Regiunile topografice parietale ale toracelui (sternala,

mamara, costala, diafragmatica).

Regiunile topografice viscerale ale toracelui (regiunile
pleuro-pulmonare, mediastin impartire)
Descriere elemente ale mediastinului (superior, inferior:
anterior, mijlociu , posterior).
Topografia cardio-pericardio-toracica.
Secțiuni axiale, coronale și sagitale prin cavitatea toracică
recunoasterea elementelor vasculare si viscerale.
TORACELE
Linii convenţionale de orientare:

- linia mediosternală
este linia mediană anterioară

- linia parasternală
descinde de-a lungul marginii sternului

- linia mamelonară
verticala care coboară prin papila mamară,
trece, în partea superioară, prin locul de
unire a treimii mediale cu cele două treimi
laterale ale claviculei

- linia medioclaviculară
verticala care coboară prin mijlocul
claviculei
Linii convenţionale de orientare:

- linia axilară anterioară

- verticala ce coboară prin marginea
anterioară a şanţului axilar
- când braţul este în abducţie sau ridicat
vertical, corespunde marginii anterioare a
muşchiului pectoral mare

- linia medioaxilară
- verticala coborâtă din vârful axilei

- linia axilară posterioară

- verticala ce descinde prin marginea
posterioară a şanţului axilar
- corespunde marginii laterale a
muşchiului dorsal mare
Linii convenţionale de orientare:

- linia scapulară
- verticala coborâtă prin unghiul inferior al scapulei

- linia paravertebrală
- verticala care coboară prin vârful proceselor transverse
- se poate preciza doar pe radiografii

- linia mediană posterioară

- coboară pe linia mediană a spatelui, de-a lungul
proceselor spinoase.
 Cavitatea toracică
- plămânii, traheea şi bronhiile, esofagul, inima, vasele mari şi
elemente nervoase.

TORACELE OSOS
- Suprafaţa exterioară,
- Suprafata interioară,
- orificiu superior (vârful)
- Orificiu inferior (baza).

Exotoracele
- Faţa anterioara : sternul, art. sternocondrale, cartilajele
costale, art. condrocostale şi extrem. anterioare ale
coastelor şi ale spaţiilor intercostale
- Faţa posterioara: creasta spinala şanţurile vertebrale,
procesele transverse, articulatiile costo-transversare şi
extremitatile posterioare ale coastelor şi ale spaţiilor
intercostale.
- Feţele laterale, convexe, sunt alcătuite de corpul
coastelor şi de spaţiile intercostale.
 Endotoracele
- Faţa anterioara şi cele laterale prezintă aceleaşi elemente
constitutive ca şi la exotorace
- Faţa posterioara - proeminenţa corpurilor vertebrale,
încadrată de cele două şanţuri pulmonare adânci, şi de
articulatiile cu capul coastelor.
- Orificiul superior: incizura jugulară a sternului, marginea
medială a primei coaste şi de corpul primei vertebre
toracice.
- Orificiu inferior : procesul xifoid, arcul costal,
extremitatea anterioară a coastei a Xl-a, marginea
inferioară a coastei a XII-a şi corpul vertebrei T12. \
- pe părţile laterale - baza toracelui descinde mai mult
posterior
- formează anterior, unghiul infrasternal, delimitat de cele
două arcuri costale, iar posterior un unghi cuprins între
cele două ultime coaste, subîmpărţit de coloana lombară
în două scobituri costovertebrale sau renale.
 REGIUNILE PARIETALE ALE TORACELUI

Regiunea sternală
- mediană şi nepereche,
- în parţea anterioară a toracelui şi
corespunde sternului.
- Limitele:
- in sus - incizura jugulara
- lateral- marginile sternului
împreuna cu art. sternocondrale
- în jos - baza procesului xifoid
- profund până la pleura parietala.
 REGIUNILE PARIETALE
ALE TORACELUI
Regiunea sternală
Stratigrafic

1. Pielea - groasă, puţin mobilă, cu păr mai mult sau mai puţin numeroase glande sudoripare şi
sebacee.
2. Planul subcutanat, puţin dezvoltat, sărac în grăsime, cu travee conjunctive.
- reţeaua venoasă superficială face parte din reţeaua peretelui antero-lateral al trunchiului, care
participă la realizarea anastomozelor cavo-cave.
3.Planul fascial superficial
- fasciile pectoralilor mari
- inserţia superioară a tecii muschiului drept al abdomenului.
4.Planul muscular superficial
- inserţiile sternale ale muschilor SCM la nivelul manubriului
- muschiipectorali mari pe părţile laterale ale corpului sternal
- muschii drepţi abdominali la nivelul procesului xifoid.
5.Planul osteoarticular - stern şi articulatia lui cu claviculele şi cu cartilajele costale,
ligamentele sternoclaviculare anterior , posterior, interclavicular, costo-clavicular, sternocostal.
 REGIUNILE PARIETALE ALE TORACELUI
Regiunea sternală
Stratigrafic

5.Planul muscular profund

- Muschiul transvers al toracelui
de pe faţa posterioară a procesului xifoid corp stern fasciculele diverg spre
marginile inferioare ale cartilajelor costale II-VI.
- inserţiile diafragmei pe corpul sternului şi pe procesul xifoid.
- insertiile sternohioidienilor şi sternotiroidienilor pe fata posterioară a manubriului.
- inserţiile muschiului drept abdominal pe procesul xifoid şi pe cartilajele costale V-VII.
6. Planul fascial profund - lamă subţire de ţesut celular.
7. Pleura parietala costală – formeaza recesurile costomediastinale anterioare.

