Boala diareica acuta

 Boala diareica acuta cuprinde o grupa de boli a caror simptom dominant este reprezentat de diaree, care
duce la deshidratarea organismului.
 La nou-nascut este reprezentata de:
 Gastroenterocolita acuta
 Enterocolita ulcero-necrotica a prematurilor
 Intoleranta la lactoza
 La sugar este reprezentata de:
 Gastroenterocolita acuta
 Diaree parenterala si de cauza alimentara
 Colita pseudomembranoasa
Etiopatogenie
 Apare mai des la copil decat la adult, este pe cale fecal-oral, fiind posibila si pe cale aeriana
 Poate fi determinata de factori ca: greselile alimentare, deficientele imunitare, infectiile extradigestive,
rinofaringita, otita medie, infectiile urinare
 Cei mai importanti factori sunt reprezentati de infectiile digestive, care pot fi de natura virotica,
bacteriana sau parazitara.
 Virusuri:
 ECHO
 Coxsackie
 Rotavirusuri
 Norwalk (diareea de iarna)
 Adenovirusuri
 Coronavirusuri
 Bacterii
 Shigelle
 Salmonelle
 E. coli
 Enterobacter
 Botulismul
 Campylobacter jejuni
 Yersinia enterocolica
 Clostridium difficile
 Stafilococul enterotoxic
 Vibrionul holerice
 Paraziti
 Amibiaza
 Giardiaza
Clinic
 Debut acut, dupa o perioada de indispozitie, sete, anorexie, stagnare ponderala
 Apoi apar colicile abdominale, diareea si varsaturile, cu eritem fesier si meteorism abdominal
 Diareea cu Rotavirus
 Precedata de varsaturi, apoi se instaleaza scaunele diareice
 Diareea cu E. coli
 +- febra, numeroase scaune apoase, emise exploziv
  Diareea cu Shigella si Salmonella
 Scaune cu mucus/puroi/sange ca o sputa
 Anorexie si febra
 Gradul de deshidratare - daca pierderile de apa care se pot sprecia prin scaderea ponderala sunt:
 Sub 5% din greutatea initiala este o forma usoara: fara semne clinice deosebite
 Intre 5-10% este o forma medie: ochi infundati in orbite, fontanela deprimata, sete, febra
 Peste 10% este o forma grava sau asa numita toxicoza: pliu cutanat “ca o carpa uda”,
tegumente marmorate, uscaciunea mucoaselor, tahicardie, hipovolemie, oligurie, febra ↑
 Peste 15% apare coma: racirea si cianoza extremitatilor, tahicardie, polipnee, convulsii,
colaps, coma, anurie
Diagnostic
 Diareile virale evolueaza zgomotos cu febra, varsaturi alimentare, scaune apoase, fiind precedate de
infectiile cailor respiratorii superioare
 Diareile bacteriene asociaza febra, refuzul alimentatiei, meteorism abdominal, scaune mucopiosangvine
Paraclinic
 In diareile bacteriene: ↑ PMN
 Coprocultura: indicata la cei cu diarei sangvinolente
 Coprocitograma: prezenta PMN > 10/camp pune dg de diaree bacteriana de tip enteroinvaziv
 ASTRUP: arata severitatea pierderilor hidro-electrolitice
 Ph< 5,5 si glucoza ↓ arata cauze neinfectioase de diaree
 Ph alcalin: origine bacteriana
Tratament
1. Regim igieno-dietetic
 Repaus la pat
 Dieta hidrica: ≈2 litri de lichide/zi (ceaiuri de menta sau musetel, supe de zarzavat, zeama de
orez) in formele usoare si moderate pe cale orala
 in primele 4-6 ore: 10-20ml/kg/h (se prefera solutii hipoosmolare Na 50-60mmol/l si
glucoza 74-111 mmol/l)
 dupa rehidratare se continua administrareade solutii de rehidratare: 50-100ml/kg pt
fiecare scaun diareic emis
 Dupa incetarea varsaturilor - realimentare precoce dupa primele 4-6 h: branza de vaci, paine
prajita, cascaval, carne fiarta (dieta clasica: mucilagiu de orez, supa de morcovi), se va evita
excesul de dulciuri, de fainoase, de celulozice si a altor alimente greu de digerat
2. Medicatia simptomatica
 Febra: paracetamol
 Varsaturi: torecan, emetiral
 Dureri: antialgice (algocalmin) si antispastice (papaverina, scobutil)
 Diareea: antipropulsive (loperamida) sau absorbante intestinale (smecta)
 Tratamentul infectiilor intestinale: antiseptice intestinale (saprosanul, furazolidona, intetrixul)
 Tratament antisecretor: Racecadotril (reducerea scaunelor apoase la copii cu varsta intre 2-4
luni), inhibitor de enkefalina
3. Etiologic
 In diareile enteroinvazive: antibiotic per os
 Salmonella: Cotrimoxazol si Ampicilina sau Ciprofloxacina
 Stafilococ: oxacilina sau eritromicina
 Yersinia enterocolitica: doxiciclina, cotrimoxazol
  Campylobacter jejuni: eritromicina, ciprofloxacina
 In diareile enterotoxice: nu se administreaza antibiotic
Dg diferential
1. Diareile iatrogene produse de:
-abuz de laxative, relativ frecvent intalnite, dar rar recunoscute de bolnav ;
-consumul in exces de produse indulcite cu sorbitol;
-unele medicamente, cum ar fi: colchicina, biguanidele, acizii biliari, sãrurile de magneziu,
antibioticele;
2. BD cronicã (durata>4 sãptãmani)
3. Falsa diaree a constipatilor, produsã de prezenta fecaloamelor, in special la pacientii varstnici, la care
tuseul rectal se recomandã sistematic;
4. Diareile ce pot insoti alte afectiuni: infarctele mezenterice, apendicita acutã, invaginatiile, abdomenul
acut. Citarea acestor afectiuni grave care pot debuta cu diaree ne permite sã subliniem cã- indiferent
cãt de banalã poate sã parã o BDA- anamneza si examenul clinic ale unui bolnav trebuie sã fie
complete si atente.
5. Boala diareicã simulatã, pentru obtinerea unor avantaje.
Complicatii – severitatea depinde de varsta pacientului, cele mai comune fiind:
 Deshidratarea
 Tulburari ale echilibrului acidobazic (acidoza)
 Bacteriemie
 Malnutritie
 Formarea abceselor in tractul intestinal
 Meningita
 Sindrom hemolitic-uremic
 Enteropatie exudativa