforme de precolectare situate în Telenești Inești și Ratuș, precum și prin
distribuirea a 5962 containere de gunoi către gospodării din localitățile Bănești, Budai, Ciulucani,
Prepelița, Mândrești, Verejeni. Costul containerelorva fi suportat de către întreprindere,
beneficiari și surse externe. Populația va contribui cu 5-10% din suma totală.

Obiectivul general Proiectul are drept scop consolidarea și dezvoltarea serviciului intercomunitar de salubritate în
orașul Telenești și localitățile din zona adiacentă pentru a asigura accesul populației locale la un
serviciu public local de calitate și eficient, creând astfel noi oportunități pentru dezvoltarea
durabilă, consolidarea capacităților pentru implementarea proiectelor, atragerea investițiilor și
creșterea calității vieții locuitorilor.
Sporirea resurselor materiale și tehnice ale întreprinderii specializate în colectarea, transportul și
sortarea deșeurilor, în scopul creării un sistem modern de gestionare a deșeurilor, bazat pe
principiul de cooperare intercomunitară în orașul Telenești și 7 orașe adiacente are următoarele
obiective:
• Îmbunătățirea stării mediului în oraș și în localitățile din cele două raioane
• Aplicarea normelor europene de protecție a mediului
• Îmbunătățirea calității resurselor naturale: apă, aer, sol.
• Lichidarea gunoiștilor,ce reprezintă focare care afectează sănătatea locuitorilor
• Îmbunătățirea aspectului estetical localității.
• Utilizarea eficientă a materialelor reciclabile.
Obiectivele specifice ce Pentru extinderea serviciului de salubritateîn 7 sate adiacente orașului Telenești sunt necesare
vor fi atinse pe durata următoarele resurse:
implementării • procurarea a 6000 de containerede gunoi individuale cu o capacitate de 80l fiecare;
proiectului • procurarea unui vehicul pentru transportarea deșeurilor;
• procurareaunui tractor (buldozer) necesar pentru a astupagrămada de gunoi; procurarea și
instalarea unui sistem de iluminare, a unui sistem de prevenire a incendiilor și a unui sistem de
evacuare a apelor uzate acumulate în poligonul pentru depozitarea deșeurilor.

158
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Indicatorii cantitativi, • Informarea populației despre starea mediului în cele 8 localități și metodele de gestionare a
calitativi, și de impact deșeurilor
• Crearea unei baze de date privind volumul și condițiile tehnice ale gropilor de gunoi din cele 8
localități
• Adoptarea unui cadru de reglementare și a unui mecanism financiar și economic de funcționare
a serviciului de salubritate în opt localități din raioanele Telenești și Sîngerei
• Procurareaa 6000 lăzi de gunoi individuale cu o capacitate de 80l fiecare;
• Procurarea unui vehicul pentru transportarea deșeurilor;
• Procurarea unui tractor (buldozer) necesar pentru a astupagrămada de gunoi;
• Procurarea și instalarea unui sistem de iluminare, a unui sistem de prevenire a incendiilor și a
unui sistem de evacuare a apelor uzate acumulate în poligonul pentru depozitare a deșeurilor.
• Crearea a cel puțin 6 locuri noi de muncă
• Organizarea și desfășurarea unor posturi radio și TV pentru a prezenta rezultatele proiectului.
•Prevenirea și reducerea gradului de poluare a solului, a apelor de suprafață, a apelor subterane și
a altor componente.

Parteneri posibili Primăria orașului Telenești, Întreprinderea Municipală„Serviciul de salubrizare Teleneşti”,


Consiliul raional Telenești, primăriile localităților respective

Valoarea estimată a 6 405,4 mii lei


proiectului

Oportunități de finanțare Fondul Ecologic Național, primăria orașului Telenești, Consiliul raional Telenești.

Perioada de 12 luni
implementare

159
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Călărași


Titlul priectului Valorificarea potențialului turistic al Regiunii de Dezvoltare Centru

Coordonator Consiliul raional Călărași

Parteneriiresponsabili de Responsabil: Consiliul raional Călărași


implementare Parteneri: Primăria orașului Călărași, Consiliul raional Ungheni, Consiliul raional
Nisporeni, Consiliul raional Strășeni etc.

Persoana de contact [nume, Aurica Amariei


telefon, e-mail] Tel: 024422058, e-mail:consiliu@calarasi.md
Localitatea Raioanele Strășeni, Nisporeni, Călărașiși Ungheni
Inițierea și închiderea proiectului 36 luni
[anul-anul] / estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea economică durabilă și competitivă a regiunii de centru (raioanele Strășeni,
Nisporeni, Călărași și Ungheni)

Situația înainte de implementarea Turismul slab dezvoltat în regiunea de centru: infrastructura turistică slab dezvoltată,
proiectului nivel scăzut al calității serviciilor turistice, număr mic de oferte ale turismului rural,
venituri mici.
Formele de turism sunt insuficient utilizate de către întreprinderi, deoarece potențialul
turistic este slab promovat și exploatat în regiune. Obiectivele turistice existente nu
dispun de suficientă vizibilitatea și atractivitate.
Descrierea succintă a proiectului Proiectul are drept scop îmbunătățirea infrastructurii turistice (trasee, drumuri, popasuri
turistice, obiective turistice culturale și sociale) din Călărași, Nisporeni, Ungheni și
Strășeni.
Activitățile/ etapele necesare - Crearea a patru noi trasee turistice cu o lungime de 173 km în raioanele Strășeni,
Nisporeni, Ungheni prin extinderea traseelor turistice existente din Calarasi (37,74
km și 38.48 km).
- Trasarea/repararea a 6 trasee pentru bicicliști în patru raioane din centru.
- Instalarea a 25 de indicatoare și 62 panouri informative.
- Renovarea a două porțiuni de drum (1.4 km și 300 m),
- Construirea unei scene-amfiteatru.
- Construirea a 6 stațiuni turistice
- Renovarea Muzeului de Istorie și Etnografie din orașul Călărași.
Rezultatele așteptate ale Locuitorii și turiștii din regiunea de centru vor avea acces la: infrastructură turistică
proiectului modernă (drumuri renovate, stații moderne, indicatoare, panouri);
Servicii de calitate multiple în domeniul turismului (ghidare, promovare, dezvoltare
economică și profesională); activități culturale diversificate.

Beneficiarii 343 085 locuitori ai regiunii de centru, 50 000 turiști, 860 bicicliști.

Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea -


proiectului

Starea actuală a proiectului In stagiu de examinare


[1.2.2016]*

Prioritatea proiectului ** Implementarea proiectului depinde de obținerea fondurilor

Costurile estimate pentru 1 200 000 Euro


implementarea proiectului [în
Euro]
Sursele potențiale de finanțare, FNDR
potențialii donatori

160
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Ungheni


Titlul priectului Lansarea Centrului Expozițional Ungheni

Coordonator Primăria orașului Ungheni

Parteneriiresponsabili de Responsabil:
implementare Ungheni Primăria
Parteneri:
Consiliul raional Ungheni
Centrul de suport al businessului Ungheni
Zona Economică Liberă “Ungheni-Business”
Persoana de contact [nume, Alexandru Ambros, primar
telefon, e-mail] Tel: 0236 2 25 77, e-mail: primar.ungheni@gmail.com
Localitatea Orașul Ungheni
Inițierea și închiderea proiectului 2 luni
[anul-anul] / estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea infrastructurii de afaceri prin exploatarea infrastructurii existente și a
potențialului uman disponibil în orașul și raionul Ungheni.

Situația înainte de implementarea Există o infrastructură de afaceri dezvoltată (ONG-uri, Casa Antreprenoriatului Ungheni,
proiectului Centrul de suport al businessului Ungheni; Zona Economică Liberă “Ungheni-
Business”), care va promova proiectul.
Descrierea succintă a proiectului În prezent, în Ungheni funcționează peste 600 de întreprinderi. Proiectul prevede
lansarea unui centru expozitional, unde vor fi organizate diferite târguri debunuri,
prezentări de produse și servicii, simpozioane și conferințe științifice practice. De
asemenea, centrul va organiza întâlniri cu reprezentanții companiilor locale și va oferi
birouri pentru negocieri și semnarea contractelor.
Activitățile/ etapele necesare - Identificarea spațiului pentru amplasarea centrului
- Elaborarea proiectului
- Echiparea centrului cu utilajul necesar
- Promovarea centrului

Rezultatele așteptate ale - Sporirea numărului de activități locale


proiectului - Creșterea volumului de vânzări
- Creșterea numărului de locuri de muncă
- Promovarea produselor locale
- Creșterea competitivității companiilor

Beneficiarii - peste 600 de afaceri

Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea -


proiectului

Starea actuală a proiectului -


[1.2.2016]*
Prioritatea proiectului ** Implementarea depinde de obținerea fondurilor

Costurile estimate pentru 2 800 000


implementarea proiectului [în
Euro]
Sursele potențiale de finanțare, Fonduri europene, agenți economici
potențialii donatori

