Program de electroterapie în cazul paraliziei de SPE în recuperarea

leziunii genunchiului cu indicarea SPE

Nervul sciatic face parte din plexul sacrat, fiind format prin unirea rădăcinilor anterioare
de la nivelul vertebrelor L5,S1,S2,S3 și constituind ramul terminal din acest plex. Părăseşte
bazinul prin marea scobitură ischiatică şi ajunge la nivelul fesei, ulterior în partea posterioară
a coapsei, iar la nivelul spaţiului popliteu se împarte în nervul sciatic popliteu intern (SPI) şi
nervul sciatic popliteu extern (SPE). Nervul sciatic popliteu extern la nivelul regiunii poplitee,
înconjoară capul peronierului şi se împarte în două ramuri terminale: nervul musculo-cutanat
pentru lungul şi scurtul peronier care efectuează flexia dorsală, abducţia şi rotaţia externă a
piciorului, cu inervaţie pe faţa dorsală a piciorului cu (excepţia marginii externe şi a ultimei
falange) şi nervul tibial anterior care inervează muşchiul tibial anterior, extensor comun al
degetelor și extensorul lung halucelui, responsabil de flexia dorsală, adducţia, rotaţia internă a
piciorului şi extenşia degetelor. Ramurile colaterale ale acestui nerv sunt accesor safen extern
şi cutanat peronier, ambele aşigurând inervaţia regiunii antero-externe a gambei.
Paralizia constă în întreruperea totală sau parţială a circulaţiei influxului nervos pe aceste
trasee, cu diminuarea sau abolirea funcţiilor organelor la care se distribuie nervul afectat.
Tabloul clinic în cazul paraliziei de SPE este reprezentat de următoarele aspecte:
- Piciorul este căzut, în rotaţie internă şi adducţie (var equin).
- Mersul este stepat, cu flexia exagerată a gambei şi coapsei datorită imposibilităţii de
flexie dorsală a piciorului;
- Pacientul nu poate sta pe călcâie, nu poate bate tacul cu vârful piciorului şi de
asemenea nu poate face ridicarea pe marginea externă sau abducţia piciorului;
- Pacientul nu poate executa flexia dorsală a piciorului;
- Se remarcă extenşia primei falange şi hipotonie în loja antero-externă a gambei;
- Reflexele ahiliene şi medioplantare sunt abolite;
- Pacientul, când se sprijină pe un picior, tendoanele extensorilor degetelor, ale
peronierilor şi tibialul anterior sunt bine reprezentate pe partea sănătoasă şi sterse pe
partea paralizată (Proba Froment);
- Pacientul, în ortostatism, picior lângă picior, este împins înapoi se observă cum vârful
piciorului sănătos se ridică de pe sol, în timp ce piciorul paralizat rămâne în urmă cu
această mişcare (Semnul Lupescu);
- Apar tulburări trofice pe faţa antero-externă a gambei şi faţa dorsală a piciorului şi
mici tulburări senzitive pe partea laterală a gambei şi pe cea dorsală a piciorului.

Din punct de vedere muscular, nervul SPE inervează cei doi peronieri (prin ramura
musculocutanată) tibialul anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui și
pediosul (prin ramura tibială externă). Paralizia SPE determinând astfel imposibilitatea flexiei
dorsale a piciorului, eversiei piciorului, extensia halucelui si extensia degetelor.

Mușchi Mișcare Forță musculară

Tibial anterior Flexia dorsală picior F0,1
Lungul peronier lateral Eversie picior F0,1
Scurtul peronier lateral Eversie picior F0,1
Extensorul propriu haluce Extensia halucelui F0,1
Extensorul coumn degete Extensia degetelor F0,1
Cauzele care determina paralizia de nerv sciatic popliteu extern la nivelul genunchiului:

 Traumatismul direct - cu impact imediat, prin plăgi ce secționează nervul pe traiectul

său, Fracturi, primare și leziuni de tip secundar care apar la o anumită distanță de
fractura și sunt produse fie de compresia prin aparat ghipsat, prin atele, sau prin
mansete, sau este vorba de o afecrare prin tractiuni trans-osoase, sau apare uneori ca și
consecința a constituirii calusului vicios. Fracura capului peroneului este la acest nivel
cea mai des intâlnita fractură ce afectează nervul SPE datorită topografiei nervului la
acest nivel.
 Factori compresivi - prin tumori de vecinătate ale cavităţii pelviene sau abces al
psoasului pentru nervul crural, anevrisme de arteră femurală sau poplitee.
Compresiunea prelungită în poziţie „picior peste picior” sau parchetari, traumatism de
țesut moale de tip edem sau hematom, poate fi o compresie, în condițiile în care
subiectul se găsește în decubit necontrolat (comă) membrele inferioare au tendința să
stea în rotație externă. Corecție a flexumului de genunchi, care antrenează și capul
peroneului și produce întinderea nervului.