Sternul superficial - conţine măduvă osoasă roşie işi păstrează toată viata funcţia
hematopoetica - puncţiile sternale pentru recoltare de măduvă în scop diagnostic, sau
se practică chiar transfuzii sangvine.
 Regiunea costală

intervenţiile pentru abordarea

chirurgicală a organelor toracice
(toracotomia), precum şi punctiile
pleurale sau pericardice

Limitele
- anterior - marginea laterală a sternului
- posterior – marginea laterală a musculaturii profunde ce ocupă şanţurile vertebrale
- in sus - prima coastă
- in jos - linia oblică în jos şi înapoi ce trece prin arcul costal, vârful coastelor XI şi
XII, şi apoi marginea inferioară a coastci a XII-a
- profundă este reprezentată de pleura parietală
Regiunea costală
Stratigrafic
1. Pielea - subţire în porţiunea antero-
laterală, mai groasă posterior, mobilă
pe planurile subiacente.

2. Planul subcutanat
- numeroase elemente vasculo-nervoase
superficiale
- importanţă reală - venele - se
anastomozează între ele - reţea ce se
continuă şi în regiunile învecinate -
realizarea anastomozelor cavo- cave şi
porto-cave (cale derivaţie a sângelui
venos, în cazul unor obstrucţii pe marile
vene din abdomen)

- 3.Planul fascial superficial - fuzionarea

fasciilor musculare, subţire antero-
lateral, gros în partea posterioară.
 Regiunea costală
Stratigrafic
4. Planul muscular superficial
ANTERIOR:
- m. pectoralul mare fasc. clavicular,
sternocostal, abdominal
- m. subclavicular de la primul cartilaj
costal la claviculă
- m.pectoralul mic, de pe coastele III – V
- m.dreptul abdominal de pe cartilajele
costale V-VII
POSTERIOR:
- fasc. orizontal şi ascendent ale
trapezului
- inferior - dorsalul mare inserat pe
ultimele 3-4 coaste
- profund porţiunea laterală romboidului
apoi cei doi dinţaţi posteriori coaste
III-V (cel superior) şi coaste IX-XII (cel
inferior).
LATERAL :
- m. scalenul posterior prin inserţia sa pe
coasta a II-a
- digitaţiile m.oblicului extern al abdomenului
de pe ultimele 7-8 coaste, acopera m. oblic
intern de pe ultimele trei coaste
- m. dinţat anterior, de pe coastele I-X până la
marginea medială a scapulei.
- artera toracică laterală, ramura a axilarei
- nervii toracic lung şi toracodorsal
- rr. cutanate anterioare, laterale din vasele şi
nervii intercostali, perforează spaţiile
intercostale şi straturile superficiale până la
tegument.
Regiunea costală

5.Planul ostero-muscular
Coastele - 12 perechi de arcuri
osoase, între stern şi coloana toracică.
- curbura de-a lungul marginilor
- curbura de-a lungul feţelor
- curbura de-a lungul axului.
- şanţul costal, marginea inferioara coasta trece m.v.n intercostal sus-jos VAN
Cartilajele costale continuă anterior coastele osoase.
- Primele 7 perechi - coastelor adevărate - direct cu sternul.
- Coastelor VIII- X se articulează cu cartilajul supraiacent, legătura cu sternul prin cartilajul al Vll-lea.
- Ultimele două - coaste flotante, se pierd în musculatura peretelui abdominal.
Articulaţiile costovertebrale, costocondrale
Muşchii intercostali externi ocupă spatiul intercostal de la coloana vertebrala până la articulatia
condrocostala, se continuă până la stern cu membrana intercostală externă. Intercostalii interni de la
unghiul costal până la marginea sternului, la extremitatea posterioară a spaţiilor intercostale se continuă
cu membrana intercostală internă. Din planul profund se desprind muşchii intercostali intimi, ce se
inseră pe buza internă a şanţului costal supraiacent.
 Regiunea costală
6. Planul muscular profund –
- muşchii subcostali
- in partea anterioară inserţiile costale ale
muşchiului transvers al toracelui
- inserţiile porţiunii costale a diafragmei

- artera toracică internă (mamară internă);

situată la o distanţă ce creşte progresiv de la
1 la 2 cm de marginea sternului.
- ramuri mediastinale (timus, bronhii,
pericard) şi pentru pleură
- artera pericardicofrenică pentru pericard
şi diafragmă
- arterele perforante străbat spaţiile
intercostale şi se răspândesc la planurile
superficiale şi la mamelă
- ramurile intercostale anterioare.
 Regiunea costală 6. Planul muscular profund
La nivelul coastei a VI-a, toracica internă se bifurcă în :
- arterele musculofrenică încrucişeaza ultimele cartilaje costale şi dă rr intercostale
anterioare, rr pentru diafragmă şi mm. peretelui abd.
- epigastrică superioară - continuă traiectul toracicei interne, străbate diafragma între
porţiunea sternală şi cea costală, pătrunde în regiunea sterno-costo-pubiană.

