CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ BACĂU

Str. Oituz, Nr. 24, Loc. Bacău, Jud. Bacău, Cod Poştal 600266
Tel/Fax: 0234.557300, Web: www.cjrae-bacau.ro, E-mail: cjrae_bc@yahoo.com

Nr de înregistrare:…..……/……………………

Avizat, Aprobat,
Coord. CJAP Bacău, Dir. CJRAE Bacău,
Prof. Anca Stamatachi Prof. Diana Aprodu

“De la EU la NOI!”

PROGRAM DE CONSILIERE DE GRUP

Anșcolar:
2022– 2023

Unitatea de învățământunde se implementeazăprogramul:

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI DRAGAN” BACAU

Profesorulconsilierșcolarceimplementeazăprogramul:
CAZACU OANA MADALINA
 I. DOMENIUL:
Autocunoaștere și dezvoltare personală

II. DESCRIEREA PROBLEMEI / MOTIVAȚIA PROGRAMULUI:

Unul dintre cele mai dificile momente cu care se confruntă copiii este acela de adaptare la

un nou ciclu de învăţământ. Trebuie să se adapteze la o mulţime de situaţii,fiecare dintre

acestea necesitând aptitudini de decizie și de rezolvare a problemelor. Dezvoltarea

emoţională optimă reprezintă una dintre componentele esenţiale ale adaptării. Studiile de

psihologie din ultimul deceniu afirmă în mod hotărât că inteligenţa emoţională şi abilitatea

de a stabili relaţii cu cei din jur reprezintă principalul factor de predicţie privind reuşita

şcolara și în viaţă.

III. SCOPUL PROGRAMULUI:

- prevenirea şi depăşirea dificultăţilor emoţionale, relaţionale la elevii claselor
primare.

IV. OBIECTIVELE PROGRAMULUI:

1. - Formarea si dezvoltarea deprinderilor de autocunoaştere si cunoaştere
interpersonală.
2.- Dezvoltarea respectului de sine.
3. - Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere şi exprimare a emoţiilor.
4.- Dezvoltarea abilităţii de înţelegere a emoţiilor.
5.- Dezvoltarea abilităţilor de autoreglare emoţională.
6.- Dezvoltarea abilităţilor de relaţionare interpersonală.
7.- Creşterea empatiei, a toleranţei şi a abilităţilordecomunicare.
 V. TIPUL BENEFICIARILOR:
- elevi din clasele primare

VI. DETALIEREA GRUPELOR:

GRUPUL NUME SI PRENUME ELEV CLASA

Grupul 1.

Grupul 2.

ETC...

VII. METODE ŞI MIJLOACE UTILIZATE:

Formale, non-formale

VIII. PERIOADA DE DESFĂȘURARE:

Anulșcolar 2022-2023
IX. SESIUNILE/ ACTIVITĂŢILE INCLUSE ÎN PROGRAM:

1. MODULUL I - ACCEPTAREA DE SINE

1:”Eu si oglinda mea”
2:” O grădină în culori”
3:”Aşa se spune”
4:”Nu pot fi perfect”
5:”Drumul către tine însuţi”

2. MODULUL I I – EMOŢII
1:„Despre emoţii”
2:”Simte,acţioneaza”
3: Cum te-ai simţi dacă…?
4:”Alternative”
5:”Bogdan cel supărat”

3. MODULUL III - RELAŢII

1:”Eu şi prietenii mei”
2:”Prieteni capricioşi”
3:” Cum ai reacţiona, dacă ţi-aş spune...?”
4:”Cea mai empatică clasa”

X. DETALIEREA SESIUNILOR /ACTIVITĂŢILOR INCLUSE ÎN

PROGRAM:
 MODULUL I - ACCEPTAREA DE SINE

Activitatea 1:”Eu si oglinda mea”

Obiective:
➢ sădescrie cinci atribute personale
➢ să descrie lucrurile pentru care îi apreciază pe colegi
➢ să recunoască atribute pozitive ale celorlalţi colegi
➢ să compare însuşirile identificate de propria persoană cu cele descrie de ceilalţi

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::tablă,coli albe,culori,fişe de lucru, ace cu gămălie

MOD DE ORGANIZARE:activitate frontală,individuală şi pe grupe

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Exerciţiu pentru destinderea atmosferei (spargere a gheţii) „Cunoaşte-mă după
glas!”. Un elev va fi legat la ochi şi va sta în centrul grupului. Ceilalţi elevi vor păstra
liniştea. Profesorul va spune cu voce tare numele unui animal sau pasăre şi va indica un
participant care va emite sunetele pe care le face animalul sau pasărea numită. Persoana
legată la ochi va trebui să recunoască colegul. Dacă reuşeşte, cel care a emis sunetul va fi
legat la ochi, dacă nu mai încearcă o dată.

Exerciţiu:” „Ce-mi place la mine?”

Se solicită elevilor să scrie pe foaie cinci atribute personale şi să le numeroteze de la 1
la 5,în ordinea importanţei lor. După ce au terminat foile se pun deoparte. Elevii sunt rugaţi
să îşi prindă o altă foaie pe spate(cu ac cu gămălie)şi li se cere să treacă pe la colegii lor şi
să le scrie pe foaia prinsă la spate câte un lucru pentru care îi apreciază pe acei colegi. Se
urmăreşte ca în final fiecare dintre elevi să aibă cel puţin 4 calităţi scrise pe foaia de pe
spatele lor,dar nu mai mult de cinci. Se cere elevilor să se aşeze la locurile lor şi să compare
listele de pe spate cu cele completate de ei. Se discută în ce măsură se suprapun
caracteristicile personale considerate pozitive cu ceea ce apreciază alţii la propria persoană.
Întrebări:

• În ce măsură cunoaşterea părerii celorlalţi despre propria persoană le influenţează

comportamentul?
• Aceste exerciţii te-au ajutat să te cunoşti mai bine?
• Cum poţi folosi în beneficiul tău informaţiile pe care le-ai aflat în urma acestor
exerciţii?
 Activitatea 2:” O grădină în culori”