Din punct de vedere clinic exista 3 mari tipuri de paralizie la nivelul SPE:
1. Paralizia de nerv tibial anterior.
 Flexia dorsală a piciorului și extensia degetelor sunt compromise, uneori este afectată
parțial și inversia.
 Mers stepat și căderea piciorului în var equin.
 Din punct de vedere senzitiv prezintă hipoestezie la nivelul spațiului interdigital I și II.

2. Paralizia de nerv musculocutan.

 Eversia este compromisă.
 Avectează stabilitatea laterală a piciorului, și favorizează varizarea acestuia.
 Din punct de vedere senzitiv afectează partea laterală a gambei și fața dorsală a
piciorului. Nu este afectat senzitiv spațiul interdigital I și II.

3. Paralizia trunchiului comun.

 Afectează stabilitatea laterală a piciorului și produce un picior flasc equin varus.
Prognosticul depinde de tipul de leziune și de precocitatea recuperării. În general ca
interval de recuperare, orizontul de așteptare în leziunile complete este de aproximativ 15 luni
și jumătate, iar în leziunile incomplete de aproximativ 9 luni și jumătate.

Tratament electroterapeutic
Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiază utilizarea acțiunii diverselor
forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic si are un rol
deosebit de important în cadrul programului complex de recuperare al paraliziei de SPE
susținând programul kinetic. În cadrul recuperării se pot folosii urmatoarele tipuri de curenți:

-
 - Magnetodiaflux (MDF)
Este o procedura care foloseste campuri electromagnetice generate de curenti de joasa
frecventă. Formele de bază ale câmpului magnetic sunt continuu şi întrerupt ritmic. În forma
întrerupt aritmic, modulările au rolul de a împiedica fenomenul de acomodare: domină efecte
ergotrope. In forma continuă domină efectele sedative şi trofotrope. Selfurile (cercurile)
interesează mai ales pentru aplicaţiile generale. Selful cervical, interceptând regiunea
cervicală cu zonele sale reflexogene, reglează funcţia cardiovasculară şi respiratorie, dar
interferând şi zona posterioară Scerbac, are rol important în reglarea stării de veghe, a stării de
bine, de confort, de creştere a tonusului general, spre tendinţa dinamică. Bobinele cubice
generează câmpuri magnetice localizate, cu intensităţi mai mari. De obicei se aplică direct pe
zona de tratat, pentru a obţine unefect focalizat. Sunt posibile aplicaţii combinate simultane.
Bobinele localizatoare şi selful cervical au efect suplimentar adjuvant reflex.

Aplicarea câmpului magnetic pulsator (alternativ) activează procesele metabolice prin mai
multe mecanisme:
 Creşte permeabilitatea pentru oxigen a membranei celulare:
- creşte difuziunea oxigenului în celulă,
- creşte producţia de ATP la nivel mitocondrial, inclusiv în ţesuturile slab vascularizate în
care:
- se formează vase noi de sânge,
- creşte tonusul vaselor de sânge existente.
 Accentuează dezvoltarea ţesutului de granulaţie reparator, în procesul de vindecare a
rănilor, inclusiv:
- stimularea circulaţiei în oase şi ţesut cicatriceal,
- creşte rata sintezei de colagen, inclusiv la nivelul celulelor cartilaginoase. Acţiune favorabilă
şi asupra celulelor maligne – ameliorează respiraţia celulară şi utilizarea oxigenului în celulă.
Sub acţiunea câmpului magnetic de joasă frecvenţă, mai ales pulsatil, se pot produce efecte
favorabile care conduc la accelerarea proceselor de reparaţie în:
-cicatrizarea plăgilor,
-calusarea fracturilor,
-vindecarea necrozelor şi rănilor, indiferent de etiologie

Efectele MDF asupra sistemul nervos central (SNC) şi vegetativ (SNV)

 Câmp magnetic continuu:

Cel mai cert efect asupra SNC îl are câmpul magnetic continuu: el induce o acţiune sedativă,
tranchilizantă, acţiune sinergică, cumulativă la aplicarea concomitentă de medicaţie
tranchilizantă.

 Câmp magnetic întrerupt :

Modificările apărute la aplicarea de câmp magnetic întrerupt sunt mai puţin clare şi constante.
Există o influenţă certă a câmpului magnetic asupra reactivităţii neurovegetative, şi aceasta
depinde de :
-starea iniţială a organismului,
-tipul constituţional,
-forma de câmp magnetic : câmpul magnetic întrerupt stimulează simpaticul şi determină
creşterea adrenalinei sanguine cu peste 60% din valoarea de bază; formele întrerupte
sunt excitante, simpaticotone, ergotrope. Câmpul magnetic continuu are efect sedativ,
simpaticolitic, trofotrop. Alegerea formei de câmp magnetic aplicat depinde de
tipul constituţional şi reactivitatea neurovegetativă individuală. Uneori, după primele ş
edinţe se impune schimbarea formei, datorită reacţiei obţinute, nu întotdeauna conformă cu
cea dorită.