Nodurile limfatice parasternale de-a lungul

arterei toracice interne
- primesc aferenţe de la mamelă, spaţiile
intercostale
- cele inferioare, de la diafragmă şi ficat;
- eferenţele spre trunchiurile
subclaviculare şi bronhomediastinale dar
se pot deschide şi direct în ductul toracic,
sau în ductul limfatic drept (mai rar).
 Muschii intercostali

Muşchii intercostali externi

- ocupă spaţiile intercostale, de la
nivelul coloanei vertebrale până în
dreptul articulaţiilor condrocostale,
apoi cu membrana intercostala
externa pana la stern .
Muschii intercostalii interni
- de la unghiul costal până la marginea
sternului, la extremitatea posterioară a
spaţiilor intercostale, apoi cu membrana
intercostală internă.
Ambii se insera pe marginile adiacente
ale coastelor alăturate.
Din planul profund al muşchilor
intercostali interni se desprind muşchii
intercostali intimi, care se insera pe buza
internă a şanţului costal supraiacent
Elementele de sus în
jos - vena, artera şi
nervul (V. A. N.).
La nivelul unghiului
costal posterior,
mănunchiul trece între
cei doi muşchi
intercostali, extern şi
intern, ai spaţiului
respectiv, adăpostit în
şanţul costal al coastei
supraiacente; pătrunde
între intercostalul intim
şi cel intern, în treimea
anterioară ajunge între
intercostalul intim şi
fascia endotoracică
 Muschii intercostali

Acţiune
Intercostalii externi
inspiratori (ridicători ai
coastelor)
Intecostalii interni
expiratori (coborîtori ai
coastelor).

- rol important în
constituirea pereţilor
toracici
- datorită elasticităţii lor,
toracele se poate mări şi
micşora
 Regiunea costală
7. Planul fascial profund - fascia endotoracică, prezenţă ei permite - în cursul intervenţiilor
chirurgicale - decolarea pleurei parietale.

8. Pleura parietală costală - ultimul plan.

- datorată structurii sale şi curburilor coastelor, traumatismele toracice pot produce destul
de frecvent fracturi costale, leziunile pot fi mai grave prin cointeresarea pleurei, a
plămânilor şi a vaselor intercostale.

- Toracocenteza - în scop explorator, evacuator sau

terapeutic.

- Puncţiile în spaţiile intercostale, de obicei în al VllI-

lea; acul se introduce pe linia axilară posterioară,
razant la marginea superioară a coastei ce
delimitează în jos spaţiul respectiv, pentru a nu leza
mănunchiul vasculo-nervos.
 Regiunea mamară
- Regiunea parietală antero-superioara, pereche, suprapusă
regiunii costale
- Importanţă la femeie - fiziologic, patologic şi estetic.

- Mamela
- forma unei emisfere sau a unui con turtit
- repauzează cu baza pe peretele toracic anterior
- în centru papila mamara, înconjurată de areola mamară
- şanţul submamar - locul frecvent al intertrigoului
- şanţul intermamar corespunde regiunii stemale.

- Limitele regiunii mamare

- în sus - coasta a III-a
- în jos - poasta a Vl-a sau a VII-a
- medial, marginea sternului
- lateral - linia axilară anterioară
- in profunzime până la fascia pectoralului mare.
 Regiunea mamară

Stratigrafia
1. Tegumentul - subţire, fin, neted şi mobil.
- se disting două zone:
- periferică conţine foliculi piloşi, glande
sebacee şi sudoripare
- zona centrală sau aria papilară, constituită
din areola mamară şi papila mamară.

Areola mamară
- circulară, roz la virgine şi la nulipare, uşor brună la
femeile care au născut; în timpul sarcinii se
pigmentează intens.
- pe suprafaţa 10-15 mici proeminenţe determinate
de glandele sebacee foarte dezvoltate: sunt
tuberculii Morgagni.
- ( sarcină se măresc denumirea de tuberculi
Montgomery)
 Regiunea mamară Stratigrafia
Papila mamară (mamelonul)
- proeminenţă în centrul areolei
- vârf se deschid 15-25 ducte lactifere, prin mici
oriflcii - porii lactiferi
- pielea nu conţine foliculi piloşi şi nici glande
sudoripare; posedă glande sebacee
- anexat un muşchi neted cu fb. circulare şi radiare,
central se continuă cu m. papi lei, are fb periferice
spiralate, fb.centrale, orientate spre vârful
mamelonului
- profund ţesut conjunctiv dens, fasc. elastice, vase,
vene cu pereţi subţiri, numeroşi corpusculi tactili.

2. Planul celulo-adipos premamar

- gros la periferia mamelei, se subţiază spre centru,
dispare la nivelul papilei.
- grăsime comp. în loji prin tracturi conjunctive
lamelare. (prezenţa explică de ce un abces
mamar poate fi localizat la o singură lojă
grăsoasă), vase sangvine, limfatice superficiale,
nervii corpului mamelei.
3. Corpul mamelei
- Faţa anterioara
- convexă şi foarte accidentată - creste
fibroglandulare neregulate anastomozate între
ele, pe ele se fixează tracturi conjunctive
numite ligamentele suspensoare ale mamelei
(Cooper), traversează glanda, se fixează pe
fascia muşchiului pectoral mare.

- Faţa posterioară
- plană sau uşor concavă, repauzează prin
intermediul grăsimii retromamare, pe fascia ce
acoperă mm.pectoral mare şi dinţat anterior.

- Structural
- parenchim
- stromă.
Stroma corpului mamelei
- conjuncţivo-adipoasă
- înconjură parenchimul din toate părţile.
- in jurul ductelor mari şi mijlocii este densă
(interlobară şi interlobulară)
- nu este influentata de stările fiziologice ale femeii.
- In jurul canalelor mici stroma - un ţesut lax (suferă
remanieri în sarcină şi în timpul lactatiei (stroma
intralobulară)
- străbătută de numeroase vase sangvine şi limfatice,
nervi, precum şi de o bogată reţea capilară.

4. Planul celulo-adipos retromamar - subţire, corpul

alunecă pe fascia pectorală.
Dispariţia mobilităţii - invadarea peretelui
toracic de către un proces canceros al mamelei.
Vascularizaţia arterială
- toracica internă - ramuri mamare şi
perforante
- toracica laterală, toracica supremă şi
intercostalele spaţiilor II-IV.

Venele se adună într- o reţea superficială de

unde se varsă în toracica internă şi în axilară.

