Facultatea de Drept, Universitatea Bucuresti, 2013

Lucrare de licenta
Absolvent - Dima Elena Nicoleta
ro!esor coordonator - "liescu #laudia $aria
Drepturile internationale ale !emeii
%%%&re!erat&ro
#uprins
"ntroducere&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'
#apitolul "& Drepturile omului ( no)iuni *enerale&&&&&&&&&&&&&&&&&&+
1&1 ,curt istoric al drepturilor omului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-
1&2 rincipalele drepturi ale omului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&10
#apitolul ""& Drepturile !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1+
2&1 Evolu)ia drepturilor !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&1-
2&2 Drepturile omului si drepturile !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&2+
2&3 .ri*inile discrimin/rii !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&20
%%%&re!erat&ro
#apitolul """& 1e*lement/ri cu privire la drepturilor !emeii 2n dreptul
international&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&31
3&1 olitica .r*ani3atiei Natiunilor Unite 4.&N&U&5&&&&&&&&&&&&&&&&&&31
3&2 olitica .r*ani3atiei "nternationale a $uncii 4.&"&$&5&&&&&&&&&&&&'0
3&3 olitica Uniunii Europene&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'1
#apitolul "6& $ecanisme de protectie a drepturilor !emeii pe plan
international&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+0
'&1 #omitetul pentru eliminarea discrimin/rii 2mpotriva !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+0
'&2 #omisia pentru conditia !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+1
'&3 #omisia pentru statutul !emeii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+3
'&' Entitatea .&N&U& pentru E*alitatea 2ntre se7e 8i Emanciparea
!emeilor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+'
'&+ 9naltul comitet pentru e*alitatea dintre !emeii si b/rbati&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+-
'&- Alianta pentru o democratie paritar/&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+-
'&: "nternationala ,ocialist/ a Femeilor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+:
'&; "nstitutul European pt E*alitate de se7e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+:
'&0 #omitetul consultativ pentru e*alitatea de 8anse 2ntre !emei 8i
b/rba)i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&+;
#onclu3ii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-0
Biblio*ra!ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&-3
"ntroducere
1ecunoasterea drepturilor !emeii ca drepturi ale persoanei este considerat/ a3i un postulat
la nivel universal si european, iar aplicarea e!ectiv/ constituie una din priorit/tile de actiune ale
.r*ani3atiei Natiunilor Unite si ale Uniunii Europene&
re3enta lucrare doreste s/ contribuie la 2ntele*erea activit/tii di!eritelor a*entii ce
activea3/ 2n domeniul drepturilor !emii, precum si 2ntele*erea demersurilor luate de diverse
or*anisme la nivel international, dar si re*ional&
Ast!el, lucrarea este or*ani3at/ 2n patru p/rti& rima parte !ace o scurt/ pre3entare a
principalelor no)iuni de drepturile omului, 2n vreme ce a doua parte pre3int/ modul 2n care au
luat nastere si au evoluat drepturile !emeii& Ast!el, este pre3entat statutul !emeii 2n di!erite
societati traditionale, 2n decursul mai multor perioade de timp&
9n cea de-a treia parte sunt pre3entate principalele instrumente care au !ost adoptate 2n
scopul asi*ur/rii principiului e*alit/tii de drepturi 2ntre !emei si b/rbati& Aceasta parte este
structurat/ 2n doua sectiuni, prima este re3ervat/ instrumentelor cu aplicabilitate international/,
2n timp ce a doua pre3int/ instrumentele cu aplicabilitate re*ional/&
Ultima parte a acestei lucr/ri, pre3int/ principalele mecanisme 2n!iintate cu scopul de a
asi*ura implementarea prevederilor documentelor adoptate la nivel re*ional si international&
$ecanismele sunt 2n realitate or*anismele ce activea3/ 2n domeniul drepturilor !emeii& 9n
lucrarea de !at/ sunt pre3entate, cu prec/dere, atributiile acestor or*anisme, pentru o mai bun/
2ntele*ere a modalit/tii 2n care acestea contribuie la 2mbun/t/tirea situatiei !emeii&
Asadar, lucrarea de !at/ pre3int/ 2ntr-o manier/ sintetic/ principalele instrumente si
mecanisme ce asi*ur/ protectia <uridica international/ a drepturilor !emeii&
#A"=.LUL 1& Drepturile omului ( no)iuni *enerale
Drepturile omului, 2n sensul *eneral al conceptului, sunt totalitatea drepturile pe care le are
orice persoan/ din lume, 2n raport cu oricare alt/ persoan/ !i3ic/ sau <uridic/ sau 2n raport cu statul 8i
institu)iile sale& . de!ini)ie a drepturilor omului este di!icil de !ormulat& 9n sens <uridic, un drept este
o prero*ativ/ prin care o persoan/ !i3ic/ sau <uridic/ solicit/ unei persoane s/ dea, s/ !ac/ sau s/ nu
!ac/ ceva& Un drept al omului este o revendicare inalienabil/ si inviolabil/ atribuit/ unei persoane
datorit/ simplei condi)ii de a !i !iin)/ uman/&
=rebuie remarcat 2nc/ de la bun 2nceput caracterul de universalitate al acestei no)iuni,
drepturile omului !iind aplicabile tuturor !iin)elor umane, indi!erent de se7, reli*ie, na)ionalitate,
sau oricare alt criteriu de discriminare&
9nc/ din antic>itate, conceptia drepturilor omului a parcurs un drum *reu si, de cele mai
multe ori, anevoios& #onceptiile si ideile unor mari *?nditori ai timpului, precum Aristotel,
#icero, @rotius sau $ontesAuieu
1
, si ale unor <uri8ti de presti*iu a condus la reali3area a
numeroase documente cu caracter institutional, care au de3b/tut problema drepturilor si
libert/tilor omului& =oate acestea au condus la adoptarea la 10 decembrie 10'; de c/tre
Adunarea @enerala a .r*ani3atiei Natiunilor Unite a primului document universal ce
cons!iinteste drepturile si libert/tile omului - Declarata Universal/ a Drepturilor .mului&
Ast!el, la momentul actual, problematica drepturilor si libert/)ilor !undamentale ale
omului este re*lementat/ de dreptul constitu)ional 2n plan intern, 8i este 2n acela8i timp obiect al
re*lement/rilor de drept interna)ional public& $ai mult dec?t at?t, 2n statul modern, *arantarea
si respectarea drepturilor omului devine o conditie indisolubil/ a e7istentei statului de drept,
precum si a recunoasterii sale ca stat democratic pe plan international
2
&
Av?nd 2n considerare toate aceste aspect putem de!ini drepturile omului ca !iind acele
prero*ative con!erite de dreptul intern 8i recunoscute de dreptul interna)ional !iec/rui individ, 2n
raporturile sale cu colectivitatea 8i cu statul, ce dau e7presie unor valori sociale !undamentale 8i care
au drept scop satis!acerea unor nevoi umane esen)iale 8i a unor aspira)ii le*itime, 2n conte7tul
economico-social, politic, cultural 8i istoric, ale unei anumite societ/)i
3
&
1
1& $i*a-Be8teliu, Drept Internaional, Introducere n Dreptul Internaional Public, Ed& ALL, Bucure8ti, 100;, p& 3'&
2
D& $a3ilu, Drepturile omului. Concept, exigene i realiti contemporane, Ed& Lumina Le7, Bucure8ti, 2000, p& :&
3
E& #iobota, Evolu ia conceptului drepturilor omului, =?r*ul $ure , 200:, p& ':, disponibil la
>ttp BCC %%%& uab &ro CrevisteDr ec uno sc uteC ind e 7&p >p E ca leFdr eptD nr1 0 G Accesat la 0+&02&2010H&
1.1 Scurt istoric al drepturilor omului
#a !enomen social, drepturile omului 2si au ori*inea 2n antic>itate& =otu8i, doctrina
'
aprecia3/ c/, de8i no)iunile de drepturi 8i libert/)i datea3/ din aceste timpuri, con)inutul lor este
di!erit de sensul termenului de drepturile omului& Filoso!i *reci, precum Aristotel 8i laton, au
abordat tema drepturilor pe care !iecare cet/)ean ar trebui s/ le aib/& Ast!el, prima contributie
important/ 2n de3voltarea conceptului de drepturi ale omului, 2i apartine lui laton 4'2:-'':
2&e&n&5 care a !/cut o distinctie clar/ 2ntre idei si cutum/& Lucr/rile sale au un pronuntat caracter
de a!irmare, descoperire a drepturilor si libert/tilor omului
+
& 9ns/, lui Aristotel 2i apartine
primul *ermene al ideii de drept natural& 9n lucrarea sa olitica a!irma c/B Inumai prin le*e
devine cineva sclav ori liber, prin natura oamenii nu se deosebesc cu nimicJ
-
&

Asadar, ideea
e*alit/tii tuturor oamenilor, conceptul de drept natural, a luat !iint/ 2nc/ din antic>itate&
9n sc>imb ca !enomen <uridic, drepturile omului 2si au ori*inea 2n doctrina dreptului natural,
care porneste de la ideea c/ omul, prin 2ns/si natura sa, are 2n orice loc si 2n orice moment
drepturi care sunt anterioare si primare celor acordate de c/tre societate si recunoscute de dreptul
natural
:
& #u alte cuvinte acesta este un drept superior 2n raport cu e7presia de voint/ a statului 2n
di!erite !orme de e7istent/ ale acestuia si neconditionat de interesele pe care statul le poate
avea 2ntr-un moment al evolutiei sale istorice& "at/ de ce, 2ntr-o prima etap/ drepturile omului
erau denumite drepturi naturale, !ormularea de drepturi ale omului !iind mai recent/& ,-a
apreciat ca e7presia ri*>ts o! man utili3at/ 2n limba en*le3/, avea o nuant/ discriminatorie,
implic?nd prin interpretarea insu!icient/ doar drepturile b/rbatului& Ast!el, din perioada celui de-
al doilea ra3boi mondial a 2nceput s/ !ie !olosit/ !ormula >uman ri*>ts care presupune un sens
mai lar* de drepturi ale persoanei umane
;
&
Aceast/ tradi)ie a dreptului natural a cunoscut o de3voltare deosebit/ la 2nceputurile
crestin/t/tiiB to)i oamenii au !ost crea)i de divinitate dup/ c>ipul 8i asem/narea acesteia& =otusi,
'
Ibidem, p& ';
+
"& 6ida, Drepturile omului n reglementri internaionale, Editura Lumina Le7, Bucure8ti, 1000, p& 12&
-
Aristotel, Politica, Ed& "ri, Bucure t i, 2001, p& 12, apud D& $a3ilul, Drepturile omului: concept, exigen e i
realit i c ontemporane, Ed& Lumina Le7, Bucureti, 200;, p& 1'&
:
"& 6ida, op. cit., p& 1-&
;
"& $uraru, @>& "ancu, Drepturile, libertile i ndatoririle fundamentale, "nstitutul 1oman pentru Drepturile
.mului, Bucureti, 1002, p& 32&
indi!erent de !orma de e7primare primit/, se a!irma, la nivel !iloso!ic, e*alitatea tuturor
oamenilor& Aceste convin*eri se a!l/ la ba3a drepturilor omului, c>iar dac/ atunci c?nd au !ost
!ormulate nu aveau prea mult de-a !ace cu realitatea politic/& Asa cum am preci3at, acestea erau
mai de*rab/ considera)ii de ordin !ilo3o!ic, care nu au reu8it s/ penetre3e lumea politicii 8i a
dreptului dec?t odat/ cu debutul epocii moderne&
9n Evul $ediu, anali3?nd de3voltarea istoric/ a societ/tii umane, !iloso!ii crestini au
2ncercat s/ de3volte ideile despre conditia e*al/ a oamenilor& oate cel mai important document
crestin 2n material drepturilor si libert/tilor omului este Decalo*ul care enunt/ drepturi
individuale !undamentale, caracteristice pentru orice !iint/ uman/
0
&
An*lia a !ost una dintre primele state care a aplicat principiul e*alit/tii oamenilor& Ast!el, la
punctual 30 din $a*na #arta Libertatum proclamata 2n An*lia de c/tre "oan !/r/ de =ar/ 2n
anul 121+, se a!irma c/B INici un om liber nu va putea !i arestat sau 2ntemnitat, sau deposedat de
bunurile sale, sau declarat 2n a!ara le*ii, sau e7ilat, sau le3at de orice manier/ ar !i si noi nu
vom purcede 2mpotriva lui si nici nu vom trimite pe nimeni 2mpotriva lui, !/r/ o <udecat/ loial/
a e*alilor sau 2n con!ormitate cu le*ea t/riiJ&
:
9n secolele K6""-K"K au aparut tot 2n An*lia, primele instrumente <uridice de transpunere 2n
prevederi le*ale a acestore drepturi 8i libert/ti !undamentale& rintre aceste documente cele mai
2nsemnate suntB etitia drepturilor din : iunie 1-2;, Labeas #orpus Act din 2- mai 1-:0, Bill
o! 1i*>ts din 13 !ebruarie 1-;0& revederile eti)iei drepturilor din 1-2; aveau ca obiect
stabilirea de *aran)ii 2mpotriva perceperii impo3itelor !/r/ aprobarea arlamentului, a con!isc/rii
de bunuri 8i a arestarilor !/r/ respectarea procedurii le*ale de <udecat/& Labeas corpus a !ost
primul document care re*lementa posibilitatea statului de a 2n*r/di libertatea unei persoane&
Ast!el, la solicitarea arestatului sau a oric/rei personae ter)e, tribunalul trebuia s/ emit/ un mandat
de aducere a arestatului, put?nd decide !ie retrimiterea lui 2n 2nc>isoare, !ie punerea lui 2n libertate
cu sau !/r/ cau)iune& rin Bill o! 1i*>ts !ost declarat/ ile*al/ orice preluare de bani pentru
#oroana sau pentru !olosul ei pentru o alt/ perioad/ de timp 8i 2n alte condi)ii dec?t cele stabilite
de arlament& =oate aceste acte au consacrat Isistemul parlamentar al $arii Britanii, dreptul la
ale*eri libere, libertatea cuv?ntului, dreptul la eliberarea pe cautiune, inter3icerea pedepselor cu
cru3ime, dreptul de a !i <udecat de un tribunal independentJ
10
&
9n secolul al K6""-lea, repre3entantii scolii dreptului natural, 2n special Lu*o @rotius,
supranumit p/rintele stiintei dreptul natural, au ar/tat c/ Iomul este o !iint/ sociabil/ prin natura
0
"& #loca, "& ,uceava, ratat de drepturile omului, Ed& Europa Nova, Bucureti, 100+, p& 1;&
10
"& Demeter, Declara ia Drepturilor !mului, Ed& olitica, Bucureti, 10-;, p& 2:&
sa, care aspir/ s/ tr/iasc/ 2n pace cu semenii s/i, apt a determina sin*ur ceea ce este util sau
d/unator societ/tiiJ
11
9n secolul urm/tor, problematica drepturilor omului a devenit una din principalele teme
discutate de numerosi *?nditori& . contributie semni!icativ/ av?nd 1ouseau si $ontesAuieu& 9n
lucrarea sa Despre spiritul le*ilor
12
, $ontesAuieu enunt/ idea instaur/rii domniei le*ii si, prin ea, a
domniei poporului care 2n acelasi timp este autorul si supusul ei& E*alitatea oamenilor const/ 2n
!aptul c/ ei sunt asem/n/tori 2n demnitate, pentru c/, le*ea !iind a tuturor, nu este a nim/nui 2n
particular& "deile acestor renumiti !iloso!i au !ost preluate 8i de numero8i <uri8ti, !apt ce a condus la
adoptarea 2n Fran)a anului 1:;0 a Declara)iei drepturilor omului si cet/)eanului&
9n c>iar primul sau articol Declara)ia stipulea3/ c/ Ioamenii se nasc 8i r/m?n liberi si e*ali 2n
drepturi& Deosebirile sociale nu pot !i !undate decat pe e*alitatea comun/J
13
, preci3?ndu-se ca
!inalitatea asocia)iilor politice o constituie ap/rarea drepturilor naturale 8i imprescriptibile ale
omuluiB libertatea, proprietatea, si*uran)a 8i re3isten)a 2mpotriva asupririi& #on!orm mentalit/)ii
revolu)ionarilor !rance3i de atunci, e*alitatea era un drept 2nn/scut, menit s/ se men)in/ dup/
constituirea societ/)ii civile& 9ns/, via)a 2n cadrul statal atra*e dup/ sine unele situa)ii speci!ice,
cum ar !i instituirea unor !unc)ii sau a unor demnit/)i care nu sunt accesibile oric/rui individ, ci
doar celor care au calitatea de cet/)eni&
9n aceea8i perioad/, 2n ,tatele Unite ale Americii sunt adoptate o serie de documente care au
avut o contribu)ie ma<or/ 2n 2ntomirea documentelor interna)ionale ce au ca obiect de re*lementare
drepturile omului& Ast!el, Declara)ia drepturilor din statul 6ir*inia, din 1::-, a consacrat principiul
ca Ito)i oamenii sunt prin natura lor 2n mod e*al liberi 8i independen)i 8i au anumite drepturi
2nn/scuteJ
1'
& Declara)ia de independen)/ a ,&U&A&, din 1' iulie 1::- prevede c/ Ioamenii au !ost
crea)i e*ali, ei !iind 2n3estra)i cu anumite drepturi inalienabileM printre aceste drepturi se *asesc
viata, libertatea si cautarea !ericirii& Acest act consacra ideea ca toate *uvernarile au !ost stabilite
de catre oameni tocmai 2n scopul *arant/rii acestor drepturiI
1+
& .ric?nd o !orma de *uvernare
devine contrar/ acestui scop, poporul are dreptul de a o sc>imba sau de a o aboli si de a stabili un
nou *uvern/m?ntJ&
,e poate ast!el observa c/, odat/ cu marile mi8c/ri sociale repre3entate de revolu)iile
american/ 8i !rance3/ de la s!?r8itul secolului al K6"""-lea dreptul natural s-a orientat pe noi
direc)iiM 2ncepe s/ se preocupe mai mult de drepturile individuale dec?t de normele obiective& 9n
11
#& B?rsan, Conventia European a drepturilor omului , Ed& All BecN, Bucure ti, 200+, p& 21&
12
#>& L&de $ontesAuieu ( De l"e#prit de lex, Ed& t iini!ic/, Bucureti, 10-', p& 23', apud E& #iobota, op. cit., p&
'0&
13
"& #loca, "& ,uceava, op. cit., p& 21&
1'
"& 6ida, op. cit., p& 1+&
1+
"& #loca, "& ,uceava, op. cit., p& 2'&
declara)iile solemne care au 2nso)it aceste mani!est/ri sociale sunt enun)ate principiile universale
ale dreptului natural, recunosc?ndu-i-se omului, 2n calitate de cet/)ean, drepturi eterne 8i
inviolabile&
. problem/ care apare este !aptul c/ teorii asupra drepturilor omului adiacente curentelor
principale s-au conturat 2n diverse p/r)i ale lumii pe ba3a unor caracteristice social-reli*ioase,
economice etc&& "deolo*iile moderne ( liberaliste, socialiste 8&a& ( sunt de obedien)/ occidental/&
Dar e7ist/ !ilo3o!ii 8i teorii re!eritoare la drepturile omului 8i 2n alte 3one ale lumii, care re!lect/
rela)ia dintre om, Dumne3eu 8i natur/&
9ntre acestea, "slamul, care este !ondat pe dou/ idei !or)/
1-
, 8i anumeB
1& are o emana)ie divin/, sacr/ i3vor?t/ din le*ea islamic/M
2& se ba3ea3/ pe #oran 4sursa esen)ial/ a dreptului musulman5, precum 8i pe ,unna 4tradi)ii
ce e7ist/ din vremea pro!etului $a>omed5 8i "<ma 4comensul doctorilor 2n le*ea islamic/5&
Aplicarea le*ii islamice 2n inte*ritatea sa constituie o obli*a)ie reli*ioas/, !undamental/
pentru to)i musulmanii&
Budismul, ba3at pe o alt/ concep)ie, nu se dore8te o reli*ie distinct/, ci !ructul unei
medita)ii& B>arna lui Budd>a porne8te de la recunoa8terea unei interrela)ii 2ntre necesit/)ile omului
8i ale animalului
1:
& Aceast/ inter-rela)ie se situea3/ 2n centrul budismului 8i are ca scop s/
2n!r?ne3e de3voltarea e7cesiv/ a eu-lui uman 8i s/ stabileasc/ o ordine social/ aplicabil/ !/r/
distinc)ii de culoare, ras/ 8i ideolo*ii politice&
opoarele auto>tone sau abori*ene, diseminate 2n ansamblul lumii, de la Arctica la aci!ic,
8i-au conservat caracteristicile sociale, culturale, economice sau politice, care le distin* net de cele
ale altor comunit/)i care compun popula)iile na)ionale& Ast!el, amerindienii, inui)ii 8i aleutinii din
re*iunea circumpolar/, sami din Europa de Nord, abori*enii 8i insularii din ,tr?mtoarea =orres din