161
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Ungheni


Titlul priectului Managementul integrat al sistemului de alimentare cu apă și canalizare
din Ungheni
Coordonator Primăria orașului Ungheni

Parteneriiresponsabili de Responsabil: Primăria orașului Ungheni


implementare Parteneri:
Consiliul raional Ungheni
Primăria comunei Zagarancea

Persoana de contact [nume, Alexandru Ambros, primar


telefon, e-mail] Tel: 0236 2 25 77, e-mail: primar.ungheni@gmail.com
Localitatea Orașul Ungheni
Inițierea și închiderea proiectului -
[anul-anul] / estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Intensificarea cooperării regionale în Moldova pentru optimizarea sistemului de
management al alimentării cu apă și canalizare prin îmbunătățirea sistemului existent;
Consolidarea capacității autorităților de a spori accesul la aceste sisteme, pentru a
îmbunătăți calitatea vieții.
Situația înainte de implementarea Aproximativ 38.000 de locuitori din orașul Ungheni se confruntă zilnic cu problema
proiectului calității apei potabile din cauza sistemului învechit de aprovizionare cu apă, care necesită
modernizare și reabilitare. Gradul de poluare microbiană a apei este de circa 90% în
48,6% din apeductele și rețelele de canalizare. Din acest motiv, dar și din cauza că apa de
băut este tratată într-un raport de 56 la suta, populația fiind supusă poluării constante care
provoacă diverse boli. Situația este agravată și din cauza funcționării defectuoase a stației
de epurare a apelor uzate, care nu permite tratarea completă, întrucît tratamentul biologic
al apei reziduale nu se realizează din 1993. Apele tratate se varsă într-un râu din
localitatea Varșavca, ajungând apoi râul Prut, care este, de asemenea, o sursă de
alimentare cu apă potabilă a populației. Creșterea gradului de poluare masivă are loc și
din cauza echipamentelor electro-mecanice a stației de pompare, care necesită să fie
schimbate, și a conductelor prin care sunt pompate apele uzate, a căror condiții sunt
nesatisfăcătoare și care se deteriorează frecvent.
Descrierea succintă a proiectului Proiectul are drept scop reducerea gradului de poluare a râului Prut și a afluenților
acestuia din regiunea de centru, care în cele din urmă va duce la creșterea calității vieții
populației orașului Ungheni, a localităților vecine, dar și a regiunii, în general, prin
activitățile realizate de partenerii proiectului, grupurile țintă și beneficiari, și care vor
influența toate domeniile, inclusiv cele cu probleme majore. Astfel, activitățile de
reabilitare și îmbunătățire a sistemului vor permite accesul egal la apă potabilă sigură și
epurarea adecvată a apelor reziduale în zonele rurale ale țării. "Abordarea corectă" a
problemelor legate de alimentarea cu apă și canalizare va avea un efect asupra tuturor
beneficiarilor sistemului ( pentru uz casnic, agenți din sectorul privat, fabrici, etc.) și ar
putea duce chiar la extinderea sistemului în zonele neaprovizionate în prezent.

Activitățile/ etapele necesare În prima etapă a cercetarii va fi analizată cantitatea și calitatea apei potabile și a
deșeurilor ce va permite îmbunătățirea în continuare a situației existente; Echipamentele
necesare pentru realizarea lucrărilor de reabilitare și construcție a sistemului va fi
analizat în etapa 2, ce presupune procurarea echipamentului;
3 - Reabilitarea / reconstrucția sistemului; Informarea adecvată și eficientă a populației
din oraș despre importanța conștientizării problemei sistemului de alimentare cu apă și
canalizare;
4 - Sensibilizarea; Buna organizare și desfășurarea activităților planificate este garantată.
5 – Activitatea de coordonare a proiectului.

162
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Rezultatele așteptate ale - 5 km de apeduct reabilitat


proiectului - sistemul de alimentare cu apă extins cu 3 km
- sistemul de canalizare extins cu 5.6 km
- 1500 consumatori conectați la sistem
- îmbunătățirea sistemului de canalizare
- stație de epurare construită
- Regulament cu privire la sistemul de management
- Campanie de conștientizare
- Materiale de informare
- Reducerea pierderilor în rețea cu 30%

Beneficiarii - Instituții publice și private și întreprinderi

Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea -


proiectului

Starea actuală a proiectului -


[1.2.2016]*
Prioritatea proiectului ** -

Costurile estimate pentru 1 800 000


implementarea proiectului [în
Euro]
Sursele potențiale de finanțare, FNDR
potențialii donatori

163
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Nisporeni


Titlul priectului Parc industrial cu punct de afaceri integrat

Coordonator Consiliul raional Nisporeni

Parteneriiresponsabili de Responsabili: Consiliul raional Nisporeni


implementare parteneri:
Primaria orașului Nisporeni
Primăria satului Vărzărești
I.P. Incubatorul de afaceri Nisporeni
Persoana de contact [nume, Mînăscurtă Oxana,
telefon, e-mail] tel: 0264-2-26-50, e-mail: crnisporeni@gmail.com
Localitatea Orașul Nisporeni
Inițierea și închiderea proiectului -
[anul-anul] / estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea economiei regionale și diversificarea infrastructurii de afaceri din Nisporeni

Situația înainte de implementarea Sectorul industrial este slab dezvoltat în această regiune, iar una dintre cauze este lipsa
proiectului infrastructurii industriale. Valoarea producției industriale fabricate de întreprinderile
industriale din regiune în anul 2015, a fost cel mai mic, în comparație cu raioanele
vecine. Astfel, ponderea producției totale în țară a fost următoarea: Nisporeni-0,3%;
Hîncești-0,4%-0.5%; Strășeni-1,1%, Ungheni-4.7% (BNS). By creating Industrial Park
with Integrated Business Point, will increase and you can potentially network innovation,
competitiveness of agricultural produce network , will reduce the losses in the
agricultural sector.
Descrierea succintă a proiectului Implementarea proiectului va avea loc în trei etape:
1. Etapa de pregătire și lansare a proiectului;
2. Construirea infrastructurii, a depozitului, drumului de acces, rețelei de
alimentare cu apă, canalizare și electrică;
3. Crearea unei structuri juridice și instituționale.
Prima etapă va avea loc în felul următor: semnarea acordului de parteneriat; înființarea
echipei de proiect; monitorizarea activităților proiectului; informarea populației cu
privire la implementarea proiectului prin diferite surse de informare.
În cea de a doua etapă se vor desfășura următoarele activități: elaborarea caietului de
sarcini și a documentelor de licitație pentru achiziționarea contractelor de lucrări;
realizarea achiziției publice de lucrări; obținerea de avize și acorduri pentru autorizația de
construire, cât mai curând posibil; inițierea lucrărilor de construcție a rețelelor de
alimentare cu apă, canalizare, energie electrică și gaze naturale; efectuarea lucrărilor de
construcție a drumului de acces; lucrări de construcții; construirea instalației principale
de uscare; construirea instalației; recepționarea lucrărilor de construcție; acceptarea finală
a lucrărilor;
Cea de-a treia etapă include: Crearea cadrului legal pentru funcționarea entității “Parcul
industrial cu punct de afaceri integrat”; Intrarea parcului industrial în Asociația de
gestionare a producătorilor agricoli din regiune; realizarea activităților de promovare și
furnizareaserviciilor de mobilizare pe teritoriul Parcului Industrial.
Parcul Industrial va oferi locuitorilor raionului Nisporeni acces sporit la servicii
specializate.

164
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Activitățile/ etapele necesare - Elaborarea Unității de implementare a proiectului;


- Construcția utilităților parcului industrial
- Construirea parcului industrial cu punct de afaceri integrat pe o suprafață de 20 de
hectare (blocul administrativ- 100 m², 800 m²sală de procesare, sală de păstrare-
1200 m²);
- Conectarea parcului industrial la rețelele de servicii publice: drumurile de acces
pentru automobile, rețeaua de aprovizionare cu apă potabilă, canalizare, energie
electrică și gaze naturale;
- Informarea și sensibilizarea cetățenilor cu privire la rolul și importanța Parcului
Industrial;
- Monitorizarea și evaluarea finală a proiectului.
- Promovarea proiectului și a posibilităților oferite de Parcul Industrial cu punct de
afaceri integrat pentru locuitori.
Rezultatele așteptate ale Implementarea proiectului va avea următoarele rezultate:
proiectului - Infrastructurămodernă de colectare, sortare, ambalare, congelare și depozitare a
produselor agricole;
- Creșterea veniturilor agricultorilor;
- Crearea numărului de locuri de muncă (pentru 30 de persoane);
- Crearea mediului favorabil pentru investiții.
- Calificarea înaltă a producătorilor și a angajaților.
Beneficiarii - Producătorii agricoli (1850);
- Personal (20 persoane);
- Întreprinderi, viitori rezidenți ai parcului industrial (20);
- Populația raionului Nisporeni (65000 cetățeni);
Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea -


proiectului

Starea actuală a proiectului În procesul de examinare


[1.2.2016]*

Prioritatea proiectului ** Implementarea depinde de obținerea fondurilor

Costurile estimate pentru


implementarea proiectului [în 700 000 Euro
Euro]
Sursele potențiale de finanțare, FNDR (Fondul Național pentru Dezvoltare Regională)
potențialii donatori

165
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Nisporeni


Titlul priectului Amenajarea unei Zone Publice de Agrement în Nisporeni
Coordonator Primăria orașului Nisporeni

Parteneriiresponsabili de Responsabil: Primăria orașului Nisporeni


implementare Parteneri:
Consiliul raional Nisporeni
Primăria satului Vărzărești

Persoana de contact [nume, Robu Grigore, primar,


telefon, e-mail] tel: 0 (264) 2-3242, e-mail Robu.grigorii@gmail.com
Localitatea Orașul Nisporeni
Inițierea și închiderea proiectului -
[anul-anul] / estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea economică durabilă și competitivă a orașului Nisporeni, prin amenajarea
unei zone publice de agrement.