Obiective:

➢ sănoteze pe degetele palmei calităţile si defectele fiecăruia

➢ să realizeze un desen sub forma unei grădini cu flori în care fiecare calitate este asociată
cu o floare
➢ să formuleze complimente celorlalţi

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::tabla,coli albe,fişe de lucru,culori

MOD DE ORGANIZARE: activitate frontală, individuală, pe grupe

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Exerciţiu:„O mâna” de calităţi”
Se cere elevilor să formeze grupuri mici şi se distribuie câte o foaie mare. Se propune
grupurilor să deseneze pe foi o mână şi să noteze pe fiecare deget câte o calitate, o trăsătură
umană care este foarte utilă în viaţă. Se invită grupurile să prezinte opiniile lor şi să le
argumenteze.
Se reunesc grupurile mici şi li se spune să realizeze acelaşi exerciţiu, doar cu defecte, trăsături
care fac dificilă viaţa oamenilor. Se oferă posibilitate grupurilor să facă schimb de păreri.
Intervenţia va fi centrată pe modalităţi de transformare a defectelor în calităţi, pe dezvoltarea
încrederii în schimbare.
Exercitiu:„Grădina cu flori”
Elevii îşi imaginează calităţile sub forma unei grădini cu flori. Ce flori cresc în grădina
ta?Cu ce flori asociezi fiecare calitate?De ce? Prin ce se aseamănă? Elevii vor realiza un desen
sub forma unei grădini cu flori în care fiecare calitate este asociată cu o floare. Elevii vor descrie
floarea aleasă şi calitatea asociată ei(de ex:ghiocel-gingăşie).
Se va spune elevilor că scopul acestei activităţi este de a-şi identifica propriile calităţi şi de a
învăţa să facă şi să accepte complimente. Se cere elevilor să se gândească la o calitate pe care
o apreciază la colegul din stânga. Acesta trebuie să se refere la caracteristici şi atribute
personale şi nu la trăsături externe ca zâmbetul,părul,ochii. Elevii sunt rugaţi să transmită
colegului din stânga ceea ce apreciază la el. Cel care primeşte complimentul răspunde simplu:
„Mulţumesc”Se discută cu elevii importanţa formulării şi acceptării complimentelor.
Întrebări:
• Ce a fost mai dificil:să identificaţi o calitate sau să primiţi un compliment?
• Cum vă simţiţi atunci când sunteţi în postura de a face un compliment?
• Aceste exerciţii te-au ajutat să te cunoşti mai bine?
• Cum poţi folosi în beneficiul tău informaţiile pe care le-ai aflat în urma acestor
exerciţii?
 Activitatea 3:”Aşa se spune”

Obiective:
➢ să facă diferenţa între ceea ce oamenii spun despre ei şi ceea ce sunt ei
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:: tabla,fişa de lucru”Aşa se spune’’
MOD DE ORGANIZARE: activitate frontală,individuală, pe grupe

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se cere elevilor să ridice mâna dacă au fost tachinaţi până acum. Se discută despre cum
nu putem împiedica acest lucru (sa fim tachinaţi, porecliţi),dar că este important să decidem
dacă aceste tachinări sau porecle ne reprezintă. Se solicită 4 voluntari care să joace
scenariile”Aşa se spune”(anexa). Fiecare voluntar primeşte câte o copie a scenariului şi i se
explică rolul personajului său. La sfârşitul exerciţiului se realizează un brainstorming cu elevii
rugându-i să-şi amintească cât mai multe porecle care le-au fost puse sau pe care ei le-au pus
altora.
Intrebări:
• In ce măsura te-au afectat comentariile făcute?
• Crezi că a existat vreo modalitate de a-i împiedica pe copiii din autobuz sa te tachineze
în legătură cu aparatul tău dentar?
• Ce părere aveţi despre modul in care copilul tachinat a decis sa facă faţă situaţiei?
Intrebări de personalizare:
• Până acum,când ţi s-au pus porecle,ce se spunea despre tine?
• Ce înseamnă,de fapt, când oamenii te tachinează? Eşti ceea ce spun ei că ai fi? Eşti mai
puţin valoros din cauza a ceea ce spun ei?
• Ce ai învăţat din această lecţie?

Efecte scontate:Elevii vor înţelege că, deşi nu pot controla comportamentul tuturor celorlalţi
oameni, îşi pot controla propriile reacţii faţă de aceste comportamente, înţelegând că ei nu sunt
ceea ce ceilalţi spun că ar fi.
Anexa nr.1

Scenariile”Aşa se spune”

Scena:În autobuzul care merge spre şcoală, Andrei tocmai şi-a pus aparat dentar.

Viorel se urcă în autobuz, observă aparatul colegului şi îl arată şi prietenilor săi, Sandu si Mihai.

Andrei începe sa vorbească cu prietenul lângă care stă.

Viorel se apleacă pe intervalul dintre scaune, zâmbeşte larg si face semne în zig-zag indicându-
şi dantura.

Sandu râde şi îi spune lui Andrei:”Hei, faţă cu sârme, ce mai faci?”

Andrei stă liniştit şi nu îi răspunde.

Mihai se ridică şi anunţă cu voce tare”Toata lumea, atenţie:avem o nouă mutră cu sârme în
autobuz. Dacă are cineva nevoie de o bucată de sârmă, ştiţi de unde puteţi lua”.

Andrei începe să vorbească iar cu prietenul lângă care stă.

Viorel spune cu voce tare prietenului său: ”Cred că e mai bine că nu prea vorbeşte; ar putea să
îşi prindă limba în sârmele alea”.

