15.01.2023, 12:18 cine ci.

htm

      cine teo

      cinematograficul ca teorie
           
      Arta nascuta ca si matura, trecuta prin cateva tinereti rebel-
      innoitoare, dar si atinsa de unele senectuti, crize de ghiocei.
      Decedata insa la inceputul mileniului, partea strict artistica.
      Concurata vag de teatru si pictura, dar ades aliata cu car-
      tea, dansul, muzica, a fost o replica vie a tehnicismului pre-
      si electronic, inca o dovada crunta a limitarii sale firesti dpv
      istoric! Fotografia nedigitala, magnetofonul, pick-upul, vi-
      deo-ul,etc. au secondat explicativ-corelativ genul.
      Al treilea mileniu trece in digital mass media, si va desfiinta
      curand si televiziunea ca atare. Fiecare va emite-receptiona
      din propriul sau studio, de casa sau de buzunar.
      Indubitabil filmul artistic, pelicula, va deveni simplu hobby.
      Comunicarea va fi o arena particulara, de la unu la n co-au-
      tori si spectatori laolalta. Toate celelalte arene media, spor-
      tive chiar, nu vor mai implica multimi ci public, target.
      Chiar hollywood-complex-mall-urile exprima deja viitorul a-
      cestor limitari, mult/e (sali,atractii) pentru putin/i (public/
      spectatori). Home cinema, garnitura media de sufragerie tot
      asa. Pocket-pc, palm pc...
      Conservatorism in film? Stilistic, la autorii metodici, originali.
      Conventionalist, la cei prolifici-comerciali.
       Preponderentele socio-individuale si realist-idealiste care
      asigurau virtualitatea filmului, perfectia in spe, s-au redus,
      si sunt perturbate de conventionalism tematic, ideologie e-
      clectica, nonfinalitate si indevenire. Tendinte generale in
      toate artele! Noi valuri? Fie si stil tsunami?
      Comunitatea anilor 50-70 era populara, civica... Anii 80-90
      si dupa au facut-o rigid-snob-pragmatista, de un conventio-
      nalism chiar septic, sau de un populism de cartier, cu ce fo-
      los? Si de o justitialitate efectiv oarba, ca zeita legata la
      ochi.
     
      Arta cere rezon, ralianta de...diapazon. Stiintele si toate ce-
      lelalte sunt doar aplicante. Pulsarea ca traire artistica.
      Plastractia! Fluidul care topos-este!, deltuie, asimileaza
      confluiri. Pathos si topos, pathopos!
      Muzica e morfo-cinetica in melodic si sintaxogena in ritm,
      dar nu musai, se poate si invers ori imbinat. Valorile ei tin
      de raportarea undei melodice la vibratiiile ritmice, sau in-
      vers, sau impreuna.
     
      Este arta stegarul noului eu?
      Daca stiinta inca mai gabuie cu structura adn si fortele uni-
      versale reunite, daca economia nu ne  scoate din marasmul
      saraciei si violentei, filozofia si psihologia nu gasesc ideolo-
      gia echilibrului just realist-ideal... Intreaga civilizatie pare
      deficitara si insului si colectivitatii.
      Arta intrevede jonctiunea. Intre creatie si receptare. Arta
      din noi. Ideea externa, eul celalalt, initialul creator,  intru
      ideea interna, eul receptor, remodelator.
      Pare un nou letrism, combinatorism, indiferent de gen.
      Mixari si dj-ii in muzica ar fi un exemplu al tendintelor. Ca
      sa nu mai vorbim de manele...
      Dar nu eclectismul e solutia, ci doar disolutia momentana.

file:///C:/Users/dan/Desktop/cine ci.htm 1/4

15.01.2023, 12:18 cine ci.htm

      Noul val? E oceanul la malul sau!  

                 
      Imaginarealul filmic e o pre-dare de ego in nonego, etapa
      intermediara a unui total ego, ingloband alter- si non-ego!!
      Infinit inchis-deschis, moebiusian in n dimensiuni abstract-
      concrete, plurisenzoriale si omnimorfice.
     
      sop
      raul social plenipotential
      e in a impune fericirea colectiva in dauna celei individuale
      si viceversa e raul personal
     
