Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Nervul sciatic face parte din plexul sacrat, fiind format prin unirea rădăcinilor anterioare
de la nivelul vertebrelor L5,S1,S2,S3 și constituind ramul terminal din acest plex. Părăseşte
bazinul prin marea scobitură ischiatică şi ajunge la nivelul fesei, ulterior în partea posterioară
a coapsei, iar la nivelul spaţiului popliteu se împarte în nervul sciatic popliteu intern (SPI) şi
nervul sciatic popliteu extern (SPE). Nervul sciatic popliteu extern la nivelul regiunii poplitee,
înconjoară capul peronierului şi se împarte în două ramuri terminale: nervul musculo-cutanat
pentru lungul şi scurtul peronier care efectuează flexia dorsală, abducţia şi rotaţia externă a
piciorului, cu inervaţie pe faţa dorsală a piciorului cu (excepţia marginii externe şi a ultimei
falange) şi nervul tibial anterior care inervează muşchiul tibial anterior, extensor comun al
degetelor și extensorul lung halucelui, responsabil de flexia dorsală, adducţia, rotaţia internă a
piciorului şi extenşia degetelor. Ramurile colaterale ale acestui nerv sunt accesor safen extern
şi cutanat peronier, ambele aşigurând inervaţia regiunii antero-externe a gambei.
Paralizia constă în întreruperea totală sau parţială a circulaţiei influxului nervos pe aceste
trasee, cu diminuarea sau abolirea funcţiilor organelor la care se distribuie nervul afectat.
Tabloul clinic în cazul paraliziei de SPE este reprezentat de următoarele aspecte:
- Piciorul este căzut, în rotaţie internă şi adducţie (var equin).
- Mersul este stepat, cu flexia exagerată a gambei şi coapsei datorită imposibilităţii de
flexie dorsală a piciorului;
- Pacientul nu poate sta pe călcâie, nu poate bate tacul cu vârful piciorului şi de
asemenea nu poate face ridicarea pe marginea externă sau abducţia piciorului;
- Pacientul nu poate executa flexia dorsală a piciorului;
- Se remarcă extenşia primei falange şi hipotonie în loja antero-externă a gambei;
- Reflexele ahiliene şi medioplantare sunt abolite;
- Pacientul, când se sprijină pe un picior, tendoanele extensorilor degetelor, ale
peronierilor şi tibialul anterior sunt bine reprezentate pe partea sănătoasă şi sterse pe
partea paralizată (Proba Froment);
- Pacientul, în ortostatism, picior lângă picior, este împins înapoi se observă cum vârful
piciorului sănătos se ridică de pe sol, în timp ce piciorul paralizat rămâne în urmă cu
această mişcare (Semnul Lupescu);
- Apar tulburări trofice pe faţa antero-externă a gambei şi faţa dorsală a piciorului şi
mici tulburări senzitive pe partea laterală a gambei şi pe cea dorsală a piciorului.
Din punct de vedere muscular, nervul SPE inervează cei doi peronieri (prin ramura
musculocutanată) tibialul anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui și
pediosul (prin ramura tibială externă). Paralizia SPE determinând astfel imposibilitatea flexiei
dorsale a piciorului, eversiei piciorului, extensia halucelui si extensia degetelor.
Din punct de vedere clinic exista 3 mari tipuri de paralizie la nivelul SPE:
1. Paralizia de nerv tibial anterior.
Flexia dorsală a piciorului și extensia degetelor sunt compromise, uneori este afectată
parțial și inversia.
Mers stepat și căderea piciorului în var equin.
Din punct de vedere senzitiv prezintă hipoestezie la nivelul spațiului interdigital I și II.
Tratament electroterapeutic
Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiază utilizarea acțiunii diverselor
forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic si are un rol
deosebit de important în cadrul programului complex de recuperare al paraliziei de SPE
susținând programul kinetic. În cadrul recuperării se pot folosii urmatoarele tipuri de curenți:
-
- Magnetodiaflux (MDF)
Este o procedura care foloseste campuri electromagnetice generate de curenti de joasa
frecventă. Formele de bază ale câmpului magnetic sunt continuu şi întrerupt ritmic. În forma
întrerupt aritmic, modulările au rolul de a împiedica fenomenul de acomodare: domină efecte
ergotrope. In forma continuă domină efectele sedative şi trofotrope. Selfurile (cercurile)
interesează mai ales pentru aplicaţiile generale. Selful cervical, interceptând regiunea
cervicală cu zonele sale reflexogene, reglează funcţia cardiovasculară şi respiratorie, dar
interferând şi zona posterioară Scerbac, are rol important în reglarea stării de veghe, a stării de
bine, de confort, de creştere a tonusului general, spre tendinţa dinamică. Bobinele cubice
generează câmpuri magnetice localizate, cu intensităţi mai mari. De obicei se aplică direct pe
zona de tratat, pentru a obţine unefect focalizat. Sunt posibile aplicaţii combinate simultane.