Australia 8i maurii din Noua Oeeland/, p/strea3/ un mare respect pentru natur/, ne!/c?nd o
distinc)ie net/ 2ntre natur/ 8i !iin)a uman/
1;
& ,istemul lor <uridic, care se ba3ea3/ pe dreptul asupra
p/m?ntului 8i resurselor naturale, nu este perceput ca drepturi individuale ale !iec/rei persoane, ci
ca drepturi de)inute 2n colectiv de c/tre trib& "ndividul poate avea dreptul de a utili3a resursele
naturale, nu 2ns/ 8i pe acela de a le poseda sau de a dispune de ele&
Evolu)ia ideilor 8i a institu)iilor la nivel na)ional 8i interna)ional a dus la o concep)ie
modern/ a drepturilor omului care se !ondea3/ pe doi piloniB
1& drepturile omului sunt cele enun)ate la instrumentele interna)ionaleB 2n Declara)ia
universal/ din 10';, 2n actele interna)ionale, precum 8i 2n celelalte instrumente adoptate sub
1-
1& Peber, Dreptul Internaional al Drepturilor !mului, Ed& ALL, Bucure8ti, 100-, pp& 32-3+&
1:
1& Peber, op. cit., p& 3-&
1;
>ttpBCC%%%&europeana&roCinde7&p>pC2010C11C21Cdrepturile-omuluiC
auspiciile Na)iunilor Unite 8i a institu)iilor sale speciali3ate, precum 8i 2n cadrul .r*ani3a)iei
pentru ,ecuritate 8i #ooperare 2n EuropaM
2& no)iunea de drepturi ale omului este intim le*at/ de cea de stat&
Ast!el, 2ncep?nd cu s!?rsitul secolului al K6"""-lea problematica drepturilor si libert/tilor
omului trece 2ntr-o nou/ !a3/ de de3voltare - consacrarea drepturilor 2n documente
internationale care ast/3i, alc/tuiesc sistemul contemporan al Dreptului "nternational al
Drepturilor si Libert/tilor !undamentale ale .mului&
#el mai important document 2n aceast/ materie 2l repre3int/ !ar/ doar si poate, Declaratia
Universal/ a Drepturilor .mului, adoptat la 10 decembrie 10';& Acest act cons!iinteste o serie
de drepturi !undamentale pentru toti oamenii, indi!erent de ras/, se7, limb/, reli*ie, opinie
politict, ori*ine national/ sau social/, bunuri, nastere sau situatie material/&
Acest document a !ost adoptat !/r/ nici o 2mpotrivire din partea statelor membre .NU,
2ns/ ne!iind un tratat international, de <ure nu creea3/ obli*atii pentru state& #u toate acestea,
prevederile sale au !ost incluse 2n constitutiile si le*ile interne ale statelor, !apt pentru care
aceasta a c/p/tat o important/ deosebit/
10
&
#a urmare a !aptului ca statele au considerat necesar/ adoptarea unui document care s/
contin/ dispo3itii de !ort/ <uridic/, 2n perioada anilor 10';-10--, s-au purtat ne*ocieri pentru
adoptarea unui document 2n acest sens, culmin?nd cu #arta "nternational/ a Drepturilor
.mului, care a inspirat 2n mod direct elaborarea si 2nc>eierea ulterior a unei *ame de instrumente
complementare privind re*lementarea drepturilor omului 2n numeroase domenii de activitate&
12
1&2 rincipalele drepturi ale omului
9n inde7ul "nstitutului de Documentare Quridic/ din 1oma !i*urea3/ 13; de drepturi ale
omului, iar 2n lista 2ntocmit/ de ,istemul interna)ional de in!ormare 8i documentare 2n domeniul
drepturilor omului, 11+
20
& Dintre acestea unele au un !undament conven)ional sau cutumiar, dar
altele repre3int/ simple de3iderate &
Drepturile omului se clasi!ic/ 2n drepturi individuale 8i drepturi colective&
a& Drepturi individuale
10
Q& F& 1enucci , ratat de drept european al drepturilor omului, Ed&Laman*iu, Bucure t i, 2000, p&10-23&
20
>ttpBCC%%%&europeana&roCinde7&p>pC2010C11C21Cdrepturile-omuluiC
Dreptul la inte*ritate !i3ic/ 8i mental/, unde sunt cuprinse dreptul la via)/, dreptul la
libertate 8i securitatea persoanei, inclusiv inter3icerea torturii 8i a tratamentelor crude 8i
inumane, inter3icerea sclaviei, a servitu)ii 8i a muncii !or)ate, inter3icerea arest/rii arbitrare
sau a priv/rii abu3ive de libertateM
Dreptul la via)/ apare ca un drept !undamental din care decur* toate celelalte& Adesea, aceast/
eviden)/ poate s/ 2n8ele& Dac/ acest Rprim dreptR, 2ntr-un !el este un drept non-dero*abil, adic/ nu
poate !i suspendat de e7emplu 2n stare de ur*en)/, nu este un drept absolut 2n m/sura 2n care
de!ini)ia acestui drept con)ine numeroase restric)ii care admit atentarea la via)/, ca un act de
le*itim/ ap/rare sau 2ntr-un con!lict& Articolul - din actul pentru drepturile civile 8i politice
preci3ea3/B SDreptul la via)/ este inerent persoanei umane& Acest drept trebuie prote<at prin le*e&
Nimeni nu poate !i 2n mod arbitrar privat de via)/R& Dreptul la via)/ este un Rdrept naturalR, nu este
opera vreunei autorit/)i statale& ,tatul are obli*a)ia de a prote<a aceast/ via)/ inerent/ persoanei
umane& A8tept/rile de la via)/ trebuie s/ !ie le*itime 8i limitate e7plicit de le*e, ceea ce 2nl/tur/
arbitrarul& edeapsa cu moartea, con!lictele armate, avortul sunt viol/ri ale dreptului la via)/&
Aceste probleme nu au */sit consensul 2n dialo*urile dintre state pentru a !i abolite 8i eradicate&
Abolirea pedepsei cu moartea a !ost prima preocupare a na)iunilor Unite pentru a asi*ura dreptul la
via)/&
Alte !enomene caB malnutri)ia, s/r/cia e7trem/ sunt de asemenea !enomene care atentea3/ 8i
violea3/ dreptul la via)/& #onsecin)ele asupra vie)ii oamenilor *enerate de de*radarea mediului,
lipsa surselor de ap/ potabil/ 2n multe 3one ale *lobului, accesul la resursele elementare, crimele de
r/3boi constituie 2nc/lc/ri ale dreptului !undamental la via)/&
Dreptul la con8tiin)/ 8i ac)iuneM libertatea de opinie, de e7primare 8i reli*ioas/M libertatea
2ntrunirilor pa8nice 8i de a constitui sindicate 8i alte or*ani3a)ii 8i asocia)ii 8i de a adera la
eleM libertatea de circula)ie, inclusiv dreptul de a p/r/si )ara 8i de a reveniM
Libertatea de *?ndire, con8tiin)/, reli*ie este un drept absolut Aceast/ libertate semni!ic/ c/
nu se poate p/trunde 2n !orul interior al persoanei& Acest drept cuprinde trei elementeB
dreptul de a avea convin*eriM
dreptul de a nu avea convin*eri,
dreptul de a sc>imba convin*erea&
=ermenul de convin*ere acoper/ di!erite domenii ale *?ndirii 8i credin)ei caB !iloso!ia,
concep)iile politice, credin)ele& Libertatea de *?ndire, con8tiin)/ 8i reli*ie nu 2nseamn/ c/ aceasta
permite sustra*erea de la obli*a)iile le*ale&
Dreptul la <usti)ie 2n condi)iile stabilite de le*eB o <udecat/ ec>itabil/ 2n ca3 de acte
delictuale, dreptul la asisten)/ din partea unui ap/r/torM neretroactivitatea le*iiM
"storia drepturilor omului este lupta 2mpotriva arbitrarului deten)iei de c/tre putere& Acest
drept !undamental care stipulea3/ c/ 2nainte de a !i re)inut/ trebuie s/ !ie demonstrat/ le*itimitatea
ac)iunii&
Un proces ec>itabil trebuie s/ 2ndeplineasc/ urm/toarele condi)ii
21
B
s/ !ie un proces publicM
tribunalul s/ !ie constituit le*al, competent, independent 8i impar)ialM
procedura 2n !a)a tribunalului trebuie s/ aib/ o durat/ re3onabil/M
inculpatul trebuie s/ bene!icie3e de pre3um)ia de nevinov/)ie 8i are dreptul de a t/ceaM
a putea s/-8i pre3inte ap/rarea 8i s/ nu !ie <udecat dec?t 2n pre3en)/M
a putea !i s!/tuit, de alt!el a !i in!ormat asupra drepturilor sale 8i a primi un a<utor le*al, a
avea acces la curteM
a putea bene!icia de un interpretM
a putea !ace apelM
o persoan/ nu poate !i <udecat/ de dou/ ori pentru aceea8i cau3/&
Drepturi privitoare la via)a privat/ 8i de !amilieB dreptul la respectarea vie)ii private, dreptul
la respectarea 8i protec)ia !amilieiM
Dreptul la via)a privat/ vi3ea3/ protec)ia contra tuturor amestecurilor arbitrare ale puterii
politice& No)iunea de via)/ privat/ este di!icil de de!init& Aceasta cuprinde 2n *eneralB
rela)iile 2n *eneral, ca 8i coresponden)/ 8i alte !orme de comunicareM
via)a intim/, care acoper/ 8i se7ualitateaM
domiciliul 8i locul de munc/M
activit/)ile pro!esionale&
,e poate ad/u*a aici 8i dreptul la un nume 2n m/sura 2n care este un mi<loc indispensabil de
identi!icare 2n rela)iile cu cel/lalt&
Familia este considerat/ 2n art& 23 al actului asupra drepturilor civile 8i politice ca Run
element !undamental al societ/)iiR, !iind necesar a !i prote<at& #omitetul drepturilor omului nu d/ o
de!ini)ie !amiliei, consider?nd c/ aceast/ problem/ este de competen)a statelor 8i societ/)ilor&
rotec)ia vie)ii de !amilie con)ine doar dreptul de a se c/s/tori&
22

Drepturi politiceB dreptul de a participa la conducerea treburilor publice, dreptul de a ale*e,
21
A& Fuerea, Introducere n problematica dreptului internaional al drepturilor omului, Ed& E1A,Bucure8ti, 200, p& 11-&
22
$& 6oinea, #& Bul3an, $ociologia drepturilor omului, Ed&Universit/)ii din Bucure8ti, Bucure8ti, 200', p& '+-';&
de a !i alesM
Aceast/ cate*orie de drepturi sunt !undamentul principiului democra)iei& ,e compune din trei
elemente care !undamentea3/ le*itimitatea unei puteri politiceB
cet/)enii trebuie s/ participe direct sau prin repre3entan)i la problemele publiceM
cet/)enii trebuie s/ alea*/ 8i s/ !ie ales 2n ale*eri libere 2n su!ra*iul universal,
cet/)enii trebuie s/ accead/ la !unc)iile publice din )ara sa&
Drepturi sociale, economice 8i culturaleB dreptul la munc/, dreptul la un nivel de via)/
su!icient, la securitate social/, la servicii de s/n/tate, la cultur/M
Documentele interna)ionale pun accent pe dreptul !undamental pe care-l au toate persoanele
la >ran/ 8i un ad/post pentru aceasta statele adopt/ individual sau 2n comun m/suri de cooperare
interna)ional/ necesare pentru a ameliora metodele de producere, conservare 8i distribu)ie a
alimentelor prinB
di!u3area principiilor de educa)ie nutri)ional/M
de3voltare durabil/M
re!orma re*imurilor a*rare 8i acolo unde este ca3ul asi*urarea punerii 2n valoare a utili3/rii
resurselor naturale&
rincipiile e*alit/)ii 2n drepturi 8i al nedescrimin/riiM
Non-discriminarea este primul e!ect al e*alit/)ii tuturor !iin)elor umane 2n demnitate 8i 2n
drepturi& Non-discriminarea se re*/se8te 2n toate tratatele asupra drepturilor !undamentale, 2n
articolele const?nd 2n aplicarea drepturilor& Acesta este un principiu *eneral care este 2n dreptul
interna)ional de aceea 2nainte de a asi*ura o real/ e*alitate de tratare a tuturor !iin)elor umane este
necesar a de3volta protec)ia numeroaselor cate*orii vulnerabile adic/ a acelor cate*orii care su!er/
din pricina discrimin/rii Aceast/ protec)ie este acordat/ 2n tratate !a)/ de !emei, copii, popula)iile
auto>tone, minorit/)i&
b& B& Drepturi colective
rincipalele drepturi collective suntB
dreptul persoanelor de a dispune de ele 2nseleM
dreptul la suveranitatea permanent/ asupra resurselor naturaleM
dreptul la de3voltare&
#?teva drepturi nu pot !i niciodat/ suprimateB ele !ormea3/ nucleul dur al dreptului omului 8i
conduc la a stabili problema ierar>i3/rii drepturilor omului, pe care orice curent doctrinal o evit/
din principiu& A8adar, nucleul dur al drepturilor omului este !oarte redusB doar patru drepturi
!i*urea3/ cu titlu de drepturi intan*ibile, 2n conven)ii& Aceste patru drepturi elementare sunt
drepturi individuale cu privire la inte*ritatea !i3ic/ 8i moral/ a persoanei umane 8i la libertateB
dreptul la via)/, dreptul de a nu !i torturat sau de a nu !i supus tratamentelor inumane sau
de*radante, dreptul de a nu !i )inut 2n sclavie sau robie, dreptul la neretroactivitatea le*ii penale&
Este vorba aici despre drepturile !undamentale de care bene!icia3/ oricine 8i oriunde 2n orice
circumstan)e& Aceste patru drepturi intan*ibile trebuie s/ !ie considerate inalienabile persoanei
umane, !ondate pe valori pe care le re*/sim, 2n principiu, 2n orice patrimonii culturale 8i sisteme
socialeB ele e7prim/ valoarea respectului demnit/)ii inerente persoanei&
#A"=.LUL 2& Drepturile !emeii
9n cadrul #on!erintei $ondiale a Drepturilor .mului or*ani3at/ la 6iena 2n anul 1003,
comunitatea international/ a recunoscut o!icial drepturile !emeii ca !iind Sparte inte*ral/,
inalienabil/ si indivi3ibil/ din drepturile omuluiJ& Abia la s!?rsitul secolului al KK-lea si
2nceputul secolului al KK"-lea s-a recunoscut violenta 2mpotriva !emeilor ca !iind o v/t/mare
adus/ drepturilor omului cu importante consecinte sociale si economice&
23

9n capitolul de !at/ vom 2ncerca s/ surprindem evolutia drepturilor !emeii 2n conte7tul
evolutiei drepturilor omului&
Dup/ cel de-al doilea 1/3boi $ondial si e7perienta sistemului na3ist, comunitatea
international/ a 2nteles c/ prote<area <uridic/ a drepturilor omului este o problem/ de interes
mondial&
Ast!el, 2n anul 10';, prin Declaratia Universal/ a Drepturilor .mului, s-a declarat o!icial
c/ respectarea drepturilor omului repre3int/ I!undamentul libert/)ii, <usti)iei 8i p/cii 2n lumeJ
2'
&
#on!orm primelor dou/ articole din Declara)ia Universal/ a Drepturilor .mului
2+
toate
!iin)ele umane, !/r/ distinc)ie, se nasc libere 8i e*ale 2n demnitate 8i drepturi 8i enun)/ principiile
de ba3/ ale e*alita)ii 8i nediscrimin/rii 2n dreptul de a se bucura de drepturile 8i libert/)ile
!undamentale ale omului& 9n cadrul acestui document */sim enumerate toate drepturile si
libert/tile !undamentale ale oric/rei !iinte umane, printer care amintimB dreptul la viat/,
e*alitatea de sanse, dreptul la o viata de !amilie, dreptul la o carier/ pro!esional/, eliminarea
discrimin/rilor de orice !el, etc&&
Acest document a !ost adoptat !/r/ nici o 2mpotrivire din partea statelor membre .&N&U&,
2ns/ ne!iind un tratat international, de <ure nu creea3/ obli*atii pentru state
2-
& #u toate acestea,
prevederile sale au !ost incluse 2n constitutiile si le*ile interne ale statelor, deoarece .&N&U& cere
23
"& $uraru, @>& "ancu, Drepturile, libert ile i ndatoririle fiundamentale , "nstitutul 1oman pentru Drepturile
.mului, Bucure ti, 1002, p& 12&
2'
!.%.&., Declara ia &niver#al a Drepturilor !mului, 10 decembrie 10'; disponibil la
>ttpBCC%%%&.&N&U&in!o&roCdocumenteD!undamentaleCdeclaratiaDdrepturilorDomuluiC Gaccesat la 21&03&2011H&
2+
.&N&U&, op. cit., art& 1-2&
2-
"& #lo ca, "& ,uceava, op. cit., p& 12&
!iec/rui stat 8i !iec/rui or*anism al societ/)ii s/ promove3e respectul pentru drepturile omului 8i
s/ se lupte pentru recunoa8terea lor universal/ 8i e!ectiv/&
=rebuie remarcat c/, prin di!eritele actiuni reali3ate sub auspiciile .&N&U&, persoana 2n
sine a !ost plasat/ 2n centrul tuturor activit/tilor acestui or*anism international& Ast!el, le*islatia
privind drepturile omului aduce modi!ic/ri asupra scopului traditional al le*islatiei
internationale& De-a lun*ul timpului, doctrina a sustinut c/ dreptul international repre3int/
totalitatea normelor <uridice create de state si de alte subiecte de drept international, pe ba3a
acordului de voint/ liber e7primat de acestea, 2n vederea re*lement/rii raportului dintre ele ori a
raporturilor <uridice de drept privat cu element str/in& 9ns/, le*islatia drepturilor omului o!er/
posibilitatea individului, care 2n mod traditional nu are acces la dreptul international public, s/
aib/ cereri internationale, si ast!el, s/ e7tind/ domeniul de aplicabilitate a deptului
international
2:
&

Asadar, drepturile omului repre3int/ o revendicare a omului modern ce a adus sc>imb/ri
2n toate domeniile de activitate, de la cele private p?n/ la cele *lobale, internationale&
2.1 Evoluia drepturilor femeii
A& Drepturile !emeii 2n 1oma Antic/
rincipala ocupatie a !emeii din 1oma antic/ era 2n*ri<irea casei si cresterea copiilor&
Doar !emeile s/race erau nevoite s/ si munceasc/ pentru a putea tr/i& Femeile sclave lucrau ca
servitoare sau ca mena<ere personale ale doamnelor din clasele superioare&
Asa cum se desprinde din scrierile lui Ulpian, !emeia 1omii antice, nu putea !i parte 2ntr-
un act <uridic de dispo3itie, !/r/ a obtine 2n prealabil, consimt/m?ntul tat/lui, sotului ori al unui
*uardian desemnat de autorit/tile publice& $ai mult dec?t at?t, tat/l sau, dup/ ca3, sotul putea
dispune aplicarea pedepsei cu moartea, !/r/ o <udecat/ public/ prealabil/
2;
& Ast!el, !emeia era sub
tutela unei persoane de *en masculin, indi!erent de v?rsta sa ori de orice alt statut& E7istau totusi,
unele e7ceptiiB !emeia care a n/scut mai mult de trei copii si !ecioarele 6estale - preotesele 3eitei
6esta&
2:
"& Demeter, Declara ia Drepturilor !mului , Ed& olitica, Bucure ti, 10-;, p& 1+-1:&
2;
A&,& Fraser, 'ecoming (uman: )e origin# and development of *omen"# )uman rig)t#, 2n (uman rig)t# +uaterl,,
nr& 'C1000, p& ;+'-;++&
Le*islatorii de atunci <usti!icau aceste prevederi le*ale a!irm?nd c/ !emeile sunt mult mai
usor de indus 2n eroare si trebuie prote<ate le*islativ de orice persoane r/u voitoare&
Dincolo de le*ile scrise, realitatea era usor di!erit/& Ast!el, at?t @aius c?t si Ulpian
remarc/ !aptul c/ 2n ca3ul !emeilor mature, *ardianul desemnat nu 2si e7ercit/ puterea de care
dispune prin le*e, iar tutela este mai mult !ormal/&
20
Le*ea roman/, desi o!erea dreptul tat/lui de a ale*e sotul !iicei, recunostea dreptul de
optiune a !iicei& Ast!el aceasta din urma se putea opune cas/toriei&
Femeia c/s/torit/ avea, 2n raport cu sotul, statutul !iicei 2n raport cu tat/l& Le*ea, totusi,
recunostea dreptul !emeii c/s/torite de a dispune de 3estrea sa dup/ bunul s/u plac& De semenea,
violenta domestic/ asupra sotiei era sanctionat/ la !el ca si distru*erea de bunuri si valori&
9n cele mai vec>i timpuri, societatea roman/ nu a acceptat ideea divortului, 2ns/ odat/ cu
e7tinderea imperiului mentalit/tile s-au sc>imbat& Ast!el, s-au *asit numeroase dove3i dat?nd din
primele trei secole dupa Lristos, care arat/ c/, at?t !emeile c?t si b/rbatii aveau dreptul de a
introduce actiunea de divort, indi!erent de motivele invocate&
30
9n ceea ce priveste parta<ul, acesta
era reali3at doar 2n ca3ul 2n care sotia se !/cea vinovat/ pentru divort, si opera doar asupra 3estrei
acesteia& Dup/ divort, !emeia nu avea dreptul de a se rec/s/tori 2n urm/toarele 1; luni de la data
divortului&
6/duva era obli*at/, sub santiunea pierderii statutului civil, s/ respecte perioada de doliu
de 3ece luni, timp 2n care trebuia s/ nu participe la nici un !el de activitate 2n societate& Aceast/
prevedere nu era obli*atorie pentru b/rbatii v/duvi&
Femeia r/mas/ vaduv/ cu copii minori, se bucura de dreptul de u3u!ruct asupra