În cazul paraliziei de SPE, Magnetodiafluxul se aplică astfel:

Se aplică cuboizii la nivelul genunchiului latero-medial
Intensitatea va fi de 50-100 Hz.
Durata procedurii va fi de 14 minute.

- Curenți interferențiali
Curenții interferențiali sunt curenți alternativi sinusoidali ce rezultă din doi curenți de medie
frecvență de amplitudini constante dar cu frecvențe diferite încrucișați astfel încât să decalajul
dintre ei să se situeze la 100 Hz. Rezultatul este tot un curent de medie frecvență dar cu
amplitudine variabilă în funcție de direcția pe care il considerăm
Efecte fiziologice:

 Efect excitomotor pe musculatura striată normal inervată.

 Efect decontracturant prin alternanta ritmica a starii de relaxare cu cea de stimulare a
tesutului muscular
 Efect vasculotrofic
- hiperemiant și resorbtiv:
- direct pe vase pe musculatura netedă
- indirect prin structura neurovegetativa vasculară
- indirect prin gimnastica musculară
 Efect analgetic - se modifică perceptia dureroasă prin diminuarea excitabilitatii (efect
de
acoperire) dar prin combaterea hipoxiilor generatoare de durere (vasodilatatie).

În cazul parezei de SPE CI se aplică astfel:

Curent Interferențial aplicat longitudinal de la nivelul genunchiului pana la nivelul degetelor.
Spectru = 0-100 Hz – 10 minute
Manual = 100 Hz – 10 minute

- Stimulare electrică funcțională (SEF)

Stimularea electrică se realizează cu impulsuri de curent de formă dreptunghiulară. În

cazul muşchilor avînd neuronul motor intact, stimulaţi cu electrozi de suprafaţă, semnalul
electric se constituie înt-un tren de impulsuri dreptunghiulare cu o frecvenţă între 20 Hz - 40
Hz şi o durată a pulsului între 5 μs şi 350 μs, intensitatea fiind între 20 mA şi 100 mA
În cazul parezei de SPE, SEF se aplică astfel:

Electrodul 1 – se aplică la originea mușchiului tibial anterior.

Electrodul 2 – se aplică la nivelul tendoanelor flexorului comun al degetelor și al flexorului
propriu al halucelui, fața posterioară picior.
Intensitatea – la contracție.

- Ultrasunetul.
Domeniul ultrasunetelor reprezintă un domeniu terapeutic aparținand înaltei frecvențe dar
care, se află într-o zonă de interferenţă între electro- şi mecanoterapie. Ultrasunetele au o
frecvenţă de 800-1000 KHz. Este nevoie de un contact perfect între suprafaţa emiţătoare şi
tegument care se realizează folosindu-se un strat de gel. Efectul fundamental, pe care se
bazează toate celelalte efecte şi mecanismele acţionate de aplicaţiile ultrasonice, este
încălzirea structurilor profunde, datorită efectului mecanic pe care ultrasunetele îl transmit
structurilor.

 Efectele ultrasunetelor:
Efecte fizice:

-Cavitaţia: efect specific care apare în lichide, o alternanţă între faza de dilataţie, în care
particulele se rup şi apar cavităţile, şi faza de compresie, în care aceste cavităţi se ciocnesc şi
dispar; în lichidele care conţin gaze, sub efectul US, microveziculele de gaz au tendinţa să se
unească, şi rezultă vezicule vizibile (fenomenul de pseudocavitaţie);

-Efectul termic – este datorat energiei mecanice dezvoltată de US, absorbită de substrat, care
se transformă în căldură; încălzirea structurilor este mai mare la limita de separaţie dintre
două medii;

-Luminescenţa – este posibilă în mediile lichide care conţin gaze, străbătute de fascicolul
ultrasonic;

-Dispersia şi coagularea – există posibilitatea amestecării unor structuri nemiscibile, sub

impactul US; demonstrativ este “fenomenul de fântână arteziană“ apărut pe suprafaţa capului
ultrasonor, datorită faptului că mediul lichidian se sparge sub acţiunea fascicolului ultrasonic;
pe baza acestui fenomen, se produc aerosoli şi emulsii, sub impactul US.

Efecte chimice:

-Depolimerizările – fascicolul US distruge moleculele mari, prin forţă mecanică ;

-Efect de peptizare – pe anumite medii, US schimbă starea de gel în stare de sol, atunci când
este vorba de soluţii coloide.