Inervatia
- rr. supraclaviculare ale plexului cervical
- rr.toracice din plexul brahial
- nn.intercostali II-IV

Vasele limfatice
- superficiale (sau cutanate)
- profunde, conectate între ele prin
numeroase anastomoze.
 Drenajul limfatic două căi.
- Calea axilara - principală

- conduce 75% din limfa sânului îndemn (sănătos)

- preia limfa din partea laterală mamelei- în
direcţie laterală- nodurile limfatice axilare
pectorale, înşirate de-a lungul vase toracice
laterale.

- Altele întâlnesc nodurile paramamare pe

marginea laterală a mamelei

- Altele străbat m. pectoral mare şi ajung la

nodurile interpectorale aşezate între cei doi
muşchi pectorali.

- De la toate aceste grupuri primare, limfa este

drenată spre nodurile axilare profunde
centrale şi apicale sau chiar spre nodurile
supraclaviculare (din lanţul cervical lateral
profund).
Calea parasternala
- Drenează limfa părţii mediale a sânului.
- Vasele limfatice străbat peretele toracic (spaţiile
intercostale) spre nodurile parasternale, de-a lungul
vaselor toracice interne

- Unele vase trec la nodurile omonime din partea opusă

(metastazele “paradoxale").

- Alt grup de vase limfatice însoţeşte arterele intercostale

posterioare şi ajung la nivelul capetelor coastelor.

Din ambele grupe de noduri, limfa se varsă fie in nodurile

supraclaviculare, sau direct in ductul toracic (in stânga) sau în
ductul limfatic drept (in dreapta).

Limfaticele lanţurilor parasternal şi intercostal stabilesc

anastomoze cu limfaticele profunde învecinate (explica
metastazele bronho-pulmonarc, pleurale, mediastinale sau
osoase la nivelul coloanei vertebrale in cancerul de sân).
- regiunea parietală inferioară a toracelui,
- constituită de muşchiul diafragma.
- separă cavitatea toracică de cea abdominală

Forma regiunii este cea a diafragmei:

- pe linia mediană - puternică boltire cu convexitatea în sus, în timp ce
periferia reg. inserţiile musculare, rămâne fixată mult mai jos
- în porţiunea mijlocie centrul tendinos iar la periferie portiunea musculara

- O secţiune transversală prin baza toracelui întâlneste atât

organe toracice cât şi organe abdominale, deşi cele două cavităţi sunt
separate prin diafragmă.
 Muşchiul diafragma
două porţiuni distincte
centrală –
aponevrotică

periferică -
musculoasă

Centrul tendinos
al diafragmei
porţiunea
aponevrotică,
formă de trifoi
Componenta musculară are trei
porţiuni.
Porţiunea lombară două componente,
cea mai puternică porneşte de pe
vertebrele lombare prin doi stâlpi.
Stâlpul drept se insera pe corpul
primelor trei vertebre lombare şi pe
discurile intervertebrale.

Stâlpul stâng de pe primele două

vertebre lombare şi de pe discurile
învecinate.
Marginile mediale, tendinoase stâlpilor
se întâlnesc pe linia mediană formeaza
lig. arcuat median, situat înaintea
aortei; apoi, stâlpii schimbă o serie de
fascicule musculare între ei.
Cea de-a doua componentă a
porţiunii lombare ia naştere de pe
două perechi de arcade
aponevrotice, situate lateral de
stâlpii precedenţi
-lig. arcuat medial întins de la
corpul vertebrei L2 la procesul
costal al primei vertebre lombare,
pe sub trece muşchiul psoas.
- a doua arcadă lig. arcuat lateral
(arcada pătratului lombelor) trece
ca o punte peste muşchiul pătrat al
lombelor, se prinde pe procesul
costal al vertebrei L1 şi pe coasta
XII-a.
Porţiunea costală origine pe feţele
mediale ale ultimelor şase coaste,
prin digitaţii încrucişate cu cele ale
transversului abdominal.
Porţiunea sternală prin
două fascicule de pe
procesul xifoid.

Toate fibrele musculare

ale acestor porţiuni se
termină pe centrul
tendinos
 Orificiile diaframei
Hiatul aortic
- delimitat între vertebra T12,
cei doi stâlpi ai diafragmei şi
ligamentul arcuat median.
- trecere aortei şi ductului
toracic.

Hiatul esofagian, situat pe un plan

mai anterior şi superior faţă de
precedentul (în dreptul vertebrei
T10), este cuprins de cele mai multe
ori în grosimea stâlpului drept al
diafragmei.

Orificiul venei cave

inferioare
- situat în centrul tendinos, la
unirea foliolei anterioare cu
cea dreaptă. Pereţii venei
aderă de marginile orificiului
 Raporturi

Faţa superioară
în partea centrală - pericardul aderă
de foliola anterioară, iar de o parte şi
de cealaltă – pleura diafragmatica şi
baza plămânilor.
Faţa inferioară
tapetată de peritoneul parietal,
răspunde - de la dreapta la stânga -
feţei diafragmatice a ficatului,
fundului stomacului şi feţei
diafragmatice a splinei; în partea
posterioară este în raport cu rinichii şi
glandele suprarenale.
Stâlpii diafragmei în raport înainte
cu: area nuda a ficatului, cu duodenul
şi cu pancreasul, iar prin bursa
omentală, cu faţa posterioară a
stomacului.
Vascularizatia arteriala a diafragmei
- arterele musculofrenica- r. a toracicei interne
- frenicele superioare din aorta toracica
- frenicele inferioare. r.ale aortei abdominale

Venele acompaniaza arterele:

- cele musculofrenice tributare venelor
brahiocefalice
- frenicele superioare se varsă în venele azigos
şi hemiazigos
- frenicele inferioare sunt afluente ale cavei
inferioare.