Bobinele localizatoare şi selful cervical au efect suplimentar adjuvant reflex.
Aplicarea câmpului magnetic pulsator (alternativ) activează procesele metabolice prin mai
multe mecanisme:
Creşte permeabilitatea pentru oxigen a membranei celulare:
- creşte difuziunea oxigenului în celulă,
- creşte producţia de ATP la nivel mitocondrial, inclusiv în ţesuturile slab vascularizate în
care:
- se formează vase noi de sânge,
- creşte tonusul vaselor de sânge existente.
Accentuează dezvoltarea ţesutului de granulaţie reparator, în procesul de vindecare a
rănilor, inclusiv:
- stimularea circulaţiei în oase şi ţesut cicatriceal,
- creşte rata sintezei de colagen, inclusiv la nivelul celulelor cartilaginoase. Acţiune favorabilă
şi asupra celulelor maligne – ameliorează respiraţia celulară şi utilizarea oxigenului în celulă.
Sub acţiunea câmpului magnetic de joasă frecvenţă, mai ales pulsatil, se pot produce efecte
favorabile care conduc la accelerarea proceselor de reparaţie în:
-cicatrizarea plăgilor,
-calusarea fracturilor,
-vindecarea necrozelor şi rănilor, indiferent de etiologie
- Curenți interferențiali
Curenții interferențiali sunt curenți alternativi sinusoidali ce rezultă din doi curenți de medie
frecvență de amplitudini constante dar cu frecvențe diferite încrucișați astfel încât să decalajul
dintre ei să se situeze la 100 Hz. Rezultatul este tot un curent de medie frecvență dar cu
amplitudine variabilă în funcție de direcția pe care il considerăm
Efecte fiziologice:
- Ultrasunetul.
Domeniul ultrasunetelor reprezintă un domeniu terapeutic aparținand înaltei frecvențe dar
care, se află într-o zonă de interferenţă între electro- şi mecanoterapie. Ultrasunetele au o
frecvenţă de 800-1000 KHz. Este nevoie de un contact perfect între suprafaţa emiţătoare şi
tegument care se realizează folosindu-se un strat de gel. Efectul fundamental, pe care se
bazează toate celelalte efecte şi mecanismele acţionate de aplicaţiile ultrasonice, este
încălzirea structurilor profunde, datorită efectului mecanic pe care ultrasunetele îl transmit
structurilor.
Efectele ultrasunetelor:
Efecte fizice:
-Cavitaţia: efect specific care apare în lichide, o alternanţă între faza de dilataţie, în care
particulele se rup şi apar cavităţile, şi faza de compresie, în care aceste cavităţi se ciocnesc şi
dispar; în lichidele care conţin gaze, sub efectul US, microveziculele de gaz au tendinţa să se
unească, şi rezultă vezicule vizibile (fenomenul de pseudocavitaţie);
-Efectul termic – este datorat energiei mecanice dezvoltată de US, absorbită de substrat, care
se transformă în căldură; încălzirea structurilor este mai mare la limita de separaţie dintre
două medii;
-Luminescenţa – este posibilă în mediile lichide care conţin gaze, străbătute de fascicolul
ultrasonic;
Efecte chimice:
Efecte biologice:
- Monocromatismul – radiatia are o singura lungime de unda datorita acestui fapt fasciculul
este unicro
- Polarizarea – lumina este orientata spatial pe o arie foarte bine definita
- Coerenta – emisia este identica – maximile si minimile se uniformizeaza.
Se foloseste in general LASER de mai multe tipuri. In recuperare folosim lasser de bio
stimulare , LASER de putere mica. Aparatele LASER de mica putere utilizate pt biostimulare
folosite in recuperare se bazeza pe efectele biologice si de excitatie optica. Efectul termic este
neglijabil avand utere mica, dar devine important la laserele utilizate in chirurgie.
Efectele biologice:
Dinu Florin
Master anul II
BIBLIOGRAFIE
Editura Medicală.