Você está na página 1de 69

RADIOIMAGISTICA

SISTEMULUI OSTEO-ARTICULAR (II)


Ioana Lupescu

SINDROAME N PATOLOGIA OSTEO-ARTICULAR


1. OSTEODISPLAZIILE
2. OSTEODISTROFIILE
3. SINDROMUL TUMORAL
4. SINDROMUL INFLAMATOR/ INFECIOS OSOS
5. SINDROAME TRAUMATICE ALE SCHELETULUI

OSTEODISPLAZII
A. Tulburarea mecanismului de crestere encondrala (este afectata
cresterea in lungime)- CONDRODISPLAZII
B. Cartilaginoase directionale-implicat cartilajul de crestere
C. Periostale: modificari de forma (scoliostoze/fracturi)
D. Tulburarea mecanismelor de modelare si tubulatie- boala oaselor
de marmura
E.

Membranoase: inchiderea prematura a suturilor: craniostenoze

DISTROFIILE
A. Carentiale:
Copil: rahitism/scorbut
Adult: osteoporoza/osteomalacie (rahitismul adultului)
B. Fibroase: osteita fibroasa poliostica; parotidiana; deformanta
progresiva
C. Sanguine:
eritopatii constitutionale
Dobandite
D. Toxice:
Pb, P, Bi, F/
osteoartropatia pneumica

SINDROMUL TUMORAL
Analiza leziunii
Caracter:
-

lacuna

osteocondensare

Localizare/topografie
Dimensiune
Forma
Contur
Aspectul corticalei/compactei osoase
Reactie periostala
Extensie: in canalul medular/ epifiza/spatiu articular/in partile moi

DIMENSIUNE

Tumorile benigne au dimensiuni < 5cm

Tumorile maligne au dimensiuni >5 cm

Criteriul dimensional nu se aplica metastazelor osoase


si mielomului multiplu

FORMA
Este putin specifica: rotunda, ovalara, in harta
geografica
In general tumorile au forma rotunda sau ovalara
O leziune in harta geografica cu contururi sinuoase,
neregulate incluzand zone indemne poate corespunde:
-

Unei osteomielite

Unei osteite

Unui infarct osos

Lacuna cu lizereu
osteocondensant
net trasat

Lacuna cu lizereu
osteocondensant
gros cu contur sters

Lacuna unica,
contur net

Lipom
Chist osos

Osteita
infectioasa
Osteita
aseptica
Tumori
benigne

(osteom/osteoblasto
m/condroblastom)

Chist
esential

Lacuna cu contur
flu, sters

Infiltratie tumorala
Infectie

Lacune
confluente cu
limite sterse

Compacta cu
aspect in foi ,
largirea canalelor
Havers (permeatie)

Leziuni active

Epifiza

Metafiza

Diafiza

OSTEOM OSTEOID

OSTEOBLASTOM

FIBROM NONOSIFIANT

DISPLAZIE FIBROASA

CONDROBLASTOM

CONDROM

OSTEOCONDROM

FIBROME

CHIST ESENTIAL

CHIST ANEVRISMAL

TUMORI CU CELULE
GIGANTE

**

**

GRANULOME EOZINOFIL

SARCOM EWING

LIMFOM

OSTEOSARCOM

CONDROSARCOM

FIBROSARCOME

OSTEITA (ABCES BRODIE)

Tip de osteolize
Lacune cu limite sterse, infiltrative
A
Lacuna+ lizereu

IB

IC

Lacuna,contur net

Sarcom Ewing
Limfom

osteocondensant

Condrosarcom
Encondrom
Condroblastom
Fibrome condromixod
Fibrosarcom
Osteosarcom
Displasie fibroasa
Fibrom non osifiant
Chiste
esential
Tumora cu celule gigante
Infectie osoasa
Histiocitoza Langerhans

II

III

OSTEOCONDENSARI
Tumorale: mineralizarea unei matrice proteice,
osteoide, cartilaginoase, fibroase secretate de celulele
tumorale
Reactionale: ingrosarea traveelor osoase preexistente,
elaborata de osteoblaste
2 tipuri de condensari:
- Cartilaginoase
- Osoase

CALCIFICARI SI OSIFICARI DE TIP


CARTILAGINOS

Tumori cartilaginoase:
Condrom
Condrosarcom
Condroblastom

Sunt compuse din cartilaj hialin


(lobuli de cartilaj separati prin
septuri conjunctivo-vasculare).