Vasele limfatice
- drenate la limfonodurile parasternale, frenice
superioare, mediastinale posterioare şi
pericardice laterale.
Inervaţia diafragmei este realizata de nervii
frenici şi de ultimele 6 -7 perechi de nervi
intercostali.
REGIUNILE VISCERALE ALE TORACELUI

Plamanul
-baza
-fata costala (externa)
-fata mediastinala (interna)
-margine anterioara
-margine posterioara
-margine inferioara
 Plamanii prezinta doua fete,trei margini,o baza si un varf .

 FATA COSTALA -este convexa si vine in raport cu peretele toracic

 a) PLAMANUL DREPT prezinta:

 Scizura oblica-porneste de la colul coastei IV,intersecteaza cel de-al IV-a
spatiu intercostal drept si se indreapta anterior pana la cartilajul coastei VI
 Scizura orizontala – incepe din punctul de intersectie dintre scizura oblica si
spatiul al IV-lea intercostal si ajunge anterior pana la cartilajul coastei a IV-a
 Santurile costale- sunt santuri transversale vizibile doar la cadavru.
 b ) Plamanul stang prezinta:
 Scizura oblica- care traverseaza fata costala la circa 6 cm inferior de
varful plamanului
 Santurile costale
 Este convaca si prezinta 2 portiuni:
Fata mediastinala 1. Partea vertebrala(post de santul pulmonar al toracelui)
2. Partea mediastinala(este centrata de hilul pulmonar)
(mediala) 3. Hilul pulmonar reprezinta locul prin care intra si ies
elementele pediculului pulmonar in plaman
A) Plamanul drept prezinta:
Prehilar - impresiunea cardiaca
- santul venei cave superioare
-santul venei brahiocefalice drepte
-impresiunea trunchiului brahiocefalic
- santul venei cave inferioare

Suprahilar - santul crosei venei azigos

Retrohilar - santul venei azigos
-santul esofagian

B) Plamanul stang prezinta:

Prehilar - impresiunea cardiaca
- santul venei brahiocefalice stangi

Suprahilar - santul crosei aortei

- santul arterei subclaviculare stangi
Retrohilar - santul aortei descendente
- santul esofagian
Fata mediastinala a plamanului drept:

1. Prehilar –cordul ,vena cava superioara,

vena brahiocefalica dreapta,trunchiul
brahiocefalic,nervul frenic drept,vena
cava inferioara;
2. Suprahilar – crosa venei azigos,traheea;
3. Retrohilar – vena azygos,esofagul
,nervul vag stang
4. Infrahilar – ligamentul pulmonar drept
Fata mediastinala plaman stang:

1. Prehilar – cordul, aorta

ascendenta,nervul frenic stang,vena
brahiocefalica stanga;
2. Suprahilar – crosa aortei,artera
subclaviculara stanga,artera carotida
comuna stanga,traheea;
3. Retrohilar – aorta
descendenta,esofagul,nervul vag stang
4. Infrahilar – ligamentul pulmonar stang;
 Are forma concava
 reprezinta baza plamanului care este
impartita de scizura oblica in doua portiuni:

1. Posterior – baza lobului inferior

2. Anterior – formata in cazul plamanului
drept de lobul mediu, iar in cazul
plamanului stang de lingula.

Varful (apexul)-depaseste superior cartilajul

coastei I. Prezinta santul arterei subclaviculare iar
uneori santul venei cave superioare.

Marginile :
1. Anterioara – convexa la nivelul plamanului drept si la nivelul plamanului stang prezinta
incizura cardiaca inferior de la care se afla o prelungire a lobului superior stang numita
lingula.
2. Inferioara – separa fata costala de baza si patrunde in recesul costodiafragmatic (medial
este rotunjita)
3. Posteriora– separa suprafata costala de cea mediastinala, este rotunjita si se afla in
dreptul capului coastelor
Vascularizatia funcţională
- trunchiul pulmonar - două artere pulmonare, dreaptă şi stângă
- 2, respectiv 3 ramuri lobate - dau rr. segmentare însoţesc bronhiile şi se
ramifică formând o bogata reţea de capilare perialveolare
- sângele oxigenat transportat prin vene de calibru din ce în ce mai mare în
final, fiecare plămân câte două vene pulmonare, se varsa în atriul stâng.

Vascularizatia nutritivă
- arterele bronhice, rr. din aorta toracică sau din toracica internă
- venele bronhice, tributare venei brahiocefalice - la stânga şi venei azigos -
la dreapta.

Vasele limfatice
- limfonodurile bronhopulmonare hilare, nodurile traheobronhice superioare
şi inferioare, nodurile paratraheale, juxtaesofagiene pulmonare şi nodurile
mediastinale anterioare.

Inervaţia plămânilor - două plexuri pulmonare, anterior şi posterior,

situate în pediculul pulmonar, conţin fibre parasimpatice vagale şi fibre
simpatice, provenite din ganglionii toracici 2-5.
 Proiecţia plămânilor
Marginile plămânilor pătrund in timpul inspiraţiei în recesurile pleurale

Marginile anterioare au linie de proiecţie paralelă cu cea a recesurilor costomediastinale

anterioare; în expiraţie, între cele două linii rămâne o distanţă de 10-20 mm., se reduce în
inspiraţie la circa 5 mm - excepţie marginea plămânului stâng la nivelul scobiturii
cardiace de la a –IV art. sternocostale stangi, spre stanga si inferior pana la cartilajul VI
costal pe care il atinge la 4cm de linia mediana.