Efecte biologice:

-Dozele mici de US au efect de stimulare a funcţiei celulare, producând modificări reversibile,

în sensul stimulării celulare.

- Dozele mijlocii de US inhibă funcţiile celulare, producând modificări ireversibile parţiale.

- Dozele mari de US produc tulburări ireversibile, care pot merge până la necroză; mai
importantă este intensitatea aplicaţiei decât timpul.

În cazul paraliziei de SPE în recuperarea leziunii genunchiului ultrasunetul se aplică

astfel:
Capul emiţător se plimbă pe tegument prin intermediul gelului sau al altui unguent, fără a se
apăsa prea tare, în sens circular la nivelul articulației genunchiului (periarticular).

Intensitatea va fi de 0,6 w/cm2, iar durata acestei proceduri va fi de 4 minute.

- Terapia L.A.S.E.R. – Amplification by Stimulated Emission of Radiation („amplificare a

luminii prin stimularea emisiei de radiație”

Caracteristicile fundamentale ale radiatiei LASER:

- Monocromatismul – radiatia are o singura lungime de unda datorita acestui fapt fasciculul
este unicro
- Polarizarea – lumina este orientata spatial pe o arie foarte bine definita
- Coerenta – emisia este identica – maximile si minimile se uniformizeaza.

Se foloseste in general LASER de mai multe tipuri. In recuperare folosim lasser de bio
stimulare , LASER de putere mica. Aparatele LASER de mica putere utilizate pt biostimulare
folosite in recuperare se bazeza pe efectele biologice si de excitatie optica. Efectul termic este
neglijabil avand utere mica, dar devine important la laserele utilizate in chirurgie.
Efectele biologice:

- Efectul analgetic incontestabil – mecanismele sunt multiple. In asociere cu alte proceduri

fizicale analgetice creste efectul tratamentului. Analgezia nu are efecte secundare s-a
constat ca aplicatia acestei terapii reuseste sa scada consumul de medicamente analgetice ,
inclusiv pentru suferinte maligne (nu in Romania).
- Analgezia este mai eficeneta pe articulatiile superficiala si mai putn eficienta pe un
pacient cu tesut muscular bogat sau cu tesut adipos bogat.
- Producerea analgeziei implica meanisme complexe perifierice si centrale. La nivel
periferic se constata scaderea unor substante algogene (histamina, sericulina) aceasta
scadere a concentretiti locale se datoreaza radiatiei laser.
- Biostimularea LASER are capacitatea de a stimula inclusiv reactivitatea zonelor centrale
de la nivelul SNC, centrii de integrare a informatiei sunt influentati pozitiv si este
stimulata secretia endorfinelor (sunt substante cu rol mediator in scopul de a scadea
reactiile durerose de obicei cand organismul are dureri violente)
- Efectu biostimulant trofic la nivelul tesuturilor.
- Biostimularea laser are efect stimulant la nivelul circulatiei locale, rata secretiei sintezelor
proteice.
- Efectul trofic s-a constatat ca inclusiv rata diviziunii celulare creste.
- Lumina LASER stimuleaza circulatia locala si determina crestrea de substante nutritive,
oxigenee celulare mai buna sunt stimulate reactiile chimice celulare, fenomenele
reparatotii sunt accelerate.
- Ar putea fi contraindicata in aplicatie directa in cazul neoplazmelor.
- La nivelul tesutului conjunctiv pe modele exteprimentale s-a constatat cresterea productiei
de colagen si sinteza de pro colagen. Datorita acestui fapt consideram ca biostimularea
LASER de mica putere are efect profibrozant. Acest lucru este util in cicatrizari dar
periculos in anumite conditii patologice.

În cazul parezei de SPE în recuperarea leziunii genunchiului LASER-ul se aplică astfel:

Se utilizeaza LASER IR pe traectul nervulului SPE, 4 puncte, 10J/punct, F=4672K unde a

fost lezat nervul la nivelul genunchiului.
 UNIVERSITATE SPIRU HARET
FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
Programul de studii Kinetoterapia în afecțiunile locomotorii

PROGRAM DE ELECTROTERAPIE ÎN CAZUL

PARALIZIEI DE SPE ÎN RECUPERAREA
LEZIUNI GENUNCHIULUI CU INDICAREA SPE
-REFERAT-

Dinu Florin
Master anul II
 BIBLIOGRAFIE

1. Sbenghe T. (1987) Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, București :

Editura Medicală.

2. Sidenco, E. L. (2005). Electroterapia aplicații în medicina sportivă și în kinetoterapie

București: Editura Fundației România de Mâine.

3. Ştefanache F. (1997). Neurologie clinică, Iași : Editura Universitatea de Medicină şi

Farmacie "Gr.T. Popa".