Situația înainte de implementarea Obiectivele proiectului au scopul de a stimula dezvoltarea potențialului turistic al
proiectului regiunii. În prezent, oferta turistică a orașului este destul de limitată, fiind necesară
identificarea și exploatarea de noi obiective pentru a atrage turiștii.Pentru populația tînără
a orașului Nisporeni, în special, posibilitățile de petrecere a timpului liber în mod util și
interesant sunt limitate.

Descrierea succintă a proiectului Proiectul are drept scop:


- Creșterea atractivității turistice a orașului Nisporeni, la nivel regional, național și
internațional;
- Creearea condițiilor optime pentru promovarea unui stil de viață sănătos și a turismului
sportiv;
- Motive pentru a determina factorii de decizie să înțeleagă clar conceptul de dezvoltare
regională și să desfășoare activități comune de promovarea unui stil de viață sănătos, a
sportului și turismului sportiv;
- Consolidarea capacității comunităților implicate direct în activitățile proiectului pentru
o cooperare intercomunitară și crearea unor parteneriate durabile la nivel regional, pentru
obținerea celor mai bune practici de dezvoltare regională.

Activitățile/ etapele necesare În vederea atingerii obiectivelor, sunt necesare următoarele activități:
- Lansarea proiectului, crearea echipei de implementare, activități de sensibilizare.
- Lucrările de construcție prevăzute;
- Amenajarea unui spațiu pentru fitness în aer liber;
- Instalarea băncilor de odihnă și a urnelor pentru gunoi;
- Amenajare unui parc de distracții;
- Organizarea unor festivaluri culturale (muzică, dans, artă);
- Evaluarea și monitorizarea proiectului;
- Campanii de sensibilizare și promovare a proiectului;

Rezultatele așteptate ale Centru de Agrement cu suprafața de 5 hectare (parc de distracții, spațiu mic pentru
proiectului fitness, pistă de atletism, loc de parcare, havuzuri, 40 de scaune, 40 urne de gunoi, toalete
publice, 5 cabane, arbori, arbuști și flori plantate, un perete de alpinism);

Beneficiarii 8000 de tineri din regiune, care învață la licee, universități, școli profesionale.

Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea -


proiectului
Starea actuală a proiectului În proces de examinare
[1.2.2016]*

166
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Prioritatea proiectului ** Implementarea depinde de obținerea fondurilor

Costurile estimate pentru 1 100 000


implementarea proiectului [în
Euro]
Sursele potențiale de finanțare, FNDR (Fondul Național pentru Dezvoltare Regională)
potențialii donatori

167
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Criuleni


Direcționarea microraionului nr. 1 din municipiul Criuleni
Denumirea proiectului

Coordonator Primăria orașului Criuleni

Instituții și parteneri responsabili de


Primăria orașului Criuleni
implementare
Persoana de contact (nume, e-mail,
telefon) Simon Dumitru, telefon: 068112627

Localitatea

Inițierea și închiderea proiectului (anul- Inițierea în 2016


anul) / estimat în luni Finisarea în 2018

Obiectivul general al proiectului


Îmbunătățirea stării ecologice a solului și apelor subterane

Situația înainte de implementarea Lipsa unei rețele de canalizare în microraion


proiectului

Descrierea succintă a proiectului


Construirea rețelei de canalizare în casele de locuit din microraion

Activitățile necesare pentru


implementarea proiectului Proiectarea sistemului de canalizare

Reducerea gradului de poluare a solului, a apelor subterane; locuitorii vor beneficia de un


Indicatorii de impact
sistem de canalizare centralizată

Beneficiarii Locuitorii orașului Criuleni -8000 de persoane

Indicatorii de monitorizare Îmbunătățirea stării ecologice a apelor subterane și a solului


Factorii de risc în implementarea
Lipsa resurselor financiare
proiectului

Starea actuală a proiectului ( 01.03.2016) Finisarea lucrărilor de proiectare

Prioritatea proiectului
Excluderea populării solului
Domeniul, rubrica

Costurile pentru implementarea


10 400 mii lei
proiectului

Potențiale sursede finanțare, donatori,


donatori
parteneri

168
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Criuleni


Denumirea proiectului Renovarea apeductului microraionului nr. 1 din or. Criuleni

Coordonator Primăria orașului Ciruleni

Instituții și parteneri responsabili de


Primăria orașului Criuleni
implementare

Persoana de contact (nume, e-mail, telefon) Simon Dumitru, telefon 068112627

Localitatea Orașul Criuleni

Inițierea în anul 2016


Inițierea și închiderea proiectului (anul-anul) /
Finisarea în anul 2018
estimat în luni

Obiectivul general al proiectului Îmbunătățirea sistemului de alimentare cu apă pentru cetățeni

Au loc pierderi masive de apă potabilă datorită apeductului defectat, construit la


Situația înainte de implementarea proiectului
sfarsitul anilor ’50

Descrierea succintă a proiectului Renovarea sistemului de aprovizionare cu apă

Activitățile necesare pentru implementarea


proiectului Elaborarea proictelor de lucru

Indicatorii de impact Cetățenii vor beneficia de apă potabilă de calitate

Beneficiarii Locuitorii orașului Criuleni -8000 persoane

Indicatorii de monitorizare Servicii de alimentare cu apă potabilă de calitate

Factorii de risc în implementarea proiectului


Lipsa resurselor financiare

Starea actuală a proiectului( 01.03.2016) Finisarea lucrărilor de proiectare

Prioritatea proiectului (domeniul, rubrica)


Stoparea scurgerilor spontane a conductelor

10 000 lei
Costurile pentru implementarea proiectului

Potențiale surse de finanțare, donatori,


Donatori
parteneri

169
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Orhei


Denumirea proiectului Amenajarea traseului turistic „Calea Orheiului”

Coordonator Viorel Dandara


Instituțiaresponsabilă Primăria orașului Orhei
Persoana de contact (nume, e-mail, Viorel Dandara, primar adjunct al or. Orhei
telefon)
Localitatea Raionul Orhei
Inițierea și închiderea proiectului 24 luni
(anul-anul) / duratade implementare
estimată
Obiectivul general al proiectului Consolidarea eforturilor în scopul atragerii investițiilor pentru înbunătățirea imaginii localității, ca
destinație turistică din zona centrală a țării.
Situația înainte de implementarea Infrastructura turistică nedezvoltată este o piedică în promovarea turismului urban și atragerea
proiectului vizitatorilor.
Descrierea proiectului Proiectul este organizat la nivel regional, deoarece acesta implică un oraș și alte zece localități
integrate în 4 comunități, care fac parte din raionul Orhei. Aplicantul proiectului este primăria
orașului Orhei. Partenerii acestui proiect sunt primăriile localităților Orhei, Seliște, Ivancea, Piatra,
Trebujeni, și de asemenea, Consiliul raional Orhei. Acest obiectiv este inclus în strategiile de
dezvoltare locală a tuturor comunităților menționate mai sus.
Una din nevoile acestei regiuni este necesitatea dezvoltării turismului rural, având în vedere
multitudinea de obiective turistice situate în această zonă, care au o importanță națională, prin
îmbunătățirea imaginii generale a localităților, oferirea unui aspect estetic, atragerea turiștilor și
dezvoltarea turismului rural, amenajarea infrastructurii locale pentru realizarea acestor obiective, etc.
.
Activitățile necesare pentru 1. Organizarea conferinței pentru promovarea proiectului
implementarea proiectului 2. Renovarea obiectivelor: Muzeul de Istorie si Etnografie din Orhei, complexul muzeal “Orheiul
Vechi”din Orhei, muzeulpopular din satul Seliste, “Conacul boieresc Balioz”din Ivancea, “Conacul
familiei Lazo” din satul Piatra, și Muzeul de Istorie din satul Butuceni;
3. Amenajarea parcurilor din zona obiectivelor sus-menționate, efectuarea lucrărilor de amenajare a
parcurilor, pavarea trotuarelor, plantarea florilor și copacilor;
4.Renovarea stațiilorde autobuz pentru pasagerii din localități;
5.Amenajarea popasurilor turistice în localități, cu mese și scaune la umbră;
6. Construirea sistemelor de iluminare stradalăîn aceste localități;
7. Amenajarea traseului turistic "Calea Orheiului", ce leagă toate aceste obiective turistice;
8. Sprijinul APL pentru renovarea locatăților turistice și a taberelor de vară din raion.
Indicatorii de impact  10 localități amenajate, atractive din punct de vedere turistic;
 5 obiective turistice (muzee si conace) renovate și amenajate;
 5 parcuri, zone verzi create în zonele beneficiare amenajate;
 10 km de rețea de iluminare stradală restaurată;
 10 locuri de muncă nou-create;
 20 de intrări în localitate amenajate;
 20 de panouri informativeinstalate
 30 de popasuri turistice amenajate.
 10 km de trotuar amenajate și pavate.
Beneficiari 5 primăriiși 11 localități: orașul Orhei, satul Seliște, s. Lucășeuca, s. Mana, s. Piatra, s. Jeleboc, s.
Ivancea, s. Brănești, s. Furceni, s. Butuceni, s. Trebujeni șiConsiliul raional Orhei
Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea Lipsa resurselor financiare