Marginile inferioare in continuarea marginilor anterioare, la o distanta de 30-90mm (in

raport cu fazele respiratiei) de proiectiile recesurilor costo-diafragmatice.
Marginea inferioara incruciseaza coasta a VI-a pe linia medioclaviculara, coasta a VIII pe
linia axilara si coasta a X-a pe linia scapulara, atinge linia paravertebrala la nivelul
vertebrei T11.

Spina scapulei – reper fata posterioara - deasupra ei lobul superior sub lobul inferior
Coasta IV – reper fata antero-laterala - deasupra ei pe dreapta LS, iar sub LI, iar pe stanga
numai LS
Pe fata laterala deasupra lobul superior iar sub LM si LI iar la stanga deasupra LS iar
inferior LI
 REGIUNILE VISCERALE ALE TORACELUI
Pleurele şi topografia toraco-pleurală

Pleura parietala
- căptuşeşte pereţii toracelui
Pleura viscerală
- intim aplicată pe suprafaţa exterioară a plămânului
- foarte aderentă la suprafaţa plămânului insinuare
si in fisuri (inflamatia – scizurite)
- acoperă in întregime plămânul, excepţia unei mici porţiuni la nivelul hilului, unde se
constituie linia de reflexie spre foiţa parietală

Cavitatea pleurala.
- intre cele două foiţe
- virtuală în condiţii normale, conţine o cantitate minimă de lichid pleural, (condiţionează
adeziunea capilară, mobilitatea plămânului, foiţa viscerală alunecând uşor faţă de cea
parietală)
- condiţii patologice, cavitatea pleurală reală
Pleura parietală porţiuni:
- costală,
- mediastinală.
- diafragmalică
- cupola pleurală.

Porţiunea costala
- de la stern la corpurile vertebrelor, căptuşind faţa posterioară a sternului şi
muşchiul transvers al toracelui, coastele şi muşchii intercostali.
- rezistentă, aderenţa de fascia endotoracică este slabă
- anterior şi posterior se continuă cu pleura mediastinală – linii de reflexie se
formează astfel două funduri de sac sau sinusuri: recesurile costomediastinale
anterior şi posterior.
- pătrunde în partea inferioară în şanţul adânc format între peretele costal şi
diafragmă - liniei de reflexie – recesul costodiafragmatic.
- La vârful plămânului se continuă cu pleura mediastinală - cupola pleurală.
Porţiunea mediastinala
- aderă la ţesutul conjunctiv al mediastinului.
- deasupra pediculului, pleura are o direcţie
sagitală, întinsă neîntrerupt de la stern până la coloana vertebrală.
- la nivelul pediculului se reflectă formand un manşon, şi se continuă cu pleura pulmonară.
- dedesubtul pediculului, pleura mediastinală se prelungeşte in jos, atât pe faţa anterioară cât
şi pe faţa posterioară a pediculului pulmonar, sub fonna unei lame triunghiulare formată
din două foiţe şi dispusă în plan frontal; ca coboară până la diafragmă şi leaga pcricardul
fibros dcefaţa medială a plămânului: ligamentul pulmonar
- la nivelul unde pleura mediastinală se continuă cu cea diafragmatică, recesul
frenicomediastinal situat dorsal, cu direcţie sagitală, mai adânc in partea stângă.

Porţiunea difragmatică acoperă faţa superioară a diafragmei şi este aderentă de muşchi.

 Cupola pleurală (domul pleural)
- acoperă vârful plămânului.
- depăşeşte cu 3-4 cm I coastă, cu 2-3 cm clavicula, ajunge în
regiunea laterală a gâtului.
- se găseşte într-un fel de cort reprezentat de cei trei muşchi
scaleni.
are un aparat suspensor
- ligamentul costopleural pornit de pe colul primei coaste
- ligamentul vertebropleural inserat pe ultima vertebră cervicală
şi pe primele două toracice;
- muşchiul scalen minim, fascicul al scalenului mijlociu.

Cupola pleurală Proiecţia pleurei, plămânului

peretele lateral torace
- descrie o curbă cu X-X. Linia axilară mijlocie
convexitatea superioară în fosa 1. Cupola pleurala
supraclaviculară mare 2. Varful plamanului
(aproximativ la 4- 5 cm 3. Recesul costo-mediastinal ant.
4. Marginea anterioara
deasupra coastei I-a) şi se 5. Fisura orizontala
termină în dreptul art. 6. Fisura oblica
sternoclaviculare 7. Marginea inferioara
8. Recesul costodiafragmatic
9. Recesul costo-mediastinal post.
Irigaţia arterială a pleurei parietale
- aa. intercostale
- A. toracică internă
- A. frenică superioară.

Irigaţia arterială a pleurei viscerale

- arterele bronhice.

Sângele venos - venele omonime

Limfaticele pleurei pulmonare merg spre nodurile bronhopulmonare (hilare).

Cele ale foiţei parietale de la pleura mediastinală se îndreaptă spre nodurile
mediastinale posterioare; de la pleura costală - la nodurile intercostale şi
parasternale; de la pleura diafragmatică - la limfonodurile frenice superioare.

Nervii pleurei parietale – frenic, intercostali

Nervii pleurei viscerale – vag, simpatic (zona reflexogena)
 Recesul costomediastinal anterior
Proiecţia recesurilor - diferit la dreapta şi la stânga:
pleurale si marginile Dreapta: de la art. sternoclaviculara
plamanilor pe peretele dreaptă, coboară oblic spre stânga până la
toracic anterior nivelul celei de-a II art. sternocondrale
stângi; descinde apoi vertical până la nivelul
celei de-a IV articulaţii sternocondrale
stângi, după care devine oblică spre dreapta
până la a VII-a art. sternocondrală dreaptă,
de unde se continuă cu proiecţia recesului
costodiafragmatic drept.