Calcificarile pot fi:


punctate,
grosiere
in arc si cerc

OSIFICARI

Se pot dezvolta in :
tesurt cartilaginos;
osos;
Fibros

Osificarea evocatoare de o tumora


cartilaginoasa
Osteocondromul- exostoza
osteogenica

Exostoza
osteogenica

Condrosarcom

OSIFICARI INTR-O TUMORA OSTEOGENICA

In tesut osos matur


Limite nete: osteom
Os compact sau
spongios

In tesut osos imatur


noros limite fluosteosarcom

In geam mat

Mici plaje de osificare in


sanul unei zone de
osteoliza:
Nidus intr-un osteom
osteoid, osteoblastom

Condensare
benignacontur net

Condensare
cu limite flu
osteosarcom

Condensare
cu aspect de
os de fildes

OSIFICARE SUGESTIVA PENTRU O TUMORA


FIBROASA

In geam mat
Tip I

Tip II

Tip III

Os suflat +mineralizare
in geam mat

OSTEOCONDENARE REACTIONALA CU
INVAZIA SPATIILOR MEDULARE

Os de fildes/ de marmura

Reactie periostala

Proces tumoral/inflamator/infectios

Metastaze osteocondensante

Limfoame

Osteita cronica

SAPHO

Sarcom Ewing

ALTE OSTEOCONDENSARI
Calcificari metastatice: adenocarcinom mucoid (colonic)
Calcificari ischemice: in periferia ariei de infarctizare osoasa

Calcificari in sanul unei


osteolize : tumorale
Exceptie: sechestru

Inel osteocondensant
in periferia unei
lacune: reactionale

Osteocondensari reactionale
Osteite infectioase (abces Brodie)
Osteite aseptice (SAPHO)
Histiocitoza
Metastaze osoase condensante
Hemopatii (LNH, BH)
Tumori benigne (osteom osteod, osteoblastom,
condroblastom)
Tumori maligne primitive osoase: sarcom Ewing, limfom,
cordom

STUDIUL CORTICALEI SI A PERIOSTULUI


Diafiza N

R.Periostala
lamelara
unilaterala

Hiperostoza
Endost N

R.Periostala
plurilamelara

Eroziuni
endostale

R periostala
spiculara

Os suflat

Corticala
Intrerupta
Triunghi Codman

Corticala
intrerupta

Corticala
Intrerupta
RP plurilamelara

Corticala
Intrerupta
RP spiculara
discontinua

Hyperostoza localizata cu endost normal


0steomielita cronica
Abces Brodie
Osteom osteoid
Hemangiom intracortical

Principalele leziuni pseudotumorale osteolitice localizate


Frecvente
Displazie fibroasa
Infectie osoasa
- Osteomielita acuta
- Osteomielita cronica
- Osteita tuberculoasa
- Chist hidatic
- Sifilis
Histiocitoza/granulom eozinofil
Boala Paget
Rare
Granulom reparator
Hiperparatirodie (tumora bruna)
Mastocitoza
Pseudotumori hemofilice
Facomatoze (neurofibromatoza)
Sarcoidoza osoasa

Principalele leziuni pseudo-tumorale osteocondensante localizate


Osteita cronica
Osteita aseptica (SAPHO)
Insula de oseocondensare benigna
Infarct osos
Displazie fibroasa
Mastocitoza osoasa
Facomatoze (scleroza tuberoasa Bourneville)
Sarcoidoza osoasa

ROLUL EXAMENELOR RADIOIMAGISTICE


Radiograpfii standard: suficiente in cazurile simple (ex fibrom nonosifiant)
In cazurile dificile: de completat cu un examen CT si sau IRM.
CT permite evaluarea densitatii osoase si gradul de
mineralizare intralezionala;
IRM precizeaza gradul de extensie in os/canalul medular/
intraarticular, in partile moi.
IRM permite afirmarea:
Continutului lichidian al unei leziuni (pur sau hematic)
Componenta fibrotica, hiposemnal T2/Stir (tumori fibroase/t.cu
celule gigante)
Componenta necrotica (abces/tumori necrozate)

TUMORI BENIGNE: CARACTERE RADIOLOGICE


a) Localizare metafizar cu extindere diafizar
b) Au contur net, bine precizat
c) Sufl i subiaz corticala osoas, dar nu o ntrerup.
d) Nu prezint reacie periostal.
e) Modificrile de structur pot fi de tip:
- litic

