FORME/TIPURI DE MENTORAT

TIPURI DE MENTORAT

✔ În funcție de cadrul în care se mentoratul realizează, diferențiem între:

⮚ Mentorat formal: este realizat într-o formă organizată, structurată, pe etape, planificat și
evaluat, într-un cadre instituționalizat, stabil și suportiv. Este axat pe obiectivele
instituționale, relația dintre mentor și debutant fiind formală, profesională, planificată,
organizată. Constituie tipul cel mai frecvent de mentorat, fiind orientat mai ales înspre
inserția profesională.

⮚ Mentorat informal: este realizat într-o formă neorganizată, fără obiective prestabilite, în
care relațiile și interacțiunile se stabilesc spontan, având rezultate benefice asupra
mentorului și a persoanelor mentorate. Relația informală între mentor și stagiar este
construită pe interese comune și respect reciproc

✔ În funcție de dimensiunile structurale ale relației de mentorat, de durata acesteia, de

natura activității, de locație, sunt identificate următoarele tipuri de mentorat (Saito și Blyth,
1992, apud. M. Crașovan 2016):

● Mentoratul tradițional sau clasic: o relație de mai lungă durată între o persoană
experimentată și un debutant într-o activitate, cu scopul de a-l sprijini și îndruma;

● Mentoratul între egali: realizat între persoane aflate la un nivel echivalent din punct de
vedere al vârstei, experienței, funcției, cu scopul de a interacționa și de a-și urmări reciproc
performanțele, cu posibilitatea de inversare a rolurilor. Adesea este vorba despre un proces
de mentorat de scurtă durată, în care se realizează un schimb intensiv de experiență și care
se încheie imediat ce obiectivul a fost atins.
Sistemul amical de mentorat: oferă posibilitatea unui debutant de a fi informat de cineva cu
responsabilități similare;

● Mentoratul în echipă și mentoratul în grup: angajatul are posibilitatea de a lucra cu mai

mulți mentori, cu arii de competență diferite, iar un mentor poate sprijini mai multe
persoane. Este un tip de mentorat modern acordat în special debutanților. Se bazează pe
recunoașterea aportului unui efort de echipă în sprijinirea noilor angajați.
FORME/TIPURI DE MENTORAT
● Mentoratul inversat: presupune posibilitatea inversării rolurilor în relația de mentorat
printr-o valorificare a ideilor sau experiențelor persoanei mentorate. Poate fi considerat un
schimb de idei, care conduce la creșterea încrederii în sine a persoanei mentorizate.

● Mentoratul virtual sau on-line: presupune o relație mediată de computer sau alte
dispozitive (folosind e-mail, chat, video-conferință). Se poate desfășura în orice moment și
în orice loc între un mentor și un discipol sau între o echipă de mentori și discipoli.
Deși prezintă numeroase avantaje (flexibilitatea oferită de mijloacele moderne de
comunicare, transfer rapid de informații), absența unei relații directe de tip față în față
poate limita eficiența rezultatelor procesului

TIPURI DE MENTORAT ÎN INSTITUȚIILE EDUCAȚIONALE

✔ În funcție de etapa de formare în care se află persoana mentorizată, se pot identifica două
forme de mentorat:

a. Mentoratul de practică pedagogică

b. Mentoratul pentru stagiatură (pentru inserția profesională a cadrelor didactice stagiare)

a. Mentoratul de practică pedagogică a fost introdus în prevederile legislative cu mult timp

înaintea mentoratului de inserție profesională, vizând formarea elevilor din Liceele vocaționale cu
profil pedagogic sau a studenților care optau pentru programul de formare psihopedagogică în
vederea certificării competențelor pentru profesia didactică.

Formarea inițială a viitoarelor cadre didactice din învățământul preșcolar și primar se

realizează la un prim nivel în cadrul Liceelor cu profil vocational pedagogic, care desfășoară stagii
de practică pedagogică cu elevii. Pregătire inițială a absolvenților acestor licee va fi continuată în
cadrul Facultăților de Științe ale Educației, unde se vor desfășura noi stagii de practică pedagogică
pentru formarea viitorilor profesori pentru învățământ preșcolar, profesori pentru învățământ primar
sau profesori de pedagogie.
Formarea inițială a viitoarelor cadre didactice pentru celelalte specializări se realizează
prin Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul universităților prin
parcurgerea programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru
profesia didactică, organizate pe două nivele:
o Nivelul I realizat simultan cu ciclul de licență și
FORME/TIPURI DE MENTORAT
o Nivelul II realizat simultan cu un masterat în specialitate, sau prin intermediul
unui Program postuniversitar de studii psihopedagogice corespunzător Nivelului I
și/sau Nivelului II.
Prin Ordinul nr.4524/2020, începând cu anul universitar 2020/2021, formarea inițială a
profesorilor se realizează și prin intermediul masteratului didactic, cu durata de doi ani, care
pregătește cadre didactice pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru din învățământul
preuniversitar. Masterul didactic se adresează absolvenților cu diploma de licență care doresc să se
orienteze spre cariera didactică.

b. Mentoratul pentru stagiatură (pentru inserția profesională a cadrelor didactice stagiare)

a fost prevăzut și reglementat în sistemul educațional românesc prin noua Lege a educației (2011).
Legislația națională prevede introducerea mentoratului prin Legea 1/2011 a educației naționale, prin
Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, și prin
Ordinul M:E.C.T.S. nr. 5485/2011 care reglementează constituirea corpului de profesori mentori
pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcții didactice.

✔ În funcție de specificul organizării structurilor instituționale și a activității educaționale, C.

Stan (2020) descrie următoarele forme de mentorat:

● Mentoratul pentru dezvoltare profesională: desfășurat în Casele Corpului Didactic, prin care
se oferă programe de formare continuă pentru dezvoltare profesională, cu scopul
dezvoltării competențelor didactice a cadrelor didactice.

● Mentoratul la nivelul comisiilor metodice: se realizează prin intermediul unor întâlniri ale
cadrelor didactice de la diferite nivele de învățământ și cu diferite specializări, desfășurate cu
scopul:
- diseminării unor informații cu caracater inovativ,
- schimbului de idei,
- rezolvării unor situații problematice.
Este un mentorat ocazional și de scurtă durată, mentorii fiind cadrele didactice care dețin anumite
informații sau experiențe suplimentare.

● Mentoratul la nivelul unității școlare: se realizează prin intermediul unor activități în

cadrul cărora specialiști din instituție sau din afara ei. contribuie prin expertiza lor la
îndrumarea cadrelor didactice din școală în abordarea unor situații care impun perspective
FORME/TIPURI DE MENTORAT
inovatoare (experimentarea unor noi strategii didactice, implementarea unui nou curriculum
etc.)

● Mentoratul la nivel de catedră sau arie curriculară : presupune transmiterea de

informații, experiențe de la profesorii experimentați către cei mai tineri, pentru a-i sprijini
în dezvoltarea profesională. Este un mentorat colegial, bazat pe efortul comun în vederea
perfecționării demersurilor didactice.

● Mentoratul la nivel de clasă și activități didactice: se realizează în cadrul unor situații de

învățare din clasă, prin observarea și analiza activităților desfășurate (de profesor sau
studenți, elevi aflați la activitățile de practică pedagogică), prin evaluarea rezultatelor
activității, predarea în parteneriat etc.