A-A. Linia medioclaviculară.

1. Triunghiul interpleural (timic).
2. Recesul costomediastinal anterior stâng.
3. Triunghiul interpleural inferior (pericardic).
4. Marginea antenoară a plămânului stâng cu
scobitura cardiacă. •
5. Fisura oblică a plămânului stâng. –
6. Recesul costodiafrag- matic stâng.
7. Recesul costodiafragmatic drept.
8. Marginea inferioară a plămânului drept.
9. Fisura oblică a plămânului drept. –
10. Marginea anterioară a plămânului drept.
11. Fisura orizontală a plămânului drept.
12. Recesul costomediastinal anterior drept.
 Proiecţia recesurilor pleurale
si marginile plamanilor pe
peretele toracic anterior

Recesul costomediastinal anterior stang

de la art. sternoclaviculară stângă şi descinde
vertical la art. sternocondrală a IV-a; se
îndreaptă lateral şi în jos descrie o curbă cu
concavitatca medială şi atinge al Vll-lea cartilaj
costal stâng la 3 cm de marginea sternului; de la
acest nivel se continuă cu proiecţia recesului
costodiafragmatic stâng.
Deasupra coastei a II-a ambele recesuri
costomediastinale delimitează un spaţiu
triunghiular cu vârful în jos - triunghiul
interpleural superior sau timic.
Dedesubtul art. a IV-a sternocondrale, cele două
recesuri se îndepărtează din nou pentru a
delimita triunghiul interpleural inferior sau
pericardic.
A-A. Linia medioclaviculară.
1. Triunghiul interpleural (timic).
2. Recesul costomediastinal anterior stâng.
3. Triunghiul interpleural inferior (pericardic).
4. Marginea antenoară a plămânului stâng cu
scobitura cardiacă. •
5. Fisura oblică a plămânului stâng. –
6. Recesul costodiafrag- matic stâng.
7. Recesul costodiafragmatic drept.
8. Marginea inferioară a plămânului drept.
9. Fisura oblică a plămânului drept. - 10. Marginea
anterioară a plămânului drept.
11. Fisura orizontală a plămânului drept. 12. Recesul
costomediastinal anterior drept.
 Proiecţia recesurilor pleurale
pe peretele toracic

Recesurile costodiafragmatice
- identică la dreapta şi la stânga.
- continuă recesurile costomediastinale
anterioare în jos, lateral şi înapoi,
încrucişează coasta a VIII- a pe linia
medioclaviculara, coasta a X-a pe linia
axilară mijlocie, a Xl-a pe linia scapulară şi
ating coasta a Xll-a pe linia paravertebra.

Proiectia plamanilor si a pleurelor pe peretele posterior

Recesurile costomediastinale
posterioare (drept şi stâng).
Se proiecteaza pe linia paravertebrala
pana la vertebra T2 sau T3.
toracic A-A linia scapulara
1. Recesul costomediastinal posterior din dreapta. –
2. Porţiunea vertebrală a plămânului drept. 3. Fisura oblică a
plămânului drept. - 4. Fisura orizontală. –
5. Marginea inferioară a plămânului drept. - 6. Recesul
costodiafragmatic dreapt. - 7. Recesul costodiafragmatic
stâng. - 8. Marginea inferioara a plămânului stâng. - 9.
Porţiunea vertebrală a plămânului stâng. - 10. Fisura oblică a
plămânului stâng. -11. Recesul costomediastinal posterior
stâng. -12. Vârful plămânului stâng.
Inflamaţiile pleurei -
pleurite sau pleurezii.
- uscate
- lichidiene. (hidrotorace), hemoragie
(hemotorace) sau purulent (empiem).

aer in cavitate
- accidental (de la exterior, în urma unui traumatism, sau prin
deschiderea unei bronhii) – pneumotorax spontan
- provocat, pentru punerea în repaus a unui plămân - pneumotorax
terapeutic
- colabarca plămânului in jurul hilului.
MEDIASTINUL
-reg. mediană
- între cei doi plămâni
- turtit lateral
- întins mult anteroposterior și în înălțime
- culoar anatomic de trecere

- cordul cu pericard și vesele mari

- partea toracică a esofagului
- partea mijlocie și inferioară a aparatului
respirator
- timusul
- rețea limfatică
- stații ganglionare, trunchiuri nervoase

- țesut conjunctiv mediastinal - zone de

rezistență:
- lig sterno-pericardic
- teaca conj peri-esofago-traheală
- lig interpleural
Mediastinul - împărțire
convențional:
plan orizontal prin
unghiul sternal și
fața inf a vertebrei
T4
superior
inferior

Mediastinul superior
limite:
- planul aperturii toracice
superioare
- planul convențional (T4)
- manubriu sternal
- vertebrele toracice 1-4
conținut: vase
Plan I :
timusul, mm. infrahioidieni insertiile inferioare
Sternohioidian, Sternotiroidian, partea inferioară a
mușchilor lungi ai gâtului
- Vase toracice interne
Plan II:
- venele brahio-cefalice
- partea sup a VCS
- vena intercostala superioara dreapta
Plan III
- arcul aortic cu TABC, ACC stg și ASc stg
Plan IV
- conținut: viscere traheea, esofagul
- vena intercostală superioară stg
- ductul toracic
Noduli limfatici (paratraheali, mediast ant și o parte
din cei traheo-bronșici)
Nervii:
- vagi cu n. laringeu recurent stg
- cardiaci
- frenici
 limite:
corpul sternului
Mediastinul anterior pericard
planul convențional
diafragm