- osteosclerotic
- mixt
f) Tumora mpinge structurile moi de vecintate dar nu le infiltreaz
g) Structura esutului osos din vecintatea tumorii este normal

CLASIFICARE TUMORILOR OSOASE BENIGNE


A. Tumori osteogenice: osteom/ osteom osteoid/ exostoz /fibrom
osifiant
B. Tumori cartilaginoase: condrom/ osteocondrom/condroblastom
benign fibrom condromixoid
C. Tumori vasculare: hemangiom/ limfangiom
D. Tumori conjunctive: lipom/ fibrom
E. Pseudotumori: chist osos solitar/ chist anevrismal/ displazia fibroas

OSTEOMUL

este o tumor benign osteogenic

apare la vrst tnr.

Aspect RG:

zone de osteoscleroz cu contururi


nete regulate

cu contururi regulate bine precizate,


omogen

localizarea preferenial este pe:


oasele plate i
la nivelul masivului facial
(sinusuri, oase pneumatice)

OSTEOM OSTEIOD

Tumor benign osteogenic care apare


la vrsta tnr.

Localizarea predilect: oase lungi,


vertebre, rar pe oase plate.

Se dezvolt n jurul unui nucleu de esut


conjunctiv, care rmne radiotransparent,
ca o proliferare osteosclerotic, regulat
omogen, bine conturat.

Nucleul transparent poart denumirea de


nidus

CT: este tehnica imagistic de elecie n


diagnosticul osteomului osteoid

CONDROM
Tumor osoas benign, compus din
cartilaj hialin care se dezvolt n
cavitile medulare ale oaselor lungi.
Localizarea central-encondrom,
Localizarea periferica-eccondrom.

Zona de liz are forme variabile,


contururi bine delimitate, compacta
care este subiat i suflat
Poate maligniza

Encondroame

CHISTUL OSOS

Localizarea de elecie: la
nivelul metafizelor proximale
ale oaselor lungi.

Aspectul radiologic: zone de


osteoliz, de dimensiuni
variabile, care sufl corticala,
o subiaz, dar nu o ntrerupe.

Chisturile mari: septuri fine in


interior.

La polul inferior poate


prezenta fin lizereu
osteosclerotic

HEMANGIOMUL

Se dezvolt prin proliferarea


capilar i arteriolar din esutul
medular.

Apare n prima decad de vrst.

Localizarea de elecie: corpi


vertebrali i a oaselor plate.

Radiologic: mase buretoase la


nivelul spongioasei; la nivelul
corpurilor vertebrale, traveele
spongioasei iau o dispoziie
vertical

CT

TUMORA CU CELULE GIGANTE

Clasificat fie ca tumor, fie ca

distrofie osoas.

Este o tumor litic.

Apare dup nchiderea cartilajului de


cretere (dup 20 de ani).

Localizarea predilect este la nivelul


metafizei oaselor lungi.

Zone de liz de dimensiuni variabile


care subiaz corticala osului i o
sufl.

Prezinta travee fine regulate care dau


aspectul unor bule de spun

TUMORILE MALIGNE

Localizarea este metafizar;

tumora respect cartilajul de cretere.

Contur ters imprecis

Corticala osului este ntrerupt

Reacie periostal spiculiform

Spiculi periostali de form triunghiular.

Modificrile de structur pot fi:


- litice
- osteosclerotice
- mixte

Structurile moi sunt infiltrate, invadate cu

multiple incluziuni osoase n interior

CLASIFICAREA TUMORILOR MALIGNE


1. Tumori osteogenice:

Osteosarcom

Osteosarcom parostal

Osteosarcom periostal

2. Tumori cartilaginoase:

Condrosarcom

3. Tumori conjunctive:

Liposarcom

Fibrosarcom

4. Hemopatii:

Sarcom Ewing

Limfoame

Mielom multiplu

OSTEOSARCOM

Este cea mai frecvent tumor malign.

Apare la vrsta tnra, mai frecvent n prima i a doua decada de vrst.

Localizarea de predilecie: metafiza oaselor lungi

Radiologic se descriu trei forme:


forma osteogenic
forma osteolitic
forma mixt

form central

form periferic.