mostenirii l/sate de r/posatul ei sot, 2ns/, avea obli*atia de a r/spunde pentru cum s-a 2n*ri<it de
avere, la momentul ma<oratului copiilor&
9n anul 1-0 2&e&n, Tuintus 6oconius ,a7a promul*a o le*e con!orm c/reia !emeile nu
aveau dreptul la succesiune&
31
Aceast/ le*e a !ost abro*at/ 2n secolul al ""-lea, c?nd, din dorinta
de a prote<a copiii, le*islatorii romani au inter3is p/rintilor de a dispune de mai mult de trei
p/trimi din masa succesoral/ prin testament, si au a!irmat c/ mostenirea le*al/ se va 2mp/rti e*al
2ntre ere3i indi!erent de se7ul acestora&
Nici le*islatia si nici normele sociale nu inter3iceau dreptul !emeilor la educatie& /rintii
cu venituri modeste se asociau pentru a putea o!eri o educatie comun/ copiilor lor& Aceste
initiative au pus ba3ele aparitiei scolilor publice, activit/ti sociale care au luat av?nt sub "mperiu
dar si sub 1epublic/&
20
E& A& LecNer, - #)ort )i#tor, of *omen"# rig)t#, Ed& BlacNmasN, 200', p& 1+&
30
A&,& Fraser, op. cit., p& ;++&
31
E& A& LecNer, op. cit., p& 1-&
B& Drepturile !emeii la 2nceputurile crestinismului
9n povestirile Noului =estament se !ac putine trimiteri la conditia !emeii& #ele mai multe
2ndrum/ri cu privire la care sunt drepturile si 2ndatoririle !emeilor 2n noua ordine social/, se
re*/sesc 2n 2nv/t/turile Apostolilor& Apostolii erau oameni din p/turi sociale in!erioare, crescuti
dup/ vec>i credinte *recesti, orientale sau iudeice& 9n .rient, !emeia a avut din cele mai vec>i
timpuri p?n/ 2n 3ilele pre3ente, o conditie in!erioar/ b/rbatului& #on!orm lui $a>omed, !emeia
este doar un lucru creat pentru ca b/rbatul s/ 2si satis!ac/ anumite nevoi, motiv pentru care era
considerat c/ aceasta nu are su!let& 9n @recia, !emeile erau le*ate de c/min, si aveau !oarte putine
drepturi& "ar 2n vi3iunea evreilor, !emeia este cau3a tuturor lucrurilor rele care se 2nt?mpl/ 2n
lume, pornind de la episodul biblic c?nd Eva l-a convins pe Adam s/ *uste din m/rul cunoasterii&
9n Levitic, se a!irm/ c/ copilul de *en !emeiesc are nevoie de o perioad/ de timp dubl/ pentru a
se puri!ica, 2n comparatie cu copilul de *en b/rb/tesc&
32
=oate aceste idei sunt re*/site 2n povestirile Apostolilor& #onditia in!erior/ a !emei !at/ de
b/rbat a !ost e7plicat/ prin episodul din @ene3a, c?nd se spune c/ Eva a !ost pl/m/dit/ din coasta
lui Adam& Ast!el, o !emeie crestin/ trebuie s/ !ie supus/ tat/lui si sotului& Unii apostoli, precum
,!& Au*ustin, a!irm/ c/ !emeia trebuie s/ poarte v/l pe cap, 2ntru-c?t aceasta nu este ima*inea lui
Dumne3eu& Doar b/rbatul a !ost creat dupa c>ipul si asem/narea lui Dumne3eu& #/s/toria era
privit/ ca o sl/biciune a b/rbatului si trebuia evitat/ dac/ e cu putint/& ,! Ambro3ie a!irma c/
Icelibatul este viata 2n*erilorJ
33
&
=oate aceste credinte 2ncep s/ se re*/seasc/ 2n le*islatia diverselor state, datorit/
presiunilor Bisericii&
#& Drepturile !emeii sub 2mp/ratii #restin/t/tiiB de la #onstantin 430--33:5 p?n/ la "ustinian
4+2:-+-+5
9n anul 313, prin Edictul de la $ilano, 2mp/r/tul #onstantin 430--33:5 a !ost primul care
a declarat crestinismul ca !iind reli*ie o!icial/& A !ost primul pas care a condus, ca secole mai
tar3iu, normele bisericii s/ !ie la !el de importante ca le*islatia civil/ pentru societate&
9mp/ratii 1omei crestine, au mentinut normele antice cu privire la drepturile !emeii de a-
si ale*e viitorul sot& Ast!el, tat/l, sau dac/ acesta era decedat, o alt/ rud/, avea obli*atia de a
32
E& A& LecNer, op. cit., p& 22&
33
A&,& Fraser, op. cit., p& ;+:&
ale*e sotul& #/s/toria 2ntre o !emeie crestin/ si un b/rbat evreu era pedepsit/M !emeia era
pedepsit/ prin obli*atia de a 2mbr/ca >aina mona>al/
3'
&
,ub in!luenta bisericii crestine, 2mp/ratii au mentinut ideea c/ odat/ 2n!/ptuit actul
c/s/toriei 2ntre dou/ persoane, acestea puteau divorta doar 2n conditii speciale, precumB adulter,
violent/ domestic/, crim/, sau impotent/& 9n toate ca3urile, !emei divortat/ nu avea dreptul de a
se rec/s/tori pentru o perioad/ de timp dup/ divort& rimul 2mp/rat care a aprobat ideea de divort
consensual a !ost "ustin, nepotul si succesorul lui "ustinian& 9ns/, dac/ sotii divortau prin consens,
erau obli*ati la viat/ mona>al/ p?n/ la 2ncetarea lor din viat/&
9n 1oma antic/, asa cum am v/3ut 2n sectiunea precedent/, !emeia avea dreptul s/ vin/ la
succesiunea tat/lui sau !ratelui& Ast!el, matusa nu avea dreptul s/ vina la succesiunea nepotului,
doar uncc>iul era considerat erede, ori nepoata nu putea succede un unc>i, doar nepotul put?nd
cule*e mostenirea& Aceast/ situatie a !ost sc>imbat/ de "ustinian, care con!er/ drepturi e*ale
!emeilor cu b/rbatii cu privire la dreptul de succesiune&
3+
D& Drepturile !emeii 2n popoarele *ermanice
.dat/ cu declinul "mperiului 1oman, o nou/ putere 2si !/cea aparitia pe scena politic/ a
EuropeiB popoarele *ermanice&
=oate popoarele *ermanice considerau ca !emeile au le*/turi puternice cu divinitatea,
motiv pentru care se credea ca !emeile preotese au puteri supra naturale& De asemenea, dove3ile
istorice arat/, c/ nu de putine ori, triburile *ermanice erau sub st/p?nirea unor !emei&
9n aceste societ/ti, poli*amia era acceptat/, dar 2n special 2n r?ndul nobililor&
#>iar si 2n aceste societ/ti, !emeia nu era independent/ ci se a!la 2n permanent/ sub
puterea unei rude de *en b/rb/tescB tat/, sot, sau !rate& Ast!el, si 2n cadrul acestor popoare sotul
era ales de cel care o avea 2n *ri<a sa, si nu de !emeie& $ai mult, sotul trebuia s/ !ie din aceeasi
clas/ social/, sub sanctiunea arderii pe ru*& 6iitorul sot trebuia s/ cumpere !ata de la tat/l
acesteia, deoarece doar asa dob?ndea autoritate asupra ei&
3-
9n societatea *alilor, c/s/toria era o institutie recunoscut/ si prote<at/ prin le*e& Ambii
parteneri aveau drepturi e*ale asupra bunurilor comune, iar 2n ca3 de deces a unuia, sotul
supravietuitor mostenea 2ntrea*a masa succesoral/& =otusi, b/rbatul avea putere deplin/ asupra
sotiei si copiilor s/i& 9n societatea vi3i*otilor, b/rbatul avea putere absolut/ asupra bunurilor
3'
L& $& =rocan, Drepturile femeii . evolu ie i#toric, 2n -nalele &niver#it ii C. 'r/ncu i din /rgul 0iu, nr& 1C200;,
p& 2+0&
3+
6& #iuc/, 1ec ii de Drept roman, Ed& olirom, "a i, 100;, p& 12+&
3-
E& A& LecNer, op. cit., p& '+&
comune, cu e7ceptia situatiei 2n care tat/l sotiei /si p/stra dreptul de a ve*>ea asupra 3estrei
!iicei&
Desi re*lementat di!erit, 2n toate popoarele *ermanice divortul era posibil doar 2n anumite
conditii speciale, precumB adulterul& Femeia care divorta de sotul ei 2n a!ara acestor conditii
suporta pedepse crunte, iar 2n unele ca3uri, c>iar decesul& 9n vreme ce b/rbatul ce 2si p/r/sea
nevasta era obli*at la anumite prestatii materiale ce di!ereau de la trib la trib&
At?t sotul c?t si sotia, dac/ divortau, nu se puteau rec/s/tori& E7ceptie la aceast/ re*ul/
!/ceau monar>ii precum si nobilii&
9n ceea ce priveste succesiunea, desi clasele de mostenitori erau di!erite !at/ de le*ile
romane, popoarele *ermanice au con!erit drepturi e*ale succesorale at?t ere3ilor de *en
b/rb/tesc, c?t si ere3ilor de *en !emeiesc&
E& Drepturile !emeii 2n Evul $ediu
9n anul ;00 c?nd apa Leon al """-lea l-a 2ncoronat pe #arol cel $are, ca 2mp/rat al
Apusului, a devenit evident/ puterea Bisericii asupra vietii politice si sociale, inclusiv asupra
le*islatiei& Ast!el, p?n/ 2n secolul al K6"-lea c?nd apar misc/rile re!ormatoare, le*ea suprem/ ce
va dicta po3itia !emeii 2n societate o va repre3enta le*ea canonic/&
#e trebuie remarcat 2nc/ de la 2nceput, este c/ 2n aceast/ perioad/ apare principalul cod
le*islativB #odul civil 1oman, cel care a in!leuntat le*islatia italian/, !rance3/, neerlande3/ si
spaniol/&
3:
9n tot acest timp, @ermania, separat/ de Franta, ,pania si "talia prin =ratatul de la 6erdun
din ;'3, nu a avut un sistem le*islativ unitar& Erau totusi unele re*lement/ri comune cu privire la
conditia !emeii& eter Lombard 41100-11-05, un teolo* in!luent, sustinea c/ motivul pentru care
Dumne3eu a ales s/ o cree3e pe Eva din coasta lui Adam a !ost acela c/ !emeia nu trebuia nici s/
domine, nici s/ !ie dominat/, ci s/ !ie un partener e*al al b/rbatului 2ntr-o relatie
3;
& Le*ile
*ermanice erau mult mai !avorabile !emeilor dec?t le*ile din "mperiul 1oman& Femeile
*ermanice se puteau c/s/tori cu b/rbati de v?rsta lor iar la nunt/, aceasta primea 2n dar o
proprietate de la sotul ei pe care o putea p/stra indi!erent de circumstante, de e7emplu dac/ el
murea& Le*ea le permitea !emeilor s/ aib/ dreptul la proprietate, s/ administre3e aceast/
proprietate si s/ ia >ot/r?ri le*ate de aceasta si s/ o dea mai departe& Femeile *ermanice aveau
3:
A&,& Fraser, op. cit., p& ;-0&
3;
L& $& =rocan, op. cit., p& 2+2&
dreptul de asemenea s/ invoce b/rbati la <udecat/ 2n ca3ul 2n care acestia le cau3au in<urii
corporale sau 2n ca3ul unui viol&
30
Dup/ ce 2n secolul al K""-lea, Universitatea din Bolo*na a 2nceput propa*area le*islatiei
romane, renumele acesteia a atras si tineri *ermani, care re2ntorsi 2n tar/ au aplicat ceea ce au
2nv/tat 2n Bolo*na& $onar>i *ermani au sustinut acest demers, av?nd dovada vie a 2mbin/rii
per!ecte dintre le*islatia roman/ si absolutism&
Asa cum am preci3at mai sus, Biserica sustinea in!erioritatea !emeii !at/ de b/rbat av?nd
ca principal motiv scena biblic/ cu privire la p/catul ori*inar& Ast!el, ele trebuiau s/ !ie supuse si
ascult/toare tatilor si sotilor lor& #ea mai de pret virtute a unei !emei putea !i considerat/
vir*initatea despre care se spunea c/ este calea de aur a vietii, c/s/toria !iind calea de ar*int 4deci
in!erioar/5& entru !emeie e7istau doar dou/ ale*eri considerate respectabileB sotie supus/ sau
c/lu*/rita dedicat/ reli*iei&
#/lu*/ria nu era o optiune pentru !emeile din clasa de <os pentru c/ admiterea 2n Biseric/
era permis/ doar celor care dispuneau de o 3estre substantaial/& Nu erau !oarte multe c/lu*/rite
2n Evul $ediu tocmai din acest motiv, dar m?n/stirea era un re!u*iu !oarte atr/*/tor pentru multe
dintre ele& 9ntr-o ast!el de comunitate !emeile puteau a<un*e la o !unctie important/ si s/ e7ercite
o autoritate care nu li se permitea 2n a!ar/& #u toate acestea tot trebuiau s/ se supun/ unui cler
masculin superior 2n ran*&
9n privinta c/s/toriei, aceasta era o institutie sacr/& Biserica cerea ca aceasta s/ !ie
reali3at/ 2n urma e7prim/rii acordului de voint/ neviciat al ambelor p/rti 2n !ata si sub
binecuv?ntarea preotului&
o3itia Bisericii cu privire la divort era cea pe care o are si 2n 3iua de a3iB c/s/toria este o
institutie indisolubil/& ,in*urul lucru acceptat era separarea sotilor pentru o perioad/ determinat/
sau nedeterminat/ de timp, si aceasta, doar 2n circumstante 2n care traiul 2n comun era imposibil
!/r/ a aduce v/t/mare de orice natur/ unuia dintre soti& De asemenea, e7istau anumite situatii 2n
care c/s/toria putea !i declarat/ nul/ 4spre e7emplu, lipa consimt/m2ntului unuia dintre soti5, iar
cei doi puteau s/ se rec/s/toreasc/ cu alte persoane&
roprietarii, !ie ei b/rbati sau !emei erau !i*uri importante 2n societatea medieval/, iar o
!emeie nemaritat/ proprietar/ avea drepturi e*ale cu cele ale unui b/rbat& Ea putea s/-si !ac/
testament si avea drept de semn/tur/& Dar din momentul c/s/toriei, ea 2i ceda p/m?ntul si
drepturile sotului ei& La moartea sotului avea dreptul la o treime din p/m?nt pentru a se
2ntretine&
'0
30
E& A& LecNer, op. cit., p& -0&
'0
E& A& LecNer, op. cit., p& :;&
9n societatea medival/, !emeile lucrau la c?mp ori 2n comert& De la v?rsta de 10-1+ ani
!etele erau 2nv/tate meserii 2ntocmai ca b/ietii& Atunci c?nd se c/s/toreau ele urmau s/ lucre3e
!ie pe cont propriu !ie pentru a!acerea sotilor lor& "ndustriile care aveau cel mai mare num/r de
!emei munictoare erau industria alimentar/ si te7til/& Apartineau de bresle si puteau deveni
mesteri, desi nu primeau aceeasi remuneratie ca b/rbatiiB primeau mai putini bani pentru aceeasi
meserie pe care o practica si un b/rbat&
'1
9n Evul $ediu t?r3iu, !emeile din mediul urban au
2nceput s/ aib/ acces la educatie, dar acest lucru nu le permitea s/ pro!ese3e ca pro!esionisti&
F& Drepturile !emeii 2n Epoca $odern/
.dat/ cu 1enasterea 4secolul al K6-lea si al K6"-lea5, lumea 2ncepe s/ se elibere3e
treptat de 2nc>istarea speci!ic/ Evului $ediu, devenind mai desc>is/ c/tre nou& Aceast/
desc>idere c/tre nou, accentuat/ 2n timpul misc/rilor protestante au o!erit posibilitatea maselor
de a-si pune 2ntreb/ri cu privire la di!erite aspect ale vietii private si sociale&
=oate aceste misc/ri au dus la aparitia misc/rilor !eministe 2n secolul al K"K-lea&
Feminismul a cunoscut trei valuriB
a& rimul val al !eminsimului
Feminismul a ap/rut 2n secolul al K"K-lea si s-a mani!esta 2n special 2n America si $area
Britanie& rimul val a !ost o lupt/ pentru 2mbun/t/tirea de <ure a condittiei !emeii si acordarea
acesteia a dreptului de vot&
#on!orm !eministei ,imone du Beauvoir, prima !emeie scriitoare care a blamat conditia
in!erioar/ a !emeii 2n scrierile sale a !ost #>ristine di i3an, 2n secolul al K6-lea& Acesta a !ost
primul pas c/tre o 2ntrea*/ literatur/ dedicat/ luptei pentru e*alitatea de sanse si oportunit/ti
2ntre se7e&
La 2nceputul secolului al KK-lea, 2n conditiile create de rimul 1/3boi $ondial si epoca
industriali3/rii, !emeile au 2nceput s/ preia din sarcinile ce s-ar !i cuvenit b/rbatilor, cum ar !i
munca 2n 2ntreprinderi, !abrici si mine& Ast!el, din ce 2n ce mai multe !emei au avut acces la
educatie&
Feministele din $area Britanie, au continuat lupta acerb/ si au reusit s/ obtin/ 2n anul
101; dreptul !emeilor de a !i alese 2n arlament, precum si de a vota& Dreptul de vot, a !ost
acordat mai 2nt?i !emeilor care detineau o proprietate si care avea peste 20 de ani&
'2
9n urm/torii
ani s-a recunoscut posibilitatea !emeilor c/s/torite de a avea o carier/ pro!esional/, precum si
dreptul de a divorta 2n aceleasi conditii acordate b/rbatilor&
'1
6& #iuc/, op. cit., p& 1+0&
'2
$& Lumm, )e dictionar, of femini#t t)eor,, Ed& .>io ,tate UniveritU ress, #olumbus, 1000, p& 2:;&
$iscarea !eminist/ s-a e7tins si peste ocean, 2n scurt timp& Ast!el, 2n anul 1;';, 2n ,tatele
Unite a avut loc o con!erin)/ de promovare a drepturilor !emeii& #u aceast/ oca3ie, a !ost
proclamat/ Declara)ia opiniilor 8i pl?n*erilor, care s-a inspirat din Declara)ia de "ndependen)/ a
,tatelor Unite& 9n con)inutul acestui document se men)iona c/ Ib/rba)ii 8i !emeile sunt e*ali 8i
2n3estra)i de Dumne3eu cu anumite drepturi inalienabileJ&
'3
Ast!el, 2n cel de-al doilea 1/3boi $ondial statisticile arate ca 3eci de mii de soldati au
!ost, de !apt, !emeii&
b& Al doilea val al !eminismului
Al doilea val al !eminismului a 2nceput 2n anii 10-0 si s-a terminat la s!?rsitul anilor
10:0& ,pre deosebire de primul val, acesta a !ost o lupt/ 2mpotriva ine*alit/tilor de !acto la care
era supus/ !emeia modern/&
.dat/ cu cresterea economic/ ce a avut loc dup/ cel de-al Doilea 1/3boi $ondial si cu
trium!ul capitalismului, societatea 2ncerca o re2ntoarcere la viata de !amilie, 2n care principala
preocupare a !emeii era bun/starea sotului si a copiilor& Feminismul a luptat 2mpotriva acestei
idei promovate 2n special de media&
9n cadrul acestei perioade, au luat !iint/ cele mai multe or*ani3atii cu scopul de a prote<a
drepturile !emeii, or*ani3atii care e7ist/ si 2n momentele actuale& rintre cele mai importante
drepturi recunoscute acum !emeii se num/r/B dreptul la autodeterminare, dreptul la concediu de
maternitate, dreptul la bene!icii salariale e*ale cu cele ale b/rbatilor, dreptul de a avea acces la
orice oportunitate de pe piata muncii
''
& Aceasta este perioada c?nd s-a introdus si propa*at
termenul de e*alitate de sanse si nediscriminare pe pe ba3/ de se7&
c& Al treilea val al !eminismului
Al treilea val al !eminsimului a luat nastere 2n anii 10;0, si repre3int/ o lupt/ care
2ncearc/ s/ vin/ 2n 2nt?mpinarea 2ntre*ii diversit/)i de necesit/)i ale !emeilor ce re3ult/, at?t din
multitudinea de tradi)ii cultural, c?t 8i din di!eritele realit/)i socio-economice 8i politice&
Dac/ !eminismul a !ost la 2nceput o lupt/ a !emeilor din statele de3voltate, ast/3i este o
lupt/ dus/ si de !emeile din celelalte state ale lumii& Desi, poate aparent cele dou/ cate*orii au
teluri di!erite, lupta lor este comun/B impunerea drepturilor !emeii ca o component/ stabil/ a
drepturilor universale ale omului&
'3
A& Bo*dan, Con#idera ii privind protec ia drepturilor femeii, 2n 2evi#ta tiin e 3uridice, nr& 1C200:, p& 120&
''
=>& $eron, op. cit., p& +-&
Abia 2n anul 1003, 2n cadrul #on!erintei $ondiale a Drepturilor .mului or*ani3at/ la
6iena, comunitatea international/ a recunoscut o!icial drepturile !emeii ca !iind Sparte inte*ral/,
inalienabil/ si indivi3ibil/ din drepturile omuluiJ&
'+
9ns/, posibilitatea aplic/rii unei sanctiuni a
ap/rut 2n anul 1000 2n urma #onventiei pentru eliminarea tuturor !ormelor de discriminare a
!emeii& Ast!el, o !emeie care este discriminat/ 2n )ara ei de ori*ine se poate adresa celui mai 2nalt
!or competent, #omitetului Femeilor din cadrul .&N&U&, pentru a-si cere dreptul la un tratament
e*al
'-
&
2.2 Drepturile omului si drepturile femeii
#um ar trebui interpretat/ notiunea de drepturi ale !emeiiE =raditional, notiunea a !ost
2nteleas/ ca !/c?nd re!erire la intrumentele internationale care au ca scop prote<area drepturilor
!emeilor& $a<oritatea acestor intrumente au luat nastere ca urmare a principiului non-
discrimin/rii si au ca !undament ideea c/ !emeia este e*al/ b/rbatului& Desi, e7istenta acestor
or*anisme este valoroas/ 2n lupta non-discrimin/rii de *en, nu este si su!icient/ pentru a
r/spunde aceastei probleme la nivel mondial& Desi, este recunoscut/ ca ramur/ de drept,
drepturile !emeilor, pre3int/ anumite tr/s/turi aparte ce evidentia3/ structura slab/ a
instrumentelor de protectie e7istente& Literatura de specialitate
':
a evidentiat c/ practica relev/