      Secolele viitoare vor fi ale insului infogen sau deloc!
      Vom fi salvati prin artisticul implicat eului, salvand si mate-
      rial-economicul, social-biologicul!
      Noul spartanism va fi spartanistic! Arta e justul spartanism
      al eului, calirea la real si ideal, spiritual, afectiv, material.
      Revolutia vizual-auditivului va fi intregita senzorial si apoi
      chimico-genetic, dar cu aplicare directa la fiinta, nu teleco-
      municativ, nici pur interactiv!!
      Sinestezie, sinergie, sincretism - noua triada vectoriala a
      devenirii!
      Abia acum vom urni evolutivul ultra-incetinit, poate chiar
      blocat, nu doar al speciei!
      Stilul ca manierizare implicita, barem sugestiv-explicita,
      va da caracterul fiintei in acord cu nefiinta.
      Uman net altoit pe universal-divin.
      Filmul vine cel mai aproape de scrierea-trairea firii si nefirii
      ca re-fire.
 
      genuri de globalism artistic:
      musical-ul
      Sa fie filmul salvarea operei? Dramatizarea muzicii culte
      si nu doar, vezi si biografii de vedete, sau film-spectacole,
      readuce larg-publicului un gen cam uitat.
      Amploarea montarilor, decorurilor, distrubutiei, viziunii...
      Viata nu mai este doar un roman, eventual film, vis simplu.
      Ci un basm-opera, fie si opereta sau musical. Intre dramatic
      si comic, deloc economic? Fastul trairii pe note, apologetic
      numai sa denote?
      Simfonismul comic, atat de nuantat burlesc ramane neegala-
      bil la Chaplin, Linder, Keaton... In ciuda montarilor mai ades
      scurte, miniaturale uneori.
      exemple totalitar-operetistice:
      Carmen in regia lui Rosi, Othello lui Zefirelli...
     
      video - sistemul
      filmul la receptor
      Promotor de regula al sexism-violentei, greu atinse cote de
      cinemateca fiind, valorificare universal-locala mai mult zero...
      Readucand arta-kitch, de balci in vizor. Cum altdat' teatrul
      bulevardier, santanul, can canul...
      Trasaturi si caracteristici:
      -larghete, lungime narativ-epica - permisibila acasa in fotoliu,
      si de intrerupt lesne, cand e cazul, mai greu in sali...
      -dramatism lax-novelizat, atemporalizat, aspatializat, dar
      mai ales amodalizat, lipsit de tensiune unitar-economica.

file:///C:/Users/dan/Desktop/cine ci.htm 2/4

15.01.2023, 12:18 cine ci.htm

      -sporul tematic, restrangere temei la teza, a mesajului la ste-

      reotipic...
      etc...
     
      melos si ritm
      vibratii si structuri, armonii/constructii si distructie..
      A cere insistent melodicitate e de intreg opacitate. Si invers,
      axarea pe structuri, sau linii ritmice, vezi rap, house, etc,, e
      iar xenofobie muzicala.
      Muzica usoara de fel e de mica respiratie. De unde compozi-
      tia cvasi-standard care bate spre melodic rond, armonii in
      dialog, doua-trei si ritm binomic, refren si strofa.
      Infuzia de melodic si simplitate de inceput de mileniu trei nu
      e doar refuz de eclectism si criza, general impas, ci chiar o
      germinare de personalism, si prefigurare de egotic compozi-
      tionism. Ulterior dezvoltat de programe pc de catre fiecare,
      in micro-studioul lui.
      Nu cultura eului ci eul cultural-hobbist, curand trecand in se-
      cundar si/sau colateral personalitatea material-profesiona-
      la! Civilizatia va (re)acorda volens-nolens sinesi locul pre-    
            ponderent culturii intr-o faza a devenirii in care bunasta-
      rea financiar-obiectuala va fi si in impas valoric, nu doar so-
      cio-economic!
      O crestinare orientalica va interveni in evolutia omenirii!
      Pana la noul boom al devenirii umane, informatico-genetic
      de data aceasta!
     