proiectului
Starea actuală a Notă conceptuală
proiectului(01.03.2016)
Prioritatea proiectului (domeniul, Turismul
rubrica)
Costurile pentru implementarea 15 milioane lei
proiectului
Potențiale surse de finanțare: Fond Național pentru Dezvoltare Regională
donatori, parteneri Bugetul local
Parteneri externi

170
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Orhei


Denumirea proiectului EXTINDEREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMULUI EXISTENT DE COLECTARE A
DEȘEURILOR ÎN ORAȘUL ORHEI ȘI ÎN 9 LOCALITĂȚI VECINE
Coordonator Viorel Dandara
Instituția și partenerii responsabili de Primăria orașului Orhei
implementare
Persoana de contact (nume, telefon, Viorel Dandara, Primar adjunct al orașului Orhei
e-mail,)
Localitatea Raionul Orhei

Inițierea și închiderea proiectului 24 luni


(anul-anul) / durata de implementare
estimată
Obiectivul general al proiectului Îmbunătățirea situației mediului ambiant, și respectiv, a stării de sănătate a populației din orașul
Orhei și din alte 9 comunități vecine, prin extinderea și modernizarea infrastructurii serviciului de
salubrizare actual, prin crearea unui nou sistem de gestionare a deșeurilor, ce include colectarea
selectivă și transportarea deșeurilor.
Situația înainte de implementarea Deșeurile din localitățile rurale vecine sunt evacuate în mod neorganizat și depozitate la gunoiști
proiectului neautorizate. La moment au fost identificate 19 gunoiști neautorizate. Această situație generează
următoarele consecințe: poluarea apelor de suprafață și subterane, a aerului și solului. Acestea duc la
creșterea mortalității populației, în special din cauza bolilor gastrointestinale și dermatologice.

Descrierea succintă a proiectului Proiectul propus va contribui la îmbunătățirea aspectului general al orașului Orhei, și a celor 9
localități rurale vecine, minimalizarea efectelor negative asupra mediului ambiant și asupra sănătății
populației, asigurarea sănătății mediului.
Reducera gradului de poluare a mediului acvatic și terestru. Soluționarea completă a problemei de
salubrizare și amenajarea teritoriului orașului Orhei și a celor 9 localități rurale vecine (satele: Seliște,
Lucașeuca, Mana, Pohorniceni, Piatra, Jeleboc, Zorile, Ocnița-Tarani și Inculeț). Concomitent, va
avea loc crearea continuă a unui sistem sanitar comun la nivel regional, cu utilaj tehnic necesar
pentru crearea unei infrastructuri de colectare, transportare, depozitare a deșeurilor.

Activitățile necesare pentru 1. Organizarea conferinței de lansare a proiectului;


implementarea proiectului 2. Achiziționarea de servicii organizate de evacuare a deșeurilor;
3. Organizarea licitațiilor pentru achiziționarea de camioane;
4. Organizarea licitațiilor pentru achiziționarea containerelor speciale;
5. Elaborarea și distribuirea materialelor publicitare;
6. Construirea și amenajarea platformelor pentru colectarea selectivă a deșeurilor, prin efectuarea
lucrărilor de proiectare, planificare, calculare a costurilor, și obținerea avizurilor de la instituțiile
autorizate;
7. Elaborarea planului de lichidare;
8. Organizarea concursului:“Cea mai curată stradă/ localitate”;
9. Inspectarea gunoiștilor neautorizate în locurilor publice;
10. Organizarea unui seminar cu agenți economici și cu instituțiile publice din teritoriu;
11. Elaborarea unui reportaj TV despreimplementărea și realizării proiectului.
Indicatorii de impact - 9 localități conectate la sistemul de colectare selectivă a deșeurilor;
- Sistem de management integrat al deșeurilor extins și complet;
- 11 locuri de muncă nou-create;
- Lucrări de amenajare pentru stocarea și depozitarea deșeurilor solide efectuate;
- Localități curate și bine amenajate;
- Un camion bine echipat;

Beneficiari Orașul Orhei și alte nouă localități vecine (satele: Seliște, Lucaseuca, Mana, Pohorniceni, Piatra,
Jeloboc, Zorile, Ocnita-Tarani și Inculet)
300 eurocontainers and 500 installed eurobins;
Indicatorii de monitorizare -

Factorii de risc în implementarea Lipsa resurselor financiare


proiectului
Starea actuală a proiectului Concept de proiect
(01.03.2016)

171
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Prioritatea proiectului (domeniul, Gestionarea deșeurilor solide


rubrica)
Costurile pentru implementarea 11 milioane lei.
proiectului
Potențiale surse de finanțare: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională
donatori, parteneri Fondul Ecologic Național
Bugetul local
Parteneri străini

172
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 1 a orașului Strășeni


Denumirea proiectului VALORIFICAREA ȘI DEZVOLTAREA PLATFORMEI INDUSTRIALE A
ORAȘULUI STRĂȘENI PRIN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE
AFACERI ÎN PROIECTUL "CAAN"
Coordonator Valentina CASIAN
Instituția responsabilă de Primăria orașului Strășeni
implementare
Persoana de contact Valentina CASIAN
(nume, e-mail, telefon)
Inițierea și închiderea 12 luni
proiectului (anul-anul) /
durata de implementare
estimată
Obiectivul general al Obiectivul general al proiectului constă în dezvoltarea socială și economică a regiunii de centru
proiectului prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri a platformei industriale a orașului Strășeni.
Situația înainte de La momentul actual, Parcul Industrial este în dezvoltare; este necesară conectarea la
implementarea proiectului infractructura de acces și utilități publice, care nu sunt încă disponibile.
Descrierea succintă a - Realizarea lucrărilor de construcție, precum și de evaluare a fiabilității privind
proiectului infrastructura de afaceri a platformei industriale Strășeni, în decursul a 12 luni;
- Executarea lucrărilor de terasament, pregătirea și amenajarea (răzuire, ridicarea nivelului,
nivelare, compactare) a unui teren din proiectul industrial (număr cadastral 8001106.125,
8001106.126) pentru amplasarea clădirilor industriale.
- Crearea condițiilor favorabile pentru atragerea investitorilor internaționali și naționali la
Platforma Industrială Strășeni.
Activitățile necesare -
pentru implementarea
proiectului
Indicatorii de impact - Terenul cu o suprafață de 11, 63 ha (număr cadstral 8001106.125,8001106.126)
amenajat și pregătit pentru construirea clădirilor industriale);
- Sistemde alimentare cu gaze naturale de presiune înaltă, cu o lungime de 800 m și cu
diametrul țevii de 264 mm instalat pe teren (număr cadastral 8001106,125,8001106.126);
- Sistem de alimentare cu apă de capacitate mare, cu o lungime de 1200m, și cu diametrul
țeviide 160 mm, instalat pe teren (număr cadastral 8001106.125,8001106.126);
- Sistem de canalizare instalat pe teren (număr cadastral
8001106.125,8001106.126,8001101,381);
- linii electrice aeriene de înaltă tensiune instalate
Beneficiarii - Aproximativ 700.000 de persoane, potențiali angajați, situați pe o rază de 40 km de
zona de implementare a proiectului. Aceasta reprezintă 177 de localități din 8 raioane
și peste 1 milion, prin creșterea nivelului de trai în regiune;
- 32 întreprinderi non-rezidente, care activeaza în prezent în cadrul Platformei
industriale;
- Antreprenori locali, investitori străini și rezidenții potențiali;
- Entitățile beneficiare sunt: 8 APL-uri de nivelul II și 177 ALP-uri de nivel I;
- Serviciile descentralizate ale autorității publice administrației centrale din 5TAU
- Nivelul 2 în cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru.
Indicatorii de -
monitorizare
Factorii de risc în Lipsa resurselor financiare
implementarea
proiectului
Starea actuală a Concept de proiect
proiectului (01.03.2016)