Andrei devine iritat,dar ii spune prietenului său: ”Nu mă ajută cu nimic să mă supăr pe ei. Ştiu
că nu sunt faţă cu sârme, aşa că nu mă afectează ceea ce spun ei”.
 Activitatea 4:”Nu pot fi perfect”

Obiective:
➢ să înveţe ca există diverse nivele ale succesului şi eşecului
➢ să înveţe să nu echivaleze eşecul la o sarcină cu eşecul ca persoană
➢ să dezvolte o perspectivă realistă asupra perfecţionismului
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:: tabla ,fişa de lucru”Nu pot fi perfect’’,banda izolanta
MOD DE ORGANIZARE:activitate frontală,individuală

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Exerciţiu pentru destinderea atmosferei (spargere a gheţii): „Prrr şi Pukutu”.
Elevii îşi vor imagina două păsări. Pe una o cheamă „Prrr”, iar pe alta „Pukutu”. Când
profesorul spune „prrr”, toţi trebuie să se ridice în vârful degetelor, să se mişte prin sală şi să
îşi mişte coatele în părţi ca şi cum ar fi păsări care vor să îşi întindă aripile. Când profesorul
spune „Pukutu”, toţi stau pe loc şi încearcă să nu mişte o pană.
Scenariu de lucru: Se cere elevilor să ridice mâna dacă au făcut ceva perfect în ziua anterioara.
Se cere elevilor care au ridicat mâna să exemplifice ce au făcut. Apoi, se cere sa ridice mâna
daca au făcut toate lucrurile perfect timp de o săptămână. Dacă ridică cineva mâna, se cere
elevului să exemplifice ce a făcut. Se distribuie câte o fişa fiecărui elev. Elevii citesc şi răspund
la fiecare item. Se aşază banda izolanta pe podea şi se explică elevilor că un capăt indică
”perfecţiunea absolută” iar celălalt” eşecul absolut”. Se explică elevilor că se vor aşeza în
anumite puncte pe respectiva bandă a perfecţiunii /eşecului, în funcţie de răspunsurile lor la
fişă.
Trei voluntari se vor aşeza pe linie în funcţie de răspunsurile la primul scenariu. După ce s-
au aşezat, se desenează o linie perfectă /imperfectă pe tablă şi se scrie cifra 1 pe punctul de pe
linie care corespunde răspunsului fiecăruia dintre voluntari. Se întreabă voluntarii cum au decis
unde să se aşeze pe linie. Se întreabă ceilalţi elevi dacă evaluările lor au fost similare cu ale
voluntarilor si cum au decis unde să se plaseze. Se cere altor trei voluntari care să răspundă la
scenariul 2. Se notează poziţiile lor pe tablă şi se discută despre modul în care au decis unde să
se plaseze şi despre evaluările celorlalţi elevi. Se urmează aceeaşi procedură pentru scenariile
care au rămas.
Întrebări:
• Unele scenarii au fost mai dificil de evaluat decât altele?
• Credeţi că oamenii din aceste scenarii sunt răi dacă nu i-aţi evaluat ca fiind perfecţi?
De ce da sau de ce nu?
• Crezi că este posibil să faci lucrurile perfect tot timpul? Dacă nu reuşeşti să faci totul
perfect, ce spune asta despre tine?
Întrebări de personalizare:
• Vă gândiţi vreodată că sunteţi complet imperfecţi când nu vă iese perfect?
• Aţi avut vreodată o părere proastă despre voi când lucrurile nu v-au ieşit perfect?
• Credeţi că ceilalţi (părinţi, profesori, prieteni) se aşteaptă sa fiţi întotdeauna perfecţi?
Dacă da, ce simţiţi în legătură cu acest lucru?
• Dacă eşuaţi la ceva, înseamnă că sunteţi complet rataţi?
• Ce v - aţi putea aminti din această lecţie ca să vă ajute data viitoare când ceva nu vă
iese şi aveţi o părere proastă despre voi din această cauză?
Anexa nr.2

„Nu pot fi perfect”

Scenarii

Citiţi următoarele scenarii. Pentru fiecare, plasaţi un X undeva pe linie pentru a indica cât de
perfectă sau imperfectă consideraţi că a fost respectiva persoană.

1.Mihai a luat un pachet de carţi de joc de la un magazin dar apoi a decis să nu le mai cumpere.

imperfect perfect

2.Vali a greşit majoritatea problemelor din testul de la matematică.

imperfect perfect

3.Gigi a reuşit 12 din cele 14 aruncări libere.

imperfect perfect

4.Prietenul lui Sorin i-a dat acestuia o ţigară. Sorin a tras doua fumuri şi apoi a aruncat-o.

imperfect perfect

5.Maria a greşit o notă muzicală în recitalul ei de pian.

imperfect perfect

6.Dumitru a luat 10 la proiectul de geografie.

imperfect perfect

7.Carla s-a dat cu patinele o oră şi a căzut de două ori.

imperfect perfect

8.Simona a câştigat o recompensă de la tatăl său pentru că a ajuns la timp acasă în fiecare zi.

imperfect perfect
 Activitatea 5:”Drumul către tine însuţi”

Obiective:
➢ să identifice aspectele pozitive despre ei dar şi despre ceilalţi;
➢ să creeze scenarii/discursuri laudative la adresa lor;
➢ să completeze steaua respectului de sine
➢ să deseneze aspecte pozitive din viaţa lor
➢ să argumenteze alegerile făcute
➢ să identifice calităţile personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a
personalităţii sale
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::tabla,foi, carioca, fişe
MOD DE ORGANIZARE: activitate frontală şi individuală

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se desenează pe tablă un ciorchine în mijlocul căreia se scrie cuvântul „EU”. Se cere
elevilor să completeze ciorchinele numind aspectele propriei persoane.
Exerciţiu: „Discursul la o petrecere”
Toţi elevii îşi imaginează că se află la o petrecere. Ei îşi închipuie că au în mână un pahar cu
suc. Unul câte unul, elevii ridică mâna şi rostesc un discurs laudativ la adresa lor. După
fiecare discurs , elevii se prefac că sorb din paharul cu suc, în conformitate cu discursul.
Exerciţiu:„Ne lăudăm”
Fiecare elev spune propoziţia următoare,completând-o cu un aspect pozitiv despre ei înşişi:
”Nu vreau să mă laud,dar………..”.
Elevii ar putea fi timizi în a-şi exprima realizările,de aceea este indicat să înceapă profesorul
primul. Se va sublinia faptul că în timpul acestei activităţi lauda de sine ar trebui să fie
pozitivă şi că ea nu ar trebui să facă pe nimeni să se simtă stânjenit în legătură cu el/ea sau cu
complimentele exprimate
Exerciţiu: „Steaua respectului de sine”
Se distribuie fişa de lucru ”Steaua respectului de sine”şi se explică cerinţele pe care le au de
îndeplinit. Voluntarii îşi prezintă şi afişează „stelele”.
Discuţii:
• Cum v-aţi simţit când aţi completat „steaua”?
• Cum acţionează oamenii cu o stimă de sine ridicată într-o situaţie de conflict /
dificilă? Dar
• oamenii cu o stimă de sine scăzută?
• Prin ce modalităţi ne putem dezvolta respectul de sine?
• Cum ar putea cineva cu o stimă de sine scăzută să se simtă important sau deosebit?
Anexa nr.3