      filmul ca unicat
      si prelucrabilitatea operei - conditie a viabilitatii
      versiuni, prelucrari, variante, remake, adaptari, inspirari,
      dupa o idee/un story de...
      Orice opera e din dat un pantopos#, un areal virtual!
      Pantopia e domeniul total insa, nu doar al artei, creatiei de
      genere, deci si a umanului divin-universal, al fiintei salvate!
      Interferente, intertextualitate, intextura?
      Conceptul de comtext/ura e mai nimerit, sau defractalitate?
      Devine datul astfel o negare de sine, prin raportare de jur,
      ca de-identificare, reinglobare in indat, via orice dat?
      Si prin corelare interna, o pastizare, manierizare, autoparo-
      die?
      Textualizarea fuge(a) de: tirania naratiei ca fluenta; principa-
      tul personajului, ca sine qua non; descriptiv, scenografie, i-
      lustrare ca daturi majore, imobilismul viziunii ca ordonare,
      entropie implicita; analismul si teoretizarea, tezismul ca di-
      rectori virtuali; chiar si de autoironizare, desi ii vine ca o ma-
      nusa, dat fiind si fractalitatea ce o include ipso facto!
      Paradoxal, modelarea postcreativa este valabila si necesa-
      ra, cel putin ca viziune, transpunere, receptare, contempo-
      raneizare. Si desigur pur alternativa, doar ca mod de citire,
      nu prin interventie directa asupra-i!
      Filmul - servant de geniu al literaturii... Mai incoace al ope-
      rei redivivus... Mai demult al circului.... Copil genial al artei.
      Superjonctiune a ddevenirii umane dinspre artistic, emotiv-
      estetic cu larg creativ la purtator, stimul oniric...
      Precognitie a unei arte totale, de sine, vizul#!
      Chaplin a implinit ideal corelatia opera/opereta, prim tragi-
      comic de ampla si larga respiratie, respectiv mediu-lung si

file:///C:/Users/dan/Desktop/cine ci.htm 3/4

15.01.2023, 12:18 cine ci.htm

      scurt metraje.

      Ego si alter-ego in film: cvasi-nonego - primele decenii, al-
      ter-ego - deceniile 5-6, ego-tism - 7-9, nonego - 10! Atat!
      Mileniul trei a desfiintat filmul artistic ca uman general, si
      colelatia activa ego/alterego/nonego!
      Globalismul multiplex-video-tv-internet-player-cd-etc a
      perturbat fluenta comunicarii, in ciuda dar si datorita con-
      flentizarii hazardate!
      Comunitar-popularul, etica local-domestica dar universal
      valabila, mesajul clar dadeau esenta si substanta filmului
      de arta din a doua jumatate a secolului 20 
      Separabilitatea intre filmul de arta si de celelalte genuri,
      divertisment, spectacol, docuinformare...
      Arta implica distractie, derizoriu, relativ sau e absolut(tis-
      t)a, virtuala de fel?
      Ca sublimare, cu nefiinta corelare, secundara devine orice
      partajare! E un nonsens sa spui ca arta e cu derizoriul in
      fie si oricat de slab consens! Arta majora, propriu-zisa!
      Comercialul, conventionalul, artificialul intervin in cultura
      cu drepturi relative, socio-corelante, ca domeniu inclus ci-
      vilizatiei si...atat!
      Cultura vizeaza uman-divinul cu preponderenta, civilizatia
      uman-universalul.
      Pragmatismul american a deturnat general-artisticul euro-
      pean si in film, masiv, de-a dreptul, si cam de la inceput.
      Oricat ar domina latura diversionista, refulanta, cea inter-
      ventionista, coagulanta isi prezerva datul. Cultura spune,
      propune, civilitatia impune.
      Filmul mare cu buget mic a fost din anii 60 o problema. In
      mileniul urmator, sine`-ma nu va mai fi, dar va ignora si
      capodopera?!
      Disjunctia american-european in cinema a ramas majora
      deceniilor 5-10. Independenta interna pe noul continent a
      aruncat o pata de culoare. Deceniile 7-10 au implicat intr-o
      frumoasa masura si cinematografiile celelalte.
      Cate cinema-uri, atatea know how-uri?
      Sociotehnica filmului a degenerat mesagistic-tematica pa-
      na la un nonegotism general. Problematica nu mai e atat u-
      mana si de genere, cat derivativa, completiva, pseudo-vir-
      tualista. Eclectism fractal?
      Conflictual-actionar filmul american... Inflectional-analist-
      umanistic cel european. Nonentitational-pasiv cel asiatic.
      Entitatea umana e de fel solitar-justitiara, dar si negativ-
      apologetica in productiile de peste ocean. In cele ale batra-
      nului continent e umanist-colectiva, reflexiva...
      Dezbaterea e specifica fiintei europeene, dilematice, nu si
      celei americane, pragmatice.
      Ei toate rezuma si consuma, noi ne...consumam si ne asuman
      toata...umanitatea, asiaticii mai degraba divin-universalita-
      tea.
     
      damian luz
     
  

file:///C:/Users/dan/Desktop/cine ci.htm 4/4