Prioritatea proiectului Dezvoltarea infrastructurii de afaceri


(domeniul, rubrica)
Costurile pentru 32 milioane lei
implementarea proiectului
Potențiale surse de Fondul Național de Dezvoltare Regională
finanțare: donatori, Bugetul local,
parteneri Partenerii străini

173
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Fișa de proiect 2 a orașului Strășeni


Denumirea proiectului Îmbunătățirea și extinderea serviciilor de apă și de canalizare în orașul
Strășeni și localitățile învecinate

Coordonator Valentina CASIAN


Instituția și partenerii responsabili de Primăria orașului Strășeni
implementare
Persoana de contact (nume, telefon, Valentina CASIAN
e-mail)
Localitatea Orașul Strășeni

Inițierea și închiderea proiectului 36 luni


(anul-anul) / durata de implementare
estimată
Obiectivul general al proiectului Dezvoltarea durabilă și echilibrată a Regiuniide Dezvoltare Centru, prin asigurarea
accesului la serviciile publice de alimentare cu apă de calitate și canalizare în
orașul Strășeni și în satele învecinate.
Situația înainte de implementarea În prezent, funcționează un sistem de alimentare cu apă și un sistem vechi de
proiectului canalizare, la renovarea cărora va contribui proiectul.

Descrierea succintă a proiectului Proiectul privind sistemul de apă și canalizare va fi implementat de Autoritățile
Publice Locale din următoarelelocalități: orașul Strășeni, satele: Făgureni, Micăuți,
Sireți, Rădeni, Drăgușeni, Zancioji, Negrești, Pănășești. Acest proiect va avea un
impact regional, și va sprijini dezvoltarea economică a localităților, va ameliora
condițiile trai ale populației, și va crea condiții favorabile pentru circa 280 de
agenți economici.
Activitățile necesare pentru Proiectul va efectua urmatoarele activități:
implementarea proiectului a. extinderea rețelei de alimentare cu apă în orașul Strășeni și în vecinătea acestuia
- 6.751 m
b. reabilitarea apeductului Micăuți - Strășeni - 8.500 m
c. construirea unei noi stații de clorinare a apei în Micăuți
d. extinderea rețelei de canalizare - 54,3 km
e. reabilitarea rețelelor de canalizare din Strășeni - 4 km
f. construirea unei stații de epurare a apelor uzate, cu o capacitate de 2385 de metri
cubi pe zi
Indicatorii de impact -
Beneficiari - 280 de companii;
- Populația orașului Strășeni și a satelor: Făgureni, Micăuți, Sireți, Rădeni,
Drăgușeni, Zancioji, Negrești, Pănășești. Acest proiect va avea un impact
regional, și va sprijini dezvoltarea economică a localităților, va ameliora
condițiile trai ale populației, și va crea condiții favorabile pentru circa 280
de agenți economici.
- rezidenții Zonei Economice Libere
- Instituțiile publice din acest localități
Indicatorii de monitorizare -
Factorii de risc în implementarea Lipsa resurselor financiare
proiectului
Starea actuală a proiectului La etapa de finalizare a studiului de fezabilitate
[01.03.2016]

Prioritatea proiectului (domeniul, Sisteme de apă și canalizare


rubrica)
Costurile pentru implementarea 530,8 milioane lei
proiectului
Potențiale surse de finanțare: Fondul Național pentru Dezvoltare Regională
donatori, parteneri Bugetul local
Parteneri externi

174
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

IX. Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea


economică în cele 12 orașe ale Regiunii de
Dezvoltare Centru
Orașele exercită funcții polarizatoare, oferind (într-o cantitate suficientă sau nu)
facilități economice, culturale, de sănătate și educație etc., ce acoperă inclusiv nevoile
populației din localitățile rurale. Prin urmare, sprijinul lor în identificarea priorităților de
dezvoltare regională ar trebui să se concentreze asupra acordării sprijinului, dar, și a presiunilor
administrative asupra factorilor de decizie, de a utiliza resursele financiare naționale, și
dezvoltarea parteneriatelor. În acest sens, astfel de activități vor contribui la maximizarea
impactului acestora, în baza unei abordări cuprinzătoare și a principiilor de dezvoltare
cooperativă și de coeziune socială, economică etc. Fenomenul polarizării economice trebuie să
se manifeste prin capacitatea zonelor urbane de a dezvolta serviciile publice, precum și de a le
extinde efectiv în zonele rurale, care sunt eficiente numai în situația în care există un număr
mare de rezidenți.
Astfel, o cauză majoră, care creează incertitudine în utilizarea eficientă a resurselor
financiare existente, este "interesul propriu" al fiecărei localități, implicarea politicii în aspecte
decizionale și cooperare intercomunitară, ce conduce la lipsa unei strategii privind alocarea
resurselor și la investiții publice inutile (reabilitarea școlilor care sunt ulterior închise, sau au un
număr mic de elevi și nu au capacitatea de a se întreține, înființarea, în unele cazuri, a centrelor
medicale în zonele adiacente și lipsa acestora în alte zone cu o nevoie urgentă de ele).
În aceste zone este necesară inițierea unor acțiuni care ar consolida capacitatea lor
economică și ar îmbunătăți procesul migraționist. Exemple de astfel de activități sunt:
1. Structura de afaceri susține un interes la nivel de microregiune - scopul acestor structuri este
identificarea scenariilor de creștere a ocupării forței de muncă, stabilizarea forței de muncă
locale, integrarea furnizorilor în cadrul unui lanț de producție și crearea unor parteneriate de
tip public-privat.
2. Înființarea parcurilor agro-industriale - ce ar asigura construirea clădirilor de către investitori,
cu echipamentele necesare pentru prelucrarea producției locale (fabrici de prelucrarea
cerealelor, plantelor tehnice, legumelor, laptelui, cărnii, lemnului, etc.).
3. Centrul de logistică și comercializare a produselor agricole - ceea ce ar oferi sprijin în
crearea grupurilor de producători și ar acorda autorităților locale / regionale sprijinul necesar
în identificarea unui număr complex de facilități și funcții de colectare a produselor agricole,
depozitare și sortare, ambalare, etichetare, care ar contribui la creșterea calității produsului și
la creșterea capacității de export în regiune.
4. Crearea unor piețe de produse alimentare - pentru a opri diminuarea cotei de piață și a
poziției dominante, cît și a acțiunilor care vin în detrimentul producătorilor interni.
Celelalte aspectelor care rețin dezvoltarea regiunii, și unde orașele mici ar avea un rol
important sunt:
- Aspectele-cheie ce lipsesc în activitățile de programare și de planificare strategică la nivel
regional, sunt lipsa capacității de analiză și asigurare privind furnizarea și cererea în
contextul adaptării curriculei de învățământ la profilul economic regional.
- Un alt aspect important, care nu este inclus în documentele analitice ale potențialului de
dezvoltare al regiunilor este lipsa unui plan spațial regional care să ofere o delimitare clară a
zonelor de polarizare (influența orașelor) și repartizarea funcțiilor în cadrul teritoriului,
pentru a asigura o dezvoltare adecvată, și care reprezenta un pas important în stabilirea
investițiilor necesare pentru infrastructura serviciilor publice.

175
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

- Acțiunile concrete stabilite prin PIAȚĂ de către dezvoltarea regională, sau așa cum este
numit în literatura de specialitate "branding regional". Acestea ar putea include promovarea
unui mărci regionale, dezvoltarea unei strategii pentru a promova crearea unui centru de
informare turistică și stabilirea principalelor rute turistice, etc.
Astfel, luând în considerare tradițiile deja formate și rolul orașelor mici (centre
regionale) în activitățile cotidiene ale populației raionului / regiunii, putem pune în practică în
Moldova, experiența țărilor vecine, care au făcut unele recomandări de susținere a polilor de
creștere și care includ activități prioritare ale finanțelor în conformitate cu următoarele criterii:
a. Bugetul local ar trebui utilizat pentru înființarea si operarea unor structuri funcționale
(ilustrate mai sus), inclusiv acordarea subvențiilor;
b. Fondurile raionale (regional, dacă este disponibil) - pot fi utilizate pentru dezvoltarea
infrastructurii de transport și amenajarea teritoriului;
c. Fondurile alocate din bugetul de stat (programe de finanțare naționale) –pot fi utilizate pentru
a dezvolta diferite tipuri de infrastructuri fizice și inițiative sociale, de sănătate, de educație.
d. Fondurile de la partenerii de dezvoltare trebuie utilizate pentru elaborarea de diverse
programe de formare, strategii de adaptare la specializarea a forței de muncă și dezvoltarea
infrastructurii fizice ca și în cazul programelor externe care oferă astfel de posibilități.
Prin urmare, politicile de dezvoltare urbană, trebuie să găsească locul și rolul în
politicile de dezvoltare sectoriale la nivel național. În prezent, există doar câteva inițiative care
urmăresc consolidarea rolului orașelor în dezvoltarea regiunilor. Aici ne referim la inițiativele
legislative ale Parlamentului Republicii Moldova, modificate prin lege, pentru a se acorda statut
de municipiu, și modificarea surselor financiare de către Ministerul de Finanțe, care, potrivit
unor estimări ar contribui la creșterea cu aproximativ 20% a veniturilor din bugetele acestor
orașe. Aceste orașele sunt: Cahul, Edineț, Orhei, Ungheni, Soroca, Hîncești.
O altă inițiativă aparține Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, în
conformitate cu politica publică avansată "dezvoltarea urbană echilibrată în Moldova", care a
identificat șase orașe cu o capacitate mare de dezvoltare, care își pot asuma rolul de pol de
creștere. Cu toate acestea, documentul nu a fost aprobat la ședința din 1 iulie 2014, a
Comitetului interministerial pentru planificare strategică a Guvernului, motiv pentru care nu și-
a continuat dezvoltarea pînă la acel moment. Cu toate acestea, în conformitate cu discuțiile
recente, și având în vedere prevederile proiectului Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională
pentru anii 2016-2020, aceste activități vor fi reluate, inclusiv actualizarea informațiilor
prezentate în analiza ex-ante și prezentarea repetată a documentului de proiect spre aprobare în
cadrul Comitetului interministerial pentru planificare strategică.