„Steaua respectului de sine”

Trei lucruri pozitive care te

caracterizează.--------------------------------
---------------------------------------------------
-------------------------

Trei lucruri de care eşti Două motive pentru care

mândru.----------------------------- colegii te apreciază.---------------
----------------------------------------- -----------------------------------------
---------------------- -----------------------------------------
--------------

EU------------------------------------------
---------------------------------------------

Două lucruri pe care ai dori să

le schimbi la persoana ta.-------
-----------------------------------------
-----------------------------------------
------------ Două lucruri pe care le
aduci într- o
1obiectiv pe termen prietenie.-----------------
scurt.--------------------------- ------------------------------
------------------------ ------------------------------
-------------
1 obiectiv pe termen lung
-----------------------------------
MODULUL I I - EMOŢII

Motivaţie:În aceste vremuri în care mult prea mulţi copii nu reuşesc să-şi stăpânească
supărarea, să asculte sau să se concentreze, să-şi domolească impulsurile, să-şi asume
răspunderea pentru ceea ce fac sau să-şi manifeste sentimentele faţă de ceea ce află sau
învaţă,putem afirma că dezvoltarea emoţională a elevilor este decisivă pentru obţinerea unor
rezultatele şcolare şi, în sens mai larg, pentru succesul în viaţă.
In cadrul şcolii, cele mai multe probleme de comportament(agresivitate, agitaţie,violenţă);
probleme la invăţătură(eşecul şcolar);probleme legate de afectivitate(timiditate,sentimente de
inferioritate,de neputinţă, etc.) apar datorită faptului că elevii nu şi-au format abilităţi
emoţionale şi sociale.

Activitatea 1:„Despre emoţii”

Obiective:
➢ saidentifice un gând pozitiv cu care să înceapă fiecare zi a săptămânii
➢ să exprime emoţii prin mimică,grimasă
➢ să identifice emoţiile relaţionate cu un anumit eveniment sau situaţie
➢ să precizeze rolul comunicării emoţiilor
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::tabla,fişe de lucru
MOD DE ORGANIZARE:activitate frontală,individuală

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Exerciţiu:” Calendarul gândurilor pozitive”
Fiecare elev va nota pe fişa de lucru câte un gând pozitiv pentru fiecare zi a săptămânii. Elevii
vor răspunde ce au scris.
Exerciţiu: „Identifică emoţia”
Se prezintă elevilor imaginile cu cele 6 emoţii de bază. Se cere elevilor să spună ce exprimă
fiecare din feţele prezentate şi chiar să mimeze aceste emoţii. Se împarte fişa de
lucru”Identifică emoţia”şi se discută modul de completare a fişei. După completarea fişei se
cere mai multor elevi să spună care au fost emoţiile identificate.
Se discută diferenţele care apar în identificarea emoţiilor sau în reprezentarea lor grafică. Se
analizează împreună cu elevii importanţa identificării şi exprimării emoţiilor şi consecinţele
acestora. Se oferă exemple concrete.
Întrebări:
• De ce este important să identificăm propriile emoţii şi să le exprimăm?
• De ce credeţi că este dificil pentru unele persoane să îşi identifice şi să exprime
propriile emoţii?
• De ce credeţi că apar diferenţe în emoţiile trăite de voi în cazul aceluiaşi eveniment?
• Cum poţi folosi în beneficiul tău informaţiile pe care le-ai aflat în urma acestor
exerciţii?
 Activitatea 2:”Simte,acţioneaza”

Obiective:
➢ Să înţeleagă legătura dintre emoţii şi comportamente
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::cutie,set de carduri,cutii cu etichete
MOD DE ORGANIZARE:activitate frontală,pe grupe

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Scenariu de lucru .Se împart elevii în două grupuri de câte 5 elevi. Se da fiecărui grup
un set de 10 carduri goale şi câte o cutiuţă conţinând cate un set din Vocabularul emoţional:
”Simte si acţionează”. Se cere elevilor să extragă, în fiecare grup, pe rând, cuvintele referitoare
la emoţii .Elevul care extrage cuvântul va scrie pe cardul gol câte trei lucruri pe care le face
când simte emoţia respectivă. De exemplu, dacă emoţia extrasă este”furios”,elevul poate
scrie”arunc lucruri”,”strig”,”lovesc ceva”. Când un elev a terminat cu primul cuvânt, se trece
la al doilea şi se continuă până ce toate cuvintele au fost extrase. La sfârşit se pun toate cardurile
grupului în cutia “acţiunilor”.Se strâng toate cutiile şi se distribuie cutiile la grupuri, astfel încât
fiecare grup să primească altă cutie. Elevii vor scoate cardurile din cutie şi vor discuta care este
cea mai probabilă emoţie asociată cu acele comportamente şi vor nota emoţia pe card. Ulterior,
vor marca un (+) lângă acele comportamente pe care le consideră utile şi sănătoase pentru
exprimarea emoţiei şi un(-) lângă cele care ar putea să nu fie utile.
Întrebări:
• A fost dificil să vă gândiţi cum vă comportaţi când aveţi o anumită emoţie?
• Aţi căzut de acord cu ceilalţi membri în privinţa comportamentelor asociate cu fiecare
emoţie?
• A fost dificil să identificaţi emoţiile atunci când v-aţi uitat la cardurile cu
comportamente?
• Aţi reuşit să distingeţi între comportamente care ar putea fi utile sau nu? Ce fel de
comportamente ar putea să nu fie prea utile?
Intrebări de personalizare:
• Când aveţi o anumită emoţie, sunteţi întotdeauna conştienţi de modul în care se
relaţionează cu ceea ce faceţi?
• V-aţi comportat vreodată, în urma unor emoţii, într-o modalitate care nu a fost utilă
pentru voi sau pentru alţii? Ce aţi simţit în legătură cu asta şi care au fost rezultatele?
• Cum credeţi că v-ar putea ajuta pe viitor să înţelegeţi mai multe despre legătura dintre
cum vă simţiţi şi ceea ce faceţi?
• Ştiind că există întotdeauna modalităţi diverse de a vă comporta, consideraţi că este
mai logic să alegeţi comportamente care sunt utile sau comportamente care nu sunt
utile?
Anexa nr.4