urm/toareleB normele cu privire la drepturile !emeilor nu au acceasi !ort/ de implementare, iar
institutiile desemnate cu implementarea, monitori3area si evaluarea politicilor publice cu re!erire
la drepturile !emeilor sunt deseori lipsite de resursele !inanciare necesare, iar, 2n unele ca3uri,
atributiile lor limitate&
Asadar, notiunea de drepturi ale !emeii trebuie s/ primeasc/ un 2nteles mai *eneral dac/ se
doreste cu adev/rat aplicarea principiului non-discrimin/rii& Desi*ur c/, teoreticienii
';
consider/
c/ 2ns/si notiunea de drepturi ale omului, prin caracterul s/u universal, contine si drepturile
!emeilor& Dar, istoria a relevat opusuluiB evolutia drepturilor omului a !ost mereu partial/&
#on!orm doctrinei
'0
, evolutia drepturilor omului a cunoscut trei etapeB
'+
$& Lumm, op. cit., p& 10;&
'-
A& Bo*dan, op. cit., p& 130&
':
=>& $eron, En)ancing t)e Effectivne## of t)e pro)ibition of di#crimnation again#t *omen, 1000, p& 213&
';
F& & LosNen, o*ard a definition of *omen"# rig)t#, 2n (uman 2ig)t# +uaterl,, nr& 2C10;1, p& 3&
'0
F& ,udre, Drept European i interna ional al drepturilor omului, Ed& olirom, "a i,
rima *eneratie a drepturilor omului a cuprins doar drepturile civile si politice ale
individului&
A doua *eneratie a inclus si drepturile economice, sociale si culturale ale individului&
A treia si ultima *eneratie !ace re!erire la drepturile *rupurilor de oameni&
9ns/, aceast/ !ormulare a evolutiei poate !i interpretat/ ca un sistem de ierar>i3are a
drepturilor omului 2n cadrul sistemului Natiunilor Unite& ,tatele Europei de 6est si ,&U&A&,
principalii <uc/tori pe plan international, au privit drepturile civile si politice ale omului ca av?nd
cea mai mare necessitate de protectie <uridic/ international/& ,tatele socialiste precum si cele 2n
curs de de3voltare, au !ost cei mai inversunati suporteri ai drepturilor economice, sociale si
cultural ale individului& =ot aceste state, 2n momentul 2n care s-au al/turat di!eritelor comunit/ti
internatioanale, au !ost sustin/toare ale drepturilor *rupurilor de persoane&
a5 rima *eneratie de drepturi
Asa cum am speci!icat mai sus, la 2nceput prin drepturile omului se 2ntele*eau drepturile
civile si politice ale individului& #u alte cuvinte, repre3entau un mecanism prin care individul
avea *arantate anumite drepturi si libert/ti de c/tre institutiile statului& "mportanta acestor
drepturi a !ost sustinut/ de practicienii si !ilo3o!ii vestici europeni, deoarece !ac re!erire direct/
la raporturile care e7istau 2ntre autoritatea statal/ si cet/tenii cu drept de vot, la acele vremuri,
acestia !iind b/rbatii
+0
& ,pre e7emplu, dreptul la viat/, a !ost de!init 2n articolul - al actului cu
privire la drepturile civile si politice adoptat la 1- decembrie 10--
+1
, !iind apoi preluat de dreptul
international& Acest drept, desi 2n de!initia lui nu !ace discriminare de *en, nu !ace re!erire la
realit/tile care amenint/ dreptul la viat/ al !emeii, 2n particular& Ast!el, la reali3area multor
documente internationale care !ac re!erire la dreptul la viat/ nu s-a luat 2n considerarea realit/ti
precumB avortul sau pruncuciderea copiilor de *en !emeiesc 2n unele societ/ti 2n care conditiile
economice si sociale obli*/ mamele s/ recur*/ la aceste metodeM ori, malnutritia !emeilor
datorat/ obiceiului de a acorda prioritate la mas/ b/rbatilor& oate ce este si mai condamnabil,
este lipsa re!erirpi la violent/& =eoreticienii, sustin ca lipsa se datorea3/ !aptului c/ sistemul le*al
+0
V& Dinstein, )e rig)t to life, p),#ical integrit, and libert,, Ed& #olumbUa UniversitU ress, Ne% VorN, 10;1, p&
11'&
+1
.&N&U&, Pactul cu privire la drepturile civile i politice , 1- decembrie 10--, disponibil la
>ttpBCC%%%&dri&*ov&roCdocumentsCpactulDcuDprivireDlaDdrepturileDcivileD iDpolitice&pd! Gaccesat la 21&01&2011H&
se concentrea3/ mai mult pe actiunile publice ale statului, consider?nd ca s!era privat/ nu ar
trebui s/ intre 2n ra3a de actiune a le*islatiei internationale&
+2
Aceeasi situatie a !ost surprins/ si 2n ca3ul torturii& Le*islatia international/ consider/ c/
tortura poate avea loc doar 2n spatiul public, av?nd ca subiect activ o persoan/ care actionea3/
2ntr-o calitate o!icial/& Desi, e7ist/ ca3uri 2n care subiectul pasiv al torturii a !ost o !emeie, cele
mai multe situatii sunt 2nt?lnite 2n s!era privat/, care r/m?ne nere*lementat/ de le*ea drepturilor
omului&
Abia 2n anul 1002, #omisia privind ,tatutul Femeii a adoptat Declaratia cu privire la
eliminarea violentei 2mpotriva !emeii
+3
, document care a 2nsemnat un pas important 2n
recunoasterea nevoii de drepturi ale !emeii& 9ns/, documentul, desi, statuea3/ c/ violenta asupra
!emeilor repre3int/ un subiect ce intr/ 2n s!era dreptului international, nu pre3int/ aceast/
problem/ ca !iind una din s!era drepturilor omului&
+'

b5 A doua *eneratie de drepturi
Asa cum am speci!icat anterior, 2n aceast/ etap/ drepturile omlui a inclus drepturile
economice, sociale si culturale& Acestea, spre deosebire de prima *eneratie de drepturi, nu
presupun doar stricta relationare a individului cu statul& #u toate acestea, nici aceste drepturi nu
iau 2n considerare totalitatea aspectelor 2mpotriva c/rora !emeia are nevoie de protectie <uridic/&
,pre e7emplu, dreptul la munc/, asa cum a !ost el de!init 2n actul privind drepturile economice,
sociale si culturale adoptat la 10 decembrie 10--
++
, !ace re!erire doar la munc/ depus/ 2n s!era
public/& 9ns/, !emeile de-a lun*ul istoriei au !ost subiecti ai unui alt sistem de munc/B cel din
s!era privat/, adeseori neremunerat si lipsit de conditii !avorabile&
Asadar, nici 2n aceast/ etap/ conditia !emeii 2n societate nu a !ost luat/ 2n calcul&
c5 A treia *eneratie de drepturi
A treia *eneratie !ace re!erire la drepturile omului care apartin unei colectivit/ti, unui *rup
de indivi3i& Necesitatea recunoasterii acestor drepturi a venit din nevoia de a sublinia suprematia
binelui colectiv asupra binelui individual& Nici aceast/ etap/ nu a adus 2mbun/t/tiri asupra
+2
V& Dinstein, op. cit., p& 1+2&
+3
.&N&U&, Declara ia cu privire la eliminarea violen ei mpotriva femeii, disponibil la
>ttpBCC%%%&dadalos&or*CromCmensc>enrec>teC*rundNursD3C!rauenrec>teC%asCun-politiN&>tmWX22 GAccesat la
01&02&2011H&
+'
F& & LosNen, op. cit., p& -&
++
.&N&U&, Pactul privind drepturile economice, #ociale i culturale, disponibil laB >ttpBCC%%%&irdo&roC!ile&p>pE
!isiereDidF:0YinlineF GAccesat la 22&01&2011H&
conditiei !emeii& Aceste drepturi vin 2n spri<inul comunit/tilor care si-au invocat dreptul la
autonomie !at/ de alte puteri suverane&
utem conc>ide, c/ din perspectiva drepturilor !emeii, cele trei etape au un sin*ur lucru 2n
comunB au !ost delimitate lu?nd 2n considerare evolutia vietii civile, sociale si politice a
b/rbatului
+-
& Acest lucru a !ost posibil datorit/ t/cerii !emeilor& roblema !undamental/ cu care se
con!runt/ !emeile nu este tratamentul discriminator !at/ de b/rbat, desi este si acesta o cau3/ a
problemei& Femeile se a!lau pe o po3itie in!erior/ deoarece nu au putere real/ nici 2n viata
public/, dar nici 2n cea privat/& "ar drepturile omului, prin structura lor, nu vin dec?t s/
!undamente3e aceast/ po3itie& entru a observa acest lucru este su!icient s/ privim c/tre
principalele conventii ale Natiunilor Unite care au !undamentat principiul e*alit/tii 2ntre b/rbat si
!emeieB
#onventia Natiunilor Unite privind Drepturile orlitce ale Femeii, 10+3M
#onventia Natiunilor Unite privind Nationalitatea Femeii #/s/torite, 10+:M
#onventia UNE,#. privind Discriminarea 2n Educatie, 10-0&
=oate aceste instrumente, 2mpreun/ cu #art>a Drepturilor .mului, inter3ic discriminarea
de *en, sustin?nd ast!el e*alitatea de se7e& Dar, asa cum multi sustin/tori ai misc/rii !eministe au
remarcat, e*alitatea de se7e o!er/ accesul !emeii la o lume de<a consituit/, o lume a b/rbatului&
+:
#u alte cuvinte, !emeia este e*al/ b/rbatului 2n sensul c/ are posibilitatea de a adopta stilul de
viat/ speci!ic b/rbatului& 1ecunoasterea e*alit/tii de se7e nu a condus la o sc>imbare a
or*ani3/rii societ/tii, ceea ce s-ar !i impus dac/ se dorea cu adev/rat recunoasterea drepturilor
!emeii& Notiunile de Se*alitate de sanseJ, Se*alitate 2n drepturiJ o!er/ posibilitatea !emeilor de a
!i precum b/rbatii, alt!el spus, acces la o lume de<a constituit/&
Natura andro*enic/ a drepturilor omului a 2nceput s/ !ie anali3at/ de cur?nd& Acest lucru
dator?ndu-se 2n principal absentei !emeilor din !orurile internationale care au ca atributii
de!inirea, implementarea si monitori3area standardelor din le*islatia privind drepturile omului&
+;
9n ultimii ani, au ap/rut numerea or*ani3atii non-*uvernamentale 2n s!era drepturilor omului,
care au 2nceput s/ constienti3e3e po3itia de3avanta<oas/ a !emeilor& Ast!el, au ap/rut canalele
care s/ poat/ !ace vocea !emeilor au3it/ 2n cadrul acestor !oruri& 9n principal, aceast/ voce vine
s/ sublinie3e limitele actualului sistem de protectie a drepturilor omului, si implicit a drepturilor
+-
1& Q& #ooN, (uman rig)t# of *omen: national and interna ional per#pective#, Ed& UniversitU o! ennsUlvania
ress, >iladelp>ia, p& 00&
+:
=>& $eron, op. cit., p& 222&
+;
Q& eters, A& Polper, 4omen"# 2ig)t#, (uman rig)t#, Ed& 1outled*e, Ne% VorN, 100+, p& 21+&
!emeilor& Limite pe care le-am surprins succint atunci c?nd am vorbit despre cele trei etape 2n
evolutia drepturilor omului&
Asadar, ini)ial, comunitatea statelor a considerat c/ drepturile !emeilor, di!erite de
drepturile omului, nu sunt amenin)ate 2ntr-o a8a manier/ 2nc?t !ie nevoie de mecanisme de
veri!icare 8i control&
Doar dup/ multi ani de activism, dup/ cum vom vedea 2n sectiunea urm/toare, societatea
international/ a 2nceput s/ reali3e3e importanta prote</rii le*ale a drepturilor !emeii&
2.3 Originile discriminrii femeii
=ratamentul ine*al al !emeilor !at/ de b/rba)i are o tradi)ie !oarte lun*/& rimele
dove3i ale acestui !enomen social vin din antic>itate& $a<oritatea !iloso!ilor antici <usti!icau
ine*alitatea social/ 8i <uridic/ dintre !emei 8i b/rba)i prin subordonarea individului la binele
comunit/)ii 8i prin !aptul c/ ace8tia nu erau 2n3estra)i cu acelea8i talente 8i capacit/)i&
Femeia era privit/ ca o !/ptur/ in!erioar/, acest statut !iindu-i re3ervat Rde natur/R&
#/s/toria era o component/ important/ a sistemului economic 8i social al lumii antice&
9n conditiile lumii antice, pentru supravie)uirea societ/)ii era necesar/ o rat/ ridicat/ a
natalit/)ii& Femeia era sin*ura care avea *ri</ de bolnavi 8i de b/tr?ni 8i aceasta datorit/
lipsei unei institu)ii publice speciali3ate& Ast!el, aceasta era le*at/ de cas/ si de !amilie&
Dac/ societatea modern/ pune accentul pe individ, cea antic/ punea mare ba3/ pe nevoile
*rupului care sunt mai presus de drepturile individului& $otiv pentru care !emeilor li se
re!u3au orice drepturi cet/)ene8ti, precum si orice !el de modalitate de participare la viata
public/&
#on!orm lui Aristotel, cet/)enii nu puteau !i dec?t acei oameni care nu aveau nimic
de-a !ace cu activit/)ile *ospod/re8ti de produc)ie 8i reproducere& ,clavii, str/inii, !emeile 8i
copii nu trebuiau s/ participe la via)a politic/, ace8tia !iind lipsi)i de capacit/)ile necesare&
Ei aveau de 2ndeplinit rolul de a<utoare care s/ asi*ure condi)iile-cadru necesare elitei
cet/)enilor deplini
+0
&
Evolu)ia spre monoteism, spre ideea unui sin*ur Dumne3eu, a !ost considerat/ unanim un
pro*res al umanit/)ii care a condus la *?ndirea abstract/& Acest proces s-a derulat sub
+0
$& 6oinea, #& Bul3an, op. cit., p& -2--+&
2nsemnul patriar>atului, ast!el 2nc?t simbolurile pre3ente 2n reli*ia cre8tin/, mo3aic/ 8i
musulman/ re3erv/ !emeii o po3i)ie subordonat/&
#on!orm *ene3ei biblice, Dumne3eu a creat lumea 8i b/rbatul din su!larea sa,
!emeia !iind n/scut/ din coasta b/rbatului& Ast!el, !emeia este o !iin)/ uman/ Rmai per!ect/R,
pentru c/ ea nu a primit 2nsu!le)irea su!l/rii divine& Femeia a !ost creat/ s/ !ie partenera
8i a<utorul b/rbatului& o3i)ia subordonat/ a !emeii !a)/ de b/rbat este a8adar un !apt Rl/sat de
Dumne3euR 8i cau3at de acest p/cat primordial
-0
&
Aceasta este credinta care a condus la un adev/rat !enomen socialB discriminarea !emeii&
#A"=.LUL 3& 1e*lement/ri cu privire la drepturilor !emeii 2n dreptul international
9n capitolul al treilea sunt anali3ate, pe r?nd, re*lement/rile internationale cu privire la
drepturile !emeii& $ai 2nt?i sunt pre3entate re*lement/rile care se aplic/ la nivel international,
-0
"& 6ida, op. cit., p& 23&
respectiv cele adoptat la nivelul .r*ani3atiei Natiunilor Unite si al .r*ani3atiei "nternationale a
$uncii& Urm?nd ca 2n continuare s/ !ie pre3entate si prevedrile ce se aplic/ re*ional la nivelul
Uniunii Europene&
3&1 olitica .r*ani3atiei Natiunilor Unite 4.&N&U&5
Dinamica misc/rii pentru drepturile omului a !ost si este le*at/ de activitatea unor
or*ani3atii internationale precum si a unor ideolo*ii& 9n timp ce ideolo*iile au !urni3at temeiul si
le*itimitatea drepturilor omului, or*ani3atiile internationale inter*uvernamentale si non-
*uvernamentale au avut rolul esential 2n procesul de codi!icare a normelor de drept international
al drepturilor omului precum si monitori3area implement/rii lor de c/tre statele membre
-1
& Ast!el,
un rol decisiv a avut .r*ani3atia Natiunilor Unite&
A& 1e*lement/ri cu privire la drepturile civile, politice, sociale si culturale ale !emeii
rincipiile nediscrimin/rii si e*alit/tii au !ost !oarte clar e7primate 2nc/ de la cele dou/
#on!erinte internationale de la Dumbarton .aNs si, respectiv, ,an Francisco, 2n cadrul c/rora a
!ost elaborat/ #arta Natiunilor Unite& Ast!el, #arta .&N&U& este primul document international
care a consacrat 2n termeni speci!ici e*alitatea de drepturi 2ntre !emei si b/rbati& Acest principiu
este a!irmat at?t 2n preambul cat si printre scopurile si principiile documentuluiB Spromovarea si
2ncura<area respectarii drepturilor omului si a libertatilor !undamentale pentru toti, !ara deosebire
de rasa, se7, limba sau reli*ieJ
-2
& revederi similare contin si alte acte al .r*ani3atiei Natiunilor
Unite, precumB Declaratia Universal/ a Drepturilor .mului
-3
proclamat/ la 10 decembrie 10';,
actul cu privire la drepturi civile si politice
-'
adoptat la 1- decembrie 10--, ori actul privind
drepturile economice, sociale si culturale
-+
adoptat la 10 decembrie 10--&
#u toate acestea, ma<oritatea or*anismelor internationale constituite 2n scopul *arant/rii
principiilor enuntate de .r*ani3atia international/ a Natiunilor Unite, precum #omitetul pentru
Drepturile .mului, ori #omisia pentru Drepturile .mului, nu activea3/ 2n mod direct 2n vederea
-1
L& $& =rocan, op. cit., p& 2+1&
-2
.&N&U&, Carta %a iunilor &nite , ,an Francisco , 2- iunie 10'+, disponibil la
>ttpBCC%%%&.&N&U&in!o&roCdocumenteD!undamentaleCcartaDna iunilorDuniteC GAccesat la 21&03&2011H&
-3
.&N&U&, Declara ia &niver#al.....
-'
Idem, Pactul privind drepturile civile....
-+
Idem, Pactul privind drepturile economice.....
prote</rii drepturilor !emeilor, ci doar 2n subsidiar, 2n *arantarea drepturilor omului privite la
modul *eneral
--
& Aceasta situatie poate !i e7plicat/ de !aptul ca drepturile omului au caracter
universal, si nu ar trebui ca drepturile !emeilor s/ !ie *arantate prin mecanime speciale, di!erite
de cele a!ectate drepturilor omului&
#u toate acestea, realitatea arat/ c/ este nevoie de intrumente si mecanisme speciale
pentru *arantarea drepturilor !emeilor& Ast!el, 2nc/ din 10+2 Adunarea @eneral/ a Natiunilor
Unite a adoptat #onventia asupra drepturilor politice ale !emeii
-:
& =raduc?nd 2n practic/
principiul enuntat 2n preambulul #artei Natiunilor Unite, aceast/ conventie repre3int/ primul
tratat international cu vocatie de universalitate care de!ineste statutul <uridic al !emeii 2n
societate& rin adoptarea #onventiei asupra drepturilor politice ale !emeii, p/rtile contractante
recunosc !aptul c/ orice persoan/ are dreptul de a participa la viata politic/ a societ/tii, acord?nd
ast!el b/rbatilor si !emeilor e*alitate 2n !olosinta si e7ercitiul drepturilor politice& Articolele 1 si 3
din conventie enunt/ urm/toarele drepturi speci!ice ale !emeilorB dreptul la vot la toate ale*erile,
2n conditii de e*alitate cu b/rbatii, !/r/ nici o discriminareM !emeile sunt eli*ibile, 2n conditii de
e*alitate cu b/rbatii, 2n toate or*anismele publice alese, constituite 2n virtutea le*islatiei
nationale, !/r/ discriminareM !emeile au, 2n conditii de e*alitate, acelasi drept ca si b/rbatii de a
ocupa orice post public si de a e7ercita oricare dintre !unctiile publice stabilite pe ba3a le*islatiei
nationale, !/r/ nici o discriminare&
-;
Lista drepturilor *arantate !emeilor de c/tre Natiunile Unite a !ost completat/ 2n 10--
prin actul "nternational cu privire la Drepturile #ivile si olitice
-0
& Articolul 2+ al acestui pact
prevede c/ orice cet/tean are dreptul si posibilitatea, !/r/ nici o discriminareB s/ ia parte la
conducerea treburilor publice, !ie direct, !ie prin intermediul unor repre3entanti alesiM s/ alea*/ si
s/ !ie ales, 2n cadrul unor ale*eri periodice, oneste, cu su!ra*iu universal si e*al si cu scrutin
secret, asi*ur?nd e7primarea liber/ a vointei ale*/torilorM s/ aib/ acces, 2n conditiile *enerale de
e*alitate, la !unctiile publice din tara sa&
Ast!el, #onventia asupra drepturilor politice ale !emeii 2mpreun/ cu actul "nternational
cu privire la Drepturile #ivile si olitice sunt documentele .r*ani3atiei Natiunilor Unite care
re*lementea3/ drepturile politice ale !emeii& Acestea sunt principalele instrumente care au
condus la recunoasterea dreptului de vot al !emeilor&
--
L& 1eanda, (uman 2ig)t# and 4omen"# 2ig)t#: )e &nitated %ation# -pproac), 2n (uman 2ig)t# +uaterl,, nr&
3C10;1, p& 12&
-:
.&N&U&, Conven ia pentru drepturile politice ale femeii, 20 decembrie 10+2, disponibil la %%%&irdo&roC!ile&p>pE
!isiereDidF100Y!mtFpd! Gaccesat la 12&0'&2011H
-;
.&N&U&, Conven ia pentru drepturile......