Osteosarcoame cu punct de plecare periostal

Osteosarcom osteolitic

Osteosarcom osteogenic

SARCOMUL OSOS EWING


Apare mai des intre 10 si
20 de ani
Afecteaza mai ales
oasele lungi
RG: zone de osteoliza in
diafiza oaselor lungi,
intreruperea compactei
Reactie periostala lamelara
multipla

IRM

CONDROSARCOMUL

punct de plecare din esut cartilaginos.

mai frecvent n cea de-a doua i a treia


decada de vrsta.

Poate fi:

primar, dezvoltndu-se de la
nceput ca tumor malign,

Secundar prin malignizarea unui


condrom. Localizarea de

Localizarea de elecie este la nivelul


metafizei oaselor lungi, se descriu i
localizri la nivelul oaselor late

Zon de liz, central sau periferic, dar


care sparge corticala i invadeaz
structurile moi

MIELOMUL MULTIPLU

tumor malign hematogen.

Apare dup vrsta de 40 de

Leziunea poate sa fie:


monostic, monotopplasmocitom sau poliostic,
politop

RG: osteolize, rotunde i rotund


ovalare cu diametre variabile,
fr lizereu osteosclerotic.

Sufl osul, subiaz corticala, dar


nu o sparg

METASTAZE OSOASE

cele mai frecvente tumori maligne cu localizare osoas.

Sunt tumori secundare cu localizare


poliostic, politop
Se localizeaz la nivelul oaselor bogate n esut medular: coloan
vertebral, bazin, craniu, extremitile oaselor lungi
Osteocondensante: prostata, san, stomac, uter, vezica urinara,
pancreas
Osteolitice: plaman, VU, tub digestiv,rinichi, tiroida,ovar
Mixte

Meta osteolitice

Meta osteocondensante

OSTEOARTROPATII TRAUMATICE

Fracturi

Luxatii

Entorse

Radiografia :
Confirma supozitia clinica de fractura
Precizeaza sediul fracturii

Numarul traiectelor de fractura si deplasarea acestora


Aspectul traiectului de fractura- mecanism de producere
Aspectul (structura) osului fracturat
Arata daca reducerea si cooptarea fragmentelor de fractura sunt corect
executate
Permite urmarirea evolutiei fracturii- studiul calusului osos

CLASIFICAREA FRACTURILOR

Pe os indemn (sanatos)
Inchise
Deschise
In functie de intensitatea si durata traumatismului:
- De forta
- De oboseala (fracturi spontane)

Pe os patologic (sub actiunea unor agenti traumatici de mica intensitate)

Fracturi directe

Fracturi la distanta (indirecte)

MECANISME DE PRODUCERE.
ASPECT RADIOLOGIC
Flexiune
Compresiune verticala
Tractiune
Fracturi complete
Fracturi incomplete

ASPECT RADIOLOGIC FRACTURI (1)


FRACTURI COMPLETE
1. Traiectul fracturii:
Sediu: diafizar/diafizo-epifizar/epifizar
Numar: unice, multiple, simultante, cominutive
Directie: in raport cu axul osului
Transversale (prin mecanism direct)

Oblice (prin flexiune)


Spiroidale (prin torsiune)
Longitudinale (f.rare)

Fractura completa

Fractura pe os patologic

ASPECT RADIOLOGIC FRACTURI (2)


2. Fragmentele osoase fracturate
3. Deplasarile fragmentelor fracturate
-

Longitudinale
- Scurtare: incalecare/penetratie
- indepartare

Laterale

Prin rotatie:
- In jurul axului longitudinal
- In jurul axului transversal

ASPECT RADIOLOGIC FRACTURI (3)


FRACTURI INCOMPLETE
Tasare.
Osteoporoza

in lemn verde
Subperiostale
Fisuri
Aspecte particulare:
- Infundarea (oasele craniene)
- Turtire/tasare

Incompleta

EVOLUTIA FRACTURILOR
Normala
calus provizoriu (in primele 6 luni)
calus definitiv (dupa 6 luni)
Anormala
Osteoporoza postraumatica dureroasa
Calusuri vicioase
Calusuri exuberante
Intarzierea consolidarii calusului
Pseudartroze
Calcificari anormale si miozita osificanta postraumatica

OSTEOARTROPATII INFLAMATORII
OSTEOMIELITA
Inflamatie oasoasa cu evolutie spre supuratie si necroza determinata
de stafilocolul auriu (f rar de streptococ, pneumococ.)
Mai frecventa la copii si tineri
Afecteaza oasele lungi-metafize