Simte, acţionează

Vocabularul emoţional

Furios frustrat

Ingrijorat speriat

Entuziasmat supărat

Dezamăgit gelos

Trist emoţionat
 Activitatea 3. Cum te-ai simţi dacă…?

Obiective:
➢ Să identifice cauzele emoţiilor
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::fişa de lucru”Cum te-ai simţi dacă…?”
MOD DE ORGANIZARE:frontală, individuală şi în perechi

Desfăşurarea activităţii:
Se discută cu elevii ce cred ei despre modul în care se simt oamenii în anumite situaţii.
Pornesc discuţia de la un exemplu concret - dacă am trăi într-o ţară unde nu ninge niciodată
vestea că va ninge ar putea să vă producă bucurie deoarece adesea aveţi prea puţine ocazii de
a vă da cu sania sau cu patinele. Dacă suntem dintr-o tară în care ninge foarte des, vestea unei
ninsori apropiate v-ar întrista deoarece v-aţi plictisit de zăpadă. Pornind de la acest exemplu
accentuez ideea că modul în care gândim despre anumitelucruri influenţează modul în care ne
simţim.Fiecare elev primeşte o fişă de lucru cu mai multe scenarii pe care vor trebui să noteze
gândurile şi emoţiile asociate lor (anexa). După ce termină, fiecare elev este invitat să discute
lucrurile pe care le-a notat pe fişă cu un coleg pereche. După ce elevii discută în perechi, se
prezintă răspunsurile.
Întrebări de conţinut:
• Aţicăzut de acordasupraemoţiilor care corespundfiecăruiscenariu? Sunteleaceleaşi cu
cele ale partenerilor de discuţii? Dacă nu aţicăzut de acord, de cecredeţică nu aţireuşit?
• Credeţicăoameniisausituaţiile respective văfacsăvăsimţiţiînmodulîn care văsimţiţi,
saumaidegrabămodul personal de a vedeasauinterpretaceeace vi se întâmplă?
• Care este legătura dintre gândurile voastre şi emoţiile voastre?
Anexa nr.5

Fişă de lucru
Cum te-ai simţi dacă…..?

Nume ............................... ...................................... Data ....................................................

Instrucţiuni: citeşte fiecare scenariu. Pentru fiecare încearcă să identifici ce crezi tu

despre această situaţie. După ce ai identificat gândurile, notează în spaţiul liber, modul în
care te-ai simţit.

1. Mergi către şcoală şi din sensul opus vezi venind spre tine un câine.

Te gândeşti:......................................................................................................................

Te simţi:............................................................................................................................

2. În drum spre casă treci pe lângă un grup de copii. Când ajungi în dreptul lor copiii
izbucnesc în râs.

Te gândeşti:......................................................................................................................

Te simţi:............................................................................................................................

3. Afli de la colegul tău de bancă că un alt coleg îşi serbează ziua de naştere şi a invitat mai
mulţi colegi la ziua lui iar pe tine nu.

Te gândeşti:......................................................................................................................

Te simţi:............................................................................................................................
 Activitatea 4:”Alternative”

Obiective:
➢ Să înveţe alternativele comportamentale pentru exprimarea emoţiilor negative
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: lista cu situaţii alternative
MOD DE ORGANIZARE: frontală şi in perechi

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se discută cu elevii ideea că, deşi oamenii pot sa aibă emoţii negative, ei pot să aleagă
cum anume să îşi exprime aceste sentimente prin intermediul acţiunilor lor. Se împart elevii în
perechi şi se distribuie fiecărei perechi câte o listă cu situaţiile opţionale fiecărei perechi şi se
cere elevilor să lucreze împreuna pentru a găsi un răspuns pentru fiecare situaţie.
Întrebări:
• A fost dificil să găsiţi modalităţi alternative de comportament? Au existat unele situaţii
mai dificile decât celelalte?
• Când cineva are anumite emoţii în legătura cu o situaţie,ce înseamnă acest lucru ,în
termenii comportamentului său?
Intrebări de personalizare:
• Când trăieşti o emoţie negativă iei în calcul mai multe modalităţi de a te comporta? Ce
iţi influenţează modul în care te gândeşti cum să te comporţi?
Efecte scontate: Elevii vor înţelege că, deşi pot să trăiască emoţii negative, pot să aleagă cum
să se comporte. Recunoaşterea alternativelor este importantă. După ce sunt îndrumaţi, copiii
pot să îşi asume acest comportament într-o manieră independentă.
Anexa nr.6

Lista cu situaţii alternative

Instrucţiuni:

Citiţi fiecare situaţie şi decideţi dacă aţi alege sau nu alternativa A sau B. Dacă vă
gândiţi la o altă alternativă, treceţi-o pe fişă, în spaţiul marcat cu C.