-0
Idem, Pactul privind drepturile civile...
9n ciuda prevederilor Declaratiei Universale a Drepturilor .mului, a #artei .&N&U&,
precum si a celor dou/ pacte, e*alitatea 2n drepturi a !emeilor continua s/ !ac/ discrimin/ri& Din
acest considerent, 2n 10-:, la propunerea #omisie pentru conditia !emeii, Adunarea *eneral/
.&N&U& a adoptat 2n unanimitate Declaratia asupra elimin/rii discrimin/rii !at/ de !emeii
:0
&
#on!orm primului articol al declaratiei, discriminarea !at/ de !emei este in<ust/ !iind o atin*ere
adus/ deminit/tii umane& Ast!el, 2n articolul 2 se cere abolirea le*ilor, cutumelor, re*ulamentelor
si practicilor 2n vi*oare care conduc la discriminarea !at/ de !emei si adoptarea de m/suri
<uridice adecvate pentru a asi*ura e*alitatea 2n drepturi a !emeilor si b/rbatilor& . important/
deosebit/ 2n structura declaratiei o repre3int/ articolul 3 care mentionea3/, pentru prima dat/
2ntr-un instrument international, rolul educatiei 2n sc>imbarea mentalit/tiiB Itrebuie luate toate
m/surile potrivite pentru a educa opinia public/ si a insu!la 2n toate t/rile dorinta de a aboli
pre<udec/tile si de a suprima toate practicile cutumiare sau altele care se 2ntemeia3/ pe
in!erioritatea !emeiiJ
:1
& Declaratia recunoaste 2n celelalte articole urm/toarele drepturi ale !emeiiB
libert/tile publice, dreptul la o cet/tenie, drepturi civile, abro*area dispo3itiilor discriminatorii
din codurile penale, inter3icerea tra!icului cu !emei si a e7ploat/rii prostitutiei !eminine, dreptul
la educatie, drepturi economice si sociale
:2
&
Adunarea *enerala .&N&U& a proclamat anul 10:+ ca !iind Anul "nternational al Femeii,
iar urm/torii 10 ani 410:--10;+5 sunt recunoscuti ca Deceniul Natiunilor Unite pentru FemeiiB
E*alitate, de3voltare si pace& Aceast/ perioad/ a constituit momentul de r/scruce 2n care
.r*ani3atia Natiunilor Unite a recunoscut drepturile !emeilor si a construit mecanisme si
instrumente pentru a le prote<a
:3
&
Ast!el, Anul "nternational al Femeii a repre3entat cea mai sustinut/ si intens/ actiune din
istorie ce a avut ca scop promovarea e*alit/tii !emeilor cu b/rbatii, prin recunoasterea
importantei pe care !emeile o au la de3voltarea societ/tii& #el mai important eveniment din anul
10:+ este prima con!erint/ .&N&U& asupra drepturilor !emeii, #on!erinta $ondial/ a Anului
"nternational, ce a avut loc 2n #iudad de $e7ico& 9n cadrul acestei con!erinte s-au aprobat
numeroase documente, 2ntre care cele mai importante suntB Declaratia de la #iudad de $e7ico si
lanul de actiune mondial 2n vederea reali3/rii obiectivelor Anului "nternational al Femeii&
:0
Idem, Declara ia a#upra eliminrii di#criminrii fa de femeii, : noiembrie 10-: diponibil la
>ttpBCC%%%&un>cr&or*Cre!%orldCdocidC3b00!0+03;&>tml Gaccesat la 0;&0'&2011H
:1
Ibidem
:2
$& =omescu, Protec ia i promovarea drepturilor femeilor la nivel interna ional , disponibil la
>ttpBCC%%%&cultura&mai&*ov&roCtraditiiCdreptul-!emeii&pd! Gaccesat la 2+&03&2011H
:3
Ibidem, p& +&
Anul international al !emeii este urmat de adoptarea de c/tre Adunarea @eneral/ a .&N&U&
2n 10:0 a #onventei pentru eliminarea tuturor discrimin/rilor !at/ de !emeii
:'
& #onven)ia
repre3int/ un tratat multilateral care contine dispo3i)iile de !ond ale Declaratiei asupra elimin/rii
discrimin/rii !at/ de !emeii& 9n preambul, se rea!irm/ necesitatea ca drepturile !undamentale ale
omului s/ !ie respectate, cu prec/dere cele care implic/ eliminarea !ormelor de discriminare 2n
!unctie de se7& ,e atra*e atentia asupra !aptului c/ discriminarea 2mpotriva !emeii 2nseamn/ o
violare a principiului e*alit/tii 2n drepturi, constituind o piedic/ 2mpotriva particip/rii !emeilor,
2n termeni e*ali cu b/rbatii, la viata politic/, social/, economic/ si cultural/& Ast!el, la !el ca si
declaratia, conventia consider/ discriminarea 2mpotriva !emeilor ca !iind incompatibil/ cu
demnitatea uman/
:+
& rin urmare, dreptul !emeilor de a contribui 2n mod e*al la 2mbun/t/)irea
condi)iilor de via)/ trebuie s/ !ie promovate 8i prote<ate&
Elementul de noutate al convetiei 2l repre3int/ !aptul c/ aceasta stabile8te mecanisme si
p?r*>ii interna)ionale pentru punerea 2n aplicare a dispo3i)iilor sale& Ast!el, statele semnatare
trebuie s/ raporte3e .r*ani3atiei Natiunilor Unite in!ormatii re!eritoare la m/surile luate pentru
atin*erea obiectivelor #onventiei& De asemenea, sunt prev/3ute or*anisme internationale
abilitate s/ solu)ione3e liti*iile dintre statele p/r)i cu privire la respectarea conven)iei&
#onventia pentru eliminarea tuturor discrimin/rilor !at/ de !emeii este structurat/ 2n sase
p/rti care 2nsumea3/ 30 de articole& rima parte de!ineste termenul de Idiscrimnare !at/ de
!emeiJ si stabileste modalit/tile le*islative prin care statele trebuie s/ asi*ure respectarea
drepturilor !emeilor& Ast!el, discriminarea !at/ de !emei este de!init/ ca !iind Iorice di!eren)iere,
e7cludere sau restric)ie ba3at/ pe se7, care are drept e!ect sau scop s/ compromit/ ori s/
ani>ile3e recunoa8terea, bene!iciul 8i e7ercitarea de c/tre !emei, indi!erent de starea lor
matrimonial/, pe ba3a e*alit/)ii dintre b/rbat 8i !emeie, a drepturilor omului 8i libert/)ilor
!undamentale, 2n domeniile politic, economic, social, cultural 8i civil sau 2n orice alt domeniuJ
:-
&
9n cadrul celei de a doua p/rti, se stabileste e*alitatea 2n drepturi civile si politice 2ntre
!emei si b/rbati& Dintre aceste drepturi cele mai importante sunt considerate a !i cele stabilite 2n
articolele : si ;B dreptul de a ale*e si de a !i ales, precum si dreptul de a participa ca repre3entant
al statului la toate structurile internationale
::
&
:'
.&N&U&, Conven ia pentru eliminarea tuturor di#criminrilor fa de femeii, 1; decembrie 10:0, disponibil la
>ttpBCC%%%&antidiscriminare&roCanti-discriminareCle*islatieCconventia-asupra-eliminarii-tuturor-!ormelor-de-
discriminare-!ata-de-!emei-ceda%CE>ei*>tF-00Y%idt>F000 Gaccesat la 02&0'&2011H
:+
"& $oroianu Ol/tescu, -bordri globale ale problematicii egalit ii i nedi#criminrii , 2n 2evi#ta Drepturile
!mului, nr&1C2003, p& -&
:-
.&N&U&, Conven ia a#upra eliminrii tuturor formelor de di#criminare ...
::
$& =omescu, op. cit., p& -&
artea a treia !ace re!erire la e*alitatea in drepturi 2n domeniile social, cultural, economic
precumB dreptul la educatie 4art& 105, dreptul e*al la munc/ 4art& 135, accesul e*al la servicii de
s/n/tate 4art& 125&
9n partea a patra se stipulea3/ e*alitatea 2n !ata le*ii si drepturi e*ale 2ntre !emei si b/rbati
la 2nc>eierea c/s/toriei, 2n decursul ei si la des!acerea ei& Urm/toarea parte, re*lementea3/
2n!iintarea unui #omitet pentru Eliminarea Discrimin/rii 2mpotriva !emeii sub e*ida .r*ani3atiei
Natiunilor Unite&
Ultima parte a #onventiei !ace re!erire la instrumentele de rati!icare precum si la
e7primarea re3ervelor cu privire la unele articole& ,pre e7emplu, @ermania si Elvetia au aplicat
restrictii cu privire la le*islatia militar/ national/ care prevede inter3icerea particip/rii !emeilor
la activit/ti ce implic/ con!licte armate&
B& 1e*lement/ri cu privire la violenta asupra !emeilor
Natiunile Unite au vorbit e7plicit despre violenta asupra !emeilor ca !iind o 2nc/lcare a
drepturilor omului 2n cadrul celei de a doua #on!erinte internationale a .&N&U& pentru drepturile
!emeilor, care a avut loc la 6iena 2n 1003& 9n cadrul acestei #on!erinte s-a a!irmat c/ Idrepturile
!emeilor sunt parte inalienabil/ 8i inte*rant/ din drepturile universale ale omuluiJ
:;
& 9n urma
acestei con!erinte .r*ani3a)ia Na)iunilor Unite a emis 2n decembrie 1003 o Declara)ie pentru
eliminarea tuturor !ormelor de violen)/ asupra !emeilor& #on!orm Declara)iei de la 6iena 8i
ro*ramului de Ac)iune de la 6iena, drepturile !emeii constituie o component/ inalienabil/ 8i
indisolubil/ a drepturilor universale ale omului, care nu trebuie relativi3ate prin invocarea
cutumelor culturale 8i tradi)ionale
:0
&
Declara)ia pentru eliminarea tuturor !ormelor de violen)/ asupra !emeilor enumer/
urm/toarele !orme de violen)/ asupra !emeilor din domeniul public 8i privat care repre3int/
2nc/lc/ri ale drepturilor omuluiB
violen)/ !i3ic/, se7ual/ 8i psi>olo*ic/ 2n !amilie, inclusiv abu3urile !i3ice 8i
abu3urile se7uale asupra !etelorM
violen)e le*ate de dot/M
violuri 2n c/snicieM
mutilarea or*anelor *enitale !emeie8ti 8i alte practici tradi)ionale care le3ea3/
inte*ritatea corporal/ a !emeilorM
:;
.&N&U&, Declaraie pentru eliminarea tuturor formelor de violen5
:0
$& =omescu, op. cit., p& -&
violen)a 2n a!ara c/s/toriei 8i violen)a 2n conte7tul e7ploat/riiM
violen)/ !i3ic/, se7ual/ 8i psi>olo*ic/ 2n a!ara comunit/)ii, inclusiv violuri,
abu3uri se7uale, >/r)uire se7ual/ 8i intimidare la locul de munc/, 2n institu)iile de
2nv/)/m?nt etc&M
tra!icul de !emei 8i prostitu)ia !or)at/M
acte de violen)/ !i3ic/, se7ual/ 8i psi>olo*ic/ s/v?r8ite de stat sau comise cu
acordul acestuia, violen)/ se7ual/ 8i psi>olo*ic/, indi!erent unde apare ea&
9n martie 100', a !ost inau*urat/ !unc)ia de 1aportor ,pecial permanent pe problema
violen)ei asupra !emeii, al c/rei mandat cuprinde 2ntre*ul con)inut al Declara)iei pentru
eliminarea tuturor !ormelor de violen)/ asupra !emeilor&
Declara)iei pentru eliminarea tuturor !ormelor de violen)/ asupra !emeilor a !ost adoptat/
2n cadrul celei de a patra #on!erinte "nternationale privind !emeile ce a avut loc la Bei<in* 2n
100+&
#on!erinta "nternational/ privind !emeile de la Bei<in* a !ost una dintre cele mai mari
con!erinte or*ani3ate sub auspiciile .r*ani3atiei Natiunilor Unite, av?nd 2n vedere num/rul
impresionant de mare de participanti& =otodat/, este unul dintre principalele evenimente cu un
impact ma<or asupra drepturilor !emeii& 9n urma #on!erintei s-au adoptat Declaratia de la Bei<in*
si lanul de acttiune de la Bei<in*, ambele alc/tuind instrumentele de emancipare a !emeilor din
toat/ lumea& Declara)ia 2ntruc>ipea3/ an*a<amentul comunit/)ii interna)ionale pentru promovarea
!emeilor prin punerea 2n aplicare a lat!ormei de ac)iune, asi*ur?ndu-se c/ o perspectiv/ de *en
este re!lectat/ 2n toate politicile 8i pro*ramele la nivel na)ional, re*ional 8i interna)ional&
#& 1e*lement/ri cu privire la tra!icul de !emeii
.r*ani3atia Natiunilor Unite a condamnat sclavia, tra!icul si e7ploatarea !emeilor prin
elaborarea si adoptarea a cinci #onventii
;0
& Ast!el, primul instrument international care urm/rea
combaterea tra!icului cu !emei a !ost Aran<amentul de la aris din 100' pentru reprimarea
tra!icului cu !emei albe
;1
& 9n 1010 s-a adoptat #onventia international/ re!eritoare la reprimarea
tra!icului cu !emei albe& 9n acelasi an, este adoptat primul document international cu re!erire la
publicatiile cu continut obsecen, respectiv An*a<amentul relativ la reprimarea circulatiei
;0
L& 1eanda, op. cit., p& 1+&
;1
"& #lo8c/, "& ,uceav/, "& $a7im, Drepturile omului n #i#temul %aiunilor &nite, Ed& Europa Nova, Bucure ti,
1003, p& 1+2&
publicatiilor obsecene
;2
& #on!orm acestui document statele p/rti se an*a<au s/ stabileasc/ o
autoritate menit/ s/ suprave*>e3e asupra aplic/rii an*a<amentului prin diverse mi<loace e7pres
speci!icate 2n document&
Aceste documente al/turi de alte instrumente internationale adoptate 2n prima <um/tate a
secolului al KK-lea pentru protectia !emeilor si copiilor, au condus la adoptarea #onventiei
pentru reprimarea tra!icului de !iinte umane si a e7ploat/rii prostitu/rii semenilor
;3
2n 10'0&
Aceast/ #onventie a avut ca scop combaterea tra!icului de !emei si de copii, consider?nd
pro7enetismul si or*ani3area prostitutiei drept activit/ti ile*ale& Ast!el, statele p/rti la #onventie
decidB Jpedepsirea oric/rei persoane care, pentru a satis!ace pasiunile altuiaB
a& ademeneste, atra*e sau 2ndeamn/, 2n vederea prostitu/rii, o alt/ persoan/ c>iar cu
consimt/m?ntul acesteiaM
b& e7ploatea3/ prostitutia altei persoane c>iar cu consimt/m?ntul acesteiaJ
;'
&
$ai mult, statele se an*a<ea3/ s/ sanctione3e persoanele care conduc sau !inantea3/, sub
orice !orm/, o cas/ de tolerant/& De asemenea, statele p/rti se an*a<ea3/ s/ comunice
,ecretariatului *eneral al .&N&U& orice modi!ic/ri ale normelor <uridice, re*lement/rilor si
practicilor administrative care !ac re!erire la obiectul #onventiei& 9ns/, acest demers al .&N&U& a
!ost un esec 2ntru-c?t tratattul a !ost adoptat de un num/r mic de state, iar unele dintre statele
p/rti l-au 2nc/lcat& Apre e7emplu, Franta desi a rati!icat conventia impo3itea3/ activitatea de
prostitutie, ast!el 2nc?t statul !avori3ea3/ prin re*lement/ri le*islative desc>iderea caselor de
tolerant/& 9n alte state p/rti, prostitutia este o activitate ile*al/, 2ns/ autorit/tile mani!est/ o
atitudine tolerant si nu adopt/ sanctiuni drastic de combatere&
9n ciuda instrumentelor create de .r*ani3atia Natiunilor Unite, comunitatea
international/ se con!runt/ cu *rave 2nc/lc/ri ale drepturilor !emeilor, 2n conte7tual di!erentelor
2ntre occident si orient&
Dup/ cum se poate observa, .r*ani3atia Natiunilor Unite a 2ncercat s/ promove3e si s/
*arante3e e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati, dar doctrina
;+
a ar/tat c/ practicile discriminatorii care
a!ectea3/ 2n mod !recvent statutul !emeii - precum violul, tra!icul de !iinte umane, e7cluderea din
viata public/ sau alte traditii ce se concreti3ea3/ 2n !orme de violent/ 2ndreptate 2mpotriva
!emeii-, nu sunt anali3ate si interpretate ca aduc?nd atin*ere drepturilor omului& e cale de
;2
L&A& Dumitrescu, recut i pre6ent n evolu ia in#trumentelor 3uridice pentru protec ia drepturilor omului , 2010,
disponibil la >ttpBCC%%%&dresmara&roC>otoDBCresearc>Ccon!erintaX202010CdocsCvolum
X20con!erinta&pd!Wpa*eF:- Gaccesat la 1+&0'&2011H
;3
.&N&U&, Conven iei pentru reprimarea traficului de fiin e umane i a exploatrii pro#titurii #emenilor , 12
decembrie 10'0 disponibil la %%%&irdo&roC!ile&p>pE!isiereDidF0;Y!mtFdoc Gaccesat la 1+&0'&2011H
;'
Ibidem, art& 1&
;+
L& 1eanda, op. cit., p& 1-&
consecinte, acestea nu intr/ sub incidenta instrumentelor internationale prin care .r*ani3atia
Natiunilor Unite doreste s/ *arante3e respectarea drepturilor !undamentale ale omului& Ast!el,
!orme ale discrimin/rii !emeilor continu/ s/ e7iste c>iar si 2n statele care au aderat la di!eritele
tratate internationale, inclusiv cele adoptate de .r*ani3atia Natiunilor Unite&
D& roceduri de sanctionare a actelor de 2nc/lcare a drepturilor !emeii
#onven)ia asupra elimin/rii tuturor !ormelor de discriminare a !emeilor este 2nsotit/ de
un protocol !acultativ care permitea persoanele discriminate 2ntr-unul din domeniile men)ionate
2n conven)ie s/ adrese3e #omisiei pentru eliminarea discrimin/rii !emeilor sesi3/rile lor&
rotocolul a stabilit 8i condi)iile 2n care putea !i !ormulat/ o ast!el de sesi3are
;-
B
statul de care apar)ine persoana care adresea3/ pl?n*erea trebuie s/ !i semnat 2n
prealabil at?t #onven)ia c?t 8i protocolul !acultativM
toate c/ile le*ale de solu)ionare a problemei 2n interiorul statului trebuie s/ se
epui3at& Acest lucru este valabil 8i atunci c?nd 2n )ara respectiv/ nu e7ist/ nici o
modalitate pentru !emei de a-8i e7prima pl?n*erile, sau dac/ tribunalele na)ionale
consider/ drepturile tradi)ionale sau de cutum/ deasupra tuturor celorlalte
drepturi&
9n ca3ul 2n care o persoan/ sau o *rupare de persoane sesi3ea3/ s/v?r8irea unor acte de
2nc/lcare a drepturilor !emeilor 2n )/rile semnatare ale conven)iei, #omisia !emeilor poate cere
statului semnatar s/ ia m/suri prealabile 2n vederea *arant/rii drepturilor celor a!ecta)i& 9n plus,
#omisia poate demara cercet/ri proprii 2n ca3ul 2n care i-au !ost aduse la cuno8tin)/ I2nc/lc/ri
*rave sau sistematice ale drepturilor 2nscrise 2n conven)ieJ
;:
&
De asemenea, orice atin*ere adus/ drepturilor !emeii poate !i pre3entat/ 2n !ata #urtii
"nternationale de Qustitie de la La*a spre sanctionare& #urtea "nternational/ de Qustitie este
principalul or*an <udiciar al .r*ani3atiei Natiunilor Unite& Qurisdictia acesteia este
complementar/ <urisdictiilor penale nationale, iar con!orm statutului acesteia #urtea dispune de
personalitate <uridic/ international/, !iind competent/ s/-si e7ercite !unctiile pe teritoriul oric/rui
stat-parte la ,tatut
;;
&
#urtea "nternational/ de Qustitie solu)ionea3/ di!erendele interna)ionale 2ntre state, atunci
c?nd toate celelalte op)iuni au !ost epui3ate& Ast!el, numai statele pot !i p/rti 2n cau3ele supuse
;-
& >ttpBCC%%%2&o>c>r&or*Cen*lis>Cla%Cceda%-one&>tm
;:
1& $i*a-Be8teliu, !rgani6aii Internaionale Inter.guvernamentale, Ed& ALL BecN, Bucure8ti, 2000, pp& ':&
;;
@& Elian, Curtea Internaional de 0u#tiie, Ed& Ztiin)i!ic/, Bucure8ti, 10:0, p& +3&
#urtii, aceasta anali3?nd e7clusive rapoartele de drept international public& . persoan/ !i3ic/ sau
<uridic/ nu se poate adresa #urtii "nternationale de <ustitie de la La*a&
3&2 olitica .r*ani3atiei "nternationale a $uncii 4.&"&$&5
.r*ani3atia "nternational/ a $uncii a !ost prima institutie international/ care a adoptat
norme cu putere <uridic/ 2n !avoarea drepturilor !emeii si, prin aceasta, implicit 2n !avoarea
e*alit/tii de sanse 2ntre !emei si b/rbati& Acest debut a avut loc 2n anul 1010 la Pas>in*ton prin