conținut:
- mușchiul transvers toracic
- ligamente sterno-pericardice
- noduli limfatici frenice
superioare, prepericardice
- Ramuri mediastinale din artera
toracică internă
 Mediastinul mijlociu
limite:
foița pericardică anterioară
bifurcația traheei
planul convențional
diafragmul
conținut:
- inima cu pericardul
- porțiunea intrapericardică VCS, aorta
ascendenta
- porțiunea terminală vena azygos
- trunchiul pulmonar cu arterele pulmonare
- venele pulmonare dreapta și stanga
- conținut: viscere, nervi, alte vase Mediastinul posterior
- bifurcația traheei cu cele 2 bronhii - esofagul
principale - aorta descendenta toracica
- nervii frenici - vena azygos, hemiazygos
- o parte a plexului cardiac - duct toracic
- noduli limfatici traheo-bronșici - Lant ganglioni simpatici paravertebrali
+ nervii splanhnici
CONFIGURATIA EXTERNA
Inima are mai multe fete:

- fata sternocostala (anterioara)

- fata diafragmatica (infero-posterioara)
- baza inimii (reprezentata de atrii, fata
postero-superioara)
- fata pulmonara (margine stanga)
- margine dreapta
- varful inimii
FATA STERNOCOSTALA

- impartita in mai multe zone:

a) zona antero-inferioara – fata anterioara
a ventriculului drept si ventriculul stang,
separati de santul interventricular anterior;
b) zona arteriala – emergenta trunchiul
arterei pulmonare si aorta ascendenta;
c) zona postero-superioara – fata anterioara
si superioara a atriului stang si drept,
respectiv de urechiusa dreapta si stanga
 FATA DIAFRAGMATICA

- partea inferioara a santului coronar

- postero-superior de santul coronar se

gaseste o portiune ingusta reprezentata de
fata inferioara a atriilor

- anterior si la stanga santului coronar se

gaseste zona ventriculara reprezentata de
fata inferioara a ventricurilor stang si
drept separate de santul interventricular
posterior
FATA PULMONARA (marginea stanga)
- rotunjita
- in raport, prin intermediul pleurei
mediastinale ,cu fata interna a plamanul
stang - impresiunea cardiaca
- intre pericard si pleura – nervul frenic
stang si vasele pericardofrenice.

MARGINEA DREAPTA
- culcata pe cupola diafragmatica.
- de la orificiul de deschidere al venei
cave inferioare pana la varful inimii.
- incrucisata de santul coronar care trece
de pe fata sternocostala pe fata
diafragmatica.
BAZA
- fata posterioara a atriilor
- in unghiurile atriului stang – varsarea
vene pulmonare : stangi, superioara si
inferioara si venelor pulmonare
drepte superioara si inferioara.
- in atriul drept se varsa – vena cava
superioara si vena cava inferioara.

Intre atrii - santul interatrial - in

profunzime septul interatrial.

Intre flancul drept al venei cave

inferioare se gaseste un sant – santul
terminal al lui Hiss.
In partea inferioara a atriului drept, in
stanga venei cave inferioare se deschide
sinusul venos coronarian.
VARFUL INIMII
- rotunjit, neted, orientat spre stanga, inainte
si putin in jos si este reprezentat de
ventriculul stang.
In sistola ventriculara varful este proiectat in
spatiul IV-V intercostal stanga, pe linia
medioclaviculara stanga – socul apexian.
 Topografia cardio-pericardo-toracica
Aria de proiectie a pericardului forma patrulater cu marginile:
- dreapta sus: pe marginea superioară a cartilajului II costal, la 2 cm de marginea sternului
- stânga sus: prima articulaţie condrosternală
- stânga jos: spaţiul V intercostal stâng, la 8-10 cm de linia mediană (proiecţia vârfului
inimii)
- in dreapta jos: pe cartilajul costal VI, la 2 cm de marginea sternului.

Aria de proiecţie a inimii

- sup dreapta – marginea superioara a
cartilajului III costal, la 1cm de
marginea sternului
- sup stanga – in spatiul II intercostal, la
egala distanta de cele doua cartilaje
alaturate si la 2cm in stanga sternului
- inferior stanga cerespunde varful
inimii
- inferior dreapta la nivelul articulatiei
V sau VI condrosternale
Aria matitatii absolute
- baza cartilaj VI costal stang
- latura dreapta – marginea stanga a
sternului
- latura stanga – proiectia marginii
anterioare a plamanului stang, la
nivelul incizurii cardiace
- varful situat pe marginea inferioara a
articulatiei IV sternocostale

Focarele de auscultatie ale inimii nu corespund cu zonele de proiectie ale orificiilor

- VM: la varful inimii – socul apexian
- VT: linia medioclaviculara in dreptul cartilajului costal V
- VP: sp.II intercostal, langa marginea stanga a sternului
- VA: sp.II intercostal drept, imediat langa stern
Mediastinul posterior
limite:
bifurcația traheei, venele
pulmonare, pericardul posterior
corpurile vertebrale T5 - T12
planul convențional
diafragma (mult înclinată oblic)

conținut:
Plan I:
Pediculii pulmonari (a.pulm, vv. Pulm, vasele bronsice,
limfonod. Br.pulm, plexuri nervoase pulm. Ant si post)
Bronhiile principale (75-85 grade)
Noduli limfatici traheobronsici
Plan II
Esofag, n.n vagi, noduli limfatice prevertebrale
Plan III
Aorta descendentă toracică, Canalul toracic, Vena azygos
Plan IV
Venele hemiazygos, hemiazygos accesorie, vasele i.c. post
Lantul de ganglioni simpatici paravertebrali, splanhnicul
mare, mic, inferior
Mediastinul posterior

conținut: nervi
nervii vagi
nervii splanhnici
lanțurile ganglionare simpatice
paravertebrale
CADAVRU