1.Părintii nu sunt de acord să îţi cumpere geaca de blugi care este acum la modă, pentru
că aceasta costă prea mult. Eşti dezamăgit şi de aceea:

a)Economiseşti banii tăi de buzunar ca să iţi cumperi una;

b)Le spui părinţilor: ”Sunteţi egoişti! Niciodată nu îmi cumpăraţi ceea ce vreau”;

2.Vrei să mergi să joci fotbal,dar părinţii spun că nu ai voie. Eşti supărat şi,de aceea:

a)Mergi în camera ta şi găseşti altceva de făcut;

b)Trânteşti uşa şi arunci o carte în cealaltă parte a camerei;

c)…………………………………………………………….

3.Ai luat o notă mică la lucrare şi,de aceea:

a)Plângi;

b)Înveţi mai mult data viitoare;

c)………………………………………..

4.Echipa ta a pierdut meciul şi,de aceea:

a)Te înfurii;

b)Dai vina pe arbitru;

c)……………………….

5.Greşeşti de câteva ori la recitalul de la serbarea şcolară şi,de aceea:

a)Îţi spui în sinea ta că ai încercat să cânţi perfect;

b)Trânteşti caietul cu solfegii pe pian;

c…………………………………….
 Activitatea 5:”Bogdan cel supărat”

Obiective:
➢ sa exerseze modalităţi de control al comportamentului, modificând gândurile care le
provoacă furie.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT::povestea”Bogdan cel supărat”
MOD DE ORGANIZARE:frontală

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se citeşte elevilor povestea despre controlarea modului de exteriorizare a conflictelor
emoţionale. Se discută cu elevii despre ce ar fi trebuit să facă Bogdan, personajul principal,
pentru a renunţa la ideea ca întotdeauna trebuie să obţină ceea ce vrea. Elevii sunt încurajaţi să
împărtăşească părerile lor despre cum li se aplică lor această poveste.
Anexa nr.7

„Bogdan cel supărat”

Bogdan era supărat şi dorea foarte mult să meargă cu bicicleta după terminarea
orelor,dar mama i-a spus că nu poate să meargă până nu îşi face ordine în cameră.”De ce trebuie
sa fac asta?” a strigat Bogdan. ”Eşti atât de rea. Niciodată nu mă laşi să fac ce vreau eu. Nu
este corect. Întotdeauna o laşi pe Anca să facă ce vrea, iar eu trebuie să fac toata treaba şi nu
apuc niciodată să mă distrez.”
Bogdan era atât de furios încât, atunci când a trecut pe lângă uşa camerei surorii sale, Anca,i-a
rupt acesteia de pe perete posterul preferat, şi l-a făcut bucăţele. Apoi s-a dus in camera lui ,a
trântit uşa cu putere ,şi a început să arunce lucruri prin cameră, strigând, ”Nu este corect că
trebuie să-mi fac ordine în cameră şi nu am voie să fac ce am chef! Lucrurile trebuie să se
întâmple aşa cum vreau eu!”
Curând, Bogdan o auzi pe mama sa urcând scările spre camera sa .”Lasă-mă în pace” striga
Bogdan,în timp ce încerca să împingă patul spre uşă pentru a o bloca. Dar Bogdan nu era destul
de puternic,iar mama sa a reuşit să deschidă uşa şi să intre în cameră.” Şezi şi ascultă-mă,
Bogdan,”spuse ea. ”Nu. Nu sunt obligat să te ascult; niciodată nu mă laşi să fac ce am
chef”,spuse Bogdan plângând. Apoi mama sa i-a oferit o alternativă: el s-ar putea calma pentru
a putea discuta cu ea, sau ar putea continua sa tune si sa fulgere,şi să-şi petreacă restul
săptămânii pedepsit în camera sa. Fără nicio tragere de inimă ,Bogdan se aşeză pentru a discuta.
Mama ii explică faptul că uneori lucrurile par sa nu fie juste,şi poate nici nu sunt,chiar dacă de
obicei oamenii încearcă să fie corecţi. Ii spuse lui Bogdan că toţi oamenii sunt nevoiţi uneori
să facă lucruri care nu le plac,cum ar fi ordinea în camera-pur şi simplu pentru că aşa este
lumea.”Tu crezi ăa eu fac numai ceea ce-mi place?”îl întreba mama sa. ”Da. Credeam ca adulţii
pot face ce vor.” ”Ei bine,s-ar putea să-mi placă să stau acasă şi să merg cu bicicleta sau să
merg într-o drumeţie decât să merg la serviciu, dar trebuie sa merg la muncă zilnic pentru a
câştiga bani”,explica ea.”Chiar dacă uneori mă supără acest lucru, tot merg la serviciu. Aşa că
îmi spun că unele lucruri nu par corecte sau că nu mi-ar plăcea sa le fac,dar asta nu mă supără.
Când mă gândesc astfel, sunt şanse mai mici să mă enervez. Poate ai putea să te gândeşti şi tu
la acestea:lucrurile nu se pot întâmpla mereu cum vrei tu,şi că poţi alege să nu te enervezi.
Înţelegi?”
Bogdan a chibzuit o vreme la acest lucru,însă îi venea foarte greu să renunţe la ideea că nu
poate să facă mereu numai ce are el chef,sau că ar putea să nu se enerveze schimbând modul
de a se gândi la acest lucru. I se părea ca e prea greu să facă acest lucru. Când i-a spus mamei,ea
i-a răspuns că întotdeauna este nevoie de timp pentru a putea avea loc o schimbare,dar dacă te
străduieşti puţin câte puţin ,se poate realiza. Aşa că Bogdan şi mama lui au făcut o înţelegere
:el se va strădui să facă acest lucru,iar dacă el va progresa ,vor merge împreună cu bicicletele.
MODULUL III - RELAŢII

Motivatie:
A stabili şi menţine prietenii sănătoase constituie experienţe esenţiale pentru
orice copil care creste. Prietenii pe care îi alegi încă din copilărie influenţează puternic
modul de a gândi, de a acţiona şi de a înţelege ceea ce ne leagă de ceilalţi. Este deci vital
ca elevii sa analizeze importanţa prieteniilor în viaţă. Învăţând să facă legături între ei şi
ceilalţi, să le înţeleagă şi să le aprecieze diferenţele, elevii vor şti mai bine cine sunt. Cele
mai bune prietenii îi ajuta să capete încredere în sine şi să-şi dea seama de valoarea lor. În
acelaşi timp, anumite prietenii pot avea consecinţe negative. Din această cauză elevii ar
trebui sa examineze aspectele negative şi pozitive ale prietenilor lor care le pot influenţa
comportamentul şi deciziile. Elevii ar trebui să-şi dea seama că sunt persoane responsabile
de deciziile lor şi de consecinţe.