adoptarea #onventiei nr& 3 privind protectia maternit/tii& 9n articolul 2 al #onventiei sunte
de!inite notiunile de !emeie si copilB Stermenul de !emeie desemnea3/ orice persoan/ de se7
!eminin, de orice v?rst/ sau nationalitate, indi!erent dac/ e c/s/torit/ sau nu, iar termenul de
copil se re!era la orice copil, le*itim sau nuJ
;0
& De asemenea, #onventia introduce dreptul !emeii
la un concediu de maternitate de minim sase s/pt/m?ni, precum si obli*atia an*a<atorului de a
remunera acest concediu 4art& 35& rin aceast/ #onventie se re*lementea3/ la nivel international
imposibilitatea ana*a<atorului de a concedia o !emei a!lat/ 2n concediul de maternitate 4art& '5&
Notiunile de e*alitate de sanse si e*alitate de tratament au 2nceput s/ !ie utili3ate 2n anul
10+;, c?nd .r*ani3atia "nternational/ a $uncii a adoptat #onventia nr& 111 privind discriminarea
2n domeniul !ortei de munc/ si e7ercit/rii pro!esiei& rin aceast/ #onventie, .&"&$& prevede
standarde minime obli*atorii pentru statele semnatare 2n vederea protectiei persoanei 2mpotriva
discrimin/rii
00
&
#onven)ia .r*ani3a)iei $ondiale a $uncii nr& 1;3C2000 proclam/ unele idei 8i linii
directoare pentru a determina statele membre s/ introduc/ 2n le*isla)iile lor m/suri cu caracter
protectiv 2n domeniul maternit/)ii, contribuind ast!el la protectia drepturilor !emeii la nivel
international& De asemenea, #onven)ia ."$ prevede dreptul la concedii medicale, cu indicarea
duratei minime, e7primat/ 2n s/pt/m?ni, dar 8i cuantumul minim al indemni3a)iei de care trebuie
s/ bene!icie3e salariata pe durata concediului de maternitate 42C3 din venitul minim al !emeii5&
#onven)ia prevede 8i dreptul !emeii *ravide, l/u3e ori care al/ptea3/ la pau3e care vor !i
asimilate perioadelor lucrate, pentru care se datorea3/ salariu& La !inalul concediului de
;0
.&"&$&, Conven ia numrul 7 privind protec ia maternit ii 1010 disponibil la
>ttpBCC%%%&mmuncii&roCpubCima*emana*erCima*esC!ileCDomeniiC1elatiiX20bilaterale-or*ani3atiiC#onventii-
."$C3&pd! Gaccesat la 12&0'&2011H&
00
1& $i*a-Be8teliu, op. cit., p& -2&
maternitate, potrivit #onven)iei ."$, are dreptul s/ se 2ntoarc/ pe acela8i post sau pe un post
similar
01
&
3&3 olitica Uniunii Europene
E*alitatea 2ntre !emei si b/rbati repre3int/ un drept !undamental, o valoare comun/
tuturor statelor membre si o conditie necesar/ pentru 2ndeplinirea valorilor !undamentale si a
obiectivelor promovate de Uniunea European/&
02
A& #adru normativ primar
Uniunea European/ a recunoscut de la 2nceputurile sale importanta e*alit/tii de tratament,
cons!iintind prin =ratatul de la 1oma principiul unei remuneratii e*ale pentru b/rbati si !emei,
pentru munc/ e*al/ 4art& 1105& Doctrinarii consider articolul 110, sursa le*islatiei comunitare
cuprivire la e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati 2n domeniul muncii&
=ratatul de la Amsterdam 4100:5 include un articol consacrat principiului *eneral al
nediscrimin/rii& Uniunea European/ poate 2nl/tura orice !orm/ de discriminare, inclusiv cea ape
motiv de se7& Actiunile sunt 2ntreprinse de c/tre #onsiliul de $inistri prin deci3ii adoptate 2n
unanimitate pe ba3a propunerilor #omisiei si dup/ consultarea arlamentului European& $ai
mult, tratatul de la Amsterdam consolidea3/ 2n mod e7plicit principiul al e*alit/tii 2ntre b/rbati si
!emei la locul de munc/ 4art& 1'15& 9n 2n)elesul acestui articol, plata S2nseamn/ salariul minim sau
obi8nuit, !ie 2n numerar, !ie 2n bunuri, pe care lucr/torul 2l prime8te, direct sau indirect, pentru
munca sa de la an*a<atorul s/uJ
03
& ara*ra!ul 2 al aceluiasi articol, stabile8te c/ prin remunera)ie
se 2n)ele*e salariul de ba3/ sau minim, tratamentul 8i toate celelalte avanta<e pl/tite direct sau
indirect, 2n bani sau 2n natur/, de c/tre an*a<ator lucr/torului pentru munca acestuia& E*alitatea
de remunera)ie, !/r/ discriminare ba3at/ pe se7 implic/B
a5 remunera)ia acordat/ pentru aceea8i munc/ pl/tit/ 2n acord s/ !ie stabilit/ pe ba3a
aceleia8i unit/)i de m/sur/M
01
>ttpBCC%%%&ilo&or*CpublicCen*lis>C*ender&>tm
02
"& $& Ol/tescu, Egalitate de an#e, egalitate de tratament, Bucure ti, Ed& "nstitutul 1om?n pentru Drepturile
.mului, 2000, p& :&
03
D& Bala>ur, Protec ia european a drepturilor omului. De la 8agna C)arta la Carta Drepturilor 9undamentale a
&niunii Europene. Ed& Universit/ ii Al& "& #u3a, "a i, 200:, p& :1&
b5 remunera)ia acordat/ pentru o munc/ pl/tit/ 2n raport de timpul lucrat s/ !ie aceea8i
pentru un loc de munc/ identic&
Articolul 1'1 are e!ect direct, at?t vertical, c?t 8i ori3ontal, 2n sensul c/ d/ na8tere la
drepturi 8i obli*a)ii at?t 2ntre state 8i persoanele !i3ice, c?t 8i 2ntre particulari
0'
& =ratatul de la
Amsterdam a trans!ormat e*alitatea de tratament 2ntre b/rba)i 8i !emei 2ntr-un obiectiv al
comunit/)ii 4art& 25 prin prevederea nevoii de a se elimina inec>itatea 8i a se promova e*alitatea
2ntre b/rba)i 8i !emei 4art& 3 para*& 25& rin tratat se introduce conceptul de discriminare po3itiv/,
2n ba3a c/ruia statele membre pot 2ntreprinde actiuni pentru !avori3area !emeilor 2n vederea
ec>ilibr/rii situatiei 2n domeniile de lucru&
9nainte de adoptarea =ratatului de la Amsterdam, competen)a comunit/)ii de a ac)iona
direct 2mpotriva discrimin/rii a !ost contestat/ 8i, de aceea, articolul 13 introdus prin acest tratat,
a repre3entat o important/ de3voltare 2n domeniul nediscrimin/rii, atribuind #onsiliului
competen)e pentru a lua m/suri de combatere a discrimin/rii pe ba3/ de se7, ras/, ori*ine etnic/,
reli*ie sau opinie, >andicap, v?rst/ sau orientare se7ual/& Articolul 13 nu constituie o inter3icere
direct/ a discrimin/rii, ci mai de*rab/ o dispo3i)ie ce permite comunit/)ii s/ adopte o serie de
m/suri 2mpotriva discrimin/ri
0+
i& Aceast/ interdic)ie de discriminare se adresea3/ statelor
membre& Ea se aplic/ 8i pe plan ori3ontal, adic/ 2n contractele colective de munc/ 8i 2n
contractele individuale de munc/ 8i acord/ protec)ie contra discrimin/rilor directe 8i indirecte&
De asemenea, se o!er/ #onsiliului sarcina de a actiona, la propunerea #omisiei, 2n
vederea combaterii discrimin/rii
0-
&
=ot prin tratatul de la Amsterdam se prevede clau3a de suspendare care poate !i !olosit/
2mpotriva oric/rui stat membru care 2ncalc/, 2n mod repetat, principiile care stau la ba3a Uniunii
Europene, inclusiv principiul e*alit/tii de *en&
=ratatul de la Lisabona 420005 instaurea3/ o vi3iune european/ clar/ re!eritoare la
e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati prin rea!irmarea principiului de e*alitate de *en 2n toate politicile
Uniunii EuropeneB S9n actiunile sale, Uniunea urm/reste s/ elimine ine*alit/tile si s/ promove3e
e*alitatea 2ntre b/rbti si !emeiJ
0:
&
De asemenea, #arta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, document care are
valoarea <uridic/ a unui tratat, !ace re!erire la principiul e*alit/tii 2ntre !emei si b/rbati si include
prevederi re!eritoare la maternitate, pun?nd accent pe drepturile !emeilor *ravide si ale mamelor&
Ast!el, articolul 33 prevede c/ pentru a concilia viata de !amilie si viata pro!esional/, orice
0'
"& $& Ol/tescu, op. cit., p& '0&
0+
"& $uraru, @>& "ancu, op. cit., p& :0&
0-
B& @utan, Protec ia european a drepturilor omului , Ed& #L BecN, Bucure ti, 200-, p& 30&
0:
D& Bala>ur, op. cit., p& ;3&
persoan/ are dreptul de a !i prote<at/ 2mpotriva oric/rei concedieri din motive de maternitate,
precum si dreptul la un concendiu maternal pl/tit si la un concediu paternal acordat 2n urma
nasterii sau adoptiei unui copil
0;
&
B& #adru normativ comunitar derivat
"nstitutiile Uniunii Europene au luat m/suri la diverse niveluri 2n vederea promovarii
e*alit/tii 2ntre !emei si b/rbati&
Ast!el, #onsiliul European si-a mani!estat vointa politic/ de a participa la promovarea
e*alit/tii de sanse, adopt?nd o serie de re3olutii si recomand/ri, cele mai recente re!erindu-se la
participarea 2n e*al/ m/sur/ a b/rbatilor si !emeilor la procesul de deci3ie&
Ast!el, desi #onventia European/ a Drepturilor .mului nu consacr/ 2ntr-o manier/
*eneral/, principiul e*alit/tii 2ntre !emei si b/rbati, se inter3ice, potrivit art& 1', orice
discriminare ba3at/ 2ntre altele, pe deosebirile de se7, 2n ceea ce priveste drepturile pe care le
prote<ea3/& $ai mult, prin rotocolul nr& : ad/u*at #onventiei se enunt/ principiul e*alit/tii 2n
drepturi si 2ndatoriri al sotilor 2n cadrul c/s/toriei
00
&
#arta ,ocial/ European/ contine o serie de drepturi speci!ice 2n !avoarea !emeilor printre
careB remunerarea e*al/ a lucr/torilor, indi!erent de se7M protectia mamelor si a !emeilor care
muncescM protectia social/ si economic/ a !emeilor si copiilor&
rotocolul Aditional din 10;; include dreptul la sanse e*ale si tratament nedi!eretiat la
locul de munc/ si 2n domeniul pro!esional, !/r/ discrimin/ri 2ntemeiate pe se7& "ar, #arta ,ocial/
1evi3uit/ contine o clau3a special/ care inter3ice orice discriminare, inclusiv cea ba3at/ pe
se7
100
&
#on!orm doctrinei
101
, cel mai important document elaborate de #onsiliul Europei 2n
domeniul drepturilor !emeii, 2l repre3int/ Declaratia cu privire la e*alitatea dintre !emei 8i b/rba)i
din 10;;& Acest document a!irm/ c/ Ie*alitatea constituie o parte inte*rant/ a drepturilor omului,
iar eradicarea oric/rei discrimin/ri ba3ate pe se7 repre3int/ o conditie sine Aua non a democratiei
si un imperativ al drept/tii socialeJ
102
&
0;
B& @utan, op. cit., p& 112&
00
$& Florica, Con#ideraii privind cetenia european i #tatutul ceteanului European, disponibil la %%%&inm-
le7&roC!isiereCpa*D3'CdetD'1+C13;+&doc Gaccesat la 21&0'&2011H
100
"& $oroianu, 1& erb/nescu, Drepturile femeii . egalitate i parteneriat , Ed& "nstitutul 1om?n pentru Drepturile
.mului, Bucure ti, 100:, pp& 3'-3+&
101
B& @utan, op. cit., p& 112&
102
#&E&, Declara ia cu privire la egalitatea dintre femei i brbai, 10;;, disponibil la
%%%&ccre&or*CdocsCc>arteD e*ali teDro&doc Gaccesat la 03&0'&2011H
rin aceast/ declara)ie, statele membre ale #onsiliului Europei statuea3/ c/ 2n vederea
acceler/rii instaur/rii unei e*alit/)i, de !apt, 2ntre !emei 8i b/rba)i sunt necesare m/suri temporare
speciale cu privire laB
protec)ia drepturilor individuale ale !emeiiM
participarea !emeii la via)a politic/, economic/, social/ 8i cultural/M
accesul !emeii la toate nivelurile !unc)iilor publiceM
accesul la educa)ie 8i libera ale*ere a tipului de 2nv/)/m?nt 8i a !orm/rii pro!esionale
ini)iale 8i continueM
eradicarea violen)ei asupra !emeii din !amilie 8i din societateM
promovarea independen)ei economice a !emeiiM
#onsiliul European a contribuit la #on!erinta "nternational/ privind !emeile de la Bei<in*,
prin or*ani3area unei #on!erinte intitulateJ E*alitate si democratieB uropie sau s!idareEJ 2n urma
c/ruia s-a iterat conclu3ia !erm/ c/ democratia nu poate e7ista !/r/ e*alitate de *en
103
&
Un alt or*anism la Uniunii Europene care a participat activ in domeniul drepturilor !emeii
este #omisia European/ prin elaborarea de directive& rima directiv/ cu re!erire la e*alitatea
2ntre !emei si b/rbati este Directiva :+C11:C#EE prin care se reia principiul de la articolul 110 al
=ratatului de la 1oma& 9ns/, primul document al #omisie care are ca subiect e*alitatea de *en
este directiva :-C20:C#EE privind punerea 2n aplicare a principiului e*alit/)ii de tratament 2ntre
b/rba)i 8i !emei 2n ceea ce prive8te accesul la an*a<are, la !ormare 8i promovare pro!esional/ 8i
condi)iile de munc/, care stabile8te obli*a)ia statelor membre de a insera 2n le*isla)iile lor
na)ionale dispo3i)iile necesare pentru a asi*ura e*alitatea de tratament 2ntre b/rba)i 8i !emei 2n
ceea ce prive8te accesul la locurile de munc/, !ormare si promovare pro!esional/, precum 8i 2n
ceea ce prive8te condi)iile de munc/& 9n articolul 2 al acestei directive este de!init principiul
e*alit/tii de tratament con!orm c/ruia Inu va !i nici un !el de discriminare pe ba3/ de se7, direct
sau indirect, prin re!erire 2n particular la statutul material sau !amilialJ& 9n alineatul 2 al aceluiasi
articol este prev/3ut/ o sin*ur/ dero*are de la acest principiu re!eritoare la activit/tile 2n care
Sdatorit/ naturii lor sau mediului 2n care sunt des!/8urate, se7ul lucr/torului constituie un !actor
determinantJ
10'
&
rin alineatul 3 al aceluiasi articol se introduce 2n le*isla)ia comunitar/ conceptele de
discriminare indirect/ 8i ac)iune po3itiv/ 2n !avoarea !emeilor, prin o!erirea posibilit/tii statelor
103
"& $& Ol/tescu, op. cit., p& +1&
10'
"& $oroianu, 1& erb/nescu, op. cit., p& :2&
membre de a adopta dispo3i)ii privind protec)ia !emeilor, cu deosebire re!eritoare la sarcin/ 8i
maternitate&
=otusi, Directiva :-C20:C#EE nu de!ine8te conceptele de discriminare direct/ sau
indirect/, deoarece, anterior, au !ost adoptate Directiva 2000C'3C#E privind punerea 2n aplicare a
principiului e*alit/)ii de tratament 2ntre persoane !/r/ deosebire de ras/ sau ori*ine etnic/,
precum 8i Directiva 2000C:;C#E privind crearea unui cadru *eneral 2n !avoarea e*alit/)ii de
tratament 2n materie de ocupare 8i munc/, ce de!inesc discriminarea direct/ 8i indirect& rin
urmare, a !ost necesar/ adoptarea Directivei 2002C:3C#E care adau*/ aceste de!ini)ii 2n domeniul
acoperit de Directiva :-C20:C#EE
10+
& Directiva 2002C:3C#E !ace re!erire, de asemenea, la
>/r)uire 8i >/r)uire se7ual/ declar?ndu-le contrare e*alit/)ii de tratament 2ntre b/rba)i 8i !emei& ,e
sublinia3/ c/ aceste !orme de discriminare se mani!est/ nu numai la locurile de munc/, dar, de
asemenea, cu oca3ia accederii la un loc de munc/ 8i la !ormare pro!esional/& De asemenea,
directiva accentuea3/ asupra dreptului pe care 2l are !emeia a!lat/ 2n concediu de maternitate sau
la terminarea acestuia de a-8i relua locul de munc/ sau unul ec>ivalent 2n condi)ii care s/ nu-i !ie
mai pu)in !avorabile 8i s/ bene!icie3e de orice 2mbun/t/)ire a condi)iilor de lucru la care ea ar !i
avut dreptul 2n timpul absen)ei sale& .rice tratament mai pu)in !avorabil su!erit de o !emeie le*at
de sarcin/ sau de concediul de maternitate 2n sensul Directivei 02C;+C#EE constituie o
discriminare 2n sensul Directivei 2000C:3C#E
10-
&
Activit/)ile pro!esionale pe care statele membre le pot e7clude din c?mpul de aplicare al
Directivei :-C20:C#EE trebuie s/ !ie limitate la acelea care necesit/ an*a<area unei persoane de
un anume se7, 2n considerarea naturii activit/)ilor pro!esionale respective, obiectivul urm/rit
trebuind s/ !ie le*itim 8i con!orm principiului propor)ionalit/)ii, ast!el cum re3ult/ din
<urispruden)a #ur)ii Europene de Qusti)ie&
Dac/ ma<oritatea documentelor Uniunii Europene !ac re!erire 2n special la e*alitatea de
*en 2n domeniul muncii, #omisia European/ si-a !/cut cunoscut/ intentia de a propune o
directiv/ privind discriminarea pe criterii de se7 si 2n alte domenii, precum cel social&
9n esent/, documentele elaborate de institutiile Uniunii Europene si adoptate de c/tre
statele membre au urm/rit a!irmarea si *arantarea e*alit/tii de *en, ast!el 2nc?t !emeile s/ nu mai
!ie nevoite s/ alea*/ 2ntre viata de !amilie si carier/, s/ !ie remunerate e*al cu b/rbatii pentru
10+
=& te!an, Principiul nedi#criminrii n dreptul comunitar: Impactul a#upra ordinii 3uridice naionale, 2n
(E8I$, p& 3&
10-
$& 6oicu, Protecia european a drepturilor omului : eorie i 3uri#pruden, Ed& Lumina Le7, 2001, p& 3:&
aceeasi munc/, s/ ocupe un num/r e*al din !unctiile cele mai 2nalte din a!aceri si din
administratie&
#u toate acestea, e*alitatea de sanse este departe de a !i reali3at/ 2n conte7tul Uniunii
Europene& ,tatisticile
10:
arat/ c/ !emeile care lucrea3/ cu <um/tate de norm/ sunt mai numeroase
dec?t b/rbatii, si sunt, 2n medie, mai putin remunerate dec?t b/rbatii, ocup?nd mai putine posturi
de r/spundere&
Al/turi de instrumentele create, Uniunea European/ a demarat de-a lun*ul timpului
proiecte ample cu scopul de a combate e!ectele ne*ative ale ine*alit/tii de *en prin de3voltarea
le*islatiei statelor membre cu prec/dere 2n sase domenii prioritareB independenta economic/ -
e*al/ pentru !emei si b/rbati, concilierea vietii private cu cea pro!esional/, repre3entarea e*al/ 2n
procesul de luare a deci3iilor, eradicarea oric/rei !orme de violent/ ba3ate pe *en, eliminarea
stereotipurilor de *en, promovarea e*alit/tii de *en 2n cadrul politicilor e7terne si de3voltare
10;
&
$ai mult #omisia European/ si-a luat an*a<amentul de a ve*>ea atent asupra
implement/rii directivelor cu privire la punerea 2n aplicare a principiului e*alit/tii de tratament
2ntre !emei si b/rbati 2n ceea ce priveste accesul la 2ncadrarea 2n munc/, la !ormarea si la
promovarea pro!esional/, precum si accesul la bunuri si servicii& 9nc/lcarea acestor directive de
oricare stat membru atra*e penali3/ri severe din partea Uniunii Europene&
#& rocedura de santionare a atin*erilor aduse drepturilor !emeii
9n documentele elaborate de institutiile Uniunii Europene s-a a!irmat de nenum/rate ori
c/ persoanele care !ac obiectul discrimin/rii ba3ate pe se7 trebuie s/ dispun/ de mi<loace de
protec)ie <uridic/ adecvate&
entru a *aranta accesul tuturor persoanelor la o <ustitie ec>itabil/, Uniunea European/ a
or*ani3at la ,trasbour* #urtea European/ a Drepturilor .mului& Fiind parte inte*rant/ din