Monostic/poliostic/monotop/politop
Extensie in : canalul medular/cartilaj de crestere/epifize/in
sp.articular/in partile moi

OSTEOMIELITA (1)
Radiologic:
Aspect N in primele 21 de zile
Dupa 3 saptamani:
Demineralizare/osteoporoza: aspect patat al osului
Periostoza: apozitii periostale lamelare
Osteoliza apare dupa 4 S (25-30 zile)
Osteonecrozele (in formele severe apar dupa 4 -6 saptamani)sechestru
Osteoscleroza (se instaleaza dupa cateva luni)

OSTEOMIELITA (2)

Osteomielita
vertebrala

Forme in raport cu varsta bolnavului


OM sugarului
OM adultului
Forme in raport cu segmentul osos afectat
Osteomielita oaselor scurte
Osteomielita falangelor (panaritiul)

Osteomielita vertebrala: de regula 2 corpi vertebrali si discul;


abces paravertebral (fus)
Forme in raport cu tabloul evolutiv
Formele subacute
Formele cronice
OM falangelor

FORME CRONICE OSTEOMIELITA


Abcesul Brodie
Forme pseudotumorale
Forma cronica fistulizata

Abces Brodie

Forma
pseudotumorala

COMPLICATII OSTEOMIELITE
1. fracturi
2. artrita
3. afectarea cartilajului de crestere

4. pseudoartroze dupa sechestrectomii largi


5. complicatii generalizate (diseminari)

OSTEOARTRITA TUBERCULOASA
Localizarea extrapulmonara a TBC
Incidenta este mai mare la copii si adolescenti
Localizarea primara:
Osoasa: epifizara/metafizara
Articulara
Afecteaza spongioasa corpilor vertebrali/oasele scurte/ epifizele
oaselor supuse la presiuni mecanice (capul si colul
femural/condilii femurali/condilii tibiei)
Poate afecta orice os sau articulatie
Afectarea vertebrala : morbul Pott
Afectarea falangelor si a metacarpienelor: spina ventoza

OSTEOARTRITA TUBERCULOASA
Aspect radiologic
A. Modificarile structurii osoase
-

Osteoporoza f.accentuata-intereseaza extremitatile osoase implicate intr-o


articulatie (este secundara hiperemiei si imobilizarii segmentului resoectiv)

Osteoliza (osteoclazie)- caverne osoase-apar tardiv secundar formarii


tuberculilor

- Sediu central
- Sediu periferic: carie
-

Osteonecroza (rar)-sechestrul este demineralizat

Osteoscleroza perifocala (in fazele tardive)

Periostoza-este de regula absenta; exceptie spina ventoza

OSTEOARTRITA TUBERCULOASA
Aspect radiologic
B. Modificarile spatiului articular
- initial : largire, aspect flu
- tardiv: pensare/subluxatii

C. Modificari la nivelul partilor moi


- tumefiere- abces rece

D. Modificari de forma si ax
- subluxatii
- coxa valga
- cifoza unghiulara (morb Pott)

SPONDILITA TUBERCULOASA

Cea mai frecventa localizare a tuberculozei

Sediul de electie vertebrele T12-L2

Cuplu de vertebre/ 3 vertebre iar la copii 6-7 vertebre

Uneori foacre multiple separatate prin vertebre indemne

Semne radiologice precoce:


-

Osteoporoza cu accentuarea platoului vertebral:

chenarul de doliu (Menard)

Pensarea discului intervertebral

Eroziuni marginale la nivelul patourilor

Imagini cavitare ale corpului vertebral

Semne radiologice tardive:


-

Fus paravertebral

Vertebre cuneiforme/turtite

Cifoza angulara

IRM

SE T1

CT

T2
Spondilodiscita tuberculoasa
Aspecte IRM si CT

T1+Gd

Tuberculoza
vertebrala

Stir

CT

T1+Gd

T1+Gd

CT
Reformatare sag

Spondilodiscita tuberculoasa
Aspecte CT si IRM

IRM T1+Gd

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

JD Laredo. Conduite tenir devant une image osseuse unique d'allure tumorale-in Imagerie
osteoarticulaire, Syllabus, JFR, 2012.

Radiopedia.org

Medscape Education-www.medscape.org