Activitatea 1:”Eu şi prietenii mei”

Obiective:
➢ să dezvolte abilităţi de a iniţia şi menţine relaţii de prietenie
➢ să distingă între caracteristicile negative şi pozitive ale prietenilor
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:coli de hârtie, fâşii de hârtie colorata,lipici
MOD DE ORGANIZARE:frontala,individuala, in perechi,pe grupe

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se cere elevilor să noteze individual 10 calităţi pe care vor să le găsească într-un prieten.
Se formează perechi, şi se compară listele alcătuite iar apoi se face una comună, din 10
calităţi.Perechile vor forma echipe din două perechi, aşa încât fiecare grup mic să fie compus
din patru persoane. Acum elevii vor face liste de 10 calităţi ale prietenilor, dar le vor aranja
după importanţa lor. Se propune grupurilor să-şi împărtăşească ideile cu ceilalţi. Se discuta cu
toţi elevii despre problemele care pot apărea între prieteni (de ex.: bârfe, activităţi nepotrivite
ş.a).
Se discuta despre faptul că nu îi putem controla pe cei din jurul nostru,oricât de mult
ne-ar plăcea să facem asta. În alte cuvinte,nu îi putem forţa pe alţii să fie prieteni cu noi, dar ne
putem controla comportamentul şi acest lucru poate să crească probabilitatea ca alţii să vrea sa
ne fie prieteni. De exemplu,nu poţi controla bârfele spuse de alţii despre tine dar poţi avea
control asupra deciziei de a-i bârfi şi tu pe ei. Se cere elevilor să se gândească la ei înşişi ca
prieten.
Exerciţiu:„Brăţara prieteniei” Elevii vor primi câte o fâşie de hârtie (de preferinţă colorată).
Pe o faţetă fiecare va scrie o trăsătură pozitivă ce-l caracterizează, iar pe cealaltă o trăsătură
negativă pe care ar dori să şi-o corecteze. Întrebaţi elevii ce strategii ar trebui sa întreprindă
pentru a transforma trăsătura negativă în una pozitivă. Fiecare fâşie de hârtie va constitui o
verigă a „brăţării prieteniei” care va fi expusă pe unul din pereţii clasei.
Discuţii:
• Cum vă daţi seama că prietenii sunt „adevăraţi”?
• V-a fost uşor / greu să găsiţi calităţile? Dar să le aranjaţi după importanţă?
• Cum aţi ajuns la consens în grupurile mici?
• Ce aşteptaţi de la prietenul (a) vostru?
• Cât de uşor sau de dificil a fost pentru voi să vă gândiţi la caracteristicile voastre
pozitive ca prieteni?Dar la cele negative?
• Eşti un prieten rău dacă ai unele caracteristici negative?
• Când faci cunoştinţă cu alte persoane, ce caracteristici doreşti să-ţi scoţi în evidenţă, ce
ai vrea să vadă la tine?
• Care sunt caracteristicile care vă provoacă o bună sau proastă impresie atunci când faci
cunoştinţă cu cineva?
 Activitatea 2:”Prieteni capricioşi”

Obiective:
➢ sa exerseze abilităţi de a trece peste momente supărătoare
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:fisa de lucru ‚Prieteni capricioşi”
MOD DE ORGANIZARE:frontala,individuala

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se oferă elevilor fişa de lucru, rugându-i să completeze fiecare propoziţie. După ce elevii
au completat propoziţiile, se discută despre emoţiile identificate. Presupunând ca au scris
emoţii negative,cum ar fi iritare,furie,supărare,se identifică împreună cu elevii convingerile
iraţionale pe care le au în legătură cu exemplele. De exemplu,daca au fost furioşi pentru că nu
au fost invitaţi la o petrecere,s-ar putea să se fi gândit că nu este corect, că alţii nu ar trebui să-
i respingă, şi că ar fi trebuit să fie invitaţi. Mai mult decât atât,dacă s-au simţit răniţi sau
deprimaţi,se poate sa se fi gândit că nimeni nu-i place, că este groaznic să fie lăsaţi deoparte,
si că niciodată nu vor mai fi invitaţi la o petrecere.Utilizând exemplul unui prieten care-i critica,
elevii vor înţelege cum îşi pot construi instrumente emoţionale, schimbând modul de gândire.
Elevii îşi identifică convingerile iraţionale asociate cu insultele prietenilor. După identificarea
convingerilor iraţionale,elevii vor învăţa cum să le dispute:
• „Care este dovada că sunteţi ceea ce spun ei că sunteţi?”
• „Cum adică sunteţi prosti,dacă aveţi rolul principal?”
• „Cum vă ajută faptul că sunteţi supăraţi în legătură cu acestea,dacă nu puteţi schimba
ceea ce spun prietenii voştri?”

Discuţia este încurajată spre felul cum disputarea convingerilor iraţionale determină emoţii
mai puţin supărătoare. După discutarea mai multor exemple de propoziţii,se roagă elevii să
aleagă probleme din viaţa reală,să identifice convingerile iraţionale legate de acestea,şi să le
dispute.
Anexa nr. 8

Fisa de lucru”Prieteni capricioşi”

1. Dacă brusc un prieten nu mai vorbeşte cu mine,

Mă simt……………………

2. Dacă un prieten începe să mă critice,

Mă simt……………………

3. Dacă un prieten devine prieten foarte bun cu altcineva,

Mă simt…………………..

4. Pentru mine, pierderea unui prieten foarte bun

înseamnă………………………

5. Dacă unii din prieteni merg undeva şi nu mă cheamă,

Mă simt……………………..

6. Dacă un prieten mă ignoră la şcoală,

Mă simt……………….