drepturile omului, drepturile !emeii sunt prote<ate de #urtea European/ de la ,trasbour*&.rice
person/, !i3ic/ sau <uric/, care consider/ c/ i-a !ost 2nc/lcat un drept prev/3ut 2n #onventia
European/ a Drepturilor .mului ori 2n protocoalele acesteia, se poate adresa #urtii Europene&
9ns/, 2nainte de a se adresa #urtii Europene, persoana 2n cau3/ trebuie s/ !i epui3at 2n statul pe
teritoriul c/ruia a avut loc v/t/marea, toate c/ile de recurs pe care le are la di3po3itie& De
10:
>ttpBCCec&europa&euCsocialCmain&<spEcat"dF'1;
10;
D& $a3ilu, Drepturile omului : concept, exigene i realiti contemporane, Ed& Lumina Le7, Bucure8ti, 2003, pp&
-;-:-&
asemenea, #urtea European/ poate !i sesi3at/ 2n termen de - luni de la data r/m?nderii de!initive
a deci3iei enuntat/ de cea mai 2nalt/ autoritatea national/ competent/
100
&
l?n*erile trebuie s/ priveasc/ actele unei autorit/)i publice 4arlament, instan)e de
<udecat/, administra)ie5 dintr-unul din statele semnatare ale #onven)iei, aceasta neput?ndu-se
ocupa& #urtea European/ de Qusti)ie a recunoscut dreptul la tratament e*al ca un drept
!undamental 2n dreptul comunitar& rincipiul e*alit/)ii salariilor prev/3ute de art& 1'1 a !/cut
obiectul unei bo*ate <urispruden)e a #ur)ii de Qusti)ie, care a decis c/ acesta este de aplicabilitate
direct/, inclusiv conven)iile private, colective sau individuale 4ca3ul @arlandCBritis> 1ail
En*ineerin*5
110
&
100
$& 6rabie, Cetenie i drepturi europene, Ed& =ritonic, Bucure8ti, 200:, p& 02&
110
N& 6oiculescu, Dreptul muncii. 2eglementri interne i comunitare, Ed& Polters [lu%er, Bucure8ti, 200:, p& 100&
De asemenea, e*alitatea salariilor nu trebuie s/ !ie interpretat/ doar ca e*alitate 2ntre
lucr/torii ce muncesc 2n mod simultan 2n aceea8i 2ntreprindere, ci 8i ca e*alitate 2ntre lucr/torii ce
ocup/ 2n mod succesiv acela8i post de munc/ 4ca3ul PendU ,mit>C $ac>artUs Ltd&5&
@arland 2mpotriva Britis> 1ail En*ineerin* - Lot/r?re din 0 !ebruarie 10;2
$itua ia de fapt
An*a<a)ii 8i pensionarii companiei Britis> 1ail En*ineerin* , bene!iciau de tari!e
pre!eren iale pentru c/l/torii cu trenurile companiei, indi!erent de se7ul acestora&
De tari!e pre!eren iale bene!iciau i !amiliile an*a<a)ilor sau ale pensionarilor de
se7 masculin, dar nu i !amiliile pensionarilor de se7 !eminin&
@arland a depus pl?n*ere la #ED. invoc?nd ile*alitatea di!eren ei de tratament
prin 2nc/lcarea art& 110 din =ratatul de la 1oma&
(otr/rea
#urtea European/ a a!irmat c/ bene!iciile acordate de c/tre Britis> 1ail
En*ineerin* an*a<a ilor, pensionarilor i !amillilor acestora intr/ sub inciden a art&
110 din =ratatul de la 1oma, cu privire la remunera ie e*al/ pentru !emeii i
b/rba i& Ast!el, Britis> 1ail En*ineerin* aduce o 2nc/lcare direct/ prevederilor
=ratatului de la 1oma&
,mit> 2mpotriva $ac>artUs Ltd& - Lot/r?re din 2: martie 10;0
$itua ia de fapt
PendU ,mit> a !ost an*a<at/ de c/tre $acart>Us la 1 martie 10:- pe postul de
mana*er de depo3it !armaceutic, cu un salar s/pt/m?nal de +0 de lire& PendU ,mit>
s-a considerat v/t/mat/ 2n drepturile sale, deoarece persoana, de se7 masculin, care
a ocupat anterior postul ce i s-a o!erit era remunerat/ cu un salar s/pt/m?nal de -0
de lire&
PendU ,mit> a invocat 2nc/lcarea art& 110 din =ratatul de la 1oma re!eritor la
dreptul la remunera ie e*al/ 2ntre !emei i b/rba i pentru aceea i munc/&
(otr/rea
#urtea European/ a a!irmat c/ 2n interpretarea art& 110 din =ratatul de la 1oma
no iunea de Smunc/ e*al/J trebuie apreciat/ 2n sens calitativ& "nciden a acestui
articol nu trebuie limitat/ doar la situa iile 2n care !emeile i b/rba ii prestea3/
acee i munc/ 2n aceea i perioad/ de timp 2n serviciul aceluia i an*a<ator&
#urtea a apreciat c/ pot e7ista di!eren e de salariu 2ntre persoane care ocup/
consecutiv acela i post, 2ns/, aceste di!eren e trebuie s/ !ie cau3ate de !actori care
nu au la ba3/ di!eren a de *en&
9n pre3entul ca3, #urtea a apreciat c/ nu au e7istat di!eren e 2ntre natura muncii
prestat/ de PendU ,mit> i cea prestat/ de predecesorul ei, ast!el 2nc?t $ac>artUs
Ltd& a adus o atin*ere direct/ art& 110 al =ratatului de la 1oma&
#A"=.LUL '& $ecanisme de protectie a drepturilor !emeii pe plan international
#oncomitent cu adoptarea unor instrumente <uridice adecvate, comunitatea
international/ s-a concentrat asupra constituirii unor or*anisme si mecanisme e!iciente
pentru protectia si *arantarea drepturilor !emeii&
.r*ani3atia Natiunilor Unite are 2n subordinea sa mai multe institutii speciali3ate
pe probleme le*ate de e*alitatea de *en& Aceste institutii conlucrea3/ pentru o mai bun/
implementare a deci3iilor 2n toate t/rile lumii&
'&1 #omitetul pentru eliminarea discrimin/rii 2mpotriva !emeii
,tatele parte a #onventie pentru eliminarea tuturor !ormelor de discriminare
2mpotriva !emeii, au obli*atia de a implementa sistematic si continuu toate prevederile
conventiei& 9n scopul e7amin/rii pro*reselor reali3ate 2n aplicarea conventiei, se
constituie un #omitet pentru eliminarea discrimin/rii !at/ de !emei 4#omitetul #EDAP5&
#omitetul este alc/tuit din 23 de membri, e7perti av?nd Io 2nalt/ tinut/ moral/ si
competent/ 2n problemele re*lementate prin #onventieJ
111
& $embrii #omitetului au un
mandate de ' ani, iar ale*erea lor se !ace respect?ndu-se principiul Idistributiei
*eo*ra!ice ec>itabile si a repre3ent/rii di!eritelor !orme de civili3atie si a principalelor
sisteme <uridiceJ&
#omitetul pentru eliminarea discrimin/rii !at/ de !emei are atributia Is/ anali3e3e
pro*resele 2nre*istrate 2n implementarea #onventiei, inclusiv rapoartele 2nre*istrate de
statele p/rti cu privire la evolutiile constatate 2n t/rile lorJ
112
!/c?nd su*estiile si
recomand/rile ce se impun&
#omitetul 2ndeplineste aceast/ sarcin/ prin derularea a trei activit/ti principaleB
a5 $onitori3ea3/ pro*resul !iec/rui stat-parte privind implementarea
prevederilor #onventiei pentru eliminarea tuturor !ormelor de discriminare
2mpotriva !emeii, e7amin?nd raporatele periodice depuse de *uverneM
111
.&N&U&, Conven ia pentru eliminarea tuturor formelor de di#criminare , art& 1: pct& 1
112
.&N&U&, Conven ia pentru eliminarea tuturor formelor...., art& 1;&
b5 E7aminea3/ pl?n*erile individuale privind 2nc/lcarea drepturilor !emeilor
con!orm rotocolului optional al #onventieiM
c5 #oordonea3/ misiuni 2n statele-parte 2n conte7tul preocup/rile le*ate de
2nc/lc/ri sistematice sau *rave ale drepturilor prev/3ute 2n tratat&
#omitetul #EDAP poate primi rapoarte si din partea or*ani3atiile non-
*uvernamentale, cu prvire la orice aspect al con!orm/rii *uvernelor la #onventia pentru
eliminarea tuturor !ormelor de discriminare 2mpotriva !emeii& .r*ani3atiile
*uvernamentale, al/tui de persoanele !i3ice, pot depune si pl?n*eri c/tre #omitetul
#EDAP&
'&2 #omisia pentru conditia !emeii
9n 10':, 2n cadrul #onsiliului Economic si ,ocial, prin 1e3olutia 11C11 s-a
or*ani3at un nou mecanism de ap/rare a drepturilor !emeii - #omisia pentru conditia
!emeii
113
& #omisia este compus/ dintr-un num/r de '+ de repre3entanti ai statelor membre
ale Natiunilor Unite, alesi de c/tre #onsiliul Economic si ,ocial pe o durat/ de ' ani&
,esiunile acestei comisii se tin 2n mod normal la 2 ani, pe parcursul a trei saptam?ni&
rincipalele atributii ale comisie suntB e!ectuarea de studii si rapoarte privind
promovarea drepturilor !emeii de c/tre statele membre .&N&U&M promovarea e*alit/tii
dintre !emei si b/rbatiM 2ntocmirea si elaborarea unor conventii internationale 2n domeniul
s/u de activitate&
,ub raportul problemelor abordate, activitatea comisiei se poate divi3a 2n douaB de
la crearea sa p?na 2n 10:+, si dup/ aceast/ dat/& 9n primii ani de activitate, comisia s-a
preeocupat 2n principal de asi*urarea e*alit/tii <uridice a b/rbatului si !emeii& Ast!el, 2n
aceast/ perioad/ s-a ocupat de probleme caB drepturile politice ale !emeii, conditia !emeii
2n dreptul privat, accesul tinerelor !ete si al !emeilor la studiu, etc& Dupa 10:+, comisia s-
a preocupat de pre*/tirea unei conventii asupra eliminarii tuturor !ormelor de
discriminare !at/ de !emei, a stabilit pro*ramul pentru Deceniul Natiunilor Unite pentru
!emeie 410:--10;+5 si a or*ani3at #on!erinta Deceniului Natiunilor Unite pentru !emeie
410;05&
113
B& Adrian, op. cit., p& 120&
#omisia s-a ocupat deopotriva de elaborarea unor studii, a unor conventii,
declaratii si recomand/ri si de aplicarea lor e!ectiv/ de c/tre *uverne, institutii
speciali3ate si or*ani3atii *uvernamentale si non-*uvernamentale& Ast!el, comisia a
e7aminatB protectia !emeilor 2n perioada de ur*ent/ si con!lict armat 2n lupta pentru pace,
autodeterminare, eliberare national/ si independent/M in!luenta mi<loacelor de in!ormare
2n mas/ asupra atitudinilor !at/ de rolul care revine !emii si b/rbatului 2n societatea
actual/M in!luenta activit/tilor de interese str/ine, economice si altele asupra conditiilor de
viat/ ale !emeii 2n teritoriile dependenteM problemele !emeilor care lucrea3/ av?nd 2n
acelasi timp si responsabilit/ti !amilialeM problemele speciale ale !emeilor retinute sau
2ntemnitate
11'
&
rin aceast/ activitate de cercetare, comisia a devenit comitet pre*/titor pentru un
num/r din ce 2n ce mai mare de con!erinte mondiale ale .&N&U& pe acest subiect& Acest
!apt a adus comisie o in!luent/ politic/ sporit/&
#omisia pentru conditia !emeii derulea3/ un pro*ram permanent de educatie
civic/ si politic/ a !emeii si 2ncura<ea3/ *uvernese si or*ani3atiile non-*uvernamentale s/
se implice 2n ast!el de actiuni&
?na 2n pre3ent, s-a dovedit a !i mai usor pentru comisie s/ se an*a<e3e 2n
activit/ti promotionale dec?t s/ actione3e 2n ca3ul unor 2nc/lc/ri speci!ice privind
drepturile !emeii& #omisia a trebuit s/ lupte mult timp pentru a dob?ndi competenta de a
trata pl?n*erile re!eritoare la ast!el de 2ncalcari& La 2nceputul anilor opt3eci, #onsiliul
Economic si ,ocial a abilitat comisia s/ e7amine3e 2n anumite limite reclamatiile privind
2ncalcari speci!ice ale drepturilor !emeii& #omisia a !olosit aceste comunic/ri mai cur?nd
ca sursa de in!ormatii pentru studiile sale, dec?t ca instrument capabil s/ in!luente3e
*uvernele s/ ia 2n considerare pl?n*eri determinate& 9n pre3ent se depun e!orturi pentru a
re!orma procedurile privind comunic/rile si a con!eri comisiei mai multe puteri 2n
privinta abord/rii pl?n*erilor
11+
&
rin toate acestea, #omisia pentru conditia !emeii <oac/ un rol deosebit de
important 2n pre*/tirea instrumentelor internationale pentru promovarea conditiei !emeii
si 2n pre*/tirea de re3olutii si recomand/ri adresate *uvernelor pentru ameliorarea
conditiei !emeii&
11'
F& #oman, N& urd/, Protec ia 3uridic a drepturilor omului, Ed& Era, Bucure ti, 100-, p& ;3&
11+
=>& Buer*ent>al, 1& Peber, Dreptul interna ional al drepturilor omului , Ed& All, Bucure ti, 100-, p& -2&
'&3 #omisia pentru statutul !emeii
9n cadrul #onsiliului Economic si ,ocial !unctionea3/ si #omisia pentru statutul
!emeii 4#,P5, 2ncep?nd cu 21 iunie 10'-& #omisia este alc/tuit/ din c?te un repre3entant
din !iecare din cele '+ state membre, ale8i de c/tre #onsiliu Economic si ,ocial pe ba3a
unei reparti3/ri *eo*ra!ice ec>itabileB treispre3ece membri din A!rica, unspre3ece din
Asia, nou/ din America Latin/ 8i #araibe, opt din Europa de 6est 8i alte state 8i patru din
Europa de Est& $embrii sunt ale8i pentru o perioad/ de patru ani& #omisia se 2ntrune8te
anual, pentru o perioad/ de 10 3ile lucr/toare 4s!?r8itul lunii !ebruarie-inceputul lunii
martie5, la sediul .r*ani3a)iei Na)iunilor Unite din Ne% VorN
11-
&
La 2nceputul acitivit/tii, principala sarcin/ a comisiei a !ost de a pre*/ti
recomand/rile 8i rapoartele #onsiliului Economic si ,ocial cu privire la promovarea
drepturilor !emeilor 2n urm/toarele domeniiB politic, economic, civil, social 8i
educa)ional& $andatul comisiei a !ost e7tins 2n 10;: prin 1e3olutia 10;:C22 la
urm/toarele !unc)iiB de promovare a obiectivelor de e*alitate, de3voltare 8i paceB
monitori3area punerii 2n aplicare a m/surilor de promovare a !emeilorM revi3uirea 8i
evaluarea pro*reselor reali3ate la nivel na)ional, subre*ional, re*ional 8i *lobal
11:
& 9n
urma #on!erin)ei mondiale privind !emeile de la Bei<in*, Adunarea @eneral/ .&N&U& a
mandatat comisia s/ monitori3e3e implementarea prevederilor #onventiei de la Bei<in*,
s/ revi3uiasc/ 2n mod re*ulat 3onele critice de preocupare din lat!orma de Ac)iune de la
Bei<in*&
#omisia pentru statutul !emeii este principalul or*anism *lobal de elaborare a
politicilor cu privire la e*alitatea de *en 8i 2mbun/t/tirea statutului !emeilor&
'&' Entitatea .&N&U& pentru E*alitatea 2ntre se7e 8i Emanciparea !emeilor
11-
F& #oman, N& urd/, op. cit., p& 0:&
11:
>ttpBCC%%%&un&or*C%omen%atc>Cda%Ccs%C
9n iulie 2010, Adunarea @eneral/ .&N&U& >ot/r/ste uni!icarea a patru a*entiiB
Fondul .&N&U& de De3voltare pentru Femei 4UN"FE$5, Divi3ia pentru romovarea
Femeilor 4DAP5, .!iciul de #onsiliere ,pecial/ privind "ne*alitatea 2ntre se7e 4.,A@"5
8i "nstitutul "nterna)ional de ,earc>in* 8i =rainin* pentru romovarea Femeilor
4"N,=1AP5& Noua entitate !ormat/ este denumit/ Entitatea .&N&U& pentru E*alitatea
2ntre se7e 8i Emanciparea !emeilor, sau pe scurt .&N&U& pentru !emei 4UN Pomen5&
Activitatea Fondului .&N&U& de De3voltare pentru Femei 4UN"FE$5 a avut la
ba3/ premisa c/ este dreptul !undamental al oricarei !emei de a tr/i o via)/ liber/ de
discriminare 8i violen)/, 8i c/ e*alitatea de *en este esen)ial/ pentru reali3area de3volt/rii
societ/)ii& Ast!el, 2nc/ de la 2n!iintare 2n 10:-, UN"FE$ a !ost 2ns/rcinat/ cu promovarea
emancip/rii !emeilor 8i reali3area e*alit/)ii 2ntre se7e prin intermediul pro*ramelor de
asisten)/ te>nic/ 8i !inanciar/, 8i prin implementarea di!eritelor politici <uridice&
Divi3ia pentru promovarea !emeilor 4DAP5 a !ost o a*entie situat/ 2n cadrul
Departamentului de A!aceri Economice 8i ,ociale 4DE,A5& DAP a !ost un avocat pentru
a e*alitatea !emeilor 8i inte*rarea perspectivei de *en& A*entia a !ost una dintre
or*ani3a)iile responsabile cu in!ormarea #omisiei pentru statutul !emeii despre
implementarea prevederilor Declara)iei de la Bei<in* 8i ale lat!ormei de ac)iune
11;
&
.!iciul de #onsiliere ,pecial/ privind "ne*alitatea 2ntre se7e 4.,A@"5 a !ost creat
2n 100: !iind 2ns/rcinat cu monitori3area punerii 2n aplicare a Declara)iei $ileniului,
Declara)iei de la Bei<in* 8i a lat!ormei de ac)iune dee la Bei<in*& .,A@" s-a concentrat
2n principal pe de3voltarea e*alit/)ii de *en 2n cadrul sistemului Na)iunilor Unite 8i de
repre3entare a preocup/rilor de *en pe plat!orme interna)ionale&
"nstitutul "nterna)ional de ,earc>in* 8i =rainin* pentru romovarea Femeilor
4"N,=1AP5 a !ost creat 2n 10:- de c/tre #onsiliul Economic 8i ,ocial 4E#.,.#5,
pentru a reali3/ cercet/ri si trainin*-uri ce au ca obiectiv principal consolidarea e*alit/)ii
2ntre !emei 8i b/rba)i&
Noua a*entie, .&N&U& pentru !emeii 28i propune s/ lupte pentru emanciparea
!emeilor 2n societate 8i amplasarea lor 2n !unc)ii de conducere 8i s/ pun/ cap/t violen)ei
2mpotriva !emeilor& De asemenea, a*en)ia se !ocali3ea3/ pe 2mbun/t/)irea situa)iei
economice a !emeilor 8i pe e!orturile privind e*alitatea de *en&
11;
>ttpBCC%%%&peace%omen&or*
Asadar, .&N&U& pentru !emei spri<in/ cre8terea particip/rii !emeilor 2n procesele
electorale, precum 8i de3voltarea unor structuri le*islative 8i constitu)ionale pentru a
permite participarea sporit/ a !emeilor
110
& $ai mult, a*entia a elaborat un inventar al
celor mai bune practici pentru a preveni violentele se7uale 8i pe criterii de *en& De
asemenea, recunosc?nd c/ structurile e7istente cu privire la protec)ia !emeilor 2mpotriva
violen)ei se7ual nu au capacitate le*al/ su!icient/ de a eredica aceste practici, .&N&U&
!emei a instituit Fondul .&N&U& prin care se doreste 2ncetarea violen)ei 2mpotriva
!emeilor&
.&N&U& !emei, de asemenea, se concentrea3/ si pe alte c>estiuni, precum cre8terea
economic/ a securit/)ii !emeilor 8i a drepturilorM reducerea prevalen)ei L"6 8i ,"DA 2n
r?ndul !emeilor 8i !etelor, precum 8i promovarea <usti)iei ec>itabile 2ntre !emei 8i b/rba)i
2n statele 2n curs de de3voltare&
rivind la toate actiunile des!/surate de Entitatea .&N&U& pentru E*alitatea 2ntre
se7e 8i Emanciparea !emeilor se poate observa ca principalele atributii ale a*entiei suntB
spri<in/ or*anismele inter-*uvernamentale, cum ar !i #omisia cu privire la statutul
!emeii, 2n !ormularea lor de politici, standarde 8i norme *lobaleM
o!er/ support te>nic si !inanciar statelor membre la aplicarea acestor standarde,
precum si la crearea de parteneriate e!iciente cu societatea civil/M
determin/ statele membre s/ respecte propriile an*a<amente privind e*alitatea de
*en&
'&+ 9naltul comitet pentru e*alitatea dintre !emeii si b/rbati
9naltul comitet pentru e*alitatea dintre !emeii si b/rbati 4#DE@5 este un or*anism
a!lat 2n subordinea #onsiliului Uniunii Europene si care a !ost 2n!iintat 2n 10:0& $embrii
acestui comitet sunt numiti de c/tre *uvernele !iec/rui stat membru si sunt e7perti cu o
responsabilitate 2nalt/ pentru politici !avorabile e*alit/tii 2ntre !emei si b/rbati& #DE@
admite pre3enta or*anismelor non-*uvernamentale internationale cu statut de observatori