176
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Hînceşti


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere

Scutirea de TVA X -

Scutirea de taxe vamale X -

Reducerea impozitului pe profit X -


[scutire de impozit pe venit, etc]
Subvenții de numerar X -

Alocarea terenurilor X Legislația în vigoare nu permite alocarea directă a terenurilor pentru


a sprijini întreprinderile. Însă autoritățile orașului Hîncești sunt
deschise pentru dezvoltarea parteneriatelor public-privat, privind
orice obiect de interes, benefic pentru dezvoltarea orașului.
Contribuțiila crearea noilor X -
locuri de muncă [subvenții
pentru crearea de noi locuri de
muncă]
Subvenții și facilități pentru X -
formarea profesională

Subvenții de numerar pentru X -


activități de cercetare și
dezvoltare
Disponibilitatea zonelor X -
industriale dezafectate pentru
investiții
Disponibilitatea terenurilor x 35,0 hectare de teren situate la intersecția drumului M1 (Chișinău-
neexploatate pentru investiții Leușeni) de lîngă frontiera cu România (E581 Huși) cu drumurile
naționale R3, R33, R44.
Infrastructura de rețea: drumuri, rețeaua de energie electrică, acces
la rețeaua de alimentare cu apă, canalizare.
Viziunea planului de afaceri pentru acest teren este construirea unui
parc industrial.
Alte măsuri de stimulare (vă x Vedeți activitatea din cadrul parcului industrial (proiect realizat în
rugăm să le specificați) colaborare cu Ministerul Economiei).
Stimulente fiscale, prevăzute de Codul fiscal Titlul VII (conform
delegării)
Consiliere și asistență pentru dezvoltarea relațiilor comerciale
internaționale, acorduri de înfrățire pe care orașul Hîncești le-a
semnat deja cu orașe din România, Rusia și Israel, ușurarea
procesului de obținere a permiselor etc.
Servicii publice de calitate prin intermediul operatorilor regionali,
Primăria Hîncești (apă, canalizare, colectarea și depozitarea
deșeurilor).
Datele de contact de la biroul Presoana de contact: Zinaida Buruiană
primarului Telefon: +373-269-221-35
Pagina de internet: www. orasul-hincesti.md
E-mail: primaria.hincesti@mail.md

177
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Ialoveni


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere

Scutirea de TVA x -
Scutirea de taxe vamale x -
Reducerea impozitului pe profit x -
[scutire de impozit pe venit, etc]
Subvenții de numerar x -

Alocarea terenurilor x Legislația în vigoare nu permite alocarea directă a terenurilor pentru


a sprijini întreprinderile. Însă autoritățile orașului Ialoveni sunt
deschise pentru dezvoltarea parteneriatelor public-privat, privind
orice obiect de interes, benefic pentru dezvoltarea orașului.
Contribuții la crearea noilor x -
locuri de muncă [subvenții
pentru crearea de noi locuri de
muncă]
Subvenții și facilități pentru x -
formarea profesională
Subvenții de numerar pentru x -
activități de cercetare și
dezvoltare
Disponibilitatea zonelor x 12 000 000 m2 (12 ha) de teren cu infrastructură de rețea, în
industriale dezafectate pentru imediata vecinătate:
investiții - Pe o suprafață de aproximativ 4 hectare au fost efectuate lucrări de
extragere a calcarului, care pot fi folosite în construirea clădirilor cu
apartamente, a caselor, etc. În prezent acest spațiu este folosit ca
poligon de deșeuri. Primăria este în căutarea unor antreprenori care
ar procesa aceste reziduuri.
- Un teren cu o suprafață de aproximativ 8 hectare care nu a fost
încă exploatat, fiind destinat pentru "construcție".
Disponibilitatea terenurilor x 8 hectare de teren situate în imediata în apropiere a intersecției
neexploatate pentru investiții drumurilor naționale, care leagă sudul cu centrul, nordul cu centrul,
estul cu vestul Moldovei. (traseele E584, R3, R6)
Alte măsuri de stimulare (vă x Administrația locală poate scuti potențialii investitori de taxele și
rugăm să le specificați) impozitele locale, care li se cuvin conform capitolelor V, VI și VII
din Codul fiscal.
Datele de contact de la biroul Persoana de contact: Sergiu Armaşu
primarului Telefon: +373-268-2-24-84
Datele de contact de la biroul primarului
Pagina de internet: www.ialoveni.md
E-mail: primaria.ial@mail.md

178
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Anenii Noi


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere

Scutirea de TVA x -

Scutirea de taxe vamale x -

Reducerea impozitului pe profit x -


[scutire de impozit pe venit, etc]
Subvenții de numerar x -

Alocarea terenurilor x Legislația în vigoare nu permite alocarea directă a terenurilor pentru


a sprijini întreprinderile. Însă autoritățile orașului Anenii Noi sunt
deschise pentru dezvoltarea parteneriatelor public-privat, privind
orice obiect de interes, benefic pentru dezvoltarea orașului.

Contribuții la crearea noilor x -


locuri de muncă [subvenții
pentru crearea de noi locuri de
muncă]
Subvenții și facilități pentru x -
formarea profesională

Subvenții de numerar pentru x -


activități de cercetare și
dezvoltare
Disponibilitatea zonelor x -
industriale dezafectate pentru
investiții
Disponibilitatea terenurilor x Terenuri și clădiri nefinisate alocate pentru construcția unui
neexploatate pentru investiții incubator de afaceri (proiect realizat în colaborare cu Ministerul
Economiei și ODIMM).
Alte măsuri de stimulare (vă x Administrația publică poate scuti potențialii investitori de taxele și
rugăm să le specificați) impozitele locale care li se atribuie conform capitolelor V, VI și VII
din Codul fiscal.
Datele de contact de la biroul Persoana de contact: Bondari Veaceslav
primarului Telefon: +373-265-221-08
Pagina de internet: www.
E-mail: primaria-anenii-noi@yandex.ru

179
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Rezina


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere
Alocarea terenurilor x Teren pentru construirea caselor pentru familiile nou formate,
terenuri destinate pentru construcții.

Disponibilitatea zonelor x Suprafata de teren-94084m², Numărul cadastral 6701206023, situat


industriale dezafectate pentru pe strada Dacia, nr. 40 - parcul industrial
investiții
Disponibilitatea terenurilor x Suprafața-8355m².
neexploatate pentru investiții Număr cadastral 6701209084
În oraș, strada Trandafirilor.

Alte măsuri de stimulare (vă x clădiri comerciale și sociale, piețe agricole, locuri de parcare,
rugăm să le specificați) program de dezvoltare economică.

Datele de contact de la biroul Persoana de contact: Cristina Braşovan


primarului Telefon: 0254-2-24-44
Pagina de internet/ e-mail: primaria-rezina@mail.ru
E-mail: primaria-rezina@mail.ru

180
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Șoldănești


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere
Alocarea terenurilor x
Terenul cu numărul cadastral 8301108, cu suprafata de 10,9ha este
situat în partea de est a orașului și este dat cu chirie de 25 de ani.
Chiriașul GȚ "Gheorghe Vasile Nasu" are în posesia sa alte 20 ha
de teren privat. Pe aceste terenuri sunt cultivate căpșuni, mărar,
pătrunjel, salată verde, prune, cereale. Livezi de prune 6 ha, de
mere- 11ha, de pere- 3ha, sere -1300m.p în care se cultivă legume.
El dispune de utilaje și tehnică agricolă. Doi muncitori lucrează în
permanență acolo, iar în sezonul de vîrf activează 12-15 muncitori.
El dispune de un frigider cu o capacitate de 40 t.