7. Dacă nu sunt invitat la o petrecere,

Mă simt……………….

8. Dacă un prieten începe sa flirteze cu cineva care îmi place,

Mă simt…………………..
 Activitatea 3:’ Cum ai reacţiona, dacă ţi-aş spune...?”

Obiective:
➢ sa exerseze abilităţi de a primi şi oferi un feed-back negativ

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:fisa de lucru

MOD DE ORGANIZARE:frontala,in perechi

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Există mai multe emoţii care sunt destul de greu de trăit şi de văzut la alţi oameni. De
exemplu: furie, dezamăgire, supărare. Situaţia în care vrei să transmiţi asta altei persoane se
numeşte feed-back negativ. Este important să învăţăm să acceptăm un feed-back negativ,
deoarece aşa putem evita conflictul. Abilitatea de a da un feed-back negativ constă în
exprimarea criticii, a decepţiei şi altor emoţiineplăcute în mod calm, fără a pierde controlul şi
a jigni persoana Se cere elevilor să-şi amintească situaţii recente în care au oferit feed-back
negativ. Cum s-au simţit? Cum a influenţat asta relaţia?Se continua prin a spune: Atransmite
un feed-back negativ este o parte a abilităţii,cealaltă este să poţi primi unul. După ce tu ai
exprimat o opinie, te aştepţi ca şi cealaltă persoană să-ţi comunice ceva de acest gen. Este un
mod foarte eficient de a soluţiona conflicte, a le aplana înainte ca ele se dezvolte în ceva grav,
a-ţi apăra persoana fără a jigni pe interlocutor. A primi un feed-back negativ – a asculta şi a
răspunde fără a deveni furios atunci când cineva critică ceea ce ai spus sau ai făcut.
Se propune elevilor să formeze perechi şi se distribuie fişa de lucru .Perechile îşi vor
alege o situaţie de neînţelegere şi vor încerca să însceneze oferirea şi primirea de feed-back,
urmând paşii din fişă. Se cere elevilor să schimbe rolurile.
Discuţii:
• Cum v-aţi simţit în situaţia să oferiţi şi să primiţi feed-back negativ?
• Ce a fost mai dificil în activitate?
• Cum aţi reuşit să urmaţi paşii din fişă?
• În ce situaţii reale aţi putea utiliza aceste tehnici?
Anexa nr. 9

Cum să exprimăm şi să acceptăm o reacţie negativă

Învaţă să-ţi exprimi eficient reacţia negativă

• Fii calm şi întreabă persoana dacă este DISPUSĂ SĂ DISCUTE cu tine!

• Spune ceva POZITIV!
• Spune ce TE DERANJEAZĂ în comportamentul ei (nu la ea ca om)!
• Motivează DE CE te deranjează acel lucru sau dă un exemplu pentru o asemenea
situaţie!
• Roagă persoana în viitor SĂ PROCEDEZE DIFERIT, spune-i cum te aştepţi să se
comporte în situaţii similare!
• Întreabă persoana cum SE SIMTE şi CE CREDE despre propunerea ta!
• MULŢUMEŞTE-I că te-a ascultat!

Învaţă să primeşti o reacţie negativă

• Rămâi calm şi ASCULTĂ ce îţi spune persoana!

• Dacă nu înţelegi şi vrei să clarifici, roagă persoana să-ţi dea un exemplu sau să-ţi
EXPLICE ce are în vedere!
• Întreabă CE CREDE PERSOANA că ar trebui să faci în această situaţie, cum ar trebui
să te comporţi!
• Dacă poţi, fii DE ACORD cu ceea ce ţi se spune, dacă este nevoie – cere-ţi SCUZE!
• Spune CE CREZI TU despre situaţie, care este punctul tău de vedere!
 Activitatea 4:”Cea mai empatică clasa”

Obiective
➢ antrenarea capacităţilor empatice

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:
Se propune copiilor să formeze un cerc. Fiecare, pe rând, va trebui să prezinte celorlalţi
starea lui de moment, utilizând mimica şi pantomimica. Pentru a oferi participanţilor timp de
gândire şi pentru a face exerciţiul mai antrenant, se propune ca exteriorizarea unei stări să se
facă după două bătăi din palme realizate în acelaşi timp de către toţi membrii grupului. Copiii
trebuie să identifice starea protagonistului. După mai multe încercări de recunoaştere sau după
identificarea corectă a stării, toţi elevii încearcă să imite mimica,gestica protagonistului şi
să trăiască starea acestuia.
Efectele scontate:Exerciţiul oferă copiilor posibilitatea de a se transpune în starea
celuilalt. Ei experimentează o anumită stare şi o asociază cu o anumită expresivitate corporală.
Exerciţiuloferă copiilor posibilitatea realizării unui antrenament empatic dirijat care are
avantajul validării unei experienţe empatice sigure, de calitate şi într-o unitate de timp scurtă.
De asemenea, caracterul antrenant al exerciţiului favorizează manifestarea spontaneităţii şi a
iniţiativei. Faptul că soluţiile şi propunerile venite din partea copiilor apar în mod spontan, fără
intervenţia profesorului, dovedeşte că aceştia se simt bine în grup, îl consideră un spaţiu de
siguranţă ce permite libertatea propriei manifestări. Toate acestea dovedesc şi o coeziune
crescută a grupului. Este antrenată şi exersată capacitatea de observare atentă a
comportamentului celuilalt. Copiii conştientizează faptul că pot să afle multe despre celălalt
numai urmărindu-i mimica,gestica, postura. Concluzia este că atunci când identifici corect
starea celuilalt, ştii cum să comunici cu el şi astfel să obţii o bună relaţionare.
 XI. FEEDBACK / EVALUARE:

Fişa de evaluare a activităţii

1. Încercuiți cuvântul care arată cum apreciezi utilitatea activităţilor pe care le-ai parcurs ?

foarte utilă utilă oarecum utilă inutilă

2. Am aflat despre mine

că……………………………………………………………………………………….

……………………………………………………………………………………………….

3. Am învăţat din aceste activităţi ………………………………………………………