la sedintele sale& rintre acestea se num/r/ #omitetul !emeilor alese repre3entanti 2n
autorit/tile locale si re*ionale ale #onsiliului $unicipalit/tii si al 1e*iunilor Europene
110
>ttpBCC%%%&un%omen&or*Cabout-usC!aAC
4#E$15 si @rupul E*alitate-aritate-Femei-B/rbati& #omitetul are urm/toarele
atributii
120
B
e7aminarea situatiilor le*ate de e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati 2n
societatea european/ si monitori3area pro*resului !/cutM
initierea unor anali3e, studii si evalu/ri pentru a con!rnta politicile
nationale si pentru a apro!unda strate*ii de politic/M
pre*/tirea con!erintelor ministeriale europene asupra e*alit/tii 2ntre !emei
si b/rbatiM
cooperarea cu alte comitete si comisii 2n implementarea unor proiecteM
alc/tuirea de rapoarte anuale&
'&- Alianta pentru o democratie paritar/
Alianta pentru o democratie paritar/ este o or*ani3atie non-*uvernamental/ creat/
2n decembrie 1003 2n urma unor de3bateri 2ntre \nele sectoare ale opiniei publice cu
privire la posibila contributie a parit/tii la 2mbun/t/tirea statutului !emeii, mai ales 2n
le*/tur/ cu participarea public/ ti politic/ la nivel deci3ional& ,copurile sale sunt
obtinerea unei particip/ri e*ale a !emeilor si b/rbatilor 2n domeniul domestic, !amilial,
economic, !inanciar, public si politic si avansarea conceptului de democratie paritar/ ca
sa !ac/ posibil/ o societate or*ani3at/ 2n asa !el 2nc?t s/ ilustre3e compo3itia umanit/tii
121
&
.r*ani3atia este desc>is/ pentru ambele se7e&
'&: "nternationala ,ocialist/ a Femeilor
"nternationala ,ocialist/ a Femeilor 4,"P5 reuneste or*ani3atiile de !emei din
partidele socialiste, social -democrate si muncitoresti a!]liate la "nternationala ,ocialist/&
,copul si obiectivele "nternationalei ,ocialiste a Femeilor pot !i sinteti3ate
ast!el
122
B
2nt/rirea relatiilor dintre membrii s/iM
120
$& =omescu, op. cit., p& :&
121
Ibidem ., p& ;&
122
$& =omescu, op. cit., p& 10&
promovarea unor pro*rame de actiune menite s/ 2nl/ture orice !orm/ de
discriminare din societate, inclusiv ine*alitatea 2ntre !emei si b/rbati,
precum si s/ contribuie la ap/rarea drepturilor omului, la consolidarea
p/cii si a de3volt/riiM
promovarea 2n r?ndul !emeilor a cunoasterii si 2ntele*erii de3ideratelor si
obiectivelor de actiune ale social-democratieiM
e7tinderea relatiilor dintre membrii s/i si alte structuri de orientare
socialist/ ale !emeilor, care un au statut de membre, dar care doresc s/
coopere3e cu "nternationala ,ocialist/ a Femeilor&
"nternationala ,ocialist/ a Femeilor este o or*ani3atie non-*uvernamental/ cu
statut consultativ la #onsiliul Economic si ,ocial al Natiunilor Unite si la #onsiliul
Europei&
'&; "nstitutul European pt E*alitate de se7e
"nstitutul European pentru e*alitatea de *en este o a*en)ie european/ inau*urat/
2n 200:& "nstituit/ de c/tre #omisia European/, aceast/ nou/ a*entie are misiunea de a
spri<ini statele membre 8i institu)iile europene 42n special #omisia5, 2n e!orturile lor de a
promova e*alitatea de *en, si de a lupta 2mpotriva discrimin/rii ba3ate pe se7 8i pentru a
cre8te *radul de con8tienti3are a problemelor de *en
123
&
#onsiliul de administra)ie al institutului este !ormat din optspre3ece repre3entan)i
ai statelor membre ale UE, numi)i de #onsiliu, 8i de un membru care repre3int/ #omisia
European/&
,arcinile institutului sunt de a colecta 8i de a anali3a date comparabile privind
problemele de *en, pentru a de3volta instrumente metodolo*ice, 2n special pentru
inte*rarea dimensiunii de *en 2n toate domeniile politice, pentru a !acilita sc>imbul de
bune practici 8i un dialo* 2ntre p/r)ile interesate, 8i pentru a cre8te *radul de
con8tienti3are 2n r?ndul cet/)enilor UE&
123
>ttpBCCec&europa&euCsocialCmain&<spEcat"dF:32Ylan*"dFen
'& 0 #omitetul consultativ pentru e*alitatea de 8anse 2ntre !emei 8i b/rba)i
#omitetul consultativ pentru e*alitatea de 8anse 2ntre !emei 8i b/rba)i a !ost
constituit 2n 10;1, 2n ba3a Deci3iei #omisiei ;2C'3C#EE& #omitetul consultativ pentru
e*alitatea de 8anse 2ntre !emei 8i b/rba)i are misiunea de a asista #omisia 2n !ormularea 8i
punerea 2n aplicare a m/surilor comunitare menite s/ promove3e e*alitatea de 8anse 2ntre
!emei 8i b/rba)i& #omitetul 2ncura<ea3/ sc>imburile de e7perien)/, politici 8i bune practici
2ntre statele membre 8i di!eritele p/r)i implicate& 9n acest scop, #omitetul transmite
#omisiei avi3e privind diverse aspecte relevante pentru promovarea e*alit/)ii de 8anse
2ntre !emei 8i b/rba)i 2n UE& #omitetul este alc/tuit din repre3entan)i ai statelor membre,
ai partenerilor sociali la nivel comunitar 8i ai or*ani3a)iilor ne*uvernamentale&
#omitetul are -; de membri, alesi pentru o perioad/ de trei ani, si anume c?te un
repre3entant al !iec/rui stat membru, numit de *uvernul respectiv din r?ndul
!unc)ionarilor din ministere sau departamentele *uvernamentale responsabile pentru
promovarea 8anselor e*ale, un repre3entant al !iec/rui stat membru numit de #omisie, din
r?ndul membrii comitetelor sau or*anismelor na)ionale responsabile cu promovarea
8anselor e*ale, 1' membri care repre3int/ or*ani3a)iile patronale la nivel comunitar& De
asemenea, la 2ntrunirile comitetului mai particip/ doi membri 2n calitate de observatori,
repre3entan)i ai or*ani3a)iilor interna)ionale&
#omitetul este convocat de c/tre #omisie 8i se va 2ntruneste cel pu)in de dou/ ori
pe an& Deliber/rile comitetului se ba3ea3/ pe cererile de avi3 !ormulate de #omisie 8i pe
ba3a opiniilor emise din proprie ini)iativ/& Acestea nu sunt urmate de un vot&
#onclu3ii
$isc/rile !eministe de pretutindeni au dovedit c/, pentru a deveni realit/ti, drepatea
si ec>itatea trebuie s/ !ac/ mai 2nt?i obiectul unei lupte d?r3e&
rincipalele pro*rese 2nre*istrate 2n domeniul drepturilor omului s-au reali3at sub
umbrela .r*ani3atiei Natiunilor Unite& Natiunile Unite au militat 2nc/ de la crearea
or*ani3atiei pentru implementarea principiului e*alit/tii 2ntre oameni indi!erent de se7,
ras/, limb/ si reli*ie&
9n decursul celor peste +0 de ani de activitate, aceast/ or*ani3atie international/ a
avut un rol decisive 2n obtinerea unei e*alit/ti de <ure si reali3area uni e*alit/ti de !acto
2ntre !emei si b/rbati&
Ast!el, asa cum a !ost pre3entat 2n #apitolul al doilea al pre3entei lucr/ri, una dintre
primele a*entii 2n!iintate sub e*ida .&N&U& a !ost #omisia pentru conditia !emeii, 2n 10'-&
#omisia este unul dintre principalele or*anisme inter*uvernamentale pentru problemele
privind !emeile, !iind 2ns/rcinat cu elaborarea de rapoarte si recvomand/ri pentru
promovarea e*alit/tii de sanse 2n di!erite domenii de activitate&
,ub e*ida Natiunilor Unite s-a adoptat prin 1e3olutia nr& 2:1 A 4"""5 2n 10';
Declaratia Universal/ a Drepturilor .mului, document !undamental de re!erint/, ce
Ie7prim/ conceptia comun/ pe care o au popoarele din lumea 2ntrea*/ asupra drepturilor
inalienabile si inviolabile inerente tuturor membrilor !amiliei umane si constituie o
obli*atie pentru membrii comunit/tii internationale&J
Declaratia Drepturilor .mului a !ost un punct de plecare pentru instituirea
instrumentelor internationale cu caracter re*ional sau universal de mare 2nsemn/tate
12'
&
E*alitatea 2ntre !emei si b/rbati repre3int/ un drept !undamental, o valoare comun/
a Uniunii Europene si o conditie necesar/ pentru 2ndeplinirea obiectivelor de crestere,
ocupare a !ortei de munc/ si coe3iune social/ la nivelul UE& De8i e7ist/ 2nc/ o serie de
ine*alit/)i, 2n ultimele decenii, UE a !/cut pro*rese semni!icative pentru ca !emeile 8i
b/rba)ii s/ bene!icie3e de 8anse e*ale& Acest lucru se datorea3/, 2n primul r?nd, le*isla)iei
privind tratamentul e*al, m/surilor destinate s/ inte*re3e principiul e*alit/)ii de 8anse 2n
toate politicile comunitare 8i m/surilor speci!ice privind promovarea !emeilor&
Numeroase acte le*islative europene sunt dedicate e*alit/)ii 2ntre !emei 8i b/rba)i&
Este vorba, mai ales, de dispo3i)ii cuprinse 2n tratate 8i de directive privind accesul la
locurile de munc/, plata e*al/, protec)ia maternit/)ii, concediul pentru cre8terea copilului,
securitatea social/ 8i re*imurile pro!esionale de securitate social/, sarcina probei 2n ca3uri
de discriminare 8i activit/)ile independente& Qurispruden)a #ur)ii Europene de Qusti)ie
repre3int/ un alt element c>eie&
9ntre acestea, actul international privind drepturile politice si civile 410--5,
cons!iintind principiul e*alit/tii cu privire la drepturile !undamentaleB dreptul la viat/,
dreptul la libertate, dreptul la si*uranta persoanei, dreptul de participare la viata politic/
si social, dreptul la vot&
12'
Al& Bolintineanu, A& N/stase, Drept interna ional contemporan, Ed& 1e*ia Autonom/ S$onitorul
.!icialJ, Bucure ti, 100+, p& 0+&
=ot 2n 10-- a !ost adoptat si actul international privind drepturile economice,
sociale si cultural& Acest document le*i!erea3/ e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati cu privire
la drepturile ce *ravitea3/ 2n <urul urm/toarelor drepturiB la munc/, la eduatie, la s/n/tate,
la viat/ cultural/&
#>iar si dup/ adoptarea acestor documente de o important/ deosebit/, comunit/tile
internationale au continuat s/ cree3e instrumente si mecanisme de protectie a drepturilor
!emeii, 2ntru-c?t nu s-a obtinut e*alitatea 2ntre !emei si b/rbati 2n viata real/&
Ast!el, la 1; decembrie 10:0, Adunarea @eneral/ .&N&U& a adoptat #onventia
asupra elimin/rii tuturor !ormelor de discriminare !at/ de !emei& Acest document a de!init
pentru prima dat/ 2ntr-un act international, notiunea de discriminare !at/ de !emei& 9n cele
30 de articole, se enunt/ principii internationale aplicabile 2n domeniul drepturilor !emeii,
precum si m/suri destinate asi*ur/rii e*alit/tii 2n drepturi a !emeilor din 2ntrea*a lume, 2n
toate domeniile de activitate& Unul dintre principiile enuntate, obli*/ statele p/rti s/
recunoasc/ !emeilor o capacitate <uridic/ identic/ cu cea a b/rbatilor si s/ considere nule
orice contracte sau alte instrumente private cu e!ecte <uridice contrare acestui principiu&
rincipiile enuntate de .&N&U& au !ost preluate si 2n cadrul documentelor cu
aplicare re*ional/& 9n cadrul acestei lucr/ri s-a !/cut re!erire la politica Uniunii Europene
cu privire la drepturile !emeii& Ast!el, 2ntr-o prim/ !a3/, documentele comunitare, 2n
special tratatele, si-au 2ndreptat atentia c/tre statutul <uridic si situatia pro!esional/ a
!emeii& Dar, 2n decursul activit/tii sale de ap/r/tor al drepturilor omului si al democratiei,
#onsiliul Europei s-a preocupat tot mai intens de promovarea e*alit/tii si elimin/rii
discrimin/rii 2n toate domeniile de activitate
12+
&
Ast!el, s-au 2n!iintate a*entii re*ionale care s/ elabore3e si s/ implemente3e politici
la nicel comunitar& . prim/ entitate 2n!iintat/ 2n acest scop a !ost #omitetul European
pentru e*alitatea 2ntre !emeii si b/rbati, care a adus o important contributie la adoptarea
Declaratiei asupra e*lit/tii 2ntre !emei si b/rbati& rin aceast/ declaratie problematica
!emeilor a !ost inclus/ 2n cadrul *eneral al drepturilor omului& Asadar, o 2nc/lcare adus/
drepturilor !emeii este implicit o atin*ere adus/ drepturilor omului&
Anali3a principalelor atributii ale tuturor or*anismelor internationale si europene
care activea3/ 2n domeniul drepturilor !emeii relev/ !aptul c/ a*entiile, 2n scopul
12+
"& $& Ol/tescu, Drepturile femeii. Cadru 3uridic interna ional, 2n Dreptuirle !mului, nr& 2C200;, p& 1;&
asi*ur/rii principiului non-discrimin/rii, depun e!orturi de educatie si !ormare
pro!esional/ a !emeilor, reali3ea3/ campanii de sensibili3are a opiniei publice, o!er/
support statelor la implementarea diverselor politici publice cu re!erire la e*alitatea de
sanse&
ro*resele 2n le*islatiile internationale si re*ionale, structurile create si pro*ramele
de actiune initiate au condus la 2mbun/t/tirea situatiei !emeilor 2n ma<oritatea statelor
lumii& =otusi, 2n ciuda acestor demersuri, situatia multor !emei nu se ridic/ la 2n/ltimea
standardelor& E7ist/ 2nc/ state 2n care !emeile nu se bucur/ de un statut e*al cu al
b/rbatilor& De asemenea, e7ist/ si domenii de activitate 2n care principiul nediscrimin/rii
2nc/ nu este pe deplin aplicat, cum ar !i, domeniul politic 2n care !emeilor le este 2n*r/dit
accesul la posturile de conducere&
Este ne2ndoilenic c/ or*anismele internationale si re*ionale 2si vor continua lupta 2n
spri<inirea si promovarea drepturilor !emeii&
Biblio*ra!ie
Doctrin/
Bala>ur, D&, rotectia european/ a drepturilor omului& De la $a*na #>arta la #arta
Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene& Ed& Universit/tii Al& "& #u3a, "asi, 200:
Buer*ent>al, =>&, Peber, 1&, Dreptul international al drepturilor omului, Ed& All,
Bucuresti, 100-
#iuc/, 6&, Lectii de drept roman, Ed& olirom, "asi, 100;
#lo8c/, "&, ,uceav/, "&, $a7im,"&, Drepturile omului 2n sistemul Na)iunilor Unite, Ed&
Europa Nova, Bucuresti, 1003
#losc/, "&, ,uceav/, "&, =ratat de drepturile omului, Ed& Europa Nova, Bucuresti, 100+
#oman, F&, urd/, N&, rotectia <uridic/ a drepturilor omului, Ed& Era, Bucuresti, 100-
#ooN, 1& Q&, Luman ri*>ts o! %omenB national and international perspectives, Ed&
UniversitU o! ennsUlvania ress, >iladelp>ia, 100'
Demeter, "&, Declaratia Drepturilor .mului, Ed& olitica, Bucuresti, 10-;
Dinstein,V&, =>e ri*>t to li!e, p>Usical inte*ritU and libertU, Ed& #olumbUa UniversitU
ress, Ne% VorN, 10;1
Elian, @&, #urtea "nterna)ional/ de Qusti)ie, Ed& Ztiin)i!ic/, Bucure8ti, 10:0
LecNer, E& A&, A s>ort >istorU o! %omen^s ri*>ts, Ed& BlacNmasN, 200'
Lumm, $&, =>e dictionarU o! !eminist t>eorU, Ed& .>io ,tate UniveritU ress, #olumbus,
1000
$a3ilu, D&, Drepturile omului ( concept, e7i*en)e 8i realit/)i contemporane, Ed& Lumina
Le7, Bucure8ti, 2003
$i*a-Be8teliu, 1&, .r*ani3a)ii "nterna)ionale "nter-*uvernamentale, Ed& ALL BecN,
Bucure8ti, 2000
$oroianu Ol/tescu, "&, ,erb/nescu, 1&, Drepturile !emeii - e*alitate si parteneriat, Ed&
"nstitutul 1om?n pentru Drepturile .mului, Bucuresti, 100:
$oroianu Ol/tescu, "&, E*alitate de sanse, e*alitate de tratament, Ed& "nstitutul 1om?n
pentru Drepturile .mului, Bucuresti, 2000
$uraru, "&, "ancu, @>&, Drepturile, libert/tile si 2ndatoririle !undamentale, Ed& "nstitutul
1oman pentru Drepturile .mului, Bucuresti, 1002
eters, Q&, Polper, A&, Pomen^s 1i*>ts, Luman ri*>ts, Ed& 1outled*e, Ne% VorN, 100+
,ele<an @utan, B&, rotectia european/ a drepturilor omului, Ed& #L BecN, Bucuresti,
200-
,udre, F&, Drept European si international al drepturilor omului, Ed& olirom, "asi, 200-
6oicu, $&, rotec)ia european/ a drepturilor omului ( =eorie 8i <urispruden)/, Ed& Lumina
Le7, 2001
6rabie, $&, #et/)enie 8i drepturi europene, Ed& =ritonic, Bucure8ti, 200:
6oiculescu, N&, Dreptul muncii& 1e*lement/ri interne 8i comunitare, Ed& Polters [lu%er,
Bucure8ti, 200:
Ol/tescu, E*alitate de sanse, e*alitate de tratament, Bucuresti, Ed& "nstitutul 1om?n
pentru Drepturile .mului, 2000
Articole de specialitate
Bo*dan, A&, #onsideratii privind protectia drepturilor !emeii, 2n 1evista stiinte <uridice,
nr& 1, 200:
Fraser, A&,&, Becomin* LumanB =>e ori*ins and development o! %omen^s >uman ri*>ts,
2n Luman ri*>ts TuaterlU, nr& ', 1000
LosNen, F& &, =o%ard a de!inition o! %omen^s 1i*>ts, 2n Luman 1i*>ts TuaterlU, nr& 2,
10;1
$eron, =>&, En>ancin* t>e E!!ectivness o! t>e pro>ibition o! discrimnation a*ainst
%omen, 2n American "nternational La%, nr& ;', 1000
$oroianu Ol/tescu, "&, Abord/ri *lobale ale problematicii e*alit/tii si nediscrimin/rii, 2n
1evista Drepturile .mului, nr&1, 2003
$oroianu Ol/tescu, "&, Drepturile !emeii& #adru <uridic international, 2n Drepturile
.mului, nr& 2, 200;
1eanda, L&, Luman 1i*>ts and Pomen^s 1i*>tsB =>e Unitated Nations Approac>, 2n
Luman 1i*>ts TuaterlU, nr& 3, 10;1
=rocan, L& $&, Drepturile !emeii - evolutie istoric/, 2n Analele Universit/tii #& Br?ncusi
din =?r*ul Qiu, nr& 1, 200;
1esurse online
>ttpBCCec&europa&eu
>ttpBCC%%%2&o>c>r&or*
>ttpBCC%%%&ilo&or*
>ttpBCC%%%&peace%omen&or*
>ttpBCC%%%&un&or*
>ttpBCC%%%&un%omen&or*
Dumitrescu, L&A&, =recut si pre3ent 2n evolutia instrumentelor <uridice pentru protectia
drepturilor omului, 2010, disponibil la >ttpBCC%%%&dresmara&roC1:-+
Florica, $&, #onsidera)ii privind cet/)enia european/ 8i statutul cet/)eanului European,
disponibil la %%%&inm-le7&roC!isiereCpa*D3'CdetD'1+C13;+&doc
,te!an, =&, rincipiul nediscrimin/rii 2n dreptul comunitarB "mpactul asupra ordinii
<uridice na)ionale, disponibil la %%%&inm-le7&roC!isiereCpa*D33CdetD30-C131-&doc
Le*islatie
#&E&, Declaratia cu privire la e*alitatea dintre !emei 8i b/rba)i, 10;;
.&N&U&, #arta Natiunilor Unite, 10'+
.&N&U&, #onventiei pentru reprimarea tra!icului de !iinte umane si a e7ploat/rii
prostitu/rii semenilor, 10'0
.&N&U&, #onventia pentru eliminarea tuturor discrimin/rilor !at/ de !emeii, 10:0
.&N&U&, #onventia pentru drepturile politice ale !emeii, 10+2
.&N&U&, Declaratia asupra elimin/rii discrimin/rii !at/ de !emeii, 10-:
.&N&U&, Declaratia cu privire la eliminarea violentei 2mpotriva !emeii, 1003
.&N&U&, Declaratia Universal/ a Drepturilor .mului, 10';
.&N&U&, actul cu privire la drepturile civile si politice, 10--
.&N&U&, actul privind drepturile economice, sociale si culturale, 10--