Terenul cu o suprafata de 5,3 ha, cu număr cadastral 8301109 este


situat în partea de est a orașului și este dat cu chirie de 25 de ani.
Chiriașul GȚ "Vitalie Doroșchevici" are în posesia sa alte 10 ha de
teren privat. Aici se cultivă căpșuni, legume, cereale. Livada de
prune -4ha, de pere-2ha, de mere-5ha. Eldispune de utilaje și
tehnică agricolă. În timpul sezonului de vârf el angajeaza cîte 10-
12 muncitori în fiecare sezon.
Disponibilitatea zonelor x Fosta fabrică de fermentare a tutunului, care este în faliment.
industriale dezafectate pentru -Fabrica privata de beton II "Mihail Vareaghin"
investiții
Disponibilitatea terenurilor x Terenul cu numarul cadastral 8301108, cu o suprafata de 7,5ha și
neexploatate pentru investiții terenul cu numărul cadastral 8301121 cu suprafața 6,5 ha sunt
situate în partea de est a orașului și sunt puse la dispoziție pentru
investiții în agricultură.
Alte măsuri de stimulare (rugăm x Tabara pentru copii "Dumbrava", cu o capacitate de 160 copii / tur
să le specificați) este deschisă în timpul verii, activînd în patru turepentru o
perioadă de 11 de zile. Este situată la intrarea în oras pe traseul
Rezina-Bălți.
Datele de contact de la biroul Persoana de contact: Ion Cuculescu
primarului Telefon: 0272 22305, mob.068682423
Pagina de internet: http://primaria-soldanesti.md
E-mail: soldanesti.primaria@gmail.com

181
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Telenești


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere
Alocarea terenurilor X

Disponibilitatea zonelor x Primăria orașului Telenești deține o clădire a cărei lucrări de


industriale dezafectate pentru amenajare nu au fost finalizate. Cladirea are 5 etaje, suprafața de
investiții 2404 m.p. și un teren cu suprafața de 1.29ha. Toate rețelele de
utilitați sunt în apropiere. Imobilul este situat in partea de nord-vest
a orașului, aproape de drumul R22, care are o importanță
regională.
Disponibilitatea terenurilor x Primăria are în posesia sa 3 ha de teren. Toate rețelele deutilități se
neexploatate pentru investiții află în apropiere. Terenul este situat în partea de nord-vest a
orașului, aproape de drum R22, care are o importanță regională.
Terenul are o suprafață netedă.
Alte măsuri de stimulare (rugăm X
să le specificați)

Datele de contact de la biroul Persoana de contact: Vadim Lelik,primar


primarului Telefon: 0258 225 30
Pagina de internet: www.primariatelenesti.md
E-mail: primariatelenesti@gmail.com

182
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Călărași


Instrumente de
stimulare Da Nu Descriere

Alocarea terenurilor X -

Disponibilitatea zonelor X  60 000 m² de teren agricol (fosta fabrică de conserve);


industriale și terenurilor  4500 m² de construcții și 40119 m² de teren (fosta școală
pentru investiții pedagogică);
 6555 m² de constucții (Uniunea Cooperativelor de Consum).

Datele de contact Persoana de contact: Elena LUNGU


aleprimăriei Telefon: 0244 41 211 12,060241820
Pagina de internet: ww.calarasi-primaria.md
E-mail: info@calarasi-primaria.md

183
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Ungheni


Instrumente de
Da Nu Descriere
stimulare
Alocarea terenurilor x Pentru crearea și funcționarea Zonei Economice Libere "Ungheni -
Business" au fost alocate spre administrare 351,7 ha de teren (Legea
nr 1295 din 25.07.2002 privind Zona Economică Liberă. "Ungheni -
Business").
Disponibilitatea zonelor x - Zona Economică Liberă "Ungheni - Business" deține:
industriale pentru investiții - Teren liber - 6,07 ha
- Teren privat - 6,07 ha
- Spații pentru producere - 2380 m²
- Spații de depozitare - 2438 m²
- Stație de epurare:
- Suprafața - 1200 m²

Disponibilitatea terenurilor x - Teren pentru ansamblu urbanistic (str. Romana și str Eminescu.)
industriale pentru investiții - 4 ha
- - Parcul Central (str. Decebal) - 4 ha

Disponibilitate spațiilor x Incubatorul de Afaceri din Ungheni oferă 32 de spații de birouri


amenajate corespunzător, în scopul de a ajuta potențialii sau actualii
antreprenori locali să inițieze sau să-și extindă afacerea. În prezent
90% din spatiile disponibile sunt recuperate. Incubatorul de Afaceri și
Centrul de Support al Businessului din Ungheni se ocupă de
întreprinderile nou create, oferindu-le un șir de facilități, idei de
afaceri și sprijin în managementul administrativ, care susține
întreprinderile în etapele critice de dezvoltare.

Datele de contact ale Persoana de contact: Liliana Tincu


primăriei Telefon: (236) 2 74 39
Pagina de internet: www.ungheni.md
E-mail: primaria.ungheni@gmail.com, lilitincu@yahoo.com

184
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Nisporeni


Instrumente de stimulare Yes No Descriere
Alocarea terenurilor X Primăria este dispusă să aloce teren pentru dezvoltarea zonelor
industriale

Disponibilitatea terenurilor x Primăria deține 5 hectare de teren intravilan și 25 ha de teren


industriale pentru investiții extravilan, care nu a fost utilizate pentru nici o activitate.

Datele de contact ale primăriei Persoana de contact: Sajin Olesea


Telefon: 069555489
Pagina de internet: www.primarianisporeni.md
E-mail:primarianisporeni@gmail.com

185
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Criuleni


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere
Alocarea terenurilor x Terenuri vândute agenților economici - 34690m²

Terenuri închiriate agenților economici - 3546m²


Disponibilitatea zonelor X Nu deținem zone industriale
industriale pentru investiții

Disponibilitatea terenurilor x Zona de odihnă (parcuri 20000m²), unde se poate investi pentru crearea
industriale pentru investiții zonelor de agrement.

Alte măsuri de stimulare (rugăm x Atragerea investițiilor în agricultură, în scopul dezvoltării afacerilor
să le specificați) prin intermediul agenților economici.

Datele de contact ale primăriei Persoana de contact: R. Artiom


Telefon: 0248 22407
Pagina de internet:
E-mail: criuleniprimaria1@gmail.com

186
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Orhei


Instrumente de stimulare Da Nu Descriere
Alocarea terenurilor X 1. Terenuri pentru construcții -8 ha, lipsa rețelelor de infrastructură;
2. Zona de producție -2,78 ha, în etapa de proiectare; există rețele de
infrastructură;
3. Sală de sport -5,79 ha, rețelele de infrastructură sunt în apropiere

Disponibilitatea zonelor industriale X 1. Terenuri disponibile pentru crearea de noi zone industriale 7,92 ha,
pentru investiții lipsa rețelelor de infrastructură;
2. Terenuri private disponibile pentru industria de construcții;

Disponibilitatea terenurilor X Terenuri disponibile pentru investiții -38,8ha, lipsa rețelelor de


neexploatate pentru investiții infrastructură

Măsuri de stimulare pentru X Zone de agrement în mărime de 18 ha “green field” în perspectiva


dezvoltarea economică(descriere pe atragerii investițiilor, crearea rețelei infrastructurale.
scurt)
Datele de contact ale primăriei Persoana de contact: Semihova Tatiana
Telefon: 0795387807
Pagina de internet: tatiana.semihova@orhei.md
Adresa poștală: orașul Orhei, str. Vasile Mahu, nr 160, biroul nr. 9

187
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

Măsuri de stimulare pentru dezvoltarea orașului Străşeni


Instrumente de
Da Nu Descriere
stimulare
Alocarea terenurilor X a) Crearea Parcului Industrial în orașul Strășeni pe terenul cu
suprafata de 11 ha, în conformitate cu Legea nr. 182 din
15.07.10 cu privire la parcurile industriale, cu Hotărîrea
Guvernului nr. 652 din 01.09.11 și cu decizia CO nr. 2 /09
din 08 aprilie 2013 pentru desfășurarea acestor proiecte de
investiții:

Casa de ambalare a fructelor, strugurilor de masă, legumelor, cu


capacitatea de 20 de mii de tone, cu o investiție de 2,6 milioane de
dolari, crearea de locuri de muncă pentru 200 de persoane

b) Alocarede teren pentru PPP:


- Construirea unui complex sportiv cu o suprafata de 7 Ha;
Construirea unei case de cultură, cu o suprafață de 1 ha.
Disponibilitatea zonelor X La moment, în orașul Strășeni sunt 2 parcuri industriale:
industriale pentru investiții -Primul Parc Industrial -Subzona nr 4 a ZEL“BALTI”, cu o suprafață
de 28 ha. Anterior în această zonă, era plasată cea mai mare fabrică
de productie pentru echipamente de refrigerare, ce oferea locuri de
muncă pentru aproximativ 2000 de persoane. În prezent sunt
înregistrați oficial 11 rezidenți.

-Al doilea parc industrial -Subzona nr 5a ZEL, cu o suprafață de 10


ha, cu extindere prevăzută, este specializat în producerea fibrelor de
tensiune medie și joasă, avînd o investiție de circa 25 mln și oferă
aproximativ 500 de locuri de muncă. Începutul activității este
planificat în luna iunie a anului curent.
Parcurile create sunt amplasate în zona industrială a orașului, cu
rețelele de infrastructură renovate.

Disponibilitatea terenurilor X Terenuri alocate pentru investiții:


neexploatate pentru investiții - Zona industrială și cu o suprafață de 6 ha,
construirea casei de ambalare, infrastructura disponibilă,
- Teren cu o suprafață de 1 ha pentru construirea casei
de cultură; dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii sunt incluse în
proiectul de investiții.
Alte măsuri de stimulare X Stabilirea acordurilor de parteneriat cu localități din alte țări, prin
pentru dezvoltarea intermediul ambasadelor, vizitelor de lucru, proiectelor pentru
economică imigranți pentru dezvoltarea economică a orașului Strășeni.

Date de contact Persoana de contact: Valentina Casian


Telefon: 069067525
E-mail: primarcasian@gmail.com

188
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

X. CONCLUZII
Activitățile de planificare și implementare a măsurilor pentru dezvoltarea economică și
socială a orașelor nu reprezintă o procedură coerentă, și în același timp, nu este o prioritate
pentru Guvern. Astfel, politicile promovate se desfășoară în prezent mai mult cu scop de creare
a unui echilibru teritorial decât de creaștere acompetitivității, prin implementarea proiectelor
planificate, care contribuie în mod direct la dezvoltarea economică și crearea locurilor de
muncă.
Pe de altă parte, pe baza experienței și a discuțiilor dintre autoritățile locale ce au avut
lor în cadrul meselor rotunde, doar un mic procentaj se concentrează pe consolidarea eforturilor
pentru dezvoltarea economică a orașelor, altele sunt preocupate de dezvoltarea unei
infrastructuri sociale (școli, grădinițe, drumuri , sisteme de apă și canalizare) și doar câteva sunt
concentrate pe îmbunătățirea aspectelor mediului, reducerea numărului de gunoiști neautorizate
și reducerea numărului de incendii ce au loc la aceste gunoiști.
In cadrul studiului am prezentat compatitivitatea din 12 orașe ale Republicii Moldova
din Regiunea de Dezvoltare Centru. Scopul acestei lucrări a fost de a iniția o discuție între
actorii dezvoltării regionale, de a întocmi o hartă și de a analiza condițiile de dezvoltare și
provocările, de a identifica prioritățile autorităților locale și de a prezenta stimulentece sunt
aplicabilepentru orașele vizate.
Agențiile de Dezvoltare Regională, în comun cu Ministerul Dezvoltării Regionale și
Construcțiilor au elaborat inițiativele cu privire la dezvoltarea regională a infrastructurii
sectorului de afaceri, ce ar îndrepta lucrurile spre bine prin concentrarea pe regiunile cu
potențial de dezvoltare, astfel încât să fie mai competitive în ceea ce privește exportul de fructe
și legume, dar, de asemenea, să creeze condițiile necesare pentru atragerea investitorilor străine.
Cu toate că Strategia Națională de Dezvoltare "Moldova 2020", prevede reorientarea /
reorganizarea procesului de dezvoltare economică a țării, până în prezent nu există capacități de
dezvoltare analitică specifice pentru diferite sectoare ale economiei naționale în profil teritorial.
Un alt aspect important, care ar împiedica atragerea investitorilor și organizarea
teritorială de dezvoltare a țării este lipsa unui plan național spațial, inclusiv la nivel regional,
care să definească în mod clar specificul teritorial al zonelor și direcțiile de dezvoltare, astfel
oferind posibilitatea de dezvoltare a economiilor locale ce sunt dezechilibrate.
În contextul politicii de coeziune, dezvoltarea urbană va fi o prioritate în identificarea
orașelor cu potențial de dezvoltare, care ar spori competitivitatea regiunilor în curs de
dezvoltare, ar contribui la crearea locurilor de muncă și extinderea bazei de impozitare, astfel
încât APL-urile7 să promoveze politica de descentralizare pentru a reduce așa-numita
echilibrare a alocărilor bugetare.
Cu siguranță, nu mai puțin importantă este capacitatea APL-urilor de a accepta și
promova politici de dezvoltare economică în detrimentul dezvoltării infrastructurii, dat fiind că
cele mai multe dintre orașe nu dispun de locuri de muncă, care duc la o incapacitate totală de a
achita serviciile publice, ducînd la crearea unei lipse de fonduri și scăderea, în esență, a
capacității de asigurare a durabilității proiectelor implementate. Drept dovadă a concentrării
asupra dezvoltării infrastructurii utilităților publice servește lista proiectelor (care urmează să
fie implementate), prezentată de autoritățile publice în cauză.

7
Autorități Publice Locale

189
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

XI. Surse, literatură


 Strategia de Dezvoltare Regională Centru 2016-2020
 http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=540&id=2637&t=/Planificare-i-programare-
regionala/Strategii-i-programe-regionale/Strategia-de-Dezvoltare-Regionala-Centru-2016-2020/
 Programul Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Centru, 2014
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial în domeniul infrastructurii Drumurilor Regionale și Locale pentru
Regiunea de Dezvoltare Centru, 2015
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare
Centru, 2014
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și de Canalizare pentru Regiunea de
Dezvoltare Centru, 2014
http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-regionala/Programe-
regionale-sectoriale-PRS&
 Studiu de evaluare a performanței orașelor beneficaiare al proiectului LGSP, 2012//
http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PA00HXHT.pdf
 Propunere de politică publică privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova
(proiect), 2012// http://mdrc.gov.md/public/files/PPP_dezvoltare_urbana_echilibrata.pdf
 Strategia de dezvoltare socio-economică a oraşului Hînceşti 2012-2016
 Strategia dezvoltării socio-economică a orașului Ialoveni 2016-2020
 Strategia de dezvoltare socio-economică a oraşului Anenii Noi 2015-2020
 Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova
http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/RO/databasetree.asp

 Propunere de politică publică privind dezvoltarea urbană echilibrată în Republica Moldova


(proiect), 2012// http://mdrc.gov.md/public/files/PPP_dezvoltare_urbana_echilibrata.pdf
 Programul Regional Sectorial în Eficienţă Energetică pentru Regiunea de Dezvoltare Centru,
2014//http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-
regionala/Programe-regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial în domeniul infrastructurii Drumurilor Regionale și Locale pentru
Regiunea de Dezvoltare Centru,
2015//http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-
regionala/Programe-regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial de Management al Deşeurilor Solide pentru Regiunea de Dezvoltare
Centru, 2014//http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-programare-
regionala/Programe-regionale-sectoriale-PRS&
 Programul Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și de Canalizare pentru Regiunea de
Dezvoltare Centru, 2014//http://adrcentru.md/pageview.php?l=ro&idc=542&t=/Planificare-i-
programare-regionala/Programe-regionale-sectoriale-PRS&
 Strategia de dezvoltare durabilă a raionului Nisporeni 2013-2020//
http://www.nisporeni.md/public/files/publication/strategia_2013_2020_final.pdf
 Strategia de Dezvoltare Regională Centru 2016 – 2020, 2016//
https://www.scribd.com/doc/297770188/SDR-Centru-2016-2020-03-02-2016
 Strategia dezvoltării social-economice a orașului Ungheni//http://ungheni.md/site/wp-
content/uploads/2014/02/SDSE-Ungheni-draft_final.pdf
 Studiu de evaluare a performanței orașelor beneficaiare al proiectului LGSP, 2012//
http://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PA00HXHT.pdf

190
Regional Development Agency
Senec – Pezinok

 Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Rezina pentru perioada 2014-2020


 Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Șoldăneștipentru perioada 2014-2020
 Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului Teleneștipentru perioada 2014-2020
 Planul local de eficiență energetică pentru consumatorii primăriei Rezina, Encon Services International
LLC
 Planul local de eficiență energetică pentru consumatorii primăriei Șoldănești, Encon Services
International LLC
 Planul local de eficiență energetică pentru consumatorii primăriei Telenești, Encon Services International
LLC
 Analiza Diagnostic a Întreprinderii Municipale Rezina
 Analiza Diagnostic a Întreprinderii Municipale Telenești
 Analiza Diagnostic a Întreprinderii Municipale Soldanesti
 Raport de evaluare a satisfacției privind furnizarea de servicii publice, Noiembrie 2012, finanțat de
USAID
 Bremsmits, Raivis și alții (2014), Raportul de fezabilitate privind alinierea Republicii Moldova la
clasificarea statistică teritorială la nivelul UE - NUTS, PNUD